Radio România Internațional

Category: Eveniment Top

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.01 – 18.01.2025

Alidzeri prezidențiali bis
Protlu tur a alidzeriloru prezidenţiali va s-facâ tu 4 di maiu, iara doilu turu tu 18 di maiu – apufâsi, gioi, Chivernisea di coaliție PSD-PNL-UDMR di București. Româñilli ditu vâsilie va s-voteadzâ tu chirolu ali unâ singurâ Chivernisi, iara ațelli ditu diasporâ va s-aibâ trei dzâli, ama tu ațea ditu soni dzuuâ – dumânicâ, secţiili di vot va s-anclljidâ tu sâhatea 21:00 ali Românie, cum ți s-hibâ fuslu oraru localu. Apofasea fu loatâ ta s-nu poatâ s-facâ niți unâ influenţari a votlui anda elu va s-anclliidâ tu Românie, ama lipsea s-armânâ nica dișcllisu tu xeani, tu secţiili ditu ascâpitata ali vâsilie. Autorităţli bâgarâ și nomuri ma serti ti campania electoralâ, ma multu pi internet, nitiñisearea a loru va s-ducâ la pâltearea di girimé pânâ di 50.000 di lei (vârâ 10 ñilli di ivradz), iara ti mărilor platformi onlini girimelu va s-hibâ pânâ di 5% ditu țifra di emburlâchi. Apofasea ti data a alidzeriloru prezidenţiali fu faptâ public tu Monitorlu Ufițial.
Reprezentanţâlli a ma multor organizaţii non-guvernamentali dzâsirâ că nu s-poati s-hibâ aprucheatu unu ahtari actu normativ fârâ unâ moabeti publicâ dealihea ș-fârâ unâ analizâ a aspectilor ți asparsirâ scrutinlu di ma ninti cari fu anulat. Aduțemu aminti că, dupâ ți avea vulusitâ protlu turu a alidzeriloru prezidențiali ditu 24 di brumaru, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă, tu 6 di andreu, prezidențialili, anda diaspora avea ahurhitâ, chiola, votlu ti doilu turu. CCR lo ahtari apofasi di cara Consiliul Suprem di Apârari ali Vâsilie scoasi tu padi unu raportu ți zbura di unâ minteari xeanâ tu proțeslu electoralu, ama nica nu inșirâ tu migdani ancheti judițiari ți s-dzâcâ ma s-fu dealihea ași, ma nu.
Dzăț di ñilli di oamiñi ditu tutâ vâsilia inșirâ, dumânicâ, pi geadei, cama mulțâ tu București, ta s-caftâ adrarea diznău a doilui turu ți elli luyursescu că fu anulatu fârâ canâ ândreptu, ama și darea-mpadi di pi scamnu al Klaus Iohannis, ți easti nica prezidentu, a că tu 21 di andreu âlli si avea bitisitâ doilu ș-ațelu ditu soni mandat ti cari avea-ndreptu. 161 di parlamentari ditu opoziție simnarâ ti darea-mpadi di pi scamnu a prezidentului, iara formațiunea AUR câftă ufițial adunarea ali unâ sesiuni ahoryea a Parlamentului tu chirolu 20 – 24 di yinaru, ta sâ-și ahurheascâ proțedura di dari-mpadi di pi scamnu. Ti furnia aesta, easti ananghi di votlu a 234 di parlamentari.

Apofasi ali BNR
Banca Naţionalâ ş-ţâni atitudinea apridunatâ ș-apufâsi, stâmâna aesta, s-țânâ nialâxit, la 6,5% tu an, toclu di politicâ monetarâ. Toclu di sturu nu mata fu alâxitu ditu agustu, di cara s-fâțea gaireț ti scâdearea a inflaţillei. Uidisitu cu BNR, aesta criscu tu trimestrul ditu soni ditu 2024 ma multu di cum fu minduit di prota, di itia a pâhadzloru la combustibili și xerea di estâ vearâ. Spețialişțâlli nu cuteadzâ s-dzâcâ că va s-facâ unâ scâdeari estanu a toclui di politicâ monetarâ. Ei minduescu că, maca dupâ alidzerli prezidenţiali nu s-alâxeaști contextul icuonomic internu, poati s-veadâ unâ mari presiuni pi cursul di alâxeari a pârălui naționalu. Di altâ parti, Chivernisea româneascâ lucreadzâ la adrarea a proiectului di buget ditu 2025. Va s-da s-țânâ deficitlu di 7% apufâsitu di Comisia Evropeanâ, ama şi 7% ditu PIB ti investiţii.

Diznău, di Mineriadâ
Prezidentul di ma ninti ali Românie, Ion Iliescu, ș-premierlu di ma ninti, Petre Roman, furâ aflaț câbâtli, diznău, stâmâna aesta, tu dosarlu a Mineriadâllei ditu meslu cirișaru 1990 ti adrarea di zñii contra a uminitatillei. Procurorilli lipseaști s-adarâ dipu ditu ahurhitâ ancheta, di cara probili adunati, ma ninti, furâ anulati tu instanţâ. Ei dzâcu că, tu cirișaru 1990, persoani cu thesi ditu apofasili tu Statlu românescu anchisirâ unâ politicâ di represiuni contra a oamiñiloru țivili ditu Capitalâ. Atumțea furâ vâtâmaț 4 oamiñi, arușunati 2 mlleri, agudirâ fizic şi/ică psihic cama di 1.300 di oamiñi și avinarâ i ancllisirâ para nom cama di 1.200. Ahurhindalui ditu meslu aprilu 1990, tu Bucureşti s-feați unâ manifestaţie ți s-teasi pi ma multi stâmâñi, ți avea caracterlu ali unâ opoziţie la putearea ți cât s-avea curdisitâ dupâ Revoluţia anti-comunistâ. Dupâ spusa a procurorilor, tu 13, 14 și 15 di cirișaru, fu bâgatâ tu practico unâ acţiuni di dânâseari a manifestanţâlor, tu cari furâ mintiti, contra a nomlui, forţi a Ministerlui di Interne, ali Apârari, a Servițiului Românescu di Informaţii, cata cumu şi cama di dzăț di ñilli di mineri ş-alţâ lucrâtori ditu ma multi zoni ditu vâsilie. Minerilli aduşi Bucureşti asparsirâ: sediili a partidilor politiți ți cât li avea adratâ dupâ Revoluţie ş-cari eara tu opoziţie, casili a cama măriloru lideri politiț ditu opoziţie, sediili a publicaţiilor di presâ independenti ş-a niscântoru instituţii di anviţâmintu.

Dzuua a Culturâllei Naționalâ
Ditu 2011, România yiurtuseaști, cathi anu, tu 15 di yinaru, Dzuua a Culturâllei Naționalâ, dzuua di amintari alu Mihai Eminescu. Estanu, s-ancllidu 175 di añi di anda s-află ațelu ți easti luyursitu cama marli poet român. Dzuua a Culturâllei Naţionalâ easti dzuua a culturâllei, ali artâ ș-a pidimolui academicu românescu și s-yiurtuseaști pritu multi evenimenti, tu tuti isnăhili iu bâneadzâ româñi, nuntru i anaparti di sinurlu ali vâsilie. S-feațirâ, ama, și protesti. Membri ali Federaţie a Sindicatilor ditu Culturâ şi Presâ, CulturMedia vrurâ sâ scoatâ tu migdani că nu âlli si da pâradz a aluștui sector, ama și nindriptățli a tiñiiloru di cathi mesu ți li au arugațlli ditu muzee, biblioteț ş-țentri culturali.

Autor: Roxana Vasile
Apriduțearea: Lala Tașcu

22 January 2025
Ma mărli evenimenti externi a anlui 2024

Criștearea ali extremâ-ndreapta tu Europâ
Alidzerli parlamentari scoasirâ tu migdani, estanu, criștearea a partidilor di ndreapta naționalistâ i radicalâ tu vâsilii cata cumu Frânția, Ghirmânia, Belgia, Afstria, Olanda ș-Italia. Tu bitisita a meslui sumedru, tu Afstrii, Parlamentul aleapsi ti prota oarâ tu frâmtea a lui un politițianu di extremâ-ndreapta, dupâ azvindzearea istoricâ ali formațiuni a lui – Partia a Libirtatillei – la leghislativili ditu yizmâciuni. Tu Frânție, unu frontu ripublicanu adratu ti alidzerli leghislativi antițipati di aestâ vearâ putu s-dânâseascâ agiundzearea la puteari a partillei naționalistâ Adunarea Naționalâ (Rassemblement National), ama, di cara nu avu unâ majoritati s-feați, di atumțea, unâ misu-permanentâ crizâ politicâ. Iara, tu yizmâciuni, formațiunea Alternativa ti Ghirmânie (AFD), ți easti contra a migraţillei, amintă ti prota oarâ unu scrutinu reghionalu ș-avu scoruri mări istoriți tu alti dauâ. Pi aestâ halâ, eurodeputațlli vulusirâ, tu 27 di brumaru, unâ nauâ Comisie Europeanâ. Executivlu ali Uniuni Europeanâ ș-ahurhi lucurlu tu 1 di andreu, iara prezidenta Ursula von der Leyen, ți easti la doilu mandatu, tâxi mări proiecti tu protili 100 di dzâli.

Turnarea alu Donald Trump la Casa Albâ
Ripublicanlu Donald Trump amintă, tu 5 di brumaru, alidzerli prezidențiali ditu Statili Unite ali Americâ, avândalui ași doilu mandat la Casâ Albâ, bircheavis ali unâ turnari politicâ ti anami. Tu 2016, el avu unâ anâchiseari-surprizâ dinintea ali dimucratâ Hillary Clinton, ți eara ma vrutâ tu sondajili ditu ațelu chiro. Estanu, elu u azvinsi Kamala Harris, propulsatâ, tu meslu alunaru, di Partia Dimucratâ ți eara tu zori, dupâ trâdzearea ditu astrițeari a prezidentului octogenar, Joe Biden. A că sondajili spunea unâ alumtâ multu streasâ anamisa di Donald Trump și Kamala Harris, ripublicanlu amintă ațeali șapti stati iu alumta eara cama apreasâ. Tu ilichie di 78 di añi, Donald Trump – a curi campanie electoralâ avu dauâ tentativi di asasinat contra a lui, patru inculpări ș-unâ condamnari penalâ – va s-hibâ bâgatu pi thesi tu 20 di yinaru 2025.

