Radio România Internațional

Author: Sorin Șchiopu

  • Clădiri publice din Regiunea Centru, modernizate cu fonduri europene

    Clădiri publice din Regiunea Centru, modernizate cu fonduri europene

    În
    urmă cu 2 săptămâni, reprezentanții ADR
    Centru și ai Primăriei Sibiu     au semnat contractul prin care se alocă fonduri europene Școlii Gimnaziale nr. 1 din
    Sibiu    .

    Aproape
    8 milioane de lei finanțare nerambursabilă vor fi acordați prin POR 2014-2020,
    pentru proiectul de reabilitare termică al Școlii în vederea îmbunătățirii
    eficienței energetice, a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru: Acest proiect are o valoare de 1,75 milioane de euro, iar ca
    lucrări care se realizează prin acest proiect ar fi anveloparea termică a
    clădirilor unității școlare. Utilizarea unor surse alternative de producere a
    energiei termice și electrice, reabilitarea unor instalații de iluminat, dar și
    montarea unui sistem de management și control astfel încât să ai un consum
    redus de energie.

    Școala Gimnazială nr. 1 este cea
    de-a doua unitate de învățământ din Sibiu care se modernizează, după criterii
    de eficiență energetică și dezvoltare durabilă, cu bani europeni.

    În
    luna februarie a fost semnat contractul privind reabilitarea Liceului
    Constantin Noica     Sibiu în vederea îmbunătățirii eficienței energetice.


    Proiectul
    este finanțat tot prin prioritatea de investiții 3.1.B ce vizează sprijinirea
    eficienței energetice. Acest proiect are o valoare totală de peste 7,5 milioane
    lei, din care circa 6,4 milioane lei sunt alocați exclusiv din Fondul European
    de Dezvoltare Regională    .


    În urmă cu două
    zile, au fost semnate alte două contracte care vizează reducerea
    costurilor energetice la două unități medicale din județul Brașov prin proiecte
    europene de reabilitare termică.


    Este vorba
    despre eficientizarea energetică a Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie
    Dr. A. I. Sbârcea Brașov și a Unității de asistență medico-socială din
    Sânpetru.




    Valoarea totală a celor două investiții
    este de peste 35 de milioane de lei, bani asigurați prin fonduri europene
    nerambursabile, aportul financiar al județului Brașov fiind de aproximativ
    500.000 de lei.


    Un
    număr de 62 proiecte din Regiunea Centru sunt în prezent în diverse etape de
    evaluare pe Prioritatea de investiții 3.1 B-Clădiri Publice a Regio 2014-2020,
    gradul de acoperire al acestei priorități, prin sumele solicitate de proiectele
    rămase în evaluare, fiind de 182%.




  • Zidul de incintă al Cetății Medievale Sighișoara s-a prăbușit pe o porțiune de aproape 5 metri

    Zidul de incintă al Cetății Medievale Sighișoara s-a prăbușit pe o porțiune de aproape 5 metri

    Potrivit primarului
    Sighișoarei, Ovidiu Mălăncrăvean, întrucât cetatea este pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO au fost
    contactați specialiștii de la Institutul Naţional al Patrimoniului, dar până în
    prezent aceștia nu au dat nicio soluție.


    Mai
    mult, problemele cetății nu se opresc aici, o altă porțiune de circa 10 metri e
    în pericol iminent să se prăbușească.


    Specialiști
    au stabilit că pericolul vine de la infiltrațiile de apă în zidurile seculare
    ale cetății, ca și de la ciclurile îngheț-dezgheț care macină construcția.


    Problema
    recentei prăbușiri a zidului cetății medievale a suscitat atenția
    eurodeputatului independent Mircea Diaconu, în calitate de vicepreședinte al
    Comisiei pentru Educație și Cultură din cadrul Parlamentului European.


