Radio România Internațional

Author: Hristu Steriu

  • Agenda armâneascâ – 2013.02.05

    Lipseaşte s-nâ turnăm la evenimentile a anlui ţi tricu tra s-u spunim numa ale Manuela Peanci, un bun ascultâtor a nostru, a cure fidelitate fu tim’isitâ cu un premiu di secţia armâneascâ di la RRI cu un premiu. Tru lumea culturalâ armâneascâ Manuela Peanci easte prezentâ di ma multu chiro, ea hiindalui instructor a pareil’ei “Boaţea Armâneascâ”, di Slobozia, şi deadun cu bârbatlu a l’ei , cântâtorlu Dani Peanci, pricum şi cu hil’lu a lor Alexandru agiutâ dipriunâ organizarea di specatcole di cântiţe, giocuri şi adeţ armneşti. Aşi si feaţe şi tru işita a anlui ţi tricu, tru 15 adreu, cându filiala di Slobozia a Suţatâl’ei Fara armâneascâ (prezidentul a f`lcaril’ei Slobozia, Gabriel Muşat), organiză la Chentrul Cultural “Ionel Perlea” spectacolul “V’ine Pap Cârciun, dit isturie pân-tru v’initor”. Un mare numir di cilimean’i furâ prezenţâ la adunarea cu Pap Cârciun -Taşcu Lala, vinit tamam di la Livădz, Livadzle di Paicu, di-tru Elada. Programa di spectacol avu cântiţe, giocuri, poezii şi colinde pi stihurle a poeţlor armân’i di aieri şi di azâ. Instructorlu a giucâtorlor şi cântâtorlor, fu şi easte cum dzâsim (trâ pareia “Boaţea armneascâ”) Manuela Peanci, iara pareia di cântâtori fu agiutatâ la armonicâ di Dani Peanci şi cu boaţea di Teia Alexandru Peanci. Manifestarea di astiptarea a Cârciunlui fu nviscutâ, s-dzatsim ashi, tru stran’e armaneshti, adica fu completatâ cu unâ musatâ expozitie di stran’e shi lucre armânrshti, ndreaptâ di Proiectul Avdela, Georgiana Vlahbei shi Dani Nancu.

    Manifestarea nu si bitisi dzua, ea fu prilundzitâ cu gimbusea di la restaurantul “Select”, aclo iu s-dusirâ cilimean’l’i di la adunarea di dzua, n-cap cu pap Cârcin, ama I cu pârintâl’I a lor, tuts deadun, vârâ treie sute di insi.

    La spectacolu di la seara armâneascâ giocurile si cântitile armanesti furâ aleapte di pareia “Steaua di vreare” ncap cu cântâtorl’i Gica Coada, Dani Peanci si Ianula Gheorghe. Paplu Cârciun, Tascu Lala, feate urarea a Pareil’ei Boatea armâneascâ, ale Manuela Peanci, pareie ti are vara 25 insi, cta easte shi dzua a Carciunlui tru andreu, s-agiunga di treie ori ahât, adica ahat cat are pareia tut di Slobozia, “Steaua di dor” (pareia di aradz armaneshti, timil’usita tru 1983).



    Ale Manuela Peanci, ascultâtoare fidelâ a postului armânescu di la RRI, secţia armâneascâ l’i faţe aestâ ihtibare, l’i da un premiu di tim’ie, aşi cum postă pi Facebook şi coleglu a nostru Tascu Lala a cure Manuela Peanci l’i avea datâ un interviu trâ la RRI. Vruţ ascultâtori, ama nu maşi ascultâtori a noştri, că puteţ s-hiţ şi soţl’i a noştri pi Facebook; ţi vreare ma muşatâ trâ un postu amânescu di radio dicât aestâ minduitâ şi di aestu v’is, minduita şi v’islu că sâ aibâ pi Facebook, un numir di soţ-friendu isa cu numirlu a fraţlor si surărlor a cure suflit bate armâneaşte: un arman – un friendu la RRI.

    Aşi că s-nâ turnăm la ihtibarea ţi vrem s-u faţim ale sora a noastra sâ-l’i dzaţim, ascultâtoare di Slobozia.


    Manuela Peanci easti romanca, di casabalu Slobozia, zburashti shi ngrapseashti armaneashti; – Parastisi Gimbushili di Pap carciun di Slobozia shi Bucuresti ndreapti di sutsatili culturali respectivi; deadi ti Sectsia Armaneasca un interviu pi armaneashti cu furnjia a aishtor andamusi tra ficiurits, dadi, maie sh paki. Tsa haristusim Manuela ti cartea elctronica ! – Ti fidelitatea ca u ascultsa emisiunea di la RRI – Sectia Armaneasca, ti vrearea shi sinferlu tsi lu spunj ti grailu shi cultura armaneasca, colectivulu di redactsie tsa duruseashti aesti tomuri prit poshta ica ti ashtiptam la redactsie:

    – Manual de Aromana/ Carti tra Invitare Armaneasti di M.C.Marioteanu si Nicolae Saramandu

    – Tomurli: “Noul Testament”, “Traduteri”, “Gramatica Armaneasca” di Apostol N.Caiuperi “Istoria Aromanilor” de prof. dr. Ioan Cardula ti cari spuseshi sinferlu sa u ai tu vivlioteca a ta. Cu vreari, Tashcu Lala tru numa a colectivlui di redactsie di la RRI – Sectsia Armaneasca



    Ca fidel ascultâtor a nostru, Manuela Peanci deade unâ reacţie la emisiunea tru care secţia armâneascâ transmise interviulu dat di Niclolas Trifon di Paris, a cure cate fu lansat la Pânâgh’irlu di carte Gaudeamus, di Bucureşti, candu urâ lansate ma multe carţâ, pi 22-24 brumar.

    Că Manuela cându ascultâ la radio emisiun’le a noastre easte ca unâ dialethea participantâ la faţirea a lor, si veade pi carte ţi nâ u pitricu dupu ţi avdzâ interviulu difuzat sipt`mâna tricutâ, şi tru care dzâţe:

    Buna dzuua. Earam la Gaudeamus la lansarea a cartiljei ş mi harsi candu avdzâiu tu emisiunea a voasta di la radio interviul cu autorlu Nicolas Trifon. Easti multu ghini ca lu avetsa shi apridusa pi armaneashti, ashi anvitsamu shi cumu sngrapsescu zboaralji shi dealithea easti zori sna adutsemu aminti di zboari tsi adza nu sufilisescu .

    Haristusiri chi lucru ambaru. Cu tinjii shi vreari, Manuela Peanci.

    Interviulu la care si referâ ascultâtoarea a noastrâ fu acordat di Nicolas Trifon ale colega a noastrâ Aurica Piha, atumţea cându eara vinit tru România, la pânâgh’irlu di Bucureşti, şi tricu şi pi la scamnul a nostru, pi la sediul RRI di pi strada Gheneral Berthelot.

    Cartea fu publicatâ prota oarâ Paris, tru anlu 2005, cu numa “Les Aroumains, un people qui s’en va”; cu traduţirea In limba română ea fu lansatâ Bucureşti, la Pânâgh’irlu Gaudeamus, tru a daua parte a meslui brumar, cu numa “Armâl’i pritutindeni, ama nică al’iurea”, armân’l’i pritut şi iuva. Tru 2009 ea fu publicatâ şi Belgrad în versiune sârbo-croatâ, di profesoara di francezâ, membrâ la suţata Lum’ina di Belgrad, Lila. Versiunea în limba română, tru 2012 fu faptâ di un editr di Chişinău. Cartea al Nicolas Trifon fu mbogăţitâ cu participarea pri-tru cate un articol ligat di tematica a cartil’ei a cercetătlor Tede Kahl şi respective Stamatis Beis.

    Lansarea fu faptâ cu prezentările spuse tru zbolu a profesorlui Alexandru Gica, a striducâtorlui E.Ciobanu şi a istoriclui Andrei Pipidi.

    Dupu cum ştiţ carea işi la editura Cartier, a cure l’I da feliocitari Andrei Pipidi cându dzâţe alidzem:

    “fuiu dealihea impresionat di calitatea a liştei traduţire ţi easti una carti ti-anami di lucru sh mi harsescu câ avui pistusini tu autor sh tu aesta tema, shi s-acâtsă di lucru ta s-da a publiclui românescu aestâ”. Istoriclu Andrei Pipidi scoase tru mighdane că Nicolas Trifon sâ spusi axi ta s-ngrâpseascâ unâ lucrari di mari eurudiţie cu unâ conshtiinciozitati, ti-anami.



    Dumnil’ia a lui, ca om nvitsat, erudit, frati di a meu, tu aestâ zânati, di istorie — dzâse istoriclu Andrei Pipidi – tru cari lucrâm di ma multu di 50 di anj, mini nu pot s-adavgu multi lucri câtse spunearea a lui ânj si pari concretâ, voi sâ spun mashi câ anvâlindalui tutâ eta di mesi ahântu mintitâ sh ti cari izvurli istoritsi nu suntu ahât multi cât eara ananghi shi avândalui curayiu ta s-agiungâ pân tu dzâlili a noasti, dimi xitâxindalui catastisea-a armânjilor arâspândits, cum furâ sh cum suntu tu tuti vâsiliili a aishtei reghiuni ma ptsân Kosovo, ama noi shi ashi nu pricunushtem aestâ vâsilie.

    Cum tsi s-hibâ, am dip ptsâni lucri s-adavgu apârnjindalui di la unâ carti tsi ishi di ptsân kiro, Roma, di Giuseppe Stavile tsi s-kljiamâ “Valachi e Valachia della literature franceze medievale” shi ari ndauâ titluri di cântãri epitsi frântseshti icâ italo-frântseshti dit eta XIII shi XIV cari nu eara pânâ tora tricuti tu bibliografia a subiectului.

    Tsi easti interesantu, easti atsea câ shi aoa autorlu featsi unâ observatsie justâ, tu prota parti a etâljei, dimi dupu cruciada IV vlahilji suntu mutrits cata cum eara sarazinjilji ca pângânjilji ni embistimenj.

    Cu kirolu, ahurhim ta s-ghivâsim ti “Le Roy de Blaque” ica “La provincie de Vlachie” shi altili.

    Tuti aesti s-aproaki di averlu a vâsiliilor romani pisti cari va s-tindâ amirâria otomanâ.

