Radio România Internațional

Author: Ștefan Rancu

  • Cum să facem locuințele mai accesibile?

    Cum să facem locuințele mai accesibile?

    Toate statele membre au dificultăți în a asigura locuințe decente, la un preț accesibil mai ales pentru tineri și persoanele vulnerabile, fără venituri mari sau cazurile sociale. Decizia de a avea un comisar european care să se ocupe special de această problemă este una majoră pentru Comisia Europeană, iar planul de rezolvare a acestei probleme dificile si sensibile pentru toate statele UE, este considerat a fi o provocare pentru noul Comisar desemnat pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.

    În această ediție, cu ajutorul invitaților, vom încerca să răspundem la o serie de întrebări care țin de obisnuința cetățenilor fiecarui stat UE de a avea proprietate sau a sta cu chirie, cu preferințe pentru mediul urban sau rural sau dacă tinerii, bătrânii sau persoanele cu probleme sociale sunt cele mai vulnerabile persoane. De asemenea, există discriminare in acordarea unor locuințe sociale? Creșterea prețurilor per metrul pătrat construit sau costurile cu utilitățile, energie, gaze îi împiedică pe cetățeni să devină proprietari ai unei locuințe?

    Ştefan Rancu, jurnalist la Radio România Antena Satelor, a discutat despre toate acesteacu eurodeputata Maria Grapini și cu Ema Ignățoiu, manager de proiect la Centrul de Resurse Juridice.

  • Face UE suficient pentru a reduce decalajul tehnologic?

    Face UE suficient pentru a reduce decalajul tehnologic?

    La nivelul UE, mai precis între țările din UE, există diferenţe mari în ceea ce privește accesul oamenilor la tehnologie. Încercăm să aflăm care sunt direcțiile către care ar trebui să se îndrepte atenția autorităților europene sau naționale pentru reducerea diferențelor existente în interiorul statelor membre.

     

    Raportul din 2024 al UE privind deceniul digital este un semnal de alarmă pentru atingerea țintelor digitale până în 2030. Progresele țărilor membre sunt analizate având în vedere patru domenii: infrastructură digitală, competențe digitale, digitalizarea serviciilor publice și digitalizarea întreprinderilor.

     

    În România există discrepanțe foarte mari între mediul rural și cel urban în privința digitalizării, a autorităților locale, a școlilor sau în ceea ce privește accesul tinerilor la noua tehnologie şi la modul în care să utilizeze această tehnologie, fiind nevoie de o alfabetizare digitală pentru ca beneficiile acesteia să fie percepute la adevărata lor valoare.

     

    Am discutat despre toate acestea cu Mihaela Nabăr, Director Executiv la Fundația World Vision România şi cu Alin Luculeasa, un tânăr fermier, din comuna Costești, judeţul Vaslui.

     

  • Emisiunea armãneascã ditu 10.12. 2023

    Emisiunea armãneascã ditu 10.12. 2023


  • Poluatorul plătește

    Poluatorul plătește

    Aplicarea principiului “poluatorul plătește” este esențial pentru ceea ce înseamnă respectarea politicilor de mediu ale Uniunii Europene. Scopul politicii de mediu este să se asigure că toți cetățenii UE trăiesc într-un mediu sănătos, că are loc o gestionare durabilă a resurselor naturale și că biodiversitatea este protejată. Emisiile de poluanți în aer, în apă și în sol au scăzut în ultimele decenii, dar poluarea și daunele sunt în continuare importante, costurile cu refacerea naturii fiind foarte mari.



    Principiul “poluatorul plătește” a fost introdus în 1972 de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, poluatorul trebuind să suporte cheltuielile asociate punerii în aplicare a măsurilor de prevenire și de combatere a poluării, pentru a asigura faptul că mediul se află într-o stare acceptabilă. Până în prezent principiul a fost extins, în 2004, Directiva 35 a Comisiei Europene stabilind că, cel care poluează are răspunderea financiară să remedieze daunele provocate naturii, iar statele membre, cetățenii UE, nu trebuie să suporte aceste costuri cu refacerea mediului.