Alidzeri și represiuni tu Arusie, polimu tu Ucraina
Tu Arusie, Vladimir Putin ș-ahurhi, tu meslu cirișaru, țințilu mandat di prezidentu, di cara amintă alidzerli, alidzeri luyursiti di Ocțidentu ca hiindalui falsi. Ma ninti, tu meslu șcurtu, opozantulu a lui multu cânâscutu, Alexei Navalnîi, tu ilichie di 47 di añi, avea moartâ dinapandica, tu unâ catastisi nilimbidâ, tu unâ ahapsi di la Țercul Polar, iu eara ancllisu, taha, ti pideapsa di extremismu. Tu aestu chiro, Ucraina, aputursitâ di Arusie tu meslu șcurtu 2022 anchisi tu veara 2024 unâ atacâ-surprizâ tu reghiunea aruseascâ Kursk di la sinuru. Tu brumaru, Kievlu filisi, ti prota oarâ, pi locu arusescu, racheti americani ș-britaniți cu aradzâ lungâ di acțiuni, dupâ ți Washingtonlu și Londra furâ di câbuli cu ahtari lucru. Moscova apândâsi pritu agudearea ali Ucrainâ cu unâ rachetâ balisticâ cu aradzâ di acțiuni di mesi, nai ma moderna, fârâ vârâi/furtie nuclearâ și tâxi că va s-facâ ș-alti ahtări atacuri, maca Ucraina va s-agudeascâ ma largu Arusia cu racheti ocțidentali. Vladimir Putin dzâsi că poati s-filiseascâ și armâ nuclearâ.

Polimu ș-tu Orientul di Mesi
Israelul ș-duți ma largu ofensiva militarâ contra alu Hamas tu Cumata Gaza, dupâ ataca, ți nu s-ari faptâ ma ninti ali tâburi islamistâ palestinianâ pi teritoriul israelian ditu sumedru 2023. Estanu, ma mulțâ lideri di simasie a Hamas-lui furâ vâtâmaț, maxus caplu a minarillei, Ismail Haniyeh, tu meslu alunaru, Teheran. Pâzârâpserli ti dânâsearea a foclui armasirâ fârâ canâ hâiri, iara teritoriul palestinian – iu murirâ cama di 44 di ñilli di oamiñi, ma mulțâ țivili – s-duți ninti tu unâ catastisi lai di crizâ umanitarâ. Dupâ unu anu di alumti la sinuru cu libanezilli ditu Hezbollah – soțlli alu Hamas andrupâț di Iran, ascherea israelianâ anchisi, tu yizmâciuni, bombardamenti contra a minarillei islamistâ tu notlu, apirita și nchearea a Libanlui, cata cumu ș-tu reghiunea ali capitalâ Beirut. Tut Israelul anchisi ș-unâ ofensivâ terestrâ contra a zonâllei di influențâ Hezbollah ditu notlu a Libanlui. Apandisi ti vâtâmarea a liderlui Hezbollah, Hassan Nasrallah, tu Beirut, tu meslu yizmâciuni, cata cumu și ma ninti, a liderlui Hamas, Ismail Haniyeh, Iranlu pitricu ș-elu suti di racheti contra a Israelului, ți apândâsi cu aminări pi bazi militari iraniani, lucru ți nâ feați s-adunămu gailé că ceamauna reghionalâ va s-tindâ ș-tu alti locuri. Ș-ta s-hibâ ndreptu lucrulu tu zonâ/nai, câtâ inșita a anlui, tu Siria, unâ ofensivâ a zurbadzllor cumândâsiț di islamişțâ radicali lu feațirâ s-fugâ prezidentul Bashar al-Assad ş-ași s-bitisi reghimlu di ținți dețenii a partidlui Baas.

Condiții meteorologhiți extremi
Câroarea și xerea, di-unâ parti, ploiurli catastrofali, di altâ parti, agudirâ loclu ș-estanu. Unu atlasu mondialu tipusitu di ONU scoati tu migdani că episoadi di xeri-recordu suntu unu lucru ți va s-facâ di arada di aoa ș-ânclo. Tu idyiul chiro, mări nicări agudirâ multi reghiuni tu lumi. Tu Europa, not-apirita ali Spanie avu, toamna aesta, nicări istoriți. Uidisitu cu spusa a autoritățlor, 230 di oamiñi murirâ, ditu cari 222 mași tu naia Valencia. Oamiñilli zñpsiț, mași deaspir, câtâyursirâ turlia slabâ a autoritățloru ți lâ deadirâ amânat hâbari a oamiñiloru ti taxiratea ți va s-facâ, ama ș-agiutoarili, iarapoi, amânarâ s-yinâ.

Agiocurli Olimpiți di Paris
2024 fu ș-anlu ali ediție 33 a Agiocurli Olimpiți di vearâ, nai ma marli evenimentu multi-sportivu andreptu unâ oarâ tu patru añi. Astrițearea s-feați Paris, dupâ unâ țeremonie di dișcllideari pi arâulu Sena ți, câtâ sâltânati avu, ahât câtâyursitâ fu. Dupâ ți fu nicuchira a Olimpiadiloru ditu 1900 și 1924, capitala frânțeascâ agiumsi doilu câsâbă, dupâ Londra, ți andreapsi aesti Agiocuri di vearâ di trei ori. Tut Paris, tu 7 di andreu, lideri mondiali, ama și oamiñi di arada loarâ parti la țeremonia di dișcllideari diznău ali fanuminâ catedralâ Notre-Dame, monumentu gotic, di cara fu mirimitipsit dupâ unu focu ți avea adratâ multâ zñie, aoa ș-5 añi.

Lumea easti ma oarfânâ fârâ…
Nu putemu s-bitisitu evenimentili externi a anlui fârâ s-aduțemu aminti că, tu 2024, nâ alâsămu sânâtatea di la actorilli cu anami internaționalâ Alain Delon, Anouk Aimée, Donald Sutherland i Maggie Smith, di la scriitorlu Ismail Kadare, di la cântâtoarea Françoise Hardy i di la cântâtorlu, compozitorlu Quincy Jones.

Autor: Roxana Vasile
Apriduțearea: Mirela Biolan

31 December 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 15.12 – 21.12.2024

Rating
Aghenţia di rating Fitch alâxi turlia cumu easti mutritâ România di la ‘stabilâ’ la ‘nigativâ’ tu ți mutreaști calificativlu ti creditli pi chiro lungu tu valutâ. Evaluarea scoati tu migdani riscurli multu mări cu cari s-alumtâ România, di itia a instabilitatillei politicâ, a dezechilibriloru fiscali ş-a criştearillei ali borgi publicâ, ți poati s-ducâ la criştearea a toclui ti âmprumuturli ți chivernisea di București ari tu umuti s-li llia di pi pâzarea externâ. Naua mutreari fu faptâ publicâ di aghenţie cu doi meși ninti di calindarlu di arada, di sibepea a instabilitatillei politicâ mari ditu vâsilie.
Analişțâlli Fitch aducu aminti tensiunli politiți mări ți alâncirâ pi sțena politicâ dupâ anularea a lidzerilor prezidenţiali ditu 24 di brumaru, di itia a mintearielli xeanâ, s-pari aruseascâ. Ei anyrâpsescu ş-ti rezultatlu a scrutinlui ditu 1 di andreu, ți dusi la unu Parlamentu sârmatu, cu unâ crişteari mari a influenţâllei a partidilor ți suntu numâsiti antiivropeani ş-extremisti (AUR, SOS România și POT). Unâ altâ furnie di gâilipseari suntu defițitili mări ş-catastisea fiscalâ, ți s-aspardzi ma largu.

Politicâ
Tu aestu chiro, partidili ți s-aspunu eali ișiși pro-ivropeani, PSD, PNL (ți s-avea ti ehtri, salami, ama, di trei añi, s-adrarâ soațâ la cumândâseari ti stabilitati ș-ti dânâsearea a extremismului), USR și UDMR (tora di oarâ, tu opoziție), nu puturâ, nica, s-achicâseascâ ti unâ nauâ coaliție executivâ, ți, taha, va s-aibâ unâ magioritati di cama di 60% tu Parlamentul adratu tu 20 di andreu. USR âlli veadi câbâtli potențialli soț la cumândâseari ti amârtiili di ma ninti și xichea/lipsa di mirachi ta s-adarâ reformi și fudzi cușia di la pâzârâpseri. Cârtitu, PSD dzâsi că tradzâ mânâ, ama că va s-vuluseacâ unâ chivernisi minoritarâ di ndreapta. Fârâ unâ chivernisi cu puteri ântredz, nu poati s-hibâ adratu niți bugetlu di stat ti anlu ți yini. Primăriili/dimarhiili niți eali nu potu sâ-și adarâ bugetili, iara țetățeañilli va s-duceahscâ unâ ș-unâ efectili – facu tâmbihi analișțâlli icunomiț de-a loclui/ndophi.

Timișoara
Timişoara s-yiurtusi, tutâ stâmâna, âncllidearea a 35 di añi di la anchisita ali Revoluţie/Ximutari ți dusi la câdearea a comunismolui tu Românie. Tu 16 di andreu 1989, oamiñilli s-adunarâ dinintea a bâsearicâllei reformatâ ta s-lu andrupascâ preftul László Tőkés, fuvirsitu di poliția politicâ, Securitatea, cu avinarea. Protestul a loru s-alâxi tu unâ revoltâ/ximutari popularâ. Represiunea anchisitâ di autorităț dusi la cama di 100 di morţâ și suti di pliguiț. Timişoara agiumsi, tu 20 di andreu, protlu câsâbă libiru di comunismo ditu Românie, iara di aua pira a revoluţillei/ximutarillei s-teasi tu tutâ vâsilia.
Multi cilâstâseri cu numa „35 di añi di libirtati” suntu programati ti eroilli ți murirâ atumțea: conferinţi, expoziţii, spectacoli, conțerti ş-proiecţii di filmi. S-feați ș-inaugurarea a portallui a libirtatillei, unâ instalaţie luñinoasâ ți adarâ halatlu ditu chirolu a Revoluţillei/Ximutarillei, dapoaia unâ priimnari tradiționalâ ali unâ unitati militarâ cu numa „Eroilli nu moru canâoarâ”. Marțâ fu dzuuâ di jali, iara viniri fu programatu conțertul Rock for Revolution.