    Dimi, dip ptsân ti adâvgari. a nica tsiva tora tu tsi mutreashti isturia modernâ shi zburãscu ti momentul multu importantu a Eradeauâljei a Sultanlui cându suveranlu ali Amirârilje Otomanâ pricânoashti ca millet isa tu ndrepturi cu alanti natsiunj muslimani I crishtini, ti vlahi.

    Easti anlu 1905 tu 23 di Mai sh ti aestâ âlj dzâc al Nicolas s-mutreascâ pisti adutserli aminti diplomatitsi al Alexandru Lahovari cari furâ tipusiti di ptsân kiro, s-cljeamâ câ li reeditã diznău.

    Eali furâ tipusiti ti prota oarâ tu Convorbiri Literare prit anjilji 1935-1937 sh-tora reeditati.

    Cadealihea easti câ ari aclo multi informatsii ti situatsia dit atsel kiro ti amirâria otomanâ.

    Videts, – dzâse Andrei Pipidi – io lugursescu câ aestâ carti nâ agiutâ sâ-nchinisim cama largu pi calea a cunushteariljei cama limbidâ ti catstisea dit Balcani sh ti tutâ isturia-a armânjilor ashi cum fu ea cercetatâ shi spusâ tu aestâ carti, dimi easti unâ paradigmâ ti caritsido insu tsi va ta sâ s-aproaki di aestâ temâ.



    05.feb.2013, Hristu Sterghiu


  • Agenda armâneascâ – 2013.01.29

    Unâ hâbare importantâ şi ţi are lucru cu şcoala, nâ pitricu domnul Andon Hristo. Suţata “Armân’l’i dit Albania”, prezidentu domnul Koci Janko, dişcl’isi unâ altâ şcoalâ, pi lângâ aţea di-tru hoara Divjaca, amu şi tru câsâbălu Fearica. Evenimentul si feaţe pi 19 gh’inar 2013, şi maca la şcoala ţi nveaţâ cilimean’l’i Divjaka, domnul Koci Janko, are mulţâ an’i ţi lucreadzâ ca dascala şi pârinte spiritual, ica s-dzâţim cultural, amu aestâ calitate va u aibâ tru câsâbalu Fearica, domnul ţi cu mare pasiune şi-u faţe zânatea, domnul Toma Muşa. Ama, sâ spunim ninca dauâ nume, di aform’ia că, tut cu nviţarea cilimean’lor armâneaşte, ama un numir ma m’ic şi di an’i, şi di cilimean’i, si ocupâ domnul Spiro Poci, deadun cu mul’iarea a lui, doamna Zoe Poci. Hâbarea trâ naua şcoalâ ţi si dişcl’ise tamam meslu aestu, eara pitricutâ di la domnul Valentino Mustaka, prezidentul a Partidlui ale Alianţâ trâ Egalitate di Ndrpturi tru Albania, cu numa şcurtatâ ABDE. Domnul Valentino Mustaka dzâţe:

    Unâ hâbari importantâ

    Prima shcolâ armânâ tu câsibâlu Ferca, Albania

    Ti etnia a nostrâ dzua di sâmbâta, 19-li l’inar 2013 sahatea 11.00, va s-armânâ unâ dzuâ cu semn, câ dupu ma mults di 100 di anji shi dupu 20 anji democratsii, bânâtoriâ armânji ashtilui câsibâ, dupu multi ciucuterii cu pidimo sh-strâdzeari cu mintuer shi gelozii fârâ scrupul’i ti dischideari shcoli armânesht tu itsi loc iu noi va s-avem ocazionul, tu soni u fetsim realiteati aestu nvis di mults anji.

    Tu inagurimea a ahurhierii a nvâtsâmentului avea vinitâ elevii ashtil’ei clasâ-shcolâ, printsiâ a lor, bânâtor armânji dit aestu câsibâ shi mults acl’imats dit alti reghionuri.

    La sâhatea 11.00 intelectualul cu pasion domnul Toma Musha ahurhi prima oarâ a nvâtsâmentului. Tu clasâ ira 14 di elevii di prota ashtil’ei shcolâ, numili a cui va s-armânâ tu isturia di vinitor ashtil’ei shcolâ.

    Ti dishchideari aestâ shcolâ mobilizimea ira mult mari di societatea nauâ “Armanjl’ia din Albania”, unâ SC fundatâ nau, ama tsi ari ahurhitâ un mari lucr. Mintuescu câ lucrul pasionant a domnilor Toma Musha, Alecs Semeu, Todi Xoxi, Zisa Musha, sha. fetsi ocazionul dishchiderea ashtil’ei shclolâ. Casa s-dedi ti shcolâ di domnul Alecs Semeu, aestâ shcolâ easti tu mâhâlâlu “Conferentsa ali Pezi”, calea “Jacov Xoxa” (armân, ira scriitor). Ti mobilimea agiutarâ sh-alts armânji.

    Aestâ SC, andrupatâ sh-di Partia ABDE mult cântroarâ va s-dishcidâ shcoli sh-la Ura Vajgurore, Berat, hoara “Andon Poci”, sh-ma nclo sh-tu alti centri iu bâneadzâ armânji.

    Lâ urâm dit inimâ a elevilor, dascalu, sh-tuts membrii ashtil’ei SC tsi aestâ shcolâ s-aibâ banâ lungâ sh-cu sucsesi, s-dishchidâ sh-alti shcoli tsi ari tu proiectili a l’iei. Mash ashâ limba armâneascâ nu cheari.

    Anda zburam cu pasionantul Toma Musha, mini lu ntribai: domnu Toma va s-agiundzem s-dishchidem 16 di shcoli cum li aveam ma ninti ? Valentin nj-dzâsi elu, cu pasionul tsi avem credu câ nu va s-hibâ diparti dzua ti realizeari aestu nvis !

    Mini credu aestâ, cu lucr sincer, sh-cu vreari curatâ, diparti di interesili meschini, aestu nvis va si facâ realitet !

    Valentino Mustaca

    Diunâoarâ cu textul pitricut, ampriună, suntu pitricute şi dzatse fotografii di la evenimentu, cu livendzâl’i armân’i tsi ndreapsirâ aestu lucru muşat, cu elevil’i ţi va li urmeadzâ cursurile a domnul Toma Musha, cu sala iu va sâ si ţ`nâ oarile di cursu. Ţâ creaşte inima cându vedz fotografia cu intrarea In clasa iu va sâ si desfăşoara lucrarea di suflit ale nviţarea trâ năulu bârnu a grailui armânescu. Easte canda frontispiciul ale Academie al Platon, pi care si dzâţe că eara scris un lucru uidist cu chirolu ale antichitate, că tuţ filosofl’i lipsea sâ ştibâ filosofie. Tru fotografia di pi naulu frontispiciu armânescu easte unâ inscripţie armâneascâ, “Ghini vinut” şi prighios, “Scoalâ arămănă”. Limba armâneascâ are tut ma multe locuri iu sâ şi spunâ dulţeamea trâ suflitile tinire. Solemnitatea a momentului şi ale nviţare armâneascâ easte spusâ şi pri-tru fotografia, unâ altâ fotografie, tru care videm scoasâ tru cadru unâ frândzâ di carte pi care şeade scrisâ boaţea di foc şi di vreare a Imnului Armânescu, Dimândarea Pârinteascâ, al Constantin Belemace.

    Lâ urăm succes a tinirilor elevi ţi trec praglu aţistei “Shcoalâ arămănă” !

    ._

    Di-tru sla di clasâ treaţim tru sla di spectacol:

    Toma Enache easte di multe ori intervievat tru ligâturâ cu activitatea lui di actor şi reghizor. Aşi si feaţe siptâmâna tricutâ, cându colega a noastrâ Andreea Demirgean, di la Radio România Internaţional, îl’i câftă un interviu trâ rubrica a l’ei di Oaspiţ la microfon. Va-s dăm frazile di arhiusitâ a matearialului cu numa “Toma Enache — reghizorlu faimos şi armân”, ndreptu di Andreea Demirgean, alidzem:

    După istoriclu Neagu Djuvara şi lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu, Toma Enache easte unlu di aromân’l’i aţel’i cama prezenţâl’i tru bana culturală românească. Atumţea cându nu prezintă programe di radio la Radio România Internaţional, Toma Enache bagâ în schenă piese tru care gioacă mărl’i actori a momentului. Sau convindze figuri importante a schenâl’ei româneascâ tra-s da glas a personajilor pi care li înreghistreadză trâ Teatrul Radiofonic Naţional. Ma nău, produţe şi reghizeadză filme. După ţi li faţe pi tute aestea, scrie, şi în limba română, şi tru limba lui maternă, aromâna. Toma Enache degajă unâ energhie fantastică pi care nu poţ să nu u pril’eai başi atumţea cându ai unâ simplă conversaţie, s-hibâ ea şi înreghistrată.”

    După ţi faţe aestâ muşatâ introduţire în subiectu, Andreea Demirgean si toarnâ la filmul al Toma Enache ama şi la unâ piesâ reghizatâ di el, “Janka”, şi dzâţe:

    2012 a fost pentru el un an plin, cu proiecte multe, premiere şi turnee de teatru dar şi debutul filmărilor pentru primul film în limba aromână: Nu hiu faimos, ama hiu aromân”. Premiera a anului 2012 fu Janka”, dispre Holcaustul a evreilor, ma exactu parmitlu a unei uvreauâ ţi ascâpă di la moarte, unâ piesă di Oscar Speace cu Maia Morgenstern în rolul principal. Protlu spectacol si giucă la Sighet iara amu easte în repertoriul Teatrului Evreiesc de Stat. Janka si giucă cu casa di bilete încl’isă tru cama di 15 câsâbadz şi fu ulterior înreghistrată şi difuzată la Radio România. A doua premieră al 2012 fu spectacolul Erotopoetica, un mixaj de versuri ale unor mari poeţi români sau străini (Eminescu, Blaga, Baudelaire) alternate cu muzicâ, şi completate di unâ serie de proiecţii video. Andrea Demirgean spune şi activitatea ca actor tru 2012 tru trei specaole trâ cilimean’I La Teatrul Naţional Radiofonic, în reghia tut a lui.