    În urmă cu o săptămână acesta a fost prezent
    la Sighișoara, la o dezbatere publică la care au participat reprezentanți ai
    autorităților locale, ai presei și ai societății civile. Eurodeputatul a sugerat soluţia
    accesării de fonduri europene direct, pe proiecte mari, care să implice atât
    zidurile cetății, cât și centrul istoric al orașului:     Trebuie să folosiți faptul că a căzut zidul, că e această urgență, ca să puteți accelera procesul pe tot situl, adică o renovare care poate dura și 20 de ani. bDar gândirea poate să fie pe termen lung, și pe chestiuni mari. ( ) Nu numai pe cetate, ci pe zonă, trebuie proiecte mari, de identitate unitară, de trasee europene, de unde vă puteți obține finanțare direct. Încercați să jucați tare, comportați-vă ca motorul întregii zone.







    Reamintim
    că anul 2018 a fost desemnat Anul European al Patrimoniului Cultural, iar prin
    această inițiativă oficialii UE își doresc ca la nivelul statelor membre să se
    valorifice mai bine imensul potențial al patrimoniului cultural.


    El poate genera creștere economică și
    locuri de muncă și stă la baza schimburilor culturale ale Europei cu restul
    lumii.


    Merită menționat că patrimoniul
    cultural reprezintă unul din principalele sectoare spijinite prin programul
    Europa Creativă    .


    În afară de el, în acest an se pot obține
    finanțări în domeniul patrimoniului cultural și prin intermediul programelor
    Erasmus+, Europa pentru cetățeni, Orizont 2020 sau alte programe europene.


    Mai merită reținut că proiectele
    desfășurate în statele membre de către municipalități sau regiuni pot fi
    completate și prin programe transnaționale finanțate de UE.




  • ADR Centru susține dezvoltarea antreprenoriatului în Regiunea Centru

    ADR Centru susține dezvoltarea antreprenoriatului în Regiunea Centru

    Viitorii
    antreprenori din Regiunea Centru au la dispoziție noi resurse, în valoare
    totală de aproape nouă milioane lei, pentru a-și pune în practică inițiativele
    antreprenoriale.


    ADR Centru a semnat contractul de finanțare
    pentru proiectul StartUp Hub Centru, proiect finanțat în cadrul Programului
    Operațional Capital Uman 2014 – 2020, linia de finanțare România Start Up
    Plus.


    Scopul
    proiectului este susținerea dezvoltării antreprenorialului în sectoarele non
    agricole din zona urbană a Regiunii Centru, ca o condiție esențială a
    dezvoltării economice și sociale a Regiunii.


    Nicolae Mărginean, director comunicare
    la ADR Centru: Sunt eligibile proiectele acelor firme
    sau acelor antreprenori aflați în situația de Start Up pentru a fi finațate
    prin Programului Operațional Capital Uman.     Este vorba de 75% din suma de maxim 180.000 de
    lei, care poate fi primită în avans, pe baza unor planuri de afaceri.     La nivelul
    Regiunii Centru, prin proiectul dezvoltat de ADR Centru, este vorba de
    selectarea a minim 36 de planuri de afaceri și susținerea înființării firmelor
    pentru inițiatorii acestor planuri de afaceri care vor beneficia inclusiv de
    instruire pentru a-și dezvolta aceste firme.




    Proiectul
    a avut la baza o inițiativă a ADR Centru de a construi un instrument de
    intervenție în dezvoltarea componentei de start-up a mediului antreprenorial
    regional, instrument care să utilizeze, pe de o parte, experiența acumulată în
    cadrul birourilor Enterprise Europe Network și Europe Direct din cadrul ADR Centru
    și, pe de altă parte, să motiveze potențialii antreprenori să depășească
    barierele de acces în mediul antreprenorial.


    Noile
    afaceri rezultate prin proiectul StartUp Hub Centru trebuie să angajeze
    forța de muncă locală, inclusiv prin polarizare din zona periurbană sau chiar rurală
    din vecinătatea orașelor.


    Se așteaptă ca afacerile
    antreprenoriale pornite cu sprijinul acestui proiect să genereze efecte de
    multiplicare în mediul local, direct, prin susținerea activității furnizorilor
    și creșterea numărului de angajați, și indirect, ca proiecte de succes ce pot
    fi replicate și care vor inspira alte persoane să încerce drumul
    antreprenoriatului.