    Poluarea generează costuri semnificative pentru cetățenii UE, iar în acest moment nu există o evaluare cuprinzătoare privind costul total al poluării pentru societate. Un studiu recent efectuat pentru Comisie estima că nerespectarea cerințelor legislației UE privind protecția mediului reprezintă costuri și beneficii pierdute în valoare de aproximativ 55 de miliarde de euro pe an.



    Am discutat despre acest subiect cu eurodeputatul Tudor Ciuhodaru, membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, cu Marian Cioceanu, președintele Asociației Bio România, precum și cu Alin Vișan, președinte Asociația Română pentru ambalaje și mediu.



  • Cunoaştem natura în care trăim?

    Cunoaştem natura în care trăim?

    Presiunea pusă de către om asupra cadrului natural în care își desfașoară activitatea, transformările la care a fost supusă natura de-a lungul anilor, dispariția unor specii de plante sau de animale au provocat o serie de dezbateri, culminând, în aceasta perioadă, cu discuții aprinse în cadrul trilateralei UE, între Comisie, Parlament și Consiliu, pe tema legilor pentru restaurarea naturii.



    Dar, dincolo de orice măsuri, naționale sau europene, se pune întrebarea, pertinentă de altfel: Cunoaștem natura în care trăim? Cu alte cuvinte, suntem în stare să protejăm natura dacă nu o cunoaștem? Suntem deconectați de natură, astfel încât mulți nu știm denumirea copacilor, a păsarilor sau cântecele acestora. Ca atare nu ar trebui sa fim educați pentru a înțelege natura, astfel încât să o protejăm în cunoștință de cauză?



    Am discutat despre inițiative naționale sau europene pentru a promova o mai bună cunoaștere a naturii cu Petronela Carmen Comănescu, biolog la Grădina Botanică a Universității București, cu prof. Ovidiu Ionescu, de la Facultatea de Silvicultură a Universităţii Transilvania din Braşov, şi cu Daniel Buda, eurodeputat, vicepreședintele Comisiei de agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European.




  • Infracţiunile climatice

    Infracţiunile climatice

    Cum ar putea un cetățean care își dorește o tranziție mai rapidă spre o ţară neutră din punct de vedere climatic să crească presiunea asupra politicienilor? Unii dintre ei merg în instanță, la cele naționale sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cine sunt ei? Ce speră ei? Ce mijloace au? La ce au ajuns până acum?



    La aceste întrebări au răspuns europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, membru in Comisia pentru mediu, sănătate publica și siguranță alimentară a Parlamentului European, Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi prof. Daniela Simina Ștefan, președinta Asociației pentru prevenirea și combaterea poluării mediului.



  • Cât de “verzi” pot fi evenimentele speciale?

    Cât de “verzi” pot fi evenimentele speciale?

    Prin evenimente speciale înțelegem orice adunare, cum sunt nunțile, spectacolele de muzică sau chiar târgurile și expozițiile. Unele sunt cu tematică agricolă şi asupra lor ne vom îndrepta atenția in minutele următoare. Acest tip de evenimente adună mii și zeci de mii de oameni, organizatori, expozanți sau vizitatori şi lasă, după trei sau patru zile, propria amprentă de carbon.



    Ştefan Rancu a disputat pe această temă cu europarlamentarul Daniel Buda, respectiv cu Corina Mareș şi cu Cimi Enache, organizatori de târguri cu tematică agricolă şi alimentară.




  • Eurodeputații au dat undă verde noii politici agricole comune

    Eurodeputații au dat undă verde noii politici agricole comune

    Planul de reformă a Politicii Agricole Comune a primit aprobarea Parlamentului European, proiectul având o valoare de 387 miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. Finanțarea PAC se face prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

    Ce propune noua reformă a PAC și cum este privită de agricultorii români, dezbatem în rubrica de astăzi.

    (Voce: Florian Ciolacu, director executiv, Clubul fermierilor Români, Călin Muscă, fermier)


  • Standardele de comercializare ale UE

    Standardele de comercializare ale UE

    Standardele de comercializare ale UE stabilesc cerințele minime pentru produsele care sunt comercializate intre întreprinderi sau pentru consumatori. Strategia ,,De la fermă la consumator prevede o modificare a acestor standarde.