    Andreea Demirgean agiundze şi la proiectul a filmului “Nu hiu faimos, ama hiu armân”. Ia dauâ zboarâ al Toma Enache, di-tru interviu: “Mi minduiam la aestu proiectu di ma multu di 10 an’I di dzâle. Candu arhiusiiu dzâşi că un ahtare lucru easte imposibil, aşi că va lu adar.” Ma diparte el spune pi şcurtu subiectul a filmului: Un reghizor amintâ un premiu importantu tru SUA cu un documentar ligat di armân’I, cu titlu inspirat di dodecaloglu ale Matilda Caragiu Marioţeanu. Toma Enache, adică reghjizorlu di-tru filmu, si toranâ cu premiul di-tru America, trâ aţeale 12 averuri spuse dupu Matilda, ama si duţe s-caftâ ninca un aver, averlu 13, ama acţiunea afilmului si bitiseaşte fârâ s-nâ spunâ desi aţel aver 13 fu aflat, i nu.

    Lungul interviu dat di Toma Enache si bitiseaşte cu unâ mărturie ţi el l’i-u faţe ale Andreea Demirgean, un lucru ţi, duu zboarâle a lui nu lu are spusâ canâoarâ: “oamin’l’I din radio suntu extraordinari. Cred că aoa easte loclu nai ma plăcutlu. Radioulu easte aţel ma muşatlu loc iu poţ s-lucredz.” dzâţea Toma Enache tru interviulu ţi-l’i lu deade ale Andreea Demirgean.





    29.ian.2913, Hristu Stergh’iu



    Audio–>

  • Agenda armaneasca Retrospectiva 2012 – partea III a – 2013.ian.22

    Agenda armaneasca Retrospectiva 2012 – partea III a – 2013.ian.22


    Vruţ ascultâtori, feaţim unâ retrospectivâ a evenimentilor di anlu ţi tricu, ama n` armasirâ importatintie evenimente di doil’I meşi di bitisitâ a anlui, brumarlu şi andreulu.


    La 3 di brumar fu sărbătorit centenarlu a poetlui Atanasie Nasta, faptu la 2 brumar 1912, la Grămăticuva, şi ţi bână pânâ tru anlu 1996. Atanasie Nasta fu prezidentul a cenaclului “George Murnu”, di la înhiinţare, tru anlu 1975, anlu cându Hristu Cândroveanu scoase unâ antologhie, dupu ţi ninte cu un an, tru 1974, Tache Papahagi avea scoasâ a daua ediţie a dicţionarlui a lui, dicţionar-tezaur cumu-l’I dzţe Matilda Caragiu-Marioţeanu, amaşi puţân ma amnat, cându tru 1976 Kira Manţu scoase şi ea unâ antologhie armâneascâ. Atanasie Nasta fu prezidentul a cenaclului “George Murnu” pânâ la moarte, tru anlu, cum dzâsim, 1996. Tru anlu 1990, cându fu adratâ diznău, adică fu reactivatâ Suţata di culturâ macedo-românâ, la vârâ unâ sutâ di an’i di la s-dzaţim prota adrare (anlu 1880), la propunirea a profesorlui doctor Nicolae Sarmandu, fu aleptu prezidentu a suţatâl’ei avocatlu şi profesorlu Atanasie Nasta. Di aestâ aform’ie, prezidentul di tora a Suţatâl’ei di culturâ macedo-românâ, actorlu şi reghizorlu Ion Caramitru, cu acorul, consimţământul şi agiutrlu a profesrolui Dan Ion Nasta, hil’lu al Atanasie Nasta, deade locaţia tru care fu faptâ comemorarea la 100 di an’i di la naştire, care fu unâ misale funerarâ, ama şi ca unâ tulie di cenaclu literar, nai ma buna aduţire aminte a ţilui dispărutlu.


    Cum nu putu s-hibâ prezentâ la evenimentu, poeta Kira Manţu, care avu agiutor di la el la cartea di-tru 1983, cu numa “Steauâ di dor”, pitricu pri-tru poşta electronicâ un zbor di paragoriseare.


    ATHANASIE NASTA — 100 di anj di la amintari


    […]


    La anlu 1976 s-avea teasâ hâbarea pritu armânamea di Bucureshti câ la theatrulu ditu pâzarea Amzei va s-hibâ unu spectacolu di cântitsi shi giocuri armâneshtsâ. Eara ti ciudii shi ti nipistipseari tr-atselu kiro ditu Rumunia. Nitsi adzâ nu shtiu cari avea andreaptâ atselu aleptu spectacolu, cari ahurhi cu Dimândarea pârinteascâ“, nu shtiu cari avea alâgatâ la institutsiunjli di cratu tra sâ s-da cali la aestu spectacolu! Shtiu mashi câ pareia di giocuri eara cumândâsitâ di Cristian Bandu.


    Adushu aminti aestu lucru ti itia câ tu atsea salâ di theatru avuiu tihea s-lu cânoscu shi s-lu vedu trâ prota shi tr-atsea ditu soni oarâ, marli anvitsatu armânu Tache Papahagi. Tutu atumtsea mi cânâscuiu sh-cu Athanasie Nasta.


    […]


    Avuiu multi muabets cu Ath.Nasta tu kirolu anamisa di 1977-1986 shi, ma amânatu, dupu 1990. Lu cânâscuiu ca unu durutu armânu, cu suflitlu pliyuitu di nostalghia a Pindului, a Makiduniljei — alâsati shi trâ daima nividzuti.


    Mashi unâ ahtari pleayâ tsâ da putearea s-aladz dupu unâ Idhee, dupu unu Yisu… Yislu a lui eara “turnarea tru paradislu armânescu”, unâ turnari culturalâ cari s-poatâ s-u toarnâ “acasâ” limba armâneascâ.


    […]


    Ath.Nasta fu unu poetu aleptu. Tipusi poemati tu limba rumunâ, ama, axiia a lui poeticâ s-veadi ma multu tu poematli anyrâpsiti pi armâneashti.


    Poemati-ndilicati, ca lishoara livâ di vimtu veara… ashi cumu eara shi suflitlu-a lui…


    Nu potu s-bitisescu aesti zboarâ fârâ sâ-lj hâristusescu sh-tora, dupu ahântsâ anji, trâ atsea tsi featsi cându alânci prota mea carti di poemati tu limba armâneascâ — Steaua di doru“, 1983.


    […]


    dzâse Kira Manţu


    3-4 brumar


    Dzălile a Culturâl’ei Armâneascâ, iventu agiumtu la 9-a ediţie, cu ndridzearea a suţatâl’ei Fara Armâneascâ dit România, prezidentu Steriu Samara. Tru arada şi a centenarului Ion Luca Caragiale (mortu tru 1912), la teatrul Elpis, di Constanţa, fu prezentatâ piesa “Lali Nida s-ampuliseaşte cu strânghil’i”, tru reghia al Toma Enache, adaptare pi armâneaşte dupu piesa “Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, di Ion Luca Caragiale.


    3-4 brumar, armân’l’i, ansamblul Fântâna, di Dorkovo, oaspiţ la suţata culturalâ armâneascâ di Bucureşti, şi diapoaia participanţâ la evenimentul di Câmpulung, andreptu di Asociatsia Multiculturala “Nicu Hagi” tu parteneriat cu Dimarhia di Campulung, Sustata Culturala Armaneasca di Bucuresti, Editura A.R.S. Docendi, Univ. di Bucuresti şi S.C. Harald Tourism .


    10 brumar —


    ţinţinarlu di la moartea a profesorlui doctor Vasile Barba


    fu faptâ misalea la 5 an’i trâ l’irtatlu profesor, tricut tru eta alantâ la 20 octombriu, 2007, la Freiburg. Di aestâ aform’ie, nicuchira a lui, doamana Katharina Barba îl’i bâgă misalea di Freiburg ninca di meslu tricut, pi 21 octombriu. Un mesaj di aduţire aminte pitricu poetlu şi cântâtorlu, profesorlu Mihali Prefti, di Canada. Dupu slujba a prefţâlor, di la mirminţâl’i Sâmta Vineri di Bucureşti, armân’l’i ţi eara viniţ, di la sutatile amâneşti di Bucureşti şi Constanţa, la propunirea a domnului Gh’iorgh’i Hagivreta, cântarâ trâ tim’ia a l’irtatlui professor, “Imnul a vrearil’ei, a sinfuniil’ei armâneascâ — Dimândarea pârinteascâ”, di Constantin Belmace şi Vasile Barba.


    Dauâ zboarâ di-tru mesajlu al Mihali Prefti:


    [Dupu cum] dzasi Lali Vasili tu a lui binigna varianta a Parinteascallei Dimandari:


    “Cari doari ti-a lui muma prof.


    Shi ti parinteasca-lli NUMA,


    S-lu-aiba doara Domnului


    Shi dultseamea somnului.”


    Nu va ti-agarshimu, Lale Vasili, sh-numa a ta armani pilikisita tu keatra di yranitu a farallei sh-tu thimisea iterna a mintillei a noasta!


    A tau “nipotu”, cumu ti-arisea sa-nji dzats, Mihali Prefti.


    11 brumar,


    tu hoara Andon Poci, Ghirucastru s-fetsi publicatsea – dzâţea domnul Andon Hristo – a Dicsionerlu Armanaescu-Latinescu al Ilia Colonja.


    Aesta adunari ira inisiativa Filiali di Ferca, ali SC Aromani din Albania, fondatsionul Nicolae Ghorga din Saranda, shi Partia ABDE.


    Ira autorul IliaColonja cai vini drept di la spitaliu di Ghirucastru, iu easti ti litripseari. Ira profesor di la Universitetea Eqerem Ceabeli, di Ghirucastru, dascalu al Ilia di shcola primara, sots di a lui, armanji din hoara, armanji di Duras,Elbasan, Ferca, Saranda, primarlu a hoariei sha.


    22, 23 şi 24 brumar, la Pângh’irlu Internaţional di Bucureşti, furâ lanmsate trei cărţâ în limba românâ cu autori armân’i. Manuscrislu armas di-tru 1966 cându muri al Iota Chihaia (1874-1966), editat tora di doctor Maria Magiru cu agiurot şi la Proiectul Avdela ale Georgiana Vlahbei, deadun cu Daniel Nancu, apoia cartea a profesorlui di Paris, Nicolas Trifon, src=/files/Fotodupu cartea di-tru 2005, “Les aroumains, un peuple qui s-en va”, tru 2012 cu suplimentu di articolile al Tede Kahl şi Stamatis Beis. A treia carte lansatâ la Pânâgh’ir fu a profesorlui di Bucureşti Alexandru Gica, “Unâ introduţire tru istoria recentâ a armân’lor”


    23-25 manifestare ndreaprâ di filiala di Timişoara a suţatâl’ei Fara Armâneascâ dit România”; fâlcarea di aclo easte cumândusitâ di Stergh’iu Toza, şi manifestarea ţi u ndreg di 7 an’i pi aradâ, avu numa “Casa Noastrâ armâneascâ”. 2 andreu si bitisi workshoplu coordonat di Florentina Costea, pi teme culturale “Creactiv (Create Active Aging), cu pâradz pri-tru un program European (Lifelong Learning).


