Radio România Internațional

Author: Daniela Mănuță

  • Consultare publică: Săptămâna europeană a sportului

    Consultare publică: Săptămâna europeană a sportului

    Datele ultimului eurobatrometru despre sport şi activitate fizică arată că aproape 60% dintre europeni nu fac deloc sau aproape deloc mişcare. Bărbaţii fac mai mult sport decât femeile, iar dupa 55 de ani, atât bărbaţii, cât şi femeile nu mai practica nici un sport sau exerciţii fizice. Legat de motivele pentru care nu fac sport, cei mai mulţi dintre europeni au spus că nu au timp, nu sunt motivaţi sau nu îi interesează ori să faci sport este prea costisitor. Săptămâna europeană a sportului se desfășoară pe întreg teritoriul spațiului comunitar, în luna septembrie și este organizată sub forma unei campanii de sensibilizare. Promovează diferitele beneficii pe care le prezintă practicarea sportului și a unei activități fizice, fiind favorabilă incluziunii pentru toți cetățenii, indiferent de vârstă, de origine sau de capacitatea lor fizică. Cei interesați să participe la această consultare publică trebuie să răspundă la un set de întrebări, prin intermediul unui chestionar care se găsește pe pagina de internet a Comisiei Europene, secțiunea consultări publice.


    Șeful biroului de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ștefan Turcu: Chestionarul este disponibil în cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, chestionarul este online, răspunsurile pot fi transmise deci în oricare dintre aceste limbi. Completarea acestuia nu durează mai mult de 20 de minute și pentru a asigura transparența, Comisia Europeană invită organizațiile care doresc să participe, pe lângă cetățenii Uniunii Europene, să se înscrie și într-un registru de transparență și să completeze. De altfel și ONG-urile sunt invitate și partenerii sociali, organizatații publice sau private și chiar autorități publice. Această consultare a început pe 19 februarie și se va termina pe 18 mai. La scurt timp după, Comisia Europeană va publica rezultatele consultării.


    De exemplu, veți fi întrebat în ce măsură credeți că săptămână europeană a sportului a contribuit la creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța activității fizice și la dezvoltarea de parteneriate de colaborare între actorii implicați în promovarea sportului sau a activității fizice. Reprezentanții Comisiei Europene doresc să afle și asupra căror grupuri ar trebui să se axeze în mod mai activ viitoarele ediții ale Săptămânii europene a sportului sau care ar fi sugestiile dumneavoastră pentru îmbunătățirea acestei inițiative. Anul trecut, au fost organizate 34 de mii de evenimente, în 32 de țări la care au participat 12 milioane de persoane.​


  • Consultare publică privind fondurile UE pentru coeziune

    Consultare publică privind fondurile UE pentru coeziune

    Până pe 8 martie este în desfăşurare o consultare publică lansată de către CE. Aceasta vizează fondurile europene pentru coeziune, iar cei interesaţi să participe trebuie să completeze un chestionar online pe pagina de internet a CE, secţiunea consultări publice.

    Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media europeană. Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul european. În ultimele două decenii, politica de coeziune a dat rezultate în toate regiunile Europei și a constituit o sursă majoră de investiții fiind create, totodată, peste 1,2 milioane de locuri de muncă. Această consultare publică se referă la viitoarea politică de coeziune de după anul 2020, în contextul în care în luna mai a acestui an va fi prezentată propunerea executivului comunitar pentru cadrul financiar multianual.

    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, sublinia recent la prezentarea unui raport privind coeziunea, importanţa menţinerii acestei politici şi după anul 2020: Raportul se uită și spre viitor și arată că politica de coeziune ar trebui să rămână și după 2020. E cel mai important instrument pentru toate statele membre și regiuni având în vedere că nimeni nu este imun la șocurile globalizării, schimbările tehnologice și crizele economice. Este necesar ca regiunile și statele să se afle într-un continuu proces de adaptare, dacă Europa dorește să rămână competitivă. De aceea politica de coeziunea ar trebui să se axeze în mod particular pe modernizarea sistemelor de învățământ și să îmbrățișeze invoarea.

