Radio România Internațional

Author: Mihaela Ioncelescu

  • Relaţia transatlantică – Ce poate face Uniunea Europeană?

    Relaţia transatlantică – Ce poate face Uniunea Europeană?

    Relația de cooperare dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană poate suferi transformări esențiale după anul electoral 2024. Statele Unite reprezintă partenerul firesc al Uniunii Europene, atât din punct de vedere economic cât mai ales sub aspectul politic. Rezultatul cursei electorale în care sunt angajați republicanul Donald Trump democrata Kamala Harris, este aproape imposibil de prevăzut, iar din cancelariile europene răzbat anumite temeri pentru viitor.

     

    Principalele întrebări se referă la modul în care continua relațiile instituționale între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană și cum trebuie să se pregătească Europa pentru oricare ar fi rezultatul alegerilor preziențiale din SUA.

     

    Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, consideră că o eventuală ruptură între SUA și Uniunea Europeană este neconceput, astfel că se impune dialogul cu ambii candidați la președinția SUA. Primul mandat al lui Donald Trump este motivul temerilor în ceea ce privește politica externă și eventualele măsuri protecționiste ale candidatului republican.

     

    Ileana Rotaru, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Științe Poltice, Filosofie și Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest din Timișoara consideră că funcționarea Alianței Nord-Atlantice nu este periclitată, însă Ucraina în continuare un subiect delicat.

     

     

  • Generația Z: Au devenit schimbările climatice mai mult sau mai puțin o prioritate?

    Generația Z: Au devenit schimbările climatice mai mult sau mai puțin o prioritate?

    Încălzirea globală și sustenabilitatea sunt considerate probleme ale generațiilor tinere, care vor trebui să înfrunte o lume în care efectele schimbării climei devin tot mai evidente. Unul dintre cele mai mari obstacole este uneori lipsa de implicare și alteori lipsa puterii politice a tinerilor, iar în unele cazuri ambele. Alma Pap are 26 de ani și este coordonatorul centrului Europe Direct din Timișoara. Ea consideră că tinerii se arată interesați de acțiuni cu rezultate concrete, palpabile.

    Tinerii și copiii sunt principala categorie implicată în proiectele de creare a unor noi obiceiuri de consum și de schimbare a obiceiurilor existente. Asociația CRIES din Timișoara a demarat proiectul intitulat „Cultura sustenabilității în școli”. Prin acest proiect, tinerii devin conștienți de faptul că producția masivă de articole vestimentare are un impact semnificativ asupra mediului.

    photo Piyaset - Shutterstock
    Alma Pap atrage atenția că o altă presiune care îi afectează pe tineri este aceea că ei trebuie să se implice mai mult, în condițiile în care schimbarea obiceiurilor de consum este o preocupare valabilă pentru toate generațiile, iar clima ne afectează pe toți în egală măsură.

    „Nu doar tinerii sunt beneficiarii politicilor de mediu. Toți cei care trăim suntem beneficiarii. Dacă e să luăm totul așa, atunci tinerii ar trebui să fie beneficiarii aproape tuturor politicilor, nu doar de mediu. Și nu este corect față de tineri să punem povara asta pe umerii lor, pe umerii noștri, că , pentru că ne afectează pe toți în aceeași măsură. Mai ales în în generațiile noastre nu există diferențe mari și ne afectează în aceeași măsură aceste schimbări climatice și ar trebui ca și politicile de mediu să fie benefice tuturor cetățenilor, nu doar tinerilor”. (Alma Pap, coordonatoarea centrului Europe Direct din Timișoara)