Fotbal
Protlu acţionaru a clublui di fotbalu Rapid Bucureşti, unlu di cama cânâscutili ditu Românie, pârmâteftul Dan Şucu, agiumsi ș-acţionar magioritar a clublui italian Genoa – deadi tu șteari gruparea ditu Seria A pi site-lu a lui ufițialu. Sursa dzâți că, dupâ crișteri mări di pâradz, ditu cari 40 di miliuni di ivradz pâltiț tu 14 di andreu, Consiliul di Administraţie vulusi oferta a investitorlui românu. Aestu simnă tutâ criștearea di capitalu, luândalui, ama, unâ partițipari la capitallu suțialu di vârâ 77% ditu Genoa CFC ş-âlli alâsă tu minoritati pi acţionarilli di ma ninti – s-aspuni nica tu hâbari.
Prezidentul ali Confederaţie Patronalâ Concordia, Şucu (61 di añi) easti unu prosup multu cânâscutu tu icunumia româneascâ. Elu easti ațelu ți thimilliusi Mobexpert, nai ma marli brandu di mobilâ ditu Românie, ți ari cama di 2.200 di arugaț. Easti, tutnâoarâ, misticatu tu sectorlu imobiliaru ş-tu media, cu unu rolu clleai tu dzuuarlu di business ”Ziarul Financiar/ Frândza Finanțiarâ”. Genoa easti unâ ditu echipili di tradiție ditu fotballu italianu. Ari tu palmares nouâ titluri di campioanâ ali Italie, protlu amintatu tu 1898, iara ațelu ditu soni tamam aoa ș-unâ etâ, tu sezonlu 1924. Cușia, tu rada-lli, easti, cama aproapea di chirolu di tora, triplâ campioanâ naționalâ – 1967, 1999 și 2003 –, amintă di 13 ori Cupa ali Românie ș-tu patru arădz Supercupa.

Conțertu
Doi muzițieñi româñi, violonista Diana Jipa ş-pianistul Ştefan Doniga, deadirâ unu concertu ti prota oarâ tu Antarctica. Ei cântarâ dinintea a cama di 70 di oamiñi, cercetâtori/xitâxitori şi personal ditu optu staţii ştiinţifiți. Spectacollu a lor fu doilu nai ma marli iventu muzicalu andreptu vârâ oarâ tu ațea zonâ/nai di lumi, dupâ conțertul ditu 2013 ali fanuminâ parei rock Metallica. Doilli muzițieñi sunt, tutnâoarâ, proțlli ditu lumi ți puturâ s-adarâ conțerti profesionisti pi tuti șaptili continenti tu ma pțânu di 100 di dzâli. Artişțâlli româñi aşteaptâ tora omologarea a performanţâllei a loru tu Cartea a Recordurloru.

Autor: Bogdan Matei
Apriduțeari: Mirela Biolan

22 December 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.12 – 14.12.2024

Pânâ tu soni, tu Schengen
Buna hâbari a stâmânâllei, aştiptatâ ş-confirmatâ, ufițialu, gioi, fu apruchearea acutotalui ali Românie, deadunu cu Vâryâria, tu spaţiul ivropeanu di libirâ urdinari. Tu bitisita a meslui marțu, partenerlli ivropeañi furâ di câbuli cu apruchearea a dauloru stati tu Schengen cu sinurli aeriani şi maritimi. Dupâ ți Olanda şi maxus Afstria trapsirâ mânâ di la-ncuntrarea a loru, Consiliul di Giustiţie şi Emburlâchi di Nuntru vulusirâ, gioi, tu unanimitati, aderarea ali Românie ș-ali Vâryârie cu sinurli terestri la spaţiul ivropeanu di libirâ urdinari di la 1 di yinaru. Ahurhindalui cu aestâ dzuuâ, va s-facâ controali maș la sinurli ali Râmânie cu Sârbia, Ripublica Moldova ş-Ucraina. Cu tuti aesti, proțlli şasi meși di la aderari, va s-facâ nica controali cându ș-cându, unâ misurâ di siguranţâ ta s-veadâ cumu s-duți libira urdinari. Ahtări controali temporari s-au faptâ ș-pi alti sinuri interni ditu Schengen, di cara criscu multu numirlu a migranţâlor contra a nomlui. Autorităţli di Bucureşti s-hârsirâ di apruchearea ali vâsilie tu Schengen, cundillindalui că apofasea va s-ducâ la unâ urdinari cama ayuñisitâ ti țetăţeñi, pâradz loghistiț ma pțâñi ti companii, criştearea a competivitatillei ti produsili şi servițiili româneşțâ pi pâzarea ivropeanâ, oportunităţ di emburlâchi ş-locuri di lucru.

Maratonu electoralu nibitisitu
Tu ahurhita a stâmânâllei ți s-bitisi, româñilli lipsea sâ știbâ numa a ațilui cari va lâ hibâ prezidentu tu aeșțâ ținți añi ți va s-yinâ. Tu 8 di andreu eara pruvidzutu doilu turu a alidzeriloru prezidenţiali, bitisita programatâ a maratonlui electoralu ahurhitu tu meslu cirișaru cu localili ş-ivroparlamentarili. Tu 6 di andreu, ama, Curtea Constituţionalâ anulă scrutinlu ti nai ma analta thesi, dupâ ți bâgă oarâ că proțeslu electoralu fu vițiat/aspartu tu tutu chirolu câtu s-dizvârti, s-feațirâ ma multi lucri contra a nomlui, iu leghislația electoralâ fu câlcatâ. Ațelu ți s-hârsea di aestu proțesu electoralu aspartu di atacurli hibridi ali Arusie, uidisitu cu spusa a servițiiloru di informaţii, vrea s-hibâ ațelu ți avea amintatâ protlu turu, candidatlu independentu Călin Georgescu, unu extremistu proarusu, antiocțidentalu apresu şi miraclli ti liderli fascişțâ româñi ditu chirolu anamisa di dauli polimuri mondiali. Parchetlu îi investigheadzâ, tora, doi ditu soțlli a lui, câceaț ma ninti. Unlu, suspectat că vrea s-adarâ zñii tu Capitalâ, easti mutritu cu angâtanu ti nitiñiseara a reghimlui a armiloru ş-a bârutillei, operaţiuni cu articoli pirotehniți şi instigari/angâsâiari publicâ, iara alantu ti filiseara di simboluri leghionari, dimi di extrema dreaptâ antisemitâ şi criminalâ ditu añilli ’30. Financial Times llia minduita a analişțâlor, ți dzâcu că grupărli paramilitari tu Românie, cu unâ vidzutâ multu „macho”, ți aduți deadunu relighia cu ultranaționalismul, criscu di itia că autoritățli nu ș-adrarâ lucurlu și âlli alâsarâ arâhati.

Pro-ivropeañilli ditu yinitorlu Parlamentu, pâzârâpseri ti unâ chivernisi comunâ
Prezidentul Klaus Iohannis, a curi mandatu va s-lundzeascâ pânâ la năili alidzeri, adună năulu Parlamentu tu dzuua di 20 di andreu. Patru formaţiuñi pro-ivropeani, PSD, PNL, USR, UDMR şi trei ți s-aspusirâ suveranisti, AUR, SOS România şi POT, va s-hibâ tu yinitorlu leghislativu, ți inși dupâ alidzerli ditu 1 di andreu. Cu aproapea dauâ treimi ditu mandati, pro-ivropeañilli, la cari s-adavgâ deputaţlli a minorităţlor naţionali, ahurhirâ, stâmâna aesta, pâzârâpseri ti unâ chivernisi di largâ coaliţie. Aduțemu aminti că, nintea a doilui turu a prezidenţialilor, PSD, PNL, USR, UDMR ș-gruplu a minoritățlor naționali avea simnatâ pactul ti unâ coaliție proivropeanâ ș-ivroatlanticâ. Documentul vrea s-dânâseascâ agiundzearea pi thesea cama analta ditu statu al Călin Georgescu. Dupâ anularea a scrutinlui, semnatarlli ațilui documentu şi-aspusirâ diznău borgea și tâxirâ, tora, unu programu guvernamentalu ți va s-angreacâ pi dezvoltari și reformi, acâțândalui tu isapi țetățeanlu. Ei furâ di câuli că easti ananghi di unu planu salami di eficientizari ș-di scâdeari a hărgilor publiți ș-ali birocrație tu administrația publicâ. Tutnâoarâ, s-achicâsirâ s-creascâ ritmolu a investiţiilor ş-a reformiloru ditu Planlu Naţionalu di Redresari şi Rezilienţâ.

Inflaţia, problema di daima
Yinitorlu executivu di Bucureşti va s-aibâ dininti ma multi provocări, pritu cari criștearea a pistillei tu clasa politicâ, reforma a instituţiilor a statlui şi, nu ma nâpoi, problemili icunomiți. Unâ ditu aesti ditu soni easti inflaţia. Eaa easti datâ di scunchiri la servițiili poştali, poami/imiși proaspiti şi margarinâ, rata a inflaţillei criscu diznău andicra di meslu di ma ninti. Iara inflaţia di cathi anu, raportatâ tu sumedru 2024 la brumaru 2023, criscu diznău, doilu mesu arada, agiungândalui la 5,11% di la 4,67 di proțenti tu sumedru. Unâ ditu itiili ti criștearea a inflaţillei easti defițitlu bugetar multu mari, ți Chivernisea s-pidipseaști s-lu finanţeadzâ, exiyisescu analişțâlli. Prognoza faptâ di pțânu chiro di BNR scoati tu padi că inflaţia va sâ scada tâș tu 2026 sum 3,5% tu anu.