    Consultarea publică se adresează tuturor cetățenilor și actorilor interesați de politica de coeziune, inclusiv beneficiarilor programelor și fondurilor europene, iar chestionarul online este disponibil în 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Comisia va prezenta un rezumat al acestor răspunsuri după încheierea perioadei de consultare, iar acestea vor fi luate în considerare la elaborarea propunerilor ample privind cadrul financiar multianual post-2020. De asemenea, au fost lansate consultări similare în contextul evaluărilor programelor financiare curente din diferite domenii, fiind analizate atât performanțele actuale, cât și provocările viitoare. În perioada 2014-2020, au fost alocate peste 350 de miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al Uniunii – pentru politica de coeziune.


  • Reforma din 2018 a normelor UE de protecţie a datelor

    Reforma din 2018 a normelor UE de protecţie a datelor

    Regulamentul general privind protecția datelor va intra în vigoare peste câteva luni. Acesta are ca scop protejarea mai eficientă a vieții private a persoanelor fizice de pe teritoriul Uniunii Europene şi va înlocui legislația națională existentă. Sunt prevăzute drepturi noi pentru cetățeni, dar și sancțiuni mai mari pentru companiile care încalcă regulile.

    Pentru a consolida drepturile cetăţenilor, regulamentul care va intra in vigoare va avea un set unic de reguli, direct aplicabile în toate statele membre ale Uniunii, iar principiile stabilite privesc un drept fundamental al persoanei- acela de protecţie a datelor personale. Totodată, acesta accentuează responsabilitatea operatorilor care prelucrează acest tip de date, simplificând, în acelaşi timp, formalitaţile administrative pe care trebuie să le parcurgă. Şeful biroului juridic şi comunicare al Autorităţii Naţionale de Supraveghere a prelucrarii datelor cu caracter personal, Alina Săvoiu: Acest regulament aduce mai multe elemente de noutate, printre care, întărește drepturile persoanelor fizice și aduce și drepturi noi pentru acestea, cum este dreptul de a fi uitat pe internet, dreptul la portabilitatea datelor, dar, în același timp, se pune un accent mult mai mare pe obligațiile pe care le au operatorii, atât din sectorul public, cât și din cel privat. Aceștia răspund pentru securitatea și confidențialitatea datelor pe care le dețin și trebuie să asigure drepturile persoanelor, pornind de la dreptul de informare, dreptul de opoziție, dreptul de intervenție și drepturile noi de care v-am spus.


    Dreptul de a fi uitatva permite persoanelor fizice să cearăştergerea datelor personale dacă acestea au fost prelucrate ilegal, fară acceptul acestora sau dacă datele nu mai sunt necesare scopului în care au fost prelucrate iniţial. Dreptul la portabilitatea datelor va oferi posibilitatea de a cere să se transmitădatele de la un operator la altul. Înacelaşi timp, se va pune un accent mai mare pe obligaţiile pe care le au operatorii de date cu caracter personal, iar companiile vor fi obligate să numească un responsabil cu protecţia datelor, mai spune Alina Săvoiu: Nerespectarea, de exemplu, a obligaţiei de a-ţi numi responsabil cu protecţia datelor se poate sancţiona cu până la 10 milioane de euro în sectorul privat.În sectorupublic sancţiunile urează a se stabili prin lege naţională.-a schimbat fundamental regimul sancţionator, în sensul că amenzile au crescut semnificativ şi pot ajunge pentru anumite fapte până la 10 milioane de euro, iar pentru alte fapte, cum ar fi încălcarea securităţii datelor, pot ajunge până la 20 de milioane de euro pentru sectorul privat.