  • Energia regenerabilă şi eficienţa energetică, pe agenda Parlamentului European

    Energia regenerabilă şi eficienţa energetică, pe agenda Parlamentului European

    Europarlamentarii
    s-au reunit, de ieri, la Strasbourg, în prima sesiune plenară a noului an. Pe
    agendă, pe lângă alte teme importante, revine una de interes nu numai pentru
    întreaga Europă, dar şi pentru întreg mapamondul, şi anume combaterea
    schimbărilor climatice.

    Eurodeputaţii
    au în vedere mai multe aspecte privind sporirea eficienţei energetice şi a
    folosirii surselor regenerabile de energie. Conform legislativului
    european, ponderea energiei consumate din surse regenerabile aproape s-a
    dublat în ultimii ani, de la aproximativ 8,5% în 2004 la 16,7% în 2015, iar UE
    este pe cale să-şi atingă obiectivul de 20% pentru 2020. Pentru anul 2030 UE are un obiectiv şi
    mai ambiţios şi doreşte să reducă
    consumul de energie cu 40%, iar minimum 35% din consum ar trebui să
    provină din surse regenerabile. Pentru atingerea acestor ţinte, deputaţii
    europeni doresc să protejeze dreptul oamenilor de a produce, stoca şi consuma
    propria lor energie electrică din surse regenerabile, fără să plătească taxe
    sau impozite.

    Reamintim
    că în decembrie 2017, negociatorii din Parlament, Consiliu şi Comisie au
    convenit ca ţările UE să pregătească strategii naţionale pe termen lung
    pentru a sprijini renovarea clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Scopul
    este ca până în 2050 clădirile din UE să nu mai ducă la emiterea de gaze cu
    efect de seră.


    După
    încheierea acestui acord provizoriu Miguel Arias Cañete,
    comisarul european responsabil pentru politici climatice şi
    energie, a ţinut să sublinieze: Aşteptăm cu nerăbdare realizarea unui acord
    politic cu privire la pachetul de energie curată pentru toţi europenii în 2018.     Acest
    pachet va oferi un cadru legislativ pentru un sector energetic mai stabil, mai
    orientat către piaţă şi mai sustenabil în Europa.






    Mâine,
    17 ianuarie, Parlamentul European votează în plen poziţia sa asupra a trei
    propuneri privind energia ecologică: energia regenerabilă, eficienţa energetică
    şi un mecanism de control.


    După aceasta, deputaţii europeni vor începe
    negocierile cu Consiliul pentru finalizarea regulilor.






  • S-a dublat pragul de finanţare pentru proiecte de restaurare a obiectivelor de patrimoniu

    S-a dublat pragul de finanţare pentru proiecte de restaurare a obiectivelor de patrimoniu

    La mijlocul
    acestei luni, Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a votat, la
    Strasbourg, în favoarea revizuirii a două limite de finanțare pentru proiectele
    de restaurare a obiectivelor de patrimoniu.


    Comisia răspundea, astfel, solicitării
    formulate de eurodeputatul Mircea Diaconu în raportul său Spre o abordare
    integrată a patrimoniului cultural european, document adoptat de Parlamentul
    European în urmă cu doi ani.


    Astfel, pragul pentru monumentele de
    patrimoniu național a fost ridicat de la cinci la 10 milioane de euro, iar
    pentru monumentele de pe lista UNESCO acesta a fost rectificat de la 10 la 20
    milioane de euro.


    Europarlamentarul român, în calitate de
    vicepreşedinte
    al Comisiei pentru Educaţie şi Cultură şi totodată raportor pe probleme de
    patrimoniu cultural, a explicat că limitele de finanțare
    anterioare au fost impuse în mod artificial de Comisia Europeană, în practică
    ele blocând proiecte de restaurare care ar fi putut beneficia de fondurile
    alocate în acest sens.

    Mai
    mult, la nivel de strategie pe termen lung, dacă operatorii culturali nu puteau
    accesa fonduri pe linia politicii de coeziune, sumele rămâneau nealocate,
    oferind Comisiei posibilitatea de a propune și mai puține fonduri pentru
    cultură și patrimoniu în următorul cadru financiar.