Stâmâna sportivâ
Campioana ali Românie la fotbal, FCSB (Bucureşti), bitisi isa cu formaţia ghirmâneascâ Hoffenheim, gioi dicsearâ, tu xeani, tu 6-a etapâ ditu Europa League. Bucureşteñilli suntu pi poziţia a 10-a tu grupa unicâ şi sunt multu aproapea di calificarea tu primuveara ivropeanâ. Au nica te-a giucari douâ meciuri tu yinaru, ditu cari ațelu dit soni easti pi terenlu a loru cu multu cânâscuta ehipâ anglicheascâ Manchester United. Tu handbal, naţionala femininâ ali Românie agiumsi pi loclu 11 la Europeanul iu nicuchirâ furâ Afstria, Ungaria şi Elveţia. Cu tuti aesti, agioclu ali echipâ ți armasi fârâ vedeti di cara s-trapsi unu contingentu ântregu, pritu cari superstarlu Cristina Neagu, fu, prea-aoa ș-prea-aclo, unu agiocu bunu. A că nu s-aștipta, naţionala agiumsi tu faza a grupilor di prota thesi, dupâ azvindzerli cu Cehia şi Sârbia, iara aclo azvinsi, ași cumu nu s-aștipta, Suedia.

Autor: Ștefan Stoica
Apriduțearea: Aura Piha

17 December 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 01 -07.12.2024

Alidzerli prezidenţiali ditu Românie furâ anulati
Curtea Constituţionalâ ali României (CCR) apufusi, viniri, cu unanimitati di voturi, anularea/aștirdzeara a ântreglui proțesu electoralu a alidzerloru prezidenţiali. Dimi, dupâ aestâ apofasi s-anuleadzâ rezultatili ditu protlu turu, iara aliderli prezidenţiali va s-adarâ diznău, dipu ditu ahurhitâ, bași ș-cu programlu ti dizvârtearea ali campanie electoralâ. “Proțeslu electoral ti alidzearea a prezidentului ali Românie va s-facâ diznău acutotalui, iara Chivernisea lipseaști s-apufiseascâ unâ dzuuâ ti alidzearea a prezidentului ali Românie, cata cumu ş-unu nău programu calendaristicu ti adrarea a acţiuniloru di cari easti ananghi”, iasi tu migdani tu apofasea a CCR.
Apofasea easti ti tona ş-gheneralu obligatorie. Prota, tu presâ inșirâ hâbări că giudicâtorilli ali Curti Constituţionalâ s-adunâ viniri tu unâ andamusi informalâ, ta s-mutreascâ cu angâtanu maca va s-facâ maobeț tu unâ şedinţâ ufițialâ ti câftărli mutrindalui anularea a protlui turu a alidzerloru prezidenţiali. A dapoaia, giudicâtorilli apruchearâ ufițialu anularea a alidzeriloru prezidenţiali. Apofasea yini dupâ ți candidatlu independentu Călin Georgescu amintă dinapandica protlu turu a alidzeriloru, tu 24 di brumaru.
Georgescu fu aflatu câbâtli că agiutâ misticarea ali Arusie tu proțeslu electoralu, ma mutlu pritu unâ campanie preșcavâ di manipulari pi TiKTok. Georgescu fu aflatu câbâtli di simpatii pro-aruseșțâ ş-di extrema ndreaptâ, pro-legionarâ. Consiliul Supremu di Apârari ali Vâsilie desecretiză informaţiili aprucheati di la servițiili secreti ş-ministerili di forţâ mutrindalui campania electoralâ faptâ di Călin Georgescu la alidzerli prezidenţiali.
Ași, informaţiili aspusi di SRI, SIE şi MAI scotu tu padi că pâradzlli ti campania a candidatlui independentu Călin Georgescu pi TikTok fu di unu milionu di ivradz, că s-feațirâ acţiuni a unui actoru țiberneticu statalu contra a infrastructurilor IT&C suportu ti proțeslu electoralu ş-că România easti unâ ţintâ ti acţiuni hibridi di preșcăvilli aruseascâ.

România, sum atacâ țiberneticâ
Documenti spusi tu ședința CSAT ditu 28 di brumaru furâ declasificati di prezidentulu Klaus Iohannis. Easti zborlu di noti di informari ti nitiñiseara a nomurloru di publițitati electoralâ dinintea a protlui turu a prezidențialiloru, ditu 24 di brumaru. Rapoartili SRI scoasirâ tu migdani că s-feați unâ campanie di promovari preșcavâ, fârâ s-tiñiseascâ leghislația naționalâ tu dumenea electoralâ, cata cumu ș-exploatarea a niscântoru platformi di social media ti criștearea tu ritmu multu ayuñisitu a anamillei alu Călin Georgescu.
Criștearea a conturilor ți lu promovarâ nu fu organicâ, iara activitatea a conturilor fu ursitâ di un actoru statal, ți filisi unu canalu alternativu di comunicari ti nâpâdirea a mesajiloru pi TikTok. Tu idyiulu chiro, raportul SIE dzâți că România easti unâ țintâ ti acțiuni hibridi preșcavi aruseșțâ, baș ș-asrâspânderi di informații și sabotaji. Parchetlu Gheneralu deadi tu șteari că dișcllidi unâ anchetâ penalâ pi thimellilu a hâbăriloru ditu documentili CSAT. Câftărili mutrescu lucri di infracțiuni electorali ți putea s-alâxeascâ proțeslu di votu pritu tirtipi cata cumu corupearea/aspârdzeara a alegătoriloru, baș tu mediul online. Ancheta mutreaști ș-infracțiuni di spilari di pâradz, tu ligâturâ cu loclu di iu yinu ș-cumu suntu filisiț pâradzlli, ti finanțarea para nomu a campanillei electoralâ a unui candidatu și adrarea di infracțiuni informatiți ți lipsea s-influențeadzâ vrearea a alegătoriloru.
Nisigurlâchea politicâ adusi zñie ali economie – pistea a emburiloru/pârmâtefțâloru ș-a investitoriloru scâdzu la unu livelu ți s-vidzu mași tu chirolu a pandemillei, scotu tu padi datili CFA România. Tu Washington, șeflu ali diplomație americanâ, Anthony Blinken, dzâsi că autoritățli româneșțâ scoasirâ tu migdani unu copusu arusescu multu mari ș-cu mulțâ pâradz ta s-influențadzâ alidzerli prezidențiali. Arusia dzâsi că nu easti câbati di ahtări lucri, ți li luyurseaști fârâ canâ thimelliu. Tu contextul a alidzeriloru ditu Românie, Comisia Ivropeanâ mutreaști cama multu ș-cu ma multâ mengâ platforma TikTok. Executivlu di Bruxelles âlli câftă a singirlui di suțializari s-llia misuri ti securizarea a informațiiloru ligati di tuti alidzerli ditu UE ta s-li mutreascâ ahândosu.

Rezultatili a alidzeriloru parlamentari
Yinitorlu Parlamentu di București, dupâ alidzerli andreapti tu 1 di andreu, di Dzuua Naționalâ ali Românie, va s-hibâ adratu ditu șapti formațiuni politiți. Cama multili voturi ș-mandati lo PSD, ți cumândâseaști tora, dapoaia AUR, suveranistu, cari și-adră diplâ scorlu andicra di ațelu di la scrutinlu di aoa ș-patru añi. Pi locurli trei și patru suntu PNL, ți cumândâsi arada di PSD, și USR (țentru-ndreapta). Praglu eara di 5% ș-fu tricutu ș-di: S.O.S. România (extremistu, suveranistu) a controversatâllei ivrodeputatâ Diana Șoșoacâ, di nău adrata Partie a Oamiñiloru Tiniri (luyursitu extremistu, suveranistu) ali unâ parlamentarâ inșitâ ditu AUR și di câtrâ UDMR.
Unâ ți furâ spusi rezultaili ditu soni, ahurhirâ moabețli ti adrarea ali unâ majoritati. Iara ñiercuri dicsearâ, formațiunili pro-ivropeani – PSD, PNL, USR, UDMR ș-minoritățli naționali, alti di ațea maghiarâ, simnarâ unâ rezoluție di arada tu cari âși loa borgea s-adarâ unâ coaliție tu yinitorlu leghislativu. Unâ coaliție ti stabilitati și modernizari a vâsilillei, ți s-ângârdeascâ forțili luyursiti extremisti, dzâsirâ liderilli semnatari.

Muri eroulu di Sevilla
Stâmâna aesta muri, tu ilichie di 65 di añi, eroulu di Sevilla, Helmut Duckadam, ațelu ți amintă, tu 1986, cu Steaua București, Cupa a Campioñilor Ivropeañi – nai ma di simasie trofeu fotbalisticu continentalu intercluburi. Tu finala cu FC Barcelona ditu 7 mai tu ațelu anu, Helmut Duckadam apără tuti patruli aminări ți lipsea s-apufiseascâ cari va s-amintă, aminări fapti di giucâtorilli catalañi, iara performanța a lui fu scrisâ tu Cartea a Recordurloru. Cripărli di sânâtati âlli bâgarâ zori s-tragâ mânâ ti totna di la fotballu di performanțâ la mași 27 di añi. Chiro di unu dețeñiu, Duckadam avu thesea di prezidentu di imaghini la clublu FCSB, iara Prezidenția ali Românie lu durusi cu Ordinlu “Meritul Sportiv/Axita Sportivâ”.

Pânâirlu di Carti Gaudeamus
Bucureşti, chiro di ținți dzâli, Pânâirlu di Carti Gaudeamus s-dișcllidi tu 4 di andreu. Ti 31-a ediție a pânâirlui andreptu di Radio România, ațelli vârâ 200 di partițipanţâ andreapsirâ ñilli di titluri, oferti spețiali ș-cama di 600 di iventuri editoriali. Prezidentul di tiñie aliștei ediție a Pânâirlui Gaudeamus easti Mircea Cărtărescu, unlu di cama cânâscuțlli ș-tiñisițlli scriitori româñi di tora, ți ari multi premii naționali ș-internaționali.