    6 andreu


    La teatrul “Jean Bart”, di Tulcea, spectacol la care participă Elena Corina Badea, armânâ dupu mama, şi care tru bitisita di agheazmăciune avea lansatâ CD-ulu “Prota vreare”.


    Tut la aestâ manifestare fu ţânut şi spectacolul teatral cu numa “Lale Nida s-alumtâ cu strânghil’i”, dupu piesa al Ion Luca Caragiale (di la a cure moarte, tru 1912, si feaţirâ anlu aestu unâ sutâ di an’i). Piesa, unâ adaptare pi armâneaşte faptâ di reghizorlu Toma Enache, fu giucatâ di “Lale Nida — Toma Enache” şi Aurica Piha, memorabilâ cu fraza ţi u spune cătră nicuchirlu a l’ei “ca tine, soare, altu nu-are”.


    8 andreu


    Fundaţia Societatea Academică Moscopolitană, adratâ di l’irtatlu parlamantar Justin Tambozi, ţi tora u cumânduseaşte hil’lu a lui George Tambozi, ndreapse, Bucureşti, la sediul a “Tinerimea română”, unâ manifestare cu numa “Armân’l’i tru marea familie europeanâ”. Zburârâ la aestu evenimentu Remus Bihac, ţi feaţe unâ prezentare a lucărlor di tora aghon’ea tru lumea armâneascâ şi ninca şi a proiectului Avdela — Biblioteca a Culturâl’ei Armâneascâ. Un material cu numa “Moscopole — ca utopie regresivă” fu prezentat di istoriclu doctor Steliu Lambru. Goerge Vrană zburâ dipsre “Toarâ armâneşti la Trieste, tru Italia”. Gerogiana Vlahbei, di la proeictul Avdela, feaţe unâ turnare nâpoi la momentile di arhiusitâ a chinematografiil’ei tru Balcan’i, cu materialul “Fraţl’i Manakia şi importanţa a lor”.


    Fu faptâ şi unâ proiecţie video di materiale cu numa: “Cântiţe cu “e”. Istorii di zâmane cântate di armân’i fârşiroţ di Dobrogea”.


    13 andreu, muri europrlamentarlu catalan Lluis Maria de Puiq, aţel care ndreapse raportul ţi fu votat di Adunarea Parlamentarâ a Consiliului ale Europâ tru 1997, trâ Recomandarea 1333 cu ndrepturle ţi s-li aibâ armân’l’I tru statile iu bâneadzâ.


    15 andreu, la Centrul Cultural Unescu “Ionel Perlea”, di Slobozia,


    spectacol trâ Cârciun, organizat di Falcarea ditu Slobozia, filialâ a suţatâl’ei Fara armâneascâ dit România, deadunu cu pareia Boatsea Armaneasca.


    Spectacol ti Cârciun ndreapse, la “Teatrul Hean Bart” şi fâlcarea di Tulcea.


    22 andreu, Fâlcarea Bucureeşti, ndreapse la salonlu, “Solange – Balroom” ditu Soseaua Dudesti-Pantelimon, specatoclul


    “Ti Prindu Carciunu, prindi s-himu deadunu”


    Shi, prindi tora şi noi s-nâ hârsim di muşatile evenimente ţi li pusim şi ţi li tricum tru 2012, şi s-mutrim trâ cama ghine tru năulu an 2013.

  • Agenda armaneasca Retrospectiva 2012 – partea II a – 2013.ian.15

    Agenda armaneasca Retrospectiva 2012 – partea II a – 2013.ian.15


    Duţim ninte retrospectiva a evenimentilor di anlu ţi tricu; treaţim la partea a daua, la evenimentile di-tru a daua parte anlui.


    9 di alonar — 60 di an’i. Tru meslu alonar easte faptu poetlu Dina Cuvata (faptu la 9 alonar 1952), poet, prozator, traducător, pricum şi prezidentu a uniunil’ei UCAM, Unia tra culturâ a armân’lor dit Machidunie, editor a revistâl’ei Grailu armânescu. Dupu cum nâ informa atumţea domnul Goran Puşuticlu, revista literarâ Helis,care iase Slobozia, câsâbă tru România, easte spusâ şi numa al Dina Cuvata. Revista Helis prezintâ patru poeţ machidunean’I, di a cure poezii tipuseaşte şi tru limba română. Easte zborlu şi di dauâ poezii al Dina Cuvata. S-nâ dânâsim la poezia “Lucru ştiut…”, scrisâ ca una metaforâ a limbâl’ei armâneascâ: Lucru ştiut…


    Lucru shtiut easti ca puiziili


    Baneadza ma multu di autorlu.


    Mini, s-nji spunu-ndreptu, nu nji-u strambu,


    Ca mini-a s-banedz ma putsan di puiziili.


    Mini nji-u strambu ca nu-a s-aiba


    Cari s-li apura di-ahantsalji dushmanji!


    Va s-urnjeasca, va li spastreasca


    Maratili puizii tsi cu-ahat pidimo li-ngrapsii!


    Mi doari shi-atsea, ca cu spastrearea a lor


    Va-u moara shi limba-armaneasca!


    Puiziili a meali nu suntu mash puizii,


    Ma suntu shi-identitati-armaneasca,


    Una mileti, cultura shi tsivilizatsii!


    El fu prezentu ma amânat şi tru revista Constelaţii diamantine, tut tru România, revistâ a scriitorlor român’i.


    Tut tru alonar unâ altâ dzuâ easte importantâ trâ poezie. Dzua di 15 alonar easter dzua cându tricu tru eternitate luţeafirlu a poeziil’ei româneascâ, Mihai Eminescu (15 ianuariu 1850 — 15 alonar 1889). Unâ traduţire a poeziil’ei capodoperâ al Mihai Eminescu, “Luţeaifrlu” avea pitricutâ ligat di dzua di naştire al Mihai Eminescu, ama ţi noi cum nu putum s-u prezentăm la 15 ianuariu, u ţânum trâ alantâ dzuâ eminescianâ, di veara, 15 alonar. Anlu aestu diznău si uidiseaşte cu dzua di amintare a poetlui. Easte zborlu di armânipsirea pitricutâ di Nicolae Chihaia, a “Luţeafirlui”, şi vrem s-aleadzimu ndauâ versuri a paramitlui di vreare ţi unâ featâ di amirâ, cu suflitlu mplin di muşatlu sentimentu ale aghape, lu ţase poate ca unâ turlie di Penelopâ ţi-şi aşteaptâ un v’initor Ulise a l’ei, cu aradzâle a Luţeafirlui, a curi-l’i caftâ sâ si aghlisturâ pi aradzâ trâ-s v’inâ pânâ tru ciurdachea di la castel di iu aghnânghipsea feata pi muşuteaţa astralâ.


    Mutrea aynanyea cum pi amãri/ Da el shi nyiliceashti,


    Shi pi trimburatili cãrãri/ Cãrãyili cum urseashti.


    Dipuni-ngjos lutseafir bun,/ Ti aylishturã pi radzã,


    Ai, intrã-n casã, s-him deadun,/ Shi bana-nji lunjineadzã !


    El asculta cutrimburat, Tut s-aprindea di vreari


    Shi s-aruca ascãpirat,/ Di s-hundusea tu amari;


    Ea anyisa sh-tu protlu somnu/ Di el shi adutsi aminti


    Shi un mari dor, di amãrilor domnu,/ Tu suflitu lji si aprindi:


    Paramithlu di vreare s-dizvârteaşte tru fantezia a featâl’ei, ţi lu arâse luţeafirlu că va-l’i hibâ niveastâ a lui, ama acâţă vreare cu altu tinir:


    Ea, lãndzãdzãtã di amor,/ Shi arucã oclilji, mtreashti


    Lutseafirlu pisupra a lor/ Shi cu vreari l-pãrcãlseashti:


    Ama veade cu dureare, tru imaghinaţia a l’ei, că:


    El treamburã ca alti ori/ Pisti pãduri di muntsã,


    Şi că vrearea a lui caldâ s-astease:


    Ma nu mai cadi apres di foc/ Tu amãri, didip di analtu;


    -Tsi anangj ai tini om di loc Ma s-nu hiu io, shi i-altu ?


    La Loclu a vostru njic mutrescu/ Cum tihea cu voi treatsi,


    Ma io pi tseru nji mi dukescu/ Ni-muritor shi aratsi.


    21 alonar, s-astease di-tru banâ, la 86 di an’I (faptâ tru 15 marţu 1926), Lena-l Stergh’ea-l Cepi, mârtatâ Leana-l Cola-l Canache, dada al Costa Canacheu, membru tru parlamentul ale Românie şi fostu prezidentu a suţatâl’ei Fara armâneascâ dit România, ama şi a suţatâl’ei culturalâ armâneascâ, di Bucureşti.


    21 şi 22 di Alunaru, Proiectul Avdela, Biblioteca di Culturâ Armâneascâ, cumândusit di Georgiana Vlahbei organiză una manifestare culturalâ, sigura armâneascâ, la hanea La Copac di Bucureşti (sucachea Pitar Moş 23).


    Proiectul Avdela easte acâţat (ică mintit) cu lucurlu şi la filmul “Iho”ale Eliza Zdru. Filmul easte minduit ca unâ slavare tra s-nu chearâ didip a culturâl’ei armâneascâ aşi cum easte ea tru cântiţile polifoniţe fârşiruteşţâ.


