Radio România Internațional

Author: Mirabela Afronie

  • Turismul european, între locuri mai puţin cunoscute şi destinaţii supraglomerate

    Turismul european, între locuri mai puţin cunoscute şi destinaţii supraglomerate

    Turismul din Uniunea Europeană a luat amploare, iar în 2023 a depăşit cifrele pre-Covid. Acest lucru afectează tot mai multe oraşe care încearcă să ţină sub control afluxul de vizitatori şi să contracareze efectele negative ale turismului.  Au fost impuse măsuri restrictive, de exemplu, interzicerea închirierii locuințelor pe termen scurt, dar totodată sunt încurajate călătoriile în afara sezonului. La polul opus, se încearcă promovarea zonelor turistice atractive, dar mai puţin cunoscute, cum este Banatul Montan. Cu un potențial ridicat, zona duce lipsă de turiști din cauza infrastructurii precare – drumuri, locuri de cazare și facilități de petrecere a timpului liber, fiind afectată și de încălzirea globală.

     

    Am discutat despre starea turismului, despre promovarea turistică şi despre destinaţii mai mult sau mai puţin cunoscute cu europarlamentarul Gheorghe Falcă, cu Georgian Popovici, promotor al Banatului Montan şi cu Daniela Copaci, managerul unui proiect de dezvoltare turistică în zona Văliug din judeţul Caraş Severin.

     

  • Generația Z: Erasmus+

    Generația Z: Erasmus+

    Cel mai cunoscut program de schimb al Uniunii Europene a împlinit 35 de ani.



    De la crearea sa, Erasmus+ a ajutat milioane de tineri să studieze şi să se formeze în străinătate.





  • De unde vine energia pentru Uniunea Europeană?

    De unde vine energia pentru Uniunea Europeană?

    Uniunea Europeană mizează pe energia verde pentru a reduce facturile şi vrea ca până în 2030, 42,5% din energia blocului comunitar să provină din surse regenerabile. Chiar dacă are resurse pentru energie şi potenţial pentru a o produce, în prezent, întreaga Uniune este dependentă energetic de importuri.



    Am discutat pe acest subiect cu europarlamentarul român Eugen Tomac, cu Cosmin Cârstoiu – acţionarul primei fabrici de panouri solare din România şi cu Oana Mircea – reprezentantul Enel Green Power România.



  • Generația Z: Munca precară

    Generația Z: Munca precară

    Tinerii din România născuți după 1995 se află în topul șomerilor din Uniunea Europeană, fiind destul de greu de angajat. Și asta pentru că Generația Z își dorește să muncească, dar în termeni diferiți față de generațiile anterioare. Vor salariu mare, program flexibil și posibilități de dezvoltare profesională.



    Suntem pe primul loc în UE la nepotrivirea domeniului studiat cu cel în care ne angajăm. Acest lucru vine din lipsa unor ore de consiliere profesională în școli” (Raluca Dumitra, reprezentant al celei mai mari platforme de recrutare din România).



    Dacă înainte de 1989, românii aveau un loc de muncă la 18-20 de ani, acum situația este alta. O vină o are și familia, este de părere sociologul Dan Petre: … atâta vreme cât există această mentalitate de sprijin al copilului mult timp după ce termină studiile, situație care are un specific cultural pentru România, prin comparație cu alte țări din lume, țările anglo-saxone sau Statele Unite, unde, odată ce ai ajuns la o anumită vârstă, ai datoria de a deveni independent și de a părăsi casa, ca să te descurci. Deci, până când nu vor exista aceste nevoi acute care să determine depășirea unor așteptări, eu cred că lucrurile vor continua în mare măsură în acest fel”.




  • Exploatarea minereurilor, un rău necesar?

    Exploatarea minereurilor, un rău necesar?

    Pentru a deveni din ce în ce mai autonomă în aprovizionarea cu materii prime critice, esențiale pentru industria viitorului, Uniunea Europeană dorește redeschiderea minelor. Şi în România există astfel de proiecte precum cel de la Moldova Nouă, în judeţul Caraș-Severin. Aici ar putea fi reluată exploatarea unuia dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din Europa,



    Am discutat pe acest subiect cu europarlamentarul Gheorghe Falcă, cu Andrei Szabo, președintele Asociației Euroland Banat, cu Mehmet Egriboyunoglu, reprezentantul companiei care urmează să reia exploatarea cuprului la Moldova Nouă, şi cu primarul orașului Moldova Nouă, Ion Chisăliță.