Autor: Corina Cristea
Apriduțearea: Tașcu Lala

9 December 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 24-30.11.2024

Alidzeri cu surprizi și șimâtă
Andridzearea, tu Românie, maș tu unu anu, a tâtâloru turliiloru di alidzeri – prezidențiali, parlamentari, ivroparlamentari și locali, cata cumu și trei dumâniț arada – 24 di brumaru, 1 și 8 di andreu – ti alidzearea a prezidentului ș-a Parlamentului eara, baș și teoretic, unu dealihea pidimo emu ti autorităț, emu ti suțietati. Dupâ protlu turu a prezidențialilor ditu 24 di brumaru, pi ninga gairețli loghistiți vini ș-unâ surprizâ para mari ș-un ș-ma mari șimâtă politicu și suțialu. Dipu anapuda cu tuti minduerli ți s-videa, pi protlu locu tu opțiunli di vot a româñilor fu independentul suveranistu Călin Georgescu, luyursitu ca extremistu pro-arus, a dupâ el candidata USR (di opoziție), Elena Lasconi. Ea lu nâstricu, cu ma pțânu di 3 ñilli di voturi, pi premierlu suțial-dimucrat tu exercițiu, Marcel Ciolacu, dupâ unâ noapti a alâxeriloru di catastisi.
Ți s-feați ma largu? Premierlu Ciolacu s-deadi âmpadi di pi scamnu ditu thesea di lider PSD, idyealui și Nicolae Ciucă ditu frâmtea PNL, dupâ ți agiumsi maș țințilu tu opțiunili di votu a româñilor. Curtea Constituţionalâ, ți gioi lipsea s-da psiflu ti rezultatlu a protlui tur, câftă mutrearea diznău cu angâtanu și misurarea diznău a tâtâloru buletinilor, di cara âlli si spusi că voturli ți li lo unu candidatu cari s-trapsi ditu cursâ pi ațelli ditu soni unâ sutâ di meatri, furâ tricuț la Elena Lasconi.
Apofasea CCR fu câtâyursitâ di cama mulțâlli candidaţ mintiț tu astrițeara electoralâ, ți feațirâ tâmbihi că unâ anulari a scrutinlui ditu 24 di brumaru va s-ducâ la tensiuni și instabilitati. Tu aestu chiro, tut gioi, Consiliul Suprem di Apârari ali Vâsilie s-adună și bâgă oarâ că ari niscânti atacuri țibernetiți cu scupolu ta s-influenţeadzâ corectitudinea a proțeslui electoralu.
Tutnâoarâ, unlu ditu candidaț – s-aspuni tu unu comunicat al CSAT – s-hârsi di unu tratamentu ahoryea ș-di multâ mutreari pi TikTok. Platforma cu acționariat chinezescu dzâsi că nu easti câbâtli că fu multu mutritu Călin Georgescu, dzâcândalui că nai ma mulțâlli candidaţ ș-adrarâ campanie pi platforma a lui, iara ațelli cari amintarâ ş-adrarâ campanie ş-pi alti platformi digitali, cata cumu ş-tu media tradiţionalâ. Tu arada a lui, Servițiul di Telecomunicații Ahoryea dzâsi că, ti andridzearea a scrutinlui ditu 24 di brumaru, furâ bâgati tu practichie misuri proactivi ta s-țânâ alargu di riscurli di securitati țiberneticâ, iara sistemili informatiți lucrarâ tu parametri optimi.

Parlamentari, canda, pi anarga
ʺHalatluʺ multu mari di dupâ protlu turu a prezidențialilor feați s-nu hibâ duchitu scrutinul parlamentaru programatu ti 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ. Cu tuti aesti, votlu a româñilor angreacâ para multu di cara rezultatlu a lui va s-da configurația a yinitorlui Leghislativu, cata cumu ș-adrarea a Chivernisillei. Tu bitisita ali unâ campanie electoralâ pânâ tu tahinima a dzuâllei di 30 di brumaru, cama di 8.000 di candidaț ditu partea a 31 di partii şi alianţâ şi a 19 organizaţii a minorităţlor naţionale au umutea s-llea votlu a româñilor ta s-intrâ tu Parlamentu. Tu chirolu a scrutinlui ditu Românie, tu unâ singurâ dzuuâ, duminicâ, tu aproapi 19.000 di secții di votari suntu aștiptaț româñilli ditu vâsilie, iara ațelli ditu xeani suntu aștiptaț la urni, tu 950 di secții, tu chiro di dauâ dzâli: sâmbătâ – 30 di brumaru şi duminicâ – 1 di andreu.

Referendumu ti București
Unâ oarâ cu protlu turu ditu 24 di brumaru a prezidențialilor, București fu andreptu ș-unu referendumu la mirachea a primarlui/dimarhului gheneral Nicușor Dan. La antribarea cara suntu di câbuli cu loarea di câtrâ Consiliul Gheneral ali Primărie a ampârțarillei pi sectoari a impozitiloru pi ți amintâ, a taxiloru ş-a impozitiloru locali cama di 64% ditu bucureşteñi dzâsirâ „Da”. Tora di oarâ, aestâ ampârțari easti adratâ di Chivernisi ș-di Parlamentu. Tutnâoarâ, cama di 66% ditu oamiñilli ditu Capitalâ furâ di câuli s-da Primarlu Gheneral tuti autorizaţiili di anălțari a adârâmintiloru. Tu soni, treia antribari a referendumului, pripusâ di PSD, cama di 84% ditu bucureșteñi dzâsirâ că suntu sinfuñi s-da Primâria Gheneralâ pâradz ti unu programu di dânâseari a consumului di droguri tu sculii. Duțeara la referendumu fu di aproapea 41%. Ta s-poatâ s-hibâ bâgatu tu practichie, votlu lipseaști s-hibâ vulusitu di Leghislativ.

Româñilli și libira urdinari
Bucureștiul s-hârsi di apofasea a Comitetlui a Reprezentanţâlor Permanenţâ a chivernisiloru ditu statili membri ali Uniuni Ivropeanâ (COREPER), ți vulusi intrata ali Românie şi Vâryârie tu Spaţiul Schengen ş-cu sinurli terestri ahurhindalui cu 1 di yinaru 2025. Apofasea fu loatâ, Bruxelles, dipu di tutâ duñeaua. Achicâseara va s-ducâ, ti vuluseari tu mesea a meslui andreu, tu Consiliul di Justiţie şi Emburlâchi di Nuntru. Di altâ parti, România umplu criteriul ali ratâ di niaprucheari a vizilor di thimelliu ti calificarea tu Programlu Visa Waiver, cari dișcllidi calea ti urdinarea fârâ vizâ tu Statili Uniti. Dipartamentul americanu di Stat scoasi tu padi raportul ți dzâți că România scâdzu sum praglu di 3% câftatu di leghislaţia americanâ. Estanu, româñilli dipusirâ vârâ 80.000 di câftări di vizi, ditu cari ufițiili diplomatiți americani apruchearâ unu numiru ți nu s-ari faptâ ninti, di cama di 78.000.

Unâ nauâ Comisie Ivropeanâ etimâ s-ahurheascâ
Naua Comisie Ivrupeanâ apruche, ñiercuri, votlu ti Parlamentul Ivrupeanu. Unlu ditu vițeprezidențâlli a Executivlui cumândâsitu tutu di Ursula von der Leyen va s-hibâ românca Roxana Mînzatu. Protlu lucru a echipâllei ditu cari fați parti va s-hibâ apruchearea a unlui planu strateghicu ti criştearea ali icunumie ivrupeanâ ş-a competitivitatillei. Di altâ parti, Roxana Mînzatu va s-urseascâ indirectu ş-aestâ dumeni, câțe că ea va s-aibâ angâtanu di pulitițli suțiali ș-di andridzearea profesionalâ a lucrâtorilor ivropeñi. Tutu ea va s-aibâ angâtanu ș-di andridzearea a suțietatillei tu chiro di crizâ, ți nu zburaști mași di polimuri și funico climaticu, ama ș-di tranziţia veardi, digitalizari și problemi suțiali. Naua Comisie va ș-ahurheascâ mandatlu pi 1 di andreu.

Autor: Roxana Vasile
Apriduțearea: Mirela Biolan

2 December 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.11 – 23.11.2024

Românii ș-alegu năulu prezidentu

Prota secţie di votu ditu xeani ti protlu turu a alidzerloru prezidenţiali ditu Românie s-dișcllisi viniri, la sâhatea localâ 12,00, tu Auckland, tu Naua Zeelandâ. Dapoaia Australia, Japonia ş-alti vâsilii ditu reghiuni.

Votarea tu xeani s-fați tu unu chiro di trei dzâli (22, 23 şi 24 di brumaru). Suntu aștiptaț la urni tuț țetăţeñilli româñi cu ndreptu di votu ți suntu tu xeani, cari au unu actu di identitati silighitu di autoritâţli români ș-a curi nica nu âlli tricu vadelu. Tu Românie s-voteadzâ maș duminicâ. Furâ andreapti vârâ 19 ñilli di secții di votari tu vâsilii și 950 nafoarâ. Ari 13 candidaț armași tu cursa ti șefia a statlui. Turlu di scrutin ți va s-angreacâ dealihea va s-hibâ ațelu iu va s-armânâ maș 2 și easti programatu pi 8 di andreu, la unâ stâmânâ dupâ ți, tu 1, tamamu di Dzuua Naționalâ, româñilli va ș-aleagâ ș-unu nău Parlamentu.

Epilogu la dețeniul Iohannis

Meslu ți yini, a prezidentului Klaus Iohannis i si bitiseaști doilu ș-ațelu ditu soni mandatu di ținți añi, ti cari âlli da ndreptu Constituția. Plenlu a Senatlui ş-ali Camerâ a Deputaţlor apuche adrarea ali unâ comisie comunâ di anchetâ ti mutrearea a hărgiloru ți furâ adrati di, ama ș-ti Administraţia Prezidenţialâ tu chirolu 2014 – 2024. Comisia va s-pufiseascâ furniili ți dusirâ la secretizarea a documentilor tu ți mutreaști hărgili ali Administraţie Prezidenţialâ, cata cumu și baza legalâ tu cari s-feați aestâ secretizari. Tutnâoarâ, va s-pufiseascâ, pritu alti lucri, și pâradzlli daț ti loarea cu nichi a avioaniloru privati di luxu filisiti anda prezidentul s-priimna emu tu vâsilii, emu tu xeani, hărgi ti pâltearea anda șidea tu xeani tu condiţii premium ş-cu dotări ahoryea, cata cumu ș-numirlu acutotalui a priimnăriloru tu xeani ş-tuti hărgili ti eali.