    26 alonar


    Tru emailul a l’ei di-tru 26 alonar, Şcoala armâneascâ di veara di Lungeri, Mirela Roznoveanu dzâţe:


    Di curundu si bitisi Şcoala Armãnească di Veara din comuna Lungeri (numa v’ine di la munţâl’i Lungeria, munţâl’i ‘lundz’) di lângă Girokastro, Albania. Cursul avu durata di 8 dzâle, si ţânu tru şcoala di stat din comuna Lungeri şi fu urmat di 22 cilimean’i di aclo din hoarâ. Profesorl’i Spiro Poci si Zoi Poci din Girokastro feaţirâ predare nviţâtura câte dauâ sâhăţ pi dzuâ. Cartea di bazâ a cursului fu “Sã nvitsãmu armãneashti“, un abecedar armân-albanez publicat di Sultana Steriova, Goran Costov si Spiro Poci.


    26 alonar Toma Enache monteadzâ, prota Bucureşti, la teatrul Godot Café-Teatru, diapoia, di exemplu şi pi 20 andreu, tru diverşi alţâ câsâbadz din România, deadun cu Izabela Barbu, spectacolul


    “Eroto-poetica”, teatru poetico-muzical, recital di poezie şi teatru pi acorduri musicale.



    2 agustu, republica di la Ilinden, ica republica di 10 dzâle, di Cruşuva.


    Tru organizarea a Consiliului armânescu si feaţe Cruşuva unâ mare adunare armâneascâ. Lila Cona, di la Suţata Lum’ina, di Beligradi, dzâţea:


    “Aza pi tserlu armanescu nu ari niori ca himu deadun sum soarli aestu, sum lunjina al dumidza.”


    8 agustu, La Bella di Suprâ- hoarâ armâneascâ, nâ informna tru un textu prezidentul a partidlui ABDE, domnul Valentino Mustaka. “La unâ adunari tsi avum ninti di un mes, domnjiâ Dina Cuvata sh-Mita Puro nâ câlisirâ la iurtia a hoaril’iei armâneasca Bella di Suprâ, tu Machedonii. Noi cu harauâ u ashtiptâm aestâ câliseari.”


    10 agustu


    “Academia armânâ” la unâ hoarâ, metafora a domnului Jani Guşo, redactor-şef la revista Frăţia, tra s-nâ-l prezintâ pi poetlu Ilia Colonja.


    Tamam la data 10 di Augustu anu 2012, trelji (Koçi Janko- presidentu al Sutsati Armânjlji dit Albanii“, Robert Çollaku — Secretar Gineral ali Sutsati sh-mini) vrum s-indzeam la hora shi casa iu bânedzâ Ilia ân sud ali Albanii. Dininti tsi sni nchisim âlji sunai pi telefon al Ilia ta s-u bâgam tu shtiieari. Di botsea la mobil mi apandasi câ esti la ospitalu universitar Madre Teresa”- Tirana, pavinu di urologhii, oda 7. Câtse avea unâ cârteari tu reni shi vas facâ niscâtni analizi.


    Numirlu pi agustu ale revista Frăţia tipuseaşte şi “Intervista al domnu Jani Gusho la TV Klan pi limba armãneashti”.


    25-26 di Agust, tu hoara Dhoxat- Lungeri -Ghirocastro ali Arbinishii, si tsãnu festivalu folcloricu “Divani Lungiot”. La aistu festival — dzâţe domnul Spiro Poci – eara akimats pisti 20 di grupuri di Arbinishii, Cosova shi Gãrtsii.


    2 di Yismâciuni 2012, la Hanea “Casa Alba” di Bucureshti nicukir, Pareia di cântâtori sh giucâtori armânj di Neo Kastro, Gârtsie, adusi mari harauuâ sh entipusi ti niagârsheari tu arada a armânjilor di Bucureshti sh di tu dipârtoasa Americâ. Pareia dit Gârţie eara vinitâ la manifestarea di-tru Dobrogea “Dzâlile a câsâbălui Medgidia”.


    7 agheazmăciune


    Suţata Culturalâ armneascâ, di Bucureşti, prezidentu Alexandru Gica, profesor la Universitatea Bucureşti, u avu oaspitâ pi Urania Zeană, sora a medicului şi poetlui Ionel Zeanâ. Urania Zeană fu atraptâ şi ea vârâ turlie tru activitatea politicâ, di ispetea a fratilui a l’ei ma mare, Ionel, ţi eara ncl’is ahapse trâ activitatea politicâ lughursitâ duşmănoasâ contra a statlui.


    27 agheazmăciune lansarea a CD-ului “Prota vreare”, ale Elena Corina Badea, a cure dada easte armânâ. la Hotelul Delta, di Tulcea. Tatâ-su ale Elena, di milete arus liovean fu soţ tru formaţicâ uşoarâ cu avdzâtlu cant`tor Filip Merca.


    28 agheazmăciune fu lansatâ, la Muzeulu a Bucureştiului (Palatlu Şuţu), cartea “Aromâni, meglenoromâni, istroromâni — Aspecte identitare şi culturale”, deadun cu un CD. Coordonatoarea a volumlui, apărut sum egida a Ministerlui a Afacerilor Externe, Institutlu “Eudoxiu Hurmuzaki” ti român’l’i di pritut, tru parteneriat cu Universitatea Bucureşti, easte profesor universitar doctor Adina Berciu-Drăghicescu. Ea fu agiutatâ şi pri-tru contribuţia a domn’ilor doctor Virgil Coman şi doctor Maria Magiru.


    Tut 28 agheazmăciune, la Suţata culturalâ armâneascâ, furâ oaspiţ poeţl’I, va lâ dzâţim a echinocţiului di toamnâ, amintaţ canda di-tru cârpolu poetic, dulţea şi avuta recoltâ a toamnâl’ei, Kira Manţu, Gh’iorgh’i Vrană şi Marius Şolea.


    Eyeica


    di Kira Mantsu, apridusa armaneashti di Yeoryi Vrana


    Si-ts haidhipsescu mardzina di-amari alba,


    hasu una liganari di cupii.


    S-mi arucu tu apili-a-tali


    Dipu ca tru unu munti di lana alba.


    S-imnu pri chitritsealili a tali


    S-mi-ntsapa curnitsi di njielj.


    S-nj-li necu lacrinjli tru


    Ocljlji a talj atselj multsa,


    Ca nu mata pot s-lu-avdu paplu


    Cum greashti di Kavala:


    “Amarea!” “Amarea!”


    3 şi 4 brumar


    Dzălile a Culturâl’ei Armâneascâ, iventu agiumtu la 9-a ediţie, cu ndridzearea a suţatâl’ei Fara Armâneascâ dit România, prezidentu Steriu Samara. La iventu fu prezentatâ piesa “Lali Nida s-ampuliseaşte cu strânghil’i”, tru reghia al Toma Enache, adaptare pi armâneaşte dupu piesa “Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, di Ion Luca Caragiale.


    17 octombriu, 2012, vine la Departamentul a Român’lor di Pritut, unâ delegaţie armâneascâ di Tirana di care feaţirâ parte domnul Valentin Mustaka, preşedintile a partidului Alianţa Europeană trâ Justiţie şi Egalitate, domnul Ilia Gjoka, preşedintile a Ligâl’ei Arămân’ilor di-tru Albania şi domnul Themistokli Bulli, şeful a filialâl’ei Pogradec a Asociaţil’ei Culturalâ Arămân’il’i di-tru Albania”.


    19 di sumedru la Sutsata Culturala Armaneasca di Bucureshti jurnalista armana di Custantsa Steliana Bajdechi (amintata Duliu). Oaspita lâ spuse a participanţâlor cum si-adră emisiunea armaneascâ la Radio Custantsa (tu ahurhita Steliana lucra la aesta emisiuni); zburâ di zanatea a ljei di jurnalista, di cum u veadi lumea armaneasca, di papanjlji a ljei avdiljeats, di cantitsli shi pirmithili a loru (di curbanea a loru niscantiori), di una carti tsi u angrapsi aoa shi trei anji (“Caljiuri sum cinushi. Romania shi Gratsia tu anjlji 1944-1949.”).


    20 octombriu avu loc unâ competiţie sportivâ europeanâ tru Danemarca iu participă şi unâ sportive (la tenis di measâ) di-tru România, di farâ armâneascâ, Eliza Samara, ţi bâneadzâ tru câsâbălu Constanţa.


    Va nâ turnăm trâ duţirea ninte a liştei retrospectivâ, siptâmâna ţi v’ine !


    15.ian.2013, Hristu Stergh’iu

  • Agenda aromana Retrospectiva 2012 – partea I – 2013.ian.08

    Agenda aromana Retrospectiva 2012 – partea I – 2013.ian.08


    Trâ mulţâ an’i, vruţ ascultâtori ! Faţim unâ retrospectivâ, di care niscânte evenimente va li alâsăm la nâ parte, a anlui ţi tricu, 2012. Shi arhiusim cu dzua di Agh’u Iani.


    Pi 7 ianuariu, la Suţata Culturalâ armâneascâ, di Bucureşti, lansarea cartil’ei scoasâ di Iancu Perifan, prezidentul AFA (Asociaţia a francezlor armân’I”, di Paris, carte cu numa “Aduţiri aminte — Trâ armânami”. Zburârâ Kira Manţu, Niculaki Caracota. Autorlu avu un dialog cu participanţâl’i, ţi vrurâ sâ ştibâ ma multe lucre ligat di materia a cartil’ei. Autorlu feaţe cunuscut agiutorlui ţi el lu deade trâ revista Zborlu a Nostru, ţi lu scoase bunlu a lui soţ di Freiburg, doctorlu Vasile Barba. Iancu Perifan minduia sâ scoatâ, ninte di aestâ, unâ revistâ cu numa “Trâ armâname”.


    15 di Yinaru 2011 si feaţe un an di la Conferinţa IV, ţânutâ ăn Divjaka, ţi si hârâsi (ţi si bucură) di unâ mare participare.


    28 gh’inuariu. Suţata Culturalâ armâneascâ, di Bucureşti – Adunarea Gheneralâ


    – alidzearea a membrilor ti nãulu Consiliu di Cumãndãseari, cari numira 9 membri. Prezidentu fu aleptu matematicianlu Alexandru Gica.:


    3 di şcurtu, poetlu şi scriitorlu Gh’iorgh’i Vrana fu pali invitat la unâ emisiune TV, emisiunea “Intâlinirile –andâmuserile — Deliei Budeanu”, pi canalul TV Money Channel. Tru gh’inar el avea participată la unâ emisiune ahârzitâ a “poetlui nipâreacl’e”, Mihai Eminescu (15 ianuariu, 1850-15 iuliu, 1889), emisiune cu numa “Eminescu şi armân’l’i”.