    Regulamentul General de protecţie a datelor a fost adoptat de Parlamentul European şi Consiliu în aprilie 2016, iar prevederile lui se vor aplica din luna mai a acestui an.


  • Comisia majorează finanțarea pentru promovarea produselor agricole

    Comisia majorează finanțarea pentru promovarea produselor agricole

    Campaniile de promovare a produselor agricole îşi propun să ofere noi oportunităţi de piaţă agricultorilor din Europa, industriei alimentare în general şi să contribuie, totodată, la consolidarea întreprinderilor existente. Potrivit Comisiei Europene, aproximativ două treimi din finanţarea disponibilă este destinată promovării produselor alimentare din Europa în ţările din afara spaţiul comunitar, în special în cele în care există un potenţial de creştere a exporturilor agroalimentare, precum Canada, Japonia, China, Mexic şi Columbia. Finanţarea sectorială va fi dedicată programelor care promovează creşterea durabilă. De asemenea, este prevăzută alocarea unei finanţări pentru campaniile menite să promoveze alimentaţia sănătoasă, creşterea consumului de fructe şi legume. Fonduri vor fi alocate şi pentru informarea consumatorilor cu privire la diferitele sisteme şi etichete de calitate ale Uniunii Europene, precum indicaţiile geografice sau produsele ecologice.

    Comisarul pentru agricultură, Phil Hogan: În toată lumea consumatorii sunt interesaţi de calitatea mâncării şi de condiţiile în care este produsă. Agricultură europeană garanteză calitatea produselor , în care consumatorii pot avea încredere, şi de aceea vrem se le promovăm. Suntem mândri de îndelungatele noastre tradiţii înregistrate de-al lungul secolelor în regiunile Europei, de tehnicile de realizare a anumitor produse , care au fost împărtăşite din generaţii în generaţii.


    În total, aproape 170 de milioane euro sunt disponibile pentru cofinanțarea programelor, în plus cu 27 de milioane de euro faţă de anul precedent Programele pot viza o gamă amplă de tematici, de la campanii generale privind alimentația sănătoasă la sectoare de piață specifice. Potrivit Comisiei Europene, așa-numitele programe simple pot fi prezentate de una sau mai multe organizații din aceeași țară a spatiului comunitar, iar programele multinaționale pot fi prezentate fie de cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre, fie de una sau mai multe organizații europene. Grupurile comerciale, cele de producatori şi organisme agroalimentare responsabile pentru activităţi de promovare, sunt eligibile pentru a solicita finanţare prin intermediul cererii de propuneri lansate de Comisia Europeană. Propunerile trebuie prezentate până la data de 12 aprilie prin intermediul portalului specific. Comisia va evalua apoi propunerile şi va anunţa în toamnă care vor fi beneficiarii. Mai multe informaţii vor fi disponibile în cadrul unei serii de zile de informare care vor avea loc în întreaga Europă.


  • Parchetul European

    Parchetul European

    Parchetul European, care îi va investiga şi urmări penal pe cei care vor comite infracţiuni ce prejudiciază bugetul Uniunii Europene, va deveni operational cel mai devreme in anul 2020. În prezent, doar autorităţile naţionale pot investiga şi urmări penal fraudele din bugetul Uniunii, cum ar fi utilizarea intenţionat greşită a fondurilor structurale europene sau frauda transfrontalieră cu TVA.