F-35 ti România

Apofasea a Bucureștiului ti loarea di avioani di alumtâ F-35 easti unâ jgllioatâ di simasie ti modernizarea ali ascheri ş-va s-ducâ la apârarea ti chiro lungu a NATO ş-la securitatea colectivâ. Easti mesajlu pitricutu di ambasadoarea a Statiloru Uniti tu Bucureşti, Kathleen Kavalec, la anchisearea a programlui di tranziţie a Forţilor Aeriani Români câtâ aeronavi di gheneraţia V-a, F-35. Ațeali 32 di aeronavi ti cari sâ simnă contractul di achiziţie anamisa di chivernisili român ş-american easti cipita di performanţâ aviaticâ tu oara aesta – dzâți și ministrul ali Apârari tu chivernisea di București, Angel Tîlvâr.

Andrupâmintu ti Chișinău

Ministrul român di Nafoarâ, Luminiţa Odobescu, feați unâ vizitâ ufițialâ tu Republica Moldova viținâ (ex-sovieticâ, majoritar românofonâ), deadunu cu secretarlu di stat ti emburlâchea di nafoarâ a Regatlui Unit, David Lammy.

Doilli furâ aprucheaț di prezidenta pro-ocțidentalâ Maia Sandu ş-avurâ moabeț trilaterali cu omologlu Mihai Popşoi. Moabețli s-feațirâ ti andrupâmintul ti unu chiro lungu ti stabilitatea şi rezilienţa ali Republicâ Moldova, aghenda di reformi ti duțeara ninti a proțeslui di integrari ivropeanâ a Chișinăului, catastisea reghionalâ di securitati tu contextul di duțeari ninti ali preșcăvilli aruseascâ contra ali Ucrainâ. Ministrul Odobescu lo parti ș-la țeremonia di inaugurari a năului adârâmintu a Lițeului Teoretic Mihai Eminescu ditu Comrat (notlu ali Ripublicâ Moldova, cu mileti majoritar găgăuzâ – etniț turțâ di confesiuni criștin-ortodoxâ – n. red.), adratu cu pâradz daț di Chivernisea ali Românie ş-di Ministerlu ali Educaţie di Chişinău. Ea cundille că andrupâmintul ti sectorlu ali educaţie ş-ti studiul tu limba românâ suntu investiţii ti yinitorlu ivropeanu, dimucraticu ş-prucupsitu ali Ripublicâ Moldova.

Arușlli fictivi ditu Cipita a Câmpului

Procurorilli a Parchetlui Gheneral câftarâ ancllidearea a 12 oamiñi, nai ma mulțâlli funcţionari ditu hoara Cipita a Câmpului şi câsâbălu Bucecea, giudeţlu Botoşani (tu arațili), ti câbatea că scutea ti pâradz documenti di identitati româneşțâ, niuidisiti cu realitatea, ti niscânțâ țetăţeñi ditu Ripublica Moldova, Ucraina şi Federaţia Aruseascâ. Oamiñilli câbâtlli că loarâ pâradz, că adrarâ falsu informaticu, ti lucru tu darea ș-loarea di mitâ, tuti ti unu chiro lungu. Anchetatorlli bâgarâ oarâ că tu hoara Cipita a Câmpului, ți ari anvârliga di 7.000 bânâtori, ari taha vârâ 10.000 di țetăţeñi cu zârținâ ditu spațiul sovieticu ma ninti.

Fotbal: România-Kosovo, 3-0 la measa veardi

Echipa naţionalâ di fotbal ali Românie amintă mecilu di București cu Kosovo, ditu Liga a Națiunilor, cu scorlu di 3-0, la „measa veardi” – deadi hâbarea Uniunea Ivropeanâ di Fotbal Suțata (UEFA), ațea ți andreapsi astrițearea. Partida, cumândâsitâ di kosovari, ți s-alidzea pritu pindzeri anamisa di giucâtori ș-prit aurlări fuviroasi ditu partea a suporteriloru, ama fârâ s-facâ vârâ goadâ salami, emu pi iarbâ, dimi tu terenu, emu tu tribuni, lipsea s-bitiseascâ ti ndauâ dzăț di secundi, la scorlu di 0-0, cându oaspițlli trapsirâ mânâ fârâ s-aibâ vârâ furnie salami. Dupâ unâ dânâseari di vârâ 70 di minuti, arbitrul s-turnă pi terenu şi șuiră bitisita a meciului, ama maș dinitea a giucâtorilor româñi. Dupâ apofasea UEFA, România bitisi Grupa C2 ali Ligâ a Națiunilor pi protlu loc, cu 18 puncti ditu 18 câti putea ta s-facâ şi promovă tu Liga B. Arada di Spanie, Gârție, Cipru şi Slovachie, România easti pritu vâsiliili membri ali Uniuni Ivropeanâ ți nu pricunuscurâ independenţa Kosovo, reghiuni sârbeascâ ma ninti, cu oamiñi ma multu arbineși.

Autor: Bogdan Matei

Apriduțearea: Aurica Piha

30 November 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
Campanii electorali tu Românie; România, solidarâ cu Spania; Borgi guvernamentalâ tu crișteari; Republica Moldova ș-Uniunea Evropeanâ; Radio România – 96 di añi

Eveniment top
Roxana Vasile, 02.11.2024, 11:00 [editeazâ]
Campanii electorali tu Românie
Campania electoralâ ti alidzerli parlamentari ditu Românie anchisi tu noaptea di gioi câtâ viniri ș-va s-bitiseascâ tu 30 di brumaru. Tu aestu chiro, partidili, suțatili ică independenţâlli intrarâ tu antrițeari ti unu locu tu năulu Leghislativu cu doi udadz a vâsilillei ș-lipseaști s-cândâseascâ electoratlu ți s-lâ da votlu pânâ tu 1 di andreu.
Tu Camera a Deputaţlor suntu, tora, 330 di parlamentari, iara tu Senatu – 136. Cu unâ stâmânâ ninti, tu Românie anchisi ș-campania electoralâ ti prezidenţiali. Protlu turu a alidzeriloru ti nai ma analta ipothisi tu vâsilie va s-facâ tu 24 di brumaru, iara turlu doi – tu 8 di andreu.
Ñiercuri, Autoritatea Electoralâ Permanentâ apruche lista a sediilor ațiloru 950 di secţii ti vot ditu xeani la prezidenţiali şi parlamentari. Ari cu 35 di secţii di vot ma multi di meslu cirișaru, cându româñilli ditu xeani și-alapsirâ reprezentanţâlli tu Parlamentul Evropeanu. 2024 easti, dupâ yinghiț añi, anlu a tâtâloru turliiloru di alidzeri. Di vearâ, adrati dipriunâ cu evroparlamentarili, tu Românie s-feațirâ și localili.

România, solidarâ cu Spania
Protlu ministru Marcel Ciolacu adună, gioi, minişțrâlli şi reprezentanţâlli a ma multor instituţii guvernamentali ta sâ zburascâ ti hala a româñilor ditu not-apirita ali Spanie ți avurâ zñie di nicărli funicadz ditu dzâlili aesti.
Cum dzâți purtătorlu di zboru a Ministerlui di Nafoarâ, di București, mași Valencia bâneadzâ vârâ 160.000 di țetâțeañi româñi. I premierlu lâ câftă ațiloru ți dusirâ la andamusi ta s-adarâ unâ parei di acțiuni ta s-veadâ ți condiţii pot s-andreagâ tu Castellón di Plana unu chentru loghisticu pritu cari Statlu român s-da agiutoru a româñilor sinistraț și s-hibâ deadunu lucurlu cu Statlu spaniol. Marcel Ciolacu lâ câftă, tutunâoarâ, a ministerilor s-țânâ dipriunâ ligâtura cu chivernisea spaniolâ ş-cu româñlli ditu Spania şi s-da agiutoru maxus pritu urdinarea ti turnarea nâpoi, ma s-aibâ ahtări câftări.
Tu aestu chiro, tu zonili zñipsiti di nicări, operațiunili ti ascâpari a oamiñiloru ți tricurâ pritu aestu funico s-duți ninti. Tu ți mutreaști zñiili, cara prota eara zborlu ti suti di miluni di evradz, tora sâ zburaști ti miliardi. Casi, aftuchini, tuneluri, apunțâ, viaducti i linii di pampori furâ asparti.

Borgi guvernamentalâ tu crișteari
Borgea guvernamentalâ criscu, tu Românie, la cama di 876 di miliardi lei (aproapea 175 miliardi di evradz), dimi 52% ditu Produslu di Nuntru Brutu, dupâ isapea faptâ publicâ, stâmâna aesta, di Ministerlu di Finanţi. Ea scoati tu padi hala ditu inșita a meslui alunaru. Ti inșita a anlui 2024, uidisitu cu unâ ordonanțâ di ananghi aprucheatâ ñiercuri, Chivernisea criscu plafonlu mutrindalui borgea publicâ tu scara di 53% ditu PIB.
Di altâ parti, unâ misiuni a Fondului Monetar Internaţional va s-yinâ Bucureşti, stâmâna ți yini, ta s-mutreascâ evoluţia icunomicâ şi finanțiarâ ali vâsilie. Tu ațelu ditu soni raportu a Fondului monetaru mutrinda cumu va s-ducâ icunumia globalâ, luyurserli mutrinda avansul ali icunumie româneascâ estanu fu tu scâdere, di la 2,8%, cât eara tu prognozâ tu apriiru, la 1,9%.