    21 di şcurtu s-astease dit banâ, la ilichia di 79 di an’i, Vanghel Shundi, prezidentul a suţatâl’ei “Armân’l’i dit Albania”. Vanghel Shundi fu un di nai ma mărl’i luptători trâ chestiunea armâneascâ — dzâţe domnul Jani Gusho — di la arhiusita a democraţiil’ei tru Albania, la 1991.


    23 şcurtu –manifestare di alâsata preasine tru Gârţie, la suţata di Veria, dupu cum nâ informa tim’isitlu domnul Mita Guda:


    5 martsu 2012 SUTSATA CULTURALA ARMANEASCA di Bucureshti avu loc aniversarea di 22 anji, alidzem, : di anda fu angrapsita la giudico (5 martsu 1990).


    9 marţu, alidzeri ghenerale la filiala di Durres a Suţatâl’ei “Armân’l’i dit Albania” dupu cum nâ informa viceprezidentul a Suţatâl’ei, domnul Koci Janko, viceprezidentu şi armas tru loclu a l’irtatlui domnului Vanghel Shundi.


    23 marţu, dzua natală a secţil’ei armâneascâ di la RRI.


    24 marţu, suţata “Fara armâneascâ dit România”, filiala Constanţa, ndreapse manifestarea “Primuveara armân’lor”, ediţia VI.


    30 marţu, Bucureşt, Gala a Premiilorù Omlu a Anlui – Bana Armâneascâ 2012, editsia a 15-a shi ediţa a 9-a a Festivalului di Folclor Armânescu. Furâ premiaţ:


    Yioryi Vrana – Poet, eseistu (eseulu “Jurnal interior”) şi avocat


    Pareia Boatsea Pindului di Bucuresti cumundusita di Vasili Topa


    Daniela Varza la sport – sportiva tsi amintă protlu locu la Karate



    31 marţu — 6 aprier, s-ţânu la Bolzano, Sud-Tirol — Italia, seminarlu di Paşte, organizat di YEN (Youth of European Nationalities), iu di la CTARM participarâ Georgiana Chicheanu şi Daniela Trantu.



    5 di Apriu 1992, 20 an’i di la prota conferinţâ, la Sala ale Academie di Arte, di Tirana, a Suţatâl’ei “Armân’l’i dit Albania”, fundatâ di aproapea un an ninte (la 29 sumedru).



    7 apriliu, spectacol di gală, cu numa “Primuveara armân’lor”, la sala Radio, iu secţia armâneascâ deade premii di excelenţâ şi di tim’ie a niscântor personalităţ armâneşti.


    17 apriliu, postul di televiziune TVR (omânia) Cultural prezentă un interviu loat di realizatoarea, a profesorlui nonagenar, vârâ 96 di an’i, istoriclu Neagu Giuvara.




    27- 29 aprier, Gala Premiilor Radio Constanţa, iu si feaţe lansarea proiectului Avdela, Biblioteca a Culturâl’ei Armâneascâ.


    Tut tru aprier, cându apăru cu numirlu a l’ei di pi meslu marţu Revista Mirachea Pindului (redactor-şef, Gelu Trişina, şi revistâ scoasâ di filiala Dudeştii Noi, vestul ale Românie, ale suţatâ “Fara armâneascâ ) tipuseaşte ndauâ (ţinţe) aforisme a poetlui şi cântâtorlui, videm că şi eseistului, Dini Trandu:


    nândau dit atseali 100 di Zboarâ di ndzeanâ”, aprucheati di


    la fârshirotu a nost dit Americhii, Dini Trandu, scria revista.


    7 mai, domnul Andoon Hristo nâ informa :


    Tinjisits frats armânji,


    Presidentul a partidul ABDE domnul Valentino Mustaka dişcl’ise un postu di televiziune pi limba armâneascâ.


    9 mai, fu prezentatâ şi Bucureşti cartea lansatâ şi la dzâlile di lansare la Constanţa a Proiectului Avdhela, Biblioteca a Culturâl’ei armâneascâ di la işita, dzâlile 26-29 di apriliu. Autorlu a cartil’ei (“Imaginar politic şi identităţi collective tru Dobrogea”) easte Enache Tuşa.


    13 mai, S-astease di-tru banâ cântâtorlu şi patriotlu armân Nase Gh’iorgh’iţa (18 ianuariu 1032- 13 maiu 2012). Nase Gh’iorgh’iţa, deadun cu Pero Nane şi Nico Ogeacli adrarâ tru anlu 1979 suţata Pitu Guli.


    19 mai, fu loatâ diznou, dupu unâ dânâsire di 6 an’i (adică tru an’l’i 2005-2011), manifestarea, di Scopia, Fântânâ di Malâmâ. Aestâ loare diznou fu minduitâ s-hibâ deadun cu sârbâtoarea armâneascâ a Dzuâl’ei Naţionalâ, instituitâ dupu 1990… fu fâptâ şi lansarea a unei carte di nviţare limba, trâ ficiuriţ, cu autoarile Maria Nicolovska, Jana Mihailova.


    Dupu cum nâ fâţea informare Goran Puşuticlu 23 mai fu alâsatâ dzuâ nilucrâtoare trâ armân’i, ca semnu di mare tim’ie. “Tiligrăm’i cu urări – dzâţea Goran Puşuticlu – pitricurâ Prezidentul ali Machidunii Gheorghe Ivanov, Prezidentul a Parlamenutlui machidunescu shi prezidentul a SDSM – Partia sotsial-democrata ali Machidunii Branco Tsarvencovschi , pricum şi premierlu Nicola Grueschi.


    Tru România, lilgat di sârbâtoarea a Dzuâl’ei naţionalâ, unâ pareie di vârâ 10 inşi di la Suţata culturalâ armâneascâ,si duse la murmintul al Vasile Barba, iu furâ spuse ma multe poezii şi fu bâgatâ unâ curunâ di lilice di partea a SCA, Bucureşti.


    Florentina Costea nâ didea şi ea aestâ informare, alidzem, :


    tu parcul Hearstrau di Bucureshti, tinirlji armanji îndreapsirâ una njica hoara armaneasca, ti yiurtusearea a “Dzuualjei a Armanjloru”.



    Asarnoaptea, Toma Enache andreapsi un workshop tu tsi mutreashti teatrul shi zanatea di regizor/teatrinu, iara tora seara Alexandru Gica parastasi ditu una videala multu uidisita ti Pitu Guli, Krushova sh-catastisea a Armanjloru tu ahurhita di eta yinghits.



    26 mai, la Tirana — dzâţea domnul Jani Guşo – s-adunâ Consilu Gineral ali Sutsati “Armânjlji dit Albania” shi aleapsi President D-ul KOCI JANKU, dascalu a sculiei ti limba armâneascâ dit Divjaka. Vice president, tu loc al Koci Jancu, s-aleapsi ENKES SHUNDI, un tinar, intelecutal shi activistu a tinâramiei, care easti shi presidentu a filialiei dit Tirana.


    […] Cu un referat, tsinuta di la D-ul Koci Jancu, s-adusi tu minti “Dzuua Natsionalâ a Armânjilor”.


    15 cirişar, andamuse la Sutsata Culturalâ Armaneasca di Bucureshti, iu fu invitatâ armâna Maria Bedivan, autoare a cartil’ei “Pi torlu a unui colonistu armanu”, Tusha Bedivan di Veria.


    26 cirişar, domnul Spiro Poci nâ informa că volumlu di memorii al Iancu Perifan fu durusit di un cetăţean italian a liceului, iu lucreadzâ el, “Asim Zaneli”, di Arghirocastru:


    Un cittadino italian cu numa Franco Bruno, Ambasciatore di pace e dela cultura italiana in Albania, durusi niscãnti dzãli ma ninti la biblioteca al litseu “Asim Zeneli” Gjirokaster (iu lucredzu shi mini), niscãnti libri pi limba italianã.” Unâ carte eara aţea a domnului Iancu Perifan Aduţeari aminte, Trâ armâname”.


    Nâ dânâsim aoa cu reptrospectiva, şi va neam ninte cu partea a daua sipt`mâna ţi v’ine !


    08.ian.2013, Hristu Stergh’iu

  • Agenda armâneascâ – 2013.01.01


    Aşi cum ştiţ meslu ţi tricu Dumnidză lu lo la el pi marile soţ a armân’lor, parlamentarlu European Lluis Maira de Puiq. Aduţim aminte că istoriclu şi politicianlu spaniol-catalan muri tru dzua 13 andreu 2012. Di numa a lui si leagâ Recomandarea 1333 trâ ndrepturle a armân’lor.



    Tu 13-li di Andreu 2012, muri, oara-l’i bunâ aclo iu dusi tru paradis pi aeste dzâle di sârbâtoare, istoriclu şi politicianlu Lluis Maria de Puig. Un documentu importantu trâ bana politicâ a armân’lor tru naua Europâ, di la işita a secolului 20 di leagâ di numa a lui, Recomandarea 1333. Aminta la 29 alonar, tru anlu 1945, anlu di bitisitâ a doilui polim mondial, Lluis Maria de Puiq, fu un politician suţialistu, ţi alumtă trâ unâ Europâ ale irine şi armonie.



    Fu lider a partidlui suţialistu, şi di-tru 1979, membru a parlamentului. Di-tru 1996 pânâ tru 2004 fu coordonator a delegaţiilor internaţionale trâ Gruplu Socialistu. Avu multe funcţii importante la Consiliul a Euro[pâl’ei. Tru an’l’i 1997-2000 fu prezidentu a a Adunaril’ei parlamentarâ a Consiliului ale Euro[pâ.

    Trâ agiutorlu dat a banâl’ei etnicâ, a limbâl’ei şi a culturâl’ei şi trâ ndrpturle a armân’lor, fu aleptu ca unâ recunoştinţâ di partea a armân’lor, Doctor Honoris Causa a Universitatil’ei di Constasnţa, România, câsâbălu di la Amarea Laie, doilu câsâbă ca importanţâ ale Românie, aclo iu bâneadzâ mulţâ armân’i.