    Parchetul European va funcționa ca un birou unic pentru toate statele membre participante, o sa fie independent si va acționa în interesul Uniunii Europene. Nu va putea să solicite, dar nici să accepte instrucțiuni din partea instituțiilor europene sau a autorităților naționale. Aceasta instituţie va fi coordonată, la nivel central, de către un procurer şef european, iar la nivel descentralizat va fi alcătuit din procurori europeni delegați aflaţi în statele membre. Grupările decriminalitate organizată transfrontalieră obțin în fiecare an profituri de miliarde de euro prin eludarea normelor naționale și prin sustragerea de la urmărirea penală. În prezent anchetarea fraudei cu fonduri europene se face de către fiecare stat membru, nu la nivelul Uniunii. Unele state o fac eficient, altele însă nu o fac deloc, a declarat europarlamentarul Monica Macovei : Această diferenţiere între modul în care este anchetată frauda cu fonduri europene în statele membre face absolut necesar un birou unic, la nivel european, care să ancheteze frauda cu fonduri europene. De aceea este nevoie de Biroul procurorului European. Rezultatul va fi că frauda cu fonduri europene va fi investigată mai rapid şi într-o măsură mult mai mare, iar recuperarea banilor, evident, va însemna mult mai mult, mult mai mulţi bani vor fi readuşi în buzunarele cetăţenilor noştri.


    Parchetul European va putea investiga în mod eficient infracțiunile comise în detrimentul fondurilor europene și a căror valoare depășește 10 mii de euro și cele din fraudă transfrontalieră în materie de TVA în valoare de peste 10 de milioane de euro. Acesta va avea posibilitatea de a acționa rapid fără ca intervenția sa să fie îngrădită de granițele dintre statele membre și fără să fie necesar să recurgă la proceduri de cooperare judiciară îndelungate. Monica Macovei: Dacă noi ne luptăm cu un grup organizat de oameni care fraudează fonduri europene şi o fac din mai multe state membre , cum putem să răspundem, altfel decât tot printr-un grup de procurori din toate statele membre . Raportul prevede mijloace de investigaţie, întodeauna se va face o investigaţie în orice stat membru cu autorizaţia şi potrivit legii ţării respective şi desigur cu respectarea drepturilor individuale ale suspecţilor.


    Parchetul European a fost înfiinţat în baza cooperării strânse între 20 de state membre ale Uniunii Europene.


  • Îmbunătăţirea siguranţei transportului feroviar de călători – consultare publică

    Îmbunătăţirea siguranţei transportului feroviar de călători – consultare publică

    Comisia Europeană a lansat o consultare publică pentru a colecta de opinii care vizează îmbunătăţirea securităţii transportului feroviar de călători. Această iniţiativă , care este deschisă până la data de 16 februarie, are ca scop să completeze măsurile europene existente în materie de securitate pentru protecţia pasagerilor din transportul aerian şi maritim internaţional, dar că şi călătorii din transportul feroviar sunt protejaţi în egală măsură.

    Potrivit Comisiei Europene, la această consultare publică pot participa cetăţenii, operatorii de transport feroviar, reprezentanţii autorităţilor naţionale şi de aplicare a legii şi autorităţii din domeniul transportului . Cei interesaţi trebuie să completeze un formular disponibil online şi să răspundă la un set de întrebări. Acesta se găseşte pe pagina de internet a Comisiei Europene, secţiunea consultari publice. Deşi legislaţia europeană privind protecţia transportului aerian şi maritim este relativ dezvoltată, nu există măsuri corespondente la nivel european cu privire la securitatea transportului feroviar. Pentru a răspunde nivelului ridicat al ameninţării teroriste în domeniul transporturilor, unele state membre şi-au consolidat măsurile naţionale de securitate pentru protejarea transportului feroviar, însă acest lucru a fost realizat într-un mod necoordonat, a declarat asistentul de presă din cadrul Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Roxana Morea: Coordonarea la scară europeană este adesea foarte complexă şi poate genera un nivel insuficient de protecţie, având în vedere că există un număr mare de părţi interesate care trebuie să acţioneze pentru a preveni sau gestiona incidente teroriste, percepţiile diferite care există asupra riscurilor de la o ţară la alta. Majoritatea statelor membre consideră că reţele lor feroviare reprezintă de fapt o problemă internă şi au abordări diferite, iar în ceea ce priveşte siguranţa serviciilor feroviare internaţionale, statele membre iniţiază discuţii bilaterale ad-hoc şi încheie acorduri cu ţările vecine referitoare la acest tip de servicii, însă această practică generează lacune în coordonarea pe probleme de securitate.