    Mircea Diaconu a mai subliniat imporatanța conservării și
    promovării moștenirii culturale, care este importantă nu doar pentru
    identitatea noastră, ci și pentru
    potențialul său economic: Este necesar să întreținem aceste puncte de
    patrimoniu. Să le putem da generațiilor următoare în bună stare este extrem de
    important. Pe de altă parte, sunt exemple de bune practici în domeniu, în toată
    Europa, sunt regiuni întregi care s-au revigorat, și-au găsit calea sau
    dezvoltarea bazându-se pe puncte de patrimoniu creînd locuri de muncă.





    Eurodeputatul român a mai
    ținut să sublinieze că 2018 va fi Anul patrimoniului, iar asta va fi un prilej de a etala ceea ce
    avem mai bun în istoria noastră, în patrimoniul fiecăreia dintre națiuni și de
    ne prezenta fiecare identitatea, care este până la urmă rezultatul istoriei
    noastre comune europene: Va fi un prilej de a ne cunoaște unii pe ceilalți prin intermediul
    patrimoniului, un prilej de a ne etala ce avem mai bun în istoria noastră, în
    patrimonial fiecărei națiuni.



  • Agenda urbană a UE

    Agenda urbană a UE

    La
    evenimentul de la Rotterdam au fost prezenți factori de decizie la nivel local,
    național și european, care au discutat despre progresele din cadrul Agendei
    Urbane a UE.


    Introdusă în urma pactului de la
    Amsterdam, semnat anul trecut sub preşedinţia Olandei, Agenda Urbană are în
    acest moment 12 teme prioritare, şi au fost deja puse în practică patru
    parteneriate între diferite oraşe. Sunt implicate în total 86 de oraşe din 22
    de ţări europene.


    Raportul
    Comisiei europene privind progresul facut în Agenda Urbană a fost prezentat și
    în cadrul Forumului Orașelor, iar comisarul european pentru dezvoltare
    regională, Corina Creţu, a subliniat că Agenda Urbană a Uniunii Europene este
    un instrument foarte bun pentru oraşe, care sunt impulsionate să colaboreze şi
    să se dezvolte împreună.







    Corina Creţu: Avem acest raport al dezvoltării
    urbane care arată progresele de până acum, dar şi sugestiile privind
    îmbunătăţirea acţiunilor în perioada următoare. Este clar că, după numai un an,
    avem deja primele rezultate, Agenda Urbană a influenţat pozitiv procesul de
    elaborare a politicilor în oraşe. Oraşele au deja o voce mult mai pronunţată
    atât la nivel naţional, cât şi la nivle european. Cred că statele membre
    înţeleg mult mai bine faptul că oraşele sunt parteneri utili, şi multe dintre
    statele membre au deja o politică urbană.




    Comisarul
    Corina Crețu a mai subliniat că, prin intermediul Agendei Urbane, se dorește ca
    orașele din UE să devină mai inovatoare și să ofere condiții cât mai bune de
    trai.


    Tot în cadrul Forumului Oraşelor,
    Comisia Europeană şi Banca Europeană pentru Investiţii au lansat, la cererea
    oraşelor, Platforma Urbis (‘Urban Investment Support’).


    Este vorba despre un instrument care
    va ajuta orașele să-și planifice investițiile astfel încât acestea să-și poată
    sprijini strategiile de dezvoltare urbană și să obțină un acces mai ușor la
    finanțare.


    Acest
    nou serviciu de consiliere va sprijini orașele în conceperea, planificarea și
    implementarea strategiilor de investiții.     Obiectivul este de a promova demararea pe
    termen scurt și mediu a unor proiecte solide, de exemplu în domeniul acțiunilor
    climatice urbane.


    Până
    în 2020 la nivelul Uniunii Europene au fost alocate 100 de miliarde de euro
    pentru proiectele Agendei Urbane, din care 15 miliarde
    direct în managementul oraşelor.