    Maca tru 2008, la dzuua di naştire a l’irtatlui profesor doctor Vasile Barba, mortu la 20 octombriu 2007, parlamentarlu catalan, tru calitatea a lui di preşedinte a Adunaril’ei a Consiliului ale Europâ, scria un mesaj di omagiare a soţlui a lui armân, tora, la moartea al Maria de Puiq, un aleptu mesaj di paraguriseare pitreaţe poeta Kira Manţu:



    Pariyurii tra Lluis Maria de Puig

    Cartea alu de Puig cata CMA

    Caduru di la CE – 24.06.1997

    LLUIS MARIA DE PUIG

    (1945-2012)



    Armânjilji kirurâ unu mari sotsu shi unu alumtâtoru di simasii trâ-ndrepturli a loru culturali.

    Nu shtimu câtu va s-armânâ numa alu de Puig tru isturia spanikeascâ icâ atsea catalanâ, ama, siyura, numa a lui va s-hibâ daima ligatâ di isturia mudernâ a Armânjiloru.



    Elu fu suflitlu a RicomandariljeiDimândariljei 1333“. Fârâ vrearea shi alumta a lui nu va sâ s-aminta aestu singuru documentu mudernu trâ limba shi cultura a Armânjiloru.

    Nâ easti greu s-pistipsimu câ nu va s-mata n-adunămu cu elu. Câtu lucrâ la Cunsiliulu ali Evropi, nu avea kiro multu, ama daima delegatsiunea armanjiloru intra prota tru biroulu a lui, aca nafoarâ ashtipta minishtsrâ di lucri xeani ditu vâsilii mări. Shi daima nâ spunea câ ari miraki sâ s-adunâ cu armânjilji, sâ s-ducâ tru locurli armâneshtsâ, cându va s-alasâ lucurlu di politicâ…


    Kiro di 20 anj n-adunămu cu elu Strasburg, Freiburg, Paris, Barcelona — aclo iu lu-adutsea lucurlu di politicâ. Cându avea adunări Paris, nu s-agârshea canâoarâ s-lja tilifonea alu Iancu Perifan shi Niculaki Caracota shi s-facâ muabeti trâ-ndauâ sihăts…



    Suflitlu a lui di catalanu, uruta catandasi tsi u tricu limba shi cultura a lui di dada, lu-aprukearâ unâ sh-unâ di Armânji.



    Protlu armânu cu cari lo ligaturâ shi di la cari-nvitsă câ tu Evropa ari unu populu vecljiu cu unâ limbâ shi culturâ tsi nu ari vârâ-ndreptu — fu prof.Vasili Barba. Atseali tsi li-avdza di la Vasili Barba, canda eara idyia cu-atseali tsi li-avea tricutâ sh-elu, tu alumta a lui trâ-ndrepturli a popului catalanu… Nâ pirmithusea daima cumu lucrarâ catalanjilji cându Franco l-avea loatâ-ndreptulu sâ sh-azburascâ limba shi daima nâ spunea s-nu nâ kiremu nâdia… shi s-nu trâdzemu canâoarâ mâna di la alumta trâ-ndrepturli a noasti.

    Cându s-thimiljiusi Cunsiliu ArmânjiloruMakidonarmânjloru, apruke cu mari harauâ s-hibâ membru di tinjie. Cartea tsi u pitricu cu atsea furnjie spuni ma multi di tuti zboarâli tsi putemu noi s-li-arâdhâpsimu aoa…

    Lluis Maria de Puig futinjisitu ca unu mari evropeanu. Shi-u vrea multu di multu identitatea catalanâ, ama tutu ahântu avea tru vreari tuti axiili culturali evropeani. Eara di-atselji evropeanji trâ cari Evropa-nyisatâ a yinitorlui eara a bânariljei deadunu a identitătsloru.



    Lu cânâscumu shi ca omu; nu ptsâni ori nâ zbura di fumealja a lui (nicukira shi dauli feati) shi tutu anyisa la dzuua cându va s-aibâ ma multu kiro s-lu treacâ deadunu cu eali… Kirolu vini, ama fu multu shcurtu…

    Canda lu-amu dininti: shcurtu di boie, cu molavu sumuarâsu, daima etimu s-ti-ascultâ, s-tsâ da unâ urnimii, acâ, kirolu lu-angâsâia daima…

    Nu shtiu tsi lângoari avu, di lu surpă ahântu ayonja, ama ânj si pari câ kirolu fu lângoarea tsi-lj curmă bana… Daima s-plândzea di xikia di kiro!

    Sâ-lj da Dumnidzâ arâpasu lishoru shi noi, Armânjilji, s-lu-adutsemu daima aminti!

    Kira Mantsu



    18.12.2012

    Carti di la Lluis Maria de Puig

    Vrutlu a meu sotsu, Iancu Perifan,

    Mi hârsiiu multu câ n-andâmusimu Strasburg deadunu cu sotslu a nostu, Steryiu Samara sh-deapoaia Paris, tu 10-li di Sumedru, cu Niculaki Caracota.

    Mini prindi s-vâ hâristusescu sh-hiu multu minatu di uspitsâlja tsi voi tuts nj-u spusitu pânâ tora, ahurhindalui cu profesorlu Barba shi altsâ sots armânji cari mi tinjisirâ fârâ aradâ.

    Sotslu a nostu Niculaki Caracota ânji câftă unu zboru ti andamusea sutsatiloru armâneshtsâ ditu Balcanu, tu Arbinishii, shi lâ pitrecu minduierli di ma-nghiosu.

    Cumu tuts shtits, mini andrupăscu cu pisti alumta ti limba shi cultura Armânjloru. Ca unu Catalanu tsi hiu, nu puteamu s-armânu niduchitu la catandisea di adzâ a Armânjloru cari, ca shi-a Catalanjiloru di multi eti, adzâ nu potu sâ-shi aveaglji limba shi cultura a loru.



    Apruchearea mea di-alumta voastâ fu multu limbidâ: ma puturâ Catalanjilji di anâchisirâ shi-amintarâ, tu chirolu ditu soni, ndreptulu sâ-shi ufiliseascâ limba a loru tu Catalania, Valencia shi Insulili Baleari, câ tse s-nu-alumtămu tra s-ascâpămu shi limba armâneascâ?

    Apandisea la aestâ antribari fu lucurlu-a meu trâ limba armâneascâ, cari easti, dupu mini, unâ multu mari aveari culturalâ, unâ avutsâlji di latinitati cari yini ditu unu chiro multu dipârtosu, shi cari va vigljeari — fârâ di altâ — câtu mari va s-hibâ curbanea!



    Ahurhimu alumta deadunu, shi lucrânda fârâ acumtinari, amintămu, cu agiutorlu a Consiliului ali Evropâ, RecomandareaDimândarea 1333 – tsi avuiu ihtibarea s-u aducu nâintea a Adunariljei Parlamentari. Aestu fu unu mari momentu, tsi-adusi nâdii shi câljiuri nali ti limba shi cultura armâneascâ. Ama chirolu tricu shi, cumu s-veadi adzâ, craturli cari simnarâ, nu-aspusirâ canu sinferu trâ bâgarea tu banâ a pripuniriloru ditu Dimândari trâ anvitsarea shi-avigljearea a limbâljei armâneshtsâ.



    Mutrescu sh-vedu cu anvirnari shi niheamâ nârâiari nitinjisearea a pripuniriloru tsi li featsi Consiliul ali Evropâ. Ama, aestâ catandisi nu easti ti-astrâxeari! Tr-atsea minduiescu câ sutsatili armâneshtsâ deadunu cu institutsiunjili internatsionali, lipseashti s-dutsemu nâinti alumta. Tr-aestâ, mi hârsescu câ bâgats pi cali adrarea a Consiliului Armânescu shi v-ancuragedzu s-v-apârats cauza voastâ tu cathi cratustatu iu bânats.



    Avets tutâ andruparea mea shi-amu nâdia câ, atumtsea cându va s-yinâ chirolu, va s- avets shi-andruparea di la Comisiunea Culturalâ a Adunarilei Parlamentari ali Evropâ. Aestâ andrupari nu easti mashi cu zboarâ (retoricâ). Ashi cumu vâ dzâshu Strasburg shi Paris, cându n-andâmusimu, va s-ahurhescu alti initsiativicăljiuri. Va s-adaru altu Raportu ti Adunarea Parlamentarâ, va s-ljiau ligâturâ cu tuti guvernili a craturiloru iu bâneadzâ Armânjilji shi va l-aducu aminti câ Evropa yinâtorlui easti atsea a diversitatiljei, a pricunushteariljei a minoritătsloru, a pluralismului culturalu. Shi va lâ dzâcu, nica unâ oarâ, câ limba di dadâ nu easti mashi unâ cali di comunicari, ahoryea shi unicâ, ama easti ma multu – unâ clirunumie culturalâ sh-di la pâpânji, easti parti di arâzga a omlui shi, mansus di tuti, easti unu ndreptu a omlui. Limba iasti unu ndreptu. Armânjilji au ndreptu la limba a loru.


    Amu nâdia câ aestâ nauâ cali di câftări trâ limba shi cultura armâneascâ, va nâ hibâ ti hâiri shi va s-agiundzemu la amintări dealiheaconcreti. Easti unu procesu democraticu shi fondamentalu culturalu cari poati s-lj-agiutâ Armânjilji, anvirnats i câpâits di ahântâ niachicâseari di partea a guverniloru/chivernisiloru, tra s-nu cadâ tu mintâturi polititsi nivruti. Trâ imnarea nâinti pi-aestâ cali mintimenâ shi pragmaticâ, va mi-avets daima ninga voi. Cu-aestâ furnjii, câ mi câlisitu s-potu s-hiu luyursitu Membru ti Tinjie tu Consiliulu Armânescu, vâ dau apandisea trâoarâ: Ye, aprochiu cu mari harauâ shi haristusescu ti tinjia tsi nj-u fâtsets!



    Cu nai ma bunili urări trâ limba sh cultura armânâ shi ti tuts sotslji a mei armânji.

    18.10.2005

    Lluis Maria de Puig,

    Senatoru,



    Prezidentulu la Delegatsiunea Spaniolâ

    Prezidentulu a Gruplui Socialistu di la Consiliulu ali Evropâ


  • Agenda armâneascâ – 2012.12.25


    Tu 13-li di Andreu 2012, muri, oara-l’I bunâ aclo iu dusi tru paradis pi aeste dzâle di sârbâtoare, istoriclu şi politicianlu Lluis Maria de Puig. Un documentu importantu trâ bana politicâ a armân’lor tru naua Europâ, di la işita a secolului 20 di leagâ di numa a lui, Recomandarea 1333.