    Reprezentanţii executivului comunitar mai spun că dezvoltarea continuă de noi coridoare feroviare transeuropene de mare viteză şi liberalizarea sectorului feroviar ar putea spori vulnerabilitatea în faţa ameninţărilor la adresa securităţii în următorii ani. De aceea, se impune aplicarea unor măsuri comune, a mai spus Roxana Morea: Din acest motiv, Comisia intenţionează să abordeze siguranţa serviciilor feroviare de transport internaţional de călători prin implementarea unei abordări comune în ceea ce priveşte evaluarea riscurilor de securitate şi identificarea şi punerea în aplicarea a unor măsuri de securitate adecvate şi proporţionale, care de fapt să facă obiectul unui mecanism de coordonare sistematic şi formalizat la nivelul UE.

    Această consultare publică este completată de alta, aflată în desfăşurare, care se adresează autorităţilor naţionale şi altor părţi interesate, şi se concentrează pe elaborarea măsurilor paneuropene de securitate.


  • Comisia își unește forțele cu partenerii sociali și economici

    Comisia își unește forțele cu partenerii sociali și economici

    Conform datelor prezentate de Comisia Europeană, refugiații se confruntă cu obstacole semnificative în ceea ce privește încadrarea în muncă. Ultimele date arată că rata de ocupare profesională a refugiaților a fost cu 15-20 % mai mică decât cea a persoanelor autohtone, mai ales în rândul femeilor. În plus, refugiații sunt adesea supracalificați pentru locurile de muncă pe care le ocupă din cauza competențelor mai scăzute în vorbirea limbii țării-gazdă și, nerecunoașterii calificărilor lor, la nivel oficial sau din partea angajatorilor.


    Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos: Integrarea tuturor migranților, nu numai refugiaților, este esențială pentru coeziunea societăților noastre. În plus, continentul nostru îmbătrânit va avea nevoie și de talent din străinătate. Dacă vrem să facem migrația legală și integrarea, în special pentru piața forței de muncă, trebuie să ne asigurăm că toate părțile interesate se vor implica, inclusiv cei care sunt responsabili din punct de vedere politic.


    Printre angajamentele luate de partenerii sociali și economici se numără schimbul de bune practici privind integrarea refugiaților pe piața forței de muncă, promovarea parteneriatului în rândul membrilor lor și consolidarea cooperării cu autoritățile publice la toate nivelurile.

    Secretarul general al Confederaţiei Europene a Sindicatelor, Luca Visentini: Trebuie să punem în practică angajamentele asumate, să continuăm cooperarea pe care am avut-o până acum cu autorităţile pentru o integrare completă arefugiaţilorşi a migranţilorîn societate şi pe piaţa muncii. Este vorba despre îmbunătăţireacompetenţelor lor, dar şi despre nediscriminare şi tratament egal.

    Oficialii europeni mai spun că în contextul deficitului actual de pe piaţa forţei de muncă, dar şi a personalului bine calificat, neexploatarea potențialului pe care îl reprezintă refugiații aflați în Europa este o enormă risipă de resurse, atât pentru persoanele în cauză, cât și pentru economie. Integrarea poate fi eficientă doar dacă instituțiile Uniunii Europene, autoritățile naționale și locale, partenerii sociali și economici dar și organizațiile societății civile se vor implica. Parteneriatul semnat recent stabilește principiile fundamentale pentru integrarea refugiaților pe piața forței de muncă.​


  • Corpul european de solidaritate – un an de la lansare

    Corpul european de solidaritate – un an de la lansare

    Corpul european de solidaritate a aniversat recent un an de la lansare. Este vorba de o iniţiativă a Uniunii Europene care le oferă tinerilor oportunitatea de a face voluntariat sau de a se implica în proiecte în propria țară sau în străinătate, scopul fiind de a ajuta comunități și oameni din toată Europa.