Republica Moldova și Uniunea Evropeanâ
Curtea Constituţionalâ ali Republicâ Moldova aspusi, gioi, isapea a referendumului ditu 20 di brumaru mutrindalui integrarea evropeanâ. Va s-dzâcâ, nomlu fundamentalu va s-hibâ adâvgatu cu unu nău capitol pi thimlliu a curi va s-intrâ tu bloclu comunitar ñica vâsilie majoritar românofonâ și aestu easti unu scupo strateghicu. Ițicumu s-hibâ buiaua politicâ a chivernâsillei ți va s-yinâ, eali va u aibâ borgea s-ducâ calea ninti câtâ aestu scupo.
Tutnâoarâ, Parlamentul va s-poatâ s-vuluseascâ achicâserli constituitivi ali Uniuni Evropeanâ mași cu agiutorlu ali unâ majoritati simplâ. Aduțemu aminti că la alidzerli di aoa ș-dauâ stâmâñi, dyieafureaua di voturi ti integrarea ali Republicâ Moldova tu Uniunea Evropeanâ fu di mași ndauâ ñilli di voturi.
Di altâ parti, Comisia Evropeanâ alâvdă jgllioatili ninti ali Republicâ Moldova, ama ș-ali Ucrainâ pi calea a reformiloru di ananghi ti aderarea la spaţiul comunitaru. Tu raportul di cathi anu, mutrindalui tindearea ali Uniuni, tu cari s-fați unâ mutritâ a vâsiliiloru candidati i ți voru s-intrâ, Comisia ş-aspusi umutea că, anlu ți yini, va s-poatâ s-ahurheascâ moabețli pi capitoli di pâzârâpseari cu ațelli ți au borgi Chişinău şi Kiev. Bruxelles-ul fați tâmbihi, ama, că easti ananghi di gaireti tu multi dumenii.

Radio România – 96 di añi
Radio România ancllisi, viniri, 96 di añi! Tu 1 di brumaru 1928, eara difuzatâ prota emisiuni ali Suțietati di Difuziuni Radiotelefonicâ ditu Românie, cu hâbarea „Alo, alo, aoa Radio Bucureşti”, spusâ di prezidentul ali Suțietati, Dragomir Hurmuzescu, ațelu ți thimilliusi radiofonia româneascâ. Tu ahurhitâ, Radio Bucureşti (cum era cunoscutâ Suțietatea) avea emisiuni mași ândauâ sâhăț tu dzuuâ, iara tu program avea hâbări, muzicâ ti giucari şi clasicâ, cata cumu ș-buletini meteorologhiți. Preayalea-ayalea, emisia s-teasi ș-alâncirâ emisiuni complexi, ți intrâ, di 96 di añi, tu casili a ascultâtoriloru ditu vâsilii și xeani. Semnu di tiñii, 1 di brumaru fu spus, pritu nomu, şi „Dzuua Naționalâ a Radioului”, ti pricunuștearea a rollui di simasie ali Suțietati Românâ di Radiodifuziuni tu isturia a vâsilillei.

Autor: Roxana Vasile
Apriduțeari: Tașcu Lala

3 November 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali
Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu. Tu cursa ti thesea di prezidentu ali Românie intrâ 10 candidaţ andrupâț di formațiuni politiți şi 4 independenţâ. BEC adră, pritu trâdzeari șcurtița, arada tu cari elli va s-hibâ pi buletinili di vot/psif tu protlu turu. Ași, pi protlu loc easti Elena Lasconi – Uniunea Ascâpaț România, iara pi daua poziţie easti George Simion – Alianţa ti Unirea a Româñilor. Treia poziţie u ari premierlu di tora, Marcel Ciolacu, ditu partea ali Parei Suțial Dimucratâ. Dapoaia yini Nicolae Ciucă – Pareia Naţionalâ Liberalâ, Kelemen Hunor – Uniunea Dimucratâ Maghiarâ ditu Românie ș-Mircea Geoanâ, candidat independentu. Candidatura la prezidențillie a liderâllei ali partie S.O.S. România, Diana Şoşoacâ, nu fu aprucheatâ di giudicâtorlli ali Curti Constituţionalâ. Apofasea a loru acâță tu isapi moabetea a llei publicâ, Diana Şoşoacâ nu tiñiseaști borgea di tiñiseari ali Constituţie şi ângâsâeaști la alâxeri di thimelliu a nomurloru dimucratiți a Statlui. Ea dzâsi că apofasea CCR fu abuzivâ. Protlu turu a alidzerloru prezidenţiali va s-facâ tu 24 di brumaru, iara doilu tu 8 di andreu. Campania electoralâ ti alidzerli prezidenţiali ahurheaști ufițialu tu 25 di sumedru.
Diznău zburâmu ti Schengen
Apruchearea ali Românie ş-ali Vâryârie la Spaţiul Schengen ş-cu sinurli terestre fu, diznău, pi aghenda a minişțrâloru evropeañi di Interni, ți s-andâmusirâ, gioi, Luxemburg. Afstria easti singurlu stat ți nica easti contra, ministrul afstriac di interni, Gerhard Karner, dzâți că moabetea easti pi calea ațea buna. Ministrul românu di Interni Cătălin Predoiu ți fu la consiliul JAI, dzâsi diznău că România umpli tuti criteriili di aderari. Câtâlin Predoiu: TRACK “România easti etimâ ditu tuti punctili di videari ta s-aderâ la Schengen ş-pi sinurlu terestru. Umplum tuti condiţiili, iara proțeslu di aderari pi sinurli aereani s-dusi ghini. Țifrili aspunu câtu multu scâdzumu migraţia contra a nomlui”. Comisarlu evropeanu ti Emburlâchi di Nuntru, Ylva Johansson, dzâți că aderarea ali Românie şi Vâryârie va s-hibâ diznău zburâtâ tu Consiliul ditu andreu ş-că, pânâ atumțea, va s-facâ pâzârâpseri. “România ş-Vâryâria umplurâ tuti condiţiili ş-adrarâ ma multu di câtu eara ananghi şi hiu multu optimistu ş-amu nâdia că aestâ apofasi va s-hibâ loatâ câtu cama ayoñia, câtu u amu mini thesea aesta” – dzâsi ufițialul evropeanu.
Jgllioati di simasie ti apârarea ali Românie
România va s-ancupârâ patru radari di mari puteari di la Statili Uniti. Sistemlu Sentinel easti irbapi s-bagâ oarâ la unu singiru di obiecti aeriani ş-va s-creascâ para multu capațitatea ali Românie di curmari a curailui ş-di apărari contra a potenţialiloru fuvirsitori. Radarli di ațelu ditu soni bârnu va s-completeadzâ capațitățli di apârari aerianâ ali vâsilie, ma multu tu ți mutreaști bâgarea oarâ di cu kiro a vehiculiloru aeriani fârâ pilotu, fuvirseri ți s-vedu ninga sinurli naţionali, anda s-fați polimlu di prișcâvilli ali Arusíi contra ali Ucrainâ, dzâsi ministrul ali Apârari, Angel Tîlvăr. Tutnâoarâ, el fu, dzâlili di ma nâpoi, tu vizitâ tu Balcañilli di Ascâpitatâ, la ahrhita ali unâ nauâ rotaţie ali unâ parti di simasie a detaşamentiloru di aschirladz mutaț tu Priştina, tu Kosovo, ş-tu Sarajevo, tu Bosnia şi Herţegovina. Loarea a cumandului ali misiuni EUFOR easti unâ pricunușteari a profesionalismului ş-a mirachillei a aschirladzloru româñi tu aestâ misiuni di simasie dzâsi ministrul tu Sarajevo, iu s-feați unâ andamusi cu echipili di cumandu a structuriloru UE şi NATO ş-unâ andamusi cu aschirladzlli româñi ți adarâ misiuni tu Bosnia şi Herţegovina. Iara tu câsâbălu Priștina, Angel Tîlvăr deadi asiguripseri că România easti etimâ sâ-şi adarâ borgea ti țânearea a securitatillei tu Balcañilli di Ascâpitatâ. S-adună cu echipa di cumandu ali operaţiuni NATO di țâneari ali irini KFOR, iu România ari unâ contribuţie di simasie ş-cu aschirladz româñi ți suntu tu misiuni tu aestu teatru di operaţiuni. Tut tu arada a securitatillei tu reghiuni, ministrul di Nafoarâ, Luminiţa Odobescu, lo parti, ñiercuri, la Summitlu Ucraina – Evropa di Notu-Apiritâ di Dubrovnik, evenimentu iu statili ți llia parti vulusirâ unâ Declaraţie comunâ ti “borgea colectivâ di andrupari multidimensionalâ ti Ucraina”.
Apofasi loati București
Chivernisea româneascâ vulusi unâ apofasi pritu cari da izini la importul di oauâ ş-di carni di gâllinâ ditu Ucraina, maș cara aestea s-uidisescu cu standardili ali Uniuni Evropeanâ. Apofasea yini, anda condiţiili tu cari criscâtorilli româñi di gâllini lâ feațirâ tâmbihi a autoritățloru că pi pâzarea di nuntru alâncirâ produsi avicoli ieftini ditu vâsilia viținâ ți nu s-uidisescu, ama, cu standardili ali UE. Executivlu vulusi nica dauâ misuri ti ţânearea a producătoriloru agricoli ndophi ți au zñii di la xeri: compensaţii finanțiari ş-curmarea a rambursarillei (turnarea a pâradzloru) a creditiloru emu di tora, emu ațeali di ma nâpoi pânâ tu agustu 2025. Pi di altâ parti, tut stâmâna aesta, Parlamentul ali Românie feați ma serti pidepsili ti traficanţâlli di oamiñi, di cara aestu fenomenu criscu multu. Ași, Camera a Deputaţloru vulusi, ca foru ți llia apofasea, unu proiectu di nomu, ți pruveadi că ângâsâirea i fâțearea ma lișoarâ ti bâgari tu practico ali prostituţie i maca ațelli ți li pingu mullerli i featili s-adarâ ahtari lucru, au vârâ hâiri (llia pâradz), va s-hibâ pidipsiț cu ahapsi di la 7 la 15 añi. Ma multu, statlu va s-da asistenţâ giuridicâ fârâ pâradz şi compensaţii finanțiari a victimiloru a abuzuriloru.