    Faptu la 29 alonar 1945, lanlu di bitisitâ a doilui polim mondial, născut tru Spania, ama feaţe studii şi la Paris, la Sorbona.



    Fu lider a partidlui suţialistu, şi di-tru 1979, membru a parlamentului. Di-tru 1996 pânâ tru 2004 fu coordonator a delegaţiilor internaţionale trâ Gruplu Socialistu. Avu multe funcţii importante la Consiliul a Euro[pâl’ei. Tru an’l’I 1997-2000 fu prezidentu a a Adunaril’ei parlamentarâ a Consiliului ale Europâ.



    Tru rolul a lui di lider a politiţlor europeane, el scoase ma multe cărţâ şi studii pi teme europeane, cum suntu “Las lenguas minoritarias en Europa”, “The contribution of the Islamic civilisation to European culture”, “History and the learning of history in Europe”, “Historia de la Unidad Europea”, “Gironella, la izquierda europeísta”, “El rapto de Europa”, “Europa contra la guerra”, etc.



    Alte carţâ di istorie şi politicâ a chirolui di tora:

    “Girona Francesa 1812-1814”, “Carles Rahola”, “Tarradellas”, “Tomás Puig”, “Catalanisme i afrancesament”, “Girona, guerres i absolutisme” and “La Constitució de Batlle i Jover”; fu coautor la alte 22 di carţâ, apoia studii academiţe di istorie, culturâ, politicâ, articole tru presa si-tru Spania, ama şi internaţionalâ.

    Trâ agiutorlu dat a banâl’ei etnicâ, a limbâl’ei şi a culturâl’ei şi trâ ndrptule a armân’lor, fu aleptu ca unâ recunoştinţâ di partea a armân’lor, Doctor Honoris Causa , University of Constanţa

    Editorlu a revistâl’ei Bana Armâneascâ, gh’iaturlu Dumitru Piceava l’i ncl’ină unâ poezie cu numa Acrostih

    ACROSTIH

    Ahãrzitù a parlamentarlui Ivrupeanù

    M. LLUIS MARIA PE PUIG


    Mãrilje a tsãia, tinjisite Catalan!


    Limba-a noastã armãneascã di estanù,

    Lilici dit fumealja-a limbilor latini,

    Unã yisteari lingvisticã-a balcanjlorù,

    Ifhãristiseashti ti-agiutorlu datù di-tini,

    S-hibã pricunuscutã ca-limbã-a Armãnjlorù.


    Mãrilje-a tsãia, tinjisite Catalan!

    Axiusitù di Dumnidzã ta s-vrei s-agiuts,

    Rãmânimiljei ntreagã agiumtã la-amanù,

    Iliftirii a graiului a ljei s-lj-aduts

    Alumtãnda tini ca unù giunarù aslanù.


    Doxâ-ts, Catalane, ti tutù tsi-adrash ti noi,Efhãristii ditù suflitù di la-Armãnj ti voi.


    Populu-armãnescu cu-sãndzi di latinù,

    Umineasca-ts vreari ti a lui Armãnji,


    Ihtibari multã va tsâ poartã prin

    Grailu-atsel strâvecljiu ditù a lui pãpânji.


    Sumedru 1997


    Dumnmidză s-lu ljeartâ shi s-lu arihătipseascâ tu

    Paradislu catalan, cumu sh-tu atselu armanescu.

    Tacu Piceava



    Cum fu agiutat Lluis Maria de Puiq tru lucurlu a lui cându lipsea s-u cunoascâ lumea armâneascâ trâ care avea borge di la Consiliul ale Euro[â s-facâ un raportu ţi duse pânâ tru sone la Recomandarea 1333, cum fu agiutat di prezidentul a Uniunil’ei ULCA di Feribur, doctolu Vasile Barba, si ducheaşte lişor di-tru omagiarea ţi l’I-u feaţe la 15 şcurtu 2008, dupu ţi Vasile Barba s-avea dispârţâtâ di cauza şi di alumta trâ armâname pri-tru moartea di-tru 2007, di cându cum ştim si feaţirâ dzâlile aeste 5 an’i. Trâ aţea omagiare, ca unâ borge di apandise va s-dăm pârâghuriile pitricute di familia Barba.



    Pãriyurii trã Lluis Maria de Puig, di la fumeili Barba, Costea sh Meghea nica sh di jurnalistul Tashcu Lala !

    Armânamea kiru un mari sots, un alumtâtoru, ti cauza armâneascâ prit deputatlu catalan Lluis Maria de Puig cari s-alinã la Atsel di Analtu, aclo iu s-adunã cu sotslu a lui di alumtâ prof.dr. Vasile Barba !

    Arâpas lishor, Doamni Lluis Maria de Puig, tu Paradhisu !



    Va dau ma nghios cartea tsi u aprukeaiu di la doamna profesor Katharina Barba, nicukira a ljirtatlui Lali Vasili, shi a mea vrutã Tetã, prit cari deputatlu catalan Llluis Maria de Puig nâ spuni ma limbid, cum nu putem sâ spunem noi, cât u vru Armânamea, sh cât u tinjisea isnafea a noastâ:

    Tim’isita Doamnă,



    Cu unâ mare tristeţe şi cu multâ nvirinare u loaiu habarea tra chirearea a vrutlui a vostru domnu.

    Va paraclasescu s-aprucheaţ sincerile a meale condoleanţe, tutunâoarâ şi expresia a paraghuriil’ei şi a ndruparil’ei a mea tru aeste meomente di dureare.



    Vâ mulţan’iisescu di-tru inimâ trâ bunile a voastre zboarâ şi urări di ndrupare şi success cu ocazia ţi fuiu aleptu ca Prezidentu a Adunaril’ei Parlamentarâ a consiliului ale Europâ. S-hiţ sigurâ di ataşamentul a meu fârâ cuntinire la cauza a curi bârbatlu a Vostru-l’i eara devotat; am umute că va-s putem s-u ţânim şi cama largu ligâtura.

    Aşi cumu-m’I deadit izine, Vâ pitrec unâ contribuţie trâ chremonia di comemorare a domnului a vostru la 15 şcurtu şi trâ publicare dupu aţea.



    Loaţ, tim’isită Doamnă, expresia a sincerilor a meale salutări.


    Conttribuţie la omagiarea a Domnului Vaile Barba

    M’i si da izine s-lu aduc aminte Domnul Vasile Barba, tim’isitlu şi admiratlu oaspe a meu. Shi l;u fac aestu lucru cu mârânghipsire şi cu mare respectu.



    Tru mai 1994 la AdpCE, earam anamisa di semnatarl’I a unei moţiune (unâ câftare) trâ armân’i. Mira vru tra-s hiu desemnat ca Raportor. Ca rezultat a unui lucru cu mare pasiune di ma multu di doi an’i, tru cirişar 1997 raportul fu prezentat a Adunaril’ei, care adoptă Recomandarea 1333 (1997) relativâ la limba şi culotura armâneşte.



    Ligat di aestu lucru, destinlu a unui m’ic popul lo un loc importantu anamisa di preocupările a decidenţâlor di tute ţările şi vâsiliile di pi continentu. Shi partea al Vasile Barba la aestâ easte multu mare.

    Cama multu şi prota oarâ cu agiutorlu a Domnului Barba di utuiu s-intru s-li cunoscu istoria şi prezentul a armân’lor şi tut cu agiutorlu a lui că noi putum, tuţ deadun, s-faţim ţiva trâ asiguripsire v’initorlu trâ mira a lor.



    Noi fum urtaţ di cale di mpârţâm ca soţ unâ călătorie — de-a lungul a chirolui şi a adeţlor, a culturâl’ei şi a banâl’ei a ţistor oamin’I tru idia oarâ şi di aradâ ama şi extraordinary, care li nâstricurâ tute alunchiuşirărle ale istorie, şi puturâ di si uidisirâ pi dimpling tru suţităţ şi culturi ahât diferite, mutrinda ama sâ-şi alasâ şi amprenta şi torlu a lor işişi.



    Noi avum trâ duţire deadun unâ alumtâ — aţea ma muşata alumtâ — care easte pacificâ, şi care si apleacâ cătră prezervarea şi ţânirea a unei bogaţil’e ligat di limbâ, adeţ şi cântiţe.

    Noi u ndrupâm idia cauzâ — aţea di prezenravare a numiroasilor culturi în Europa chirute ică pi cale sâ si chearâ, aţea a a promovaril’ei a unui system pluralistu di valori culturale di care ţâne stabilitatea a continentului a nostru.


    Tut chirolu tru aestu voiaj şi tutâ aestâ cale tru ocheanlu di informaţii şi mărturii ţi lipsea s-li adun cu scupolu ca raportul aspura a armân’lor s-aibâ efectul maxim la instituţiile europeane, Domnul Barba eara trâ mine un capitan.


    Pri-tru experienţa a lui ştiinţificâ şi cu vidzuta a lu di istoric informatic, el u cumândusi piste ape câravea a mea, pister aţale ape mintite a istoril’ei a Balcan’lor.

    Pri-tru cărţâle a lui, studiile şi revistile asupra a limbâl’ei şi culturâl’ei armâneascâ, el m’i spuse nale orizonturi.



    Pri-tru minduita a lui universalâ, ţi alasâ nanâparte iţe sectarismu naţionalistu, pri-tru aprucheare a lui constructive ţi u avea cătră tute studiile ţi li fâţea, el mi feaţe s-discoapir ţare şi piminturi nale, cându mi fâţea s-vizitedzu şi s-vedu sum un nău ungl’u craturle iu bâneadzâ di daima armân’li.


    Shi, pri-tru umanismul, amabilitatea şi generoazitatea di spirit a lui, el mi feaţe s-aflu oamin’I extraordinary ţi m’I-armasirâ soţ trâ tutâ bana.



    L’i escu a borge multu di multu şi-mpatu cu el tutâ recunoştinţa ţi u aprucheaiu trâ modesta contribuţie la apârarea a cauzâl’ei a armân’lor şi a alântor minorităţ di-tru Europa.

    Di aţea aform’ie Domnule Barba nu-are s-ti agârşescu vârnâoarâ.

    Lluis Maria de Puiq



    Prezidentul a Adunaril’ei a Consiliului ale Europâ.