    În ceea ce priveste comercializarea mierii de albine, la ultima reuniune a Consiliului AgriFish, miniștrii și-au exprimat sprijinul pentru propunerea președinției slovene de a revizui normele privind etichetarea amestecurilor de miere, rezultatul fiind trecerea pe etichete a țărilor de origine ale mierii utilizate în amestecuri.

    Voci: Dumitru Rășcanu, președinte, Asociația procesatorilor și exportatorilor de miere din Romania, Ioan Fetea, președinte, Asociația crescătorilor de albine.


  • Strategia “Farm to fork” a trecut și de Parlamentul European

    Strategia Farm to fork a fost votată și de Parlamentul European, raportul primind 452 de voturi pentru, 170 împotriva și 76 de abțineri. Opinii privind provocările agriculturii europene și româneşti după acest vot aflați în minutele următoare.

    Voci: Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanta permanenta a României pe lângă UE si Nicu Vasile, fermier, președinte LAPAR.


  • Strategia ,,De la fermă la consumator” în atenția comisiilor AGRI și ENVI din P.E.

    Strategia ,,De la fermă la consumator” în atenția comisiilor AGRI și ENVI din P.E.

    La începutul acestei săptămâni comisiile AGRI și ENVI din Parlamentul European au votat mai multe amendamente la strategia ,, De la fermă la consumator. Acestea se referă la noi propuneri privind viitorul PPP-urilor (produse de protecția plantelor), precum și taxele pentru anumite produse alimentare.

    (Voce: Nicolae Ditaru, fermier, Alina Crețu, director executiv Asociația producătorilor de porumb din România (APPR)


  • Politica Agricolă Comună și strategiile Comisiei Europene

    Politica Agricolă Comună și strategiile Comisiei Europene

    La reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit de vinerea trecută, miniștrii agriculturii din UE au acceptat acordul provizoriu încheiat cu Parlamentul European în privința PAC post-2020.

    Ce noutăți aduce noua PAC: consolidează angajamentul statelor membre față de drepturile sociale și de muncă ale lucrătorilor agricoli, încurajează fermierii să utilizeze politici agricole ,mai verzi, să sprijine fermele mici și să asigure o mai bună corelare a sprijinului cu rezultatele și performanța fermelor.

    (Voce: Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, dr.ing. Dumitru Manole, președinte, Asociația cultivatorilor de floarea-soarelui din România )


  • Arhitectura verde a UE, pact și impact

    Arhitectura verde a UE, pact și impact

    Comisia Europeană și-a stabilit ca până în 2050 să devină verde, adică zero emisii de carbon,iar până în 2030, să le reducă la jumătate, mai precis la 55%. Pentru implementarea acestor ținte toate statele membre trebuie să conlucreze și sa ajungă la un acord. Astfel, Comisia, Consiliul si Parlamentul au discutat cum trebuie să reglementeze modul prin care țintele stabilite prin ,Pactul verde european vor putea fi atinse.

    (Invitati: Mihail Dumitru, director general adjunct, DG AGRI Comisia Europeană, Alina Crețu, director executiv, Asociația producătorilor de porumb din România- APPR)


  • Liberalizarea vânzării terenurilor agricole

    Liberalizarea vânzării terenurilor agricole

    Comisia Europeană a emis un set de îndrumări pentru statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, în privința reglementării tranzacțiilor cu terenuri agricole, astfel încât să nu se încalce nici legsilația UE în domeniul liberei circulații a capitalurilor Comisia spune că vrea astfel să ajute statele membre UE să protejeze terenurile agricole de amenințări precum specula excesivă la prețuri și concentrarea proprietății.

    Potrivit CE, statele membre UE, inclusiv România, au posibilitatea de a limita vânzările de terenuri agricole, pentru a conserva comunitățile de fermieri și pentru a promova agricultura durabilă. În acest context, legislația din țara noastră urmează a fi modificată și tocmai de aceea va propunem o dezbatere cu acest subiect.


  • Practici comerciale neloiale

    Practici comerciale neloiale

    Directiva UE 633/2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, urmează a fi transpusa și în legislația țării noastre.

    Cât de importantă este această lege si ce anume va reglementa veți afla din dezbaterea de astăzi.

    (Voce: George Scarlat, președinte Comisia de agricultură din Senat si Călin Matieș, senator)