    La un an de la lansare, numărul tinerilor înscrişi în Corpul European de Solidaritate se ridică la aproape 42 de mii. Ei provin din toate statele membre, iar dintre aceştia, peste 2000 şi-au început deja activitatea. Cei care doresc să participe la această iniţiativă trebuie să aibă 18 ani, iar după finalizarea unei proceduri simple de înregistrare, participanții pot fi selectați și invitați să se implice în diverse proiecte care pot dura între două şi 12 luni. Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen vorbea, la lansarea proiectului, despre beneficiile acestuia: Va oferi tinerilor cu vârsta de sub 30 de ani mai multe posibilități de a lucra și a face voluntariat acolo unde este cea mai mare nevoie. Astfel, își vor putea arata solidaritatea în practică, acolo unde este necesar, în fața provocărilor sociale urgente care rezultă din sărăcie, de exemplu, din criza refugiaților sau din multe alte domenii.


    De la momentul lansării, cei înscriși în Corpul european de solidaritate au fost activi în întreaga Europă. De exemplu, în luna august a acestui an, primul grup de voluntari a mers în Norcia, Italia, pentru a contribui la eforturile de reparare a pagubelor și de restabilire a serviciilor sociale pentru comunitatea locală afectată de cutremurele grave care loviseră regiunea în urmă cu un an. Participarea in acest program aduce beneficii autorităților publice, organizațiilor neguvernamentale, dar și tinerilor. Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics: Pentru a ne asigura că participarea la Corpul european de solidaritate aduce tinerilor beneficii de durată, vor primi un certificat care să ateste participarea lor. În plus, membrii Corpului vor beneficia de o formare specifică și vor face parte dintr-o rețea – factori care ar trebui să îmbunătățească dezvoltarea lor profesională ulterioară.

    Corpul european de solidaritate împarte proiectele în două secțiuni: de voluntariat și proiecte profesionale. În primul caz, tinerii au posibilitatea de a participa, în alta țara, la acțiuni de voluntariat. Partea profesională oferă șansa celor interesati de a obține un loc de muncă sau de a participa la stagii și programe de ucenicie în diverse sectoare implicate în activități de promovare a solidarității.


  • Consultare publică: dificultăţi în accesul la protecţia socială

    Consultare publică: dificultăţi în accesul la protecţia socială

    Persoanele care au contracte de muncă part-time, temporare sau de alt tip, denumite atipice, şi lucrătorii independenţi se confruntă cu obstacole în privinţa accesului la protecţia socială, de exemplu, prestaţiile de şomaj, de boală sau pensii. Din acest motiv, Comisia Europeană a lansat o consultare publică pentru a colecta informaţii care pot duce la dezvoltarea şi aplicarea unor instrumente care ar putea fi utilizate pentru elaborarea iniţiativei privind accesul la protecţia socială.

    Ultimele date statistice arată că în anul 2015, din totalul de peste 220 de milioane de angajaţi din Europa, peste 40 la sută dintre aceştia erau lucrători independenţi, angajaţi temporari sau cu fracţiune de normă. Întrucât astfel de formă de încadrare generează tot mai multe oportunităţi de muncă, în special pentru tineri, din ce în ce mai multe persoane active riscă să rămână fără sprijinul asigurat de o protecţie socială adecvată, dacă legislaţia nu este adaptată noilor tendinte. Din acest motiv, Comisia Europeană a lansat consultarea publică pentru a afla de la cei interesaţi ce ar putea fi făcut pentru a veni şi în sprijinul acestor angajaţi. Executivul comunitar a anunțat, în programul său de lucru pentru acest an, o inițiativă privind accesul la protecția socială, care însoțește Pilonul european al drepturilor sociale prezentat luna aprilie.

    Comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Marianne Thyssen: Acum ne consultăm cu partenerii sociali, cu sindicatele şi reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii, vrem să aflăm care este părerea lor despre acest lucru. Şi ne uităm, de asemenea, cum putem dezvolta legislaţia europeană pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă, pentru că nu ne dorim dualitate pe piaţa muncii. Vrem să vedem cum putem să le asigurăm accesul la sistemul de protecţie socială.


    Reprezentanţii Comisiei Europene mai spun că unele state membre şi-au adaptat legislaţia la noile evoluţii, însă majoritatea dintre ele fac în continuare eforturi să găsească un răspuns adecvat la natura evolutivă a muncii. De exemplu, în zece state membre nu se acordă ajutoare de şomaj lucrătorilor independenţi, iar o treime dintre dintre persoanele cu contracte de muncă temporare din întreaga Europa nu se califică pentru prestaţiile de şomaj.

    În 2015, în cele 28 de state membre ale spațiului comunitar, riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor independenți era de trei ori mai mare decât cel al lucrătorilor cu contract. Și în cazul celor cu contracte temporare sau part time, riscul de săracie eram semnificativ mai mare decât cel al lucrătorilor cu loc de muncă permanent și normă întreagă.

    Comisia Europeană a lansat aceasta consultare publică pentru a se asigura că interesul publicului larg din Uniune, și nu cele speciale ale unui număr limitat de grupuri de părți interesate, este reflectat în mod corespunzător în elaborarea unei inițiative europene referitoare la accesul de protecție socială. Consultarea publică este deschisă până la data de 15 ianuarie 2018, iar cei interesaţi să participe o pot face completând un chestionar disponibil pe site-ul Comisiei Europene, secţiunea Consultări publice.


  • Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Raportul Comisiei Europene arată că Erasmus + a beneficiat anul trecut de o creştere a alocărilor financiare cu 7,5 la sută, Uniunea Europeană investind peste două miliarde de euro pentru a sprijini europenii cu granturi de mobilitate pentru studii, formare, predare, muncă sau voluntariat în străinătate. Raportul scoate în evidenţă şi modul în care programul a contribuit pentru a răspunde la provocările sociale mai ample. Anul trecut, peste 1200 de proiecte de cooperare axate pe promovarea toleranţei, a nediscriminării şi a incluziunii sociale au fost finanţate, iar peste 240 de organizaţii au beneficiat de fonduri pentru a dezvolta politici şi strategii menite să prevină radicalizarea şi să promoveze integrarea cursanţilor dezavantajaţi, inclusiv a persoanelor care provin din familii de migranţi. Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a vorbit despre viitorul programului Eramsus+ după anul 2020:



    “Programul viitor trebuie să se concentreze pe dezvoltarea abilităților participanților săi, inclusiv prin sprijinirea tinerilor în dobândirea competențelor de care au nevoie pentru a se dezvolta în sectoarele cu cel mai mare potențial de creștere și inovare. De asemenea, trebuie să continuăm să lucrăm pentru a extinde oportunitățile pentru școli și pentru a intensifica eforturile noastre de a atrage cei mai vulnerabili membri ai societății noastre, oameni din medii defavorizate și nevoi speciale.”



    Vice-preşedintele Comisiei Europene pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen a declarat că Erasmus+ este un program de care ar trebui să beneficieze cât mai mulţi studenţi şi dascăli:



    “Pentru profesori este foarte important deoarece reprezintă modul în care ne putem adapta la schimbările continue , unde societățile noastre devin din ce în ce mai multiculturale. Pentru dascălii din toate țările acest program este întotdeauna folositor, cât și pentru consilierii vocaționali. Erasmus, așa cum este acum, este un instrument excelent, dar îl putem dezvolta.”



    Actualul program Erasmus+ dispune, pentru perioada 2014-2020, de un buget de 14,7 miliarde de euro și va oferi oportunități pentru 3,7 % dintre tinerii din Europa de a studia, forma, câștiga experiență profesională și de a participa la acțiuni de voluntariat în străinătate. Aria geografică de aplicare a programului s-a extins de la 11 țări în anul lansarii, respectiv 1987 la 33 în prezent. În plus, programul este deschis țărilor partenere din întreaga lume.




  • Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018

    Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018

    Parlamentul European a adoptat bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018, în valoare de peste 160 de miliarde de euro. Se vor aloca mai multi bani pentru creștere economică durabilă, locuri de muncă și securitate. Bugetul mai prevede o creștere de 54%, comparativ cu 2017, a plăților pentru Politica de Coeziune. În acest fel vor fi alocați suficienți bani în buget pentru a achita toate facturile primite de la statele membre pentru cheltuieli cu fondurile de coeziune.

    Bugetul Uniunii pentru anul 2018 prevede creșterea alocărilor financiare pentru investiții în locuri de muncă pentru tineri, cercetare, inovare, siguranța cetateanului, precum și pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. De asemenea, valoarea totală a fondurilor structurale și de coeziune prevăzute în buget a crescut la 46 de miliarde de euro față de sumele prevazute la acest capitol în 2017.

    Fonduri în plus vor fi alocate anul viitor și programelor cheie care contribuie la crearea de locuri de muncă și crestere economică, precum programul european de cercetare și invoare « Orizont 2020 », pentru cel de mobilitate universitară Erasmus + sau cel pentru fermierii europeni, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru Bugetul Uniunii Europene din 2018: Infrastructură, inovare, cercetare, dezvoltare, IMM-uri, bani pentru studenți Erasmus, căci toată lumea știe dacă mergi două semestre cu o bursă Erasmus în alt stat membru al Uniunii Europene, ai mai bune șanse de a te angaja după aceea, oriunde alt undeva în Europa sau chiar și acasă, deoarece angajatorii apreciază experiența internațională a tinerilor. Fondurile pentru agricultură au crescut ușor, cu 1,2 procente anul acesta față de anul trecut și am pus 34 de milioane de euro în plus la dispoziția tinerilor fermieri tocmai pentru a crea mai multe oportunități în mediul rural .

    Bugetul adoptat prevede, în premieră, o reducere a fondurilor de preaderare destinate Turciei cu 105 milioane de euro, a mai precizat Siegfried Mureșan: Credem că realitatea politică din Turcia nu corespunde standardelor europene și situația se înrăutățește. În plus, față de aceste 105 milioane de euro tăiate, mai punem 70 de milioane de euro în rezervă, asta însemnă că banii sunt blocați pentru moment și vom pune acești bani la dispoziția Turciei doar dacă îndeplinește o serie de condiționalități legate de justiție, standarde democratice, libertatea presei, libertatea de exprimare, drepturile omului. Dacă aceste condiționalități nu vor fi îndeplinite, atunci fondurile vor fi în continuare blocate.

    În același timp, sunt alocate 4,9 milioane de euro pentru combaterea dezinformării și a propagandei venită dinspre Federația Rusă. O altă noutate, lansarea programului de acordare a unui bilet gratuit de tren valabil timp de o lună în 30 de țări europene pentru fiecare tânăr care împlinește 18 ani și care vrea să viziteze Europa. Programul primește o finanțare inițială pentru anul viitor de 12 milioane de euro.

  • Ediţia 2017 a Monitorului educaţiei şi formării

    Ediţia 2017 a Monitorului educaţiei şi formării

    Ţările din Europa au înregistrat progrese în vederea atingerii obiectivelor-cheie ale Uniunii în privinţa reformei învăţământului şi modernizarea acestuia.


    Cu toate acestea, ediţia din acest an al monitorului educaţiei şi formării al Comisiei Europene arată că sunt necesare mai multe eforturi pentru a se ajunge la echitate în acest domeniu.



    Executivul comunitar ajută statele membre să garanteze că sistemele lor de învățământ produc rezultate, iar datele publicate în acest raport reprezintă o componentă importantă a acestui efort.