Summit-lu a patrimoniului culturalu Evropeanu di București
Anamisa di 6 şi 8 di sumedru, Bucureştiul fu nicuchirlu a Summit-lui Evropeanu a Patrimoniului Culturalu, nai ma di simasie evenimentu ti țâneara a patrimoniului culturalu ditu Uniunea Evropeanâ, ama şi țeremonia di ahârdziri a nișeñiloru „Europa Nostra 2024”. Spețialişțâlli ditu dumeni zburârâ ti politițli di finanţari ş-proiectili di restaurari şi viglliari a patrimoniului. Cu aestâ furñie, 60 di organizații niguvernamentali ș-profesionali simnarâ, ti prota oarâ, un memorandum ti viglliarea a patrimoniului culturalu ditu Românie. Documentul ari ținți misuri di ananghi ti fâțearea ma bunâ a cadrului di nomu ş-ti scutearea tu migdani a patrimoniului.

Autor: Daniela Budu
Apriduțearea: Aurica Piha

19 October 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ
Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi cali terestrâ va s-ducâ la asiguripsearea a criștearillei a alâxerlor icunumiți, dzâsi, luni, București, protlu-ministru a landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, ți fu aprukeat di prezidentul Klaus Iohannis. Moabețlli s-feațirâ ti criștearea a lucurlui deadun tu domeniili icunumic, politic, suțial, baș educaţional, prit tindearea a proiectilor di sucțes mutrindalui educaţia profesionalâ dualâ. Simnarâ dauâ declarații di lucru deadun – anamisa di Executivlu di Bucureşti ş-ațel a landului federal ghirman, dimi anamisa di ministerili di nuntru. Dit landurli ghirmani, Baden-Württemberg easti protlu partener cumerțial ali Românie, cu un volum a alâxerlor cumerțiali ți tricu an di livellu di 8,32 miliardi di evradz, di 12 ori ma mări di cumu eara aoa ș-11 di añi. Ufițiallu ghirman s-adună ș-cu premierlu Marcel Ciolacu. Aestu âlli dzâsi că va ta s-ahurheascâ cușia andamusili ali comisie mixtâ guvernamentalâ, ta s-poatâ tuti năili proiecti identificati tu dumenii di sinfer comun cata cum icunumia, energhia, vigllearea a mediului, culturâ, emburlâki di nuntru, agricultura, educaţia şi, nu nai tu soni, sânâtatea s-poatâ s-hibâ bâgati ntroarâ tu practikie.

Summitlu a diasporâllei
100 di româñi dit diasporâ, ți yinșirâ tu migdani tu turlii-turlii di dumenii di activitati, cata cum antreprenoriat, management, sânâtati, artâ, ştiinţâ i sportu, furâ ahârdzâț cu nișeni tu arada ali 9-a ediţie a summitului RePatriot, ți s-feați, gioi, la Pâlatea a Parlamentului di București. România easti tora unâ dit nai ma siyurli vâsilii dit Evropa şi s-adarâ investiţii tu tuti dumeniili, iara aesti lucri furâ scoasi tu migdani la summitlu ali diasporâ. Miliunili di țetăţeñi ți fudzirâ ditu vâsilie tu aeșțâ 35 di añi di ma nâpoi lipseaști s-hibâ angâsâiț s-toarnâ, dzâsirâ tuț reprezentanţâlli a autorităţlor ți loarâ parti parti la evenimentu.

Cându va s-poatâ câlâtorlli româñi s-urdinâ fârâ vizi tu SUA
Româñilli va s-poatâ s-urdinâ fârâ vizi tu Statili Uniti, nai ma siyura, di anlu ți yini. Ambasadorlu ali Românie tu SUA, Andrei Muraru (track): “S-bitisi anlu fiscal tu Statili Uniti, iara ațea ditu soni condiţie ți România u avea nica te-a umpleari fu ș-ea adratâ. Siyura, aştiptăm unâ confirmari di la partenerlli americañi tu kirolu ți yini, ama evaluarea a noastâ, ți s-thimilliuseaști pi numirlu di aplicaţii ti vizi di estan, cata cum ș-pi trendul vârtos discriscâtor dit aeșțâ añi ditu soni, easti că România dipusi sum proțentul di 3% ali ratâ di niaprukeari. Scutearea a vizilor ti Statili Uniti easti nai ma buna pricunușteari ali unâ solidaritati fârâ turnari anamisa di româñi ş-americañi.” România ari nica jgllioati mări te-adrari, tu meșlli ți yinu, ta s-hibâ dealihea irbapi s-hibâ aleaptâ s-llia parti la Programlu Visa Waiver, feați tâmbihi, ama, ambasadorlu a Statilor Uniti Bucureşti, Kathleen Kavalec. Ea dzâsi nica că tu toamna aesta va s-facâ ma multi moabeț anamisa di dauli chivernisi tu ți mutreaști aprukearea ali Românie la un singir di misuri di securitati ti cari zburârâ ma ninti.

Cilimeañi pliguiț tu Cumata Gaza yitripsiț tu spitali dit Românie
Xeñilli fug dit Liban, anda Israelul aminâ ma vârtos cu topi pisti capitala Beirut. Cu unâ aeronavâ a Ministerlui român ali Apârari Naționalâ furâ scoși ș-ândauâ dzăț di româñi. Pi di altâ parti, tut tu ahurhita a stâmânâllei, optu cilimeañi pliguiț tu Cumata Gaza ș-ațelli 24 di oamiñi, sói a loru, furâ duși București, tut cu unâ aeronavâ a Ministerlui român ali Apârari Naționalâ, ta s-lâ si da tratamentu medical tu spitalili dit Românie. Bucureștiul âlli andrupaști di itia că Organizaţia Mondialâ a Sânâtatillei câftă s-facâ unâ asistenţâ internaţional, prit Mecanismul Evropean di Viglleari Țivilâ. “Gairețli a noasti di andrupari suntu diplusiti pritu călliuri diplomatiți ti fâțeari diznău a securitatillei, simnarea ali unâ akicâseari di dânâseari a foclui şi silighearea a tâtâlor ostatiților”, dzâsi premierlu român, ți lo parti la acţiunea di andrupari, deadun cu ministerlu a emburlâkillei di nafoarâ, Luminiţa Odobescu ş-di secretarlu di stat tu MAI, şeflu DSU, Raed Arafat.

Mugur Isărescu fu aleptu diznău guvernator ali Bancâ Naţionalâ
Guvernatorlu ali Bancâ Naţionalâ, Mugur Isărescu fu aleptu diznău di Parlamentu ti nica un mandat di 5 añi. El easti șeflu di bancâ ți șidzu nai ma multu tu ahtari thesi, nica ditu 1990, cu unâ șcurtâ dânâseari, di 1 an, tu kirolu anda fu premier. Tu cumândârsearea executivâ ali Bancâ Țentralâ, votatâ di Parlamentu, ari nica Leonardo Badea, protu-vițeguvernator, Florin Georgescu şi Cosmin Marinescu, vițeguvernatori. Furâ aprukeati di Parlamentu şi mandatili a niscântor membri tu Consiliul di Administraţie ali Autoritati di Supraviglleari Finanțiarâ ş-a Consiliului Naţional a Audiovizualului. Tutnâoarâ, furâ aprukeati câftărli a șeflui a statlui tu ți mutreaști dizvârtearea pi teritoriul naţional a niscântor misiuni di asistenţâ di securitati NATO ti Ucraina ş-ti andridzeari tu dumenea maritimâ a personalului ucrainean.

Autor: Corina Cristea
Apriduțearea: Tașcu Lala

7 October 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț
Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ mărli nicări di apâ ți agudirâ apirita ali Românie. Furâ adrati tendzâ ti oamiñilli ți au ananghi di apanghiu di cara ș-alâsarâ nicuchiratili și s-feațirâ ș-operaţiuni di ascâpari dupâ nicărli di apâ ți vâtâmarâ șapti oamiñi ş-asparsirâ ñilli di casi. Unâ țelulâ di crizâ fu-ndreaptâ la Ministerlu a Sânâtatillei ti asiguripsearea ali asistenţâ medicalâ a oamiñiloru ditu giudeţili Galaţi ş-Vaslui, nai ma zñipsitili di nicărli di apâ. Ministerlu di Interni ş-ministerlu ali Apârari bâgarâ pi lucru suti di pompieri, giandarñi, militari, ama ş-echipamenti ta s-agiutâ la scutearea a zñipsițloru ş-la adrarea diznău a infrastructurlor asparti di api.
Furâ adrati tendzâ di suti di locuri tu localităţli nai ma zñipsitili. Iara Cruțea Aroși Românâ anchisi unâ campanie di agiutari ș-pitricu tu zonâ camioani cu apâ ş-mâcari. Ș-Chivernisea di București deadi mâcari ş-apâ ș-fu di câbuli sâ scoatâ di la rezerveli di stat niscânti adârâminti modulari iu fciorilli s-poatâ s-anveațâ. Vulusirâ, tutnâoarâ, tu ședința ahoryea di luni, agiutoari di ananghi ti tăifurli ți au zñie. Autoritățli româneșțâ tâxescu s-andrupascâ ma largu oamiñilli zñipsiț. Iara prezidenția ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, deadi tu șteari că va s-da unu agiutoru di 10 miliardi di evradz ditu Fondul di coeziuni ali UE ti vâsiliili ditu Evropa Țentralâ ș-ditu Apiritâ, pritu cari ș-România, ți au zñie di la nicărli di apâ.

Sedințâ CSAT tu București
București s-feați, gioi, unâ şedinţâ a Consiliului Supremu di Apârari a Vâsilillei. Polimlu ditu Ucraina viținâ, ancupârarea di echipamenti ti Ascheri tu aeșțâ dzați añi ți yinu, cata cumu ș-anvârtușarea a Suțatâllei Strateghicâ cu Ripublica Moldova furâ pritu subiectili di prota thesi di moabeț. Membrilli CSAT dzâsirâ că România easti interesatâ s-aibâ pi teritoriul a llei capațităț industriali cari s-poatâ s-asiguripseascâ adrarea di tehnicâ militarâ modernâ ti ancupârarea a structurillei di forţi tu chiro di irini, ş-dezvoltarea di năi echipamenti ti crișteara a capabilităţlor militari tu catastisi di crizâ i polimu.
Acâțândalui tu isapi evoluţiili fapti di pțânu chiro ditu vâsilia viținâ, membrilli CSAT zburârâ di misuri suplimentari di scâdeari a curailui ş-dânâseari a fuvirserloru di securitati, ți s-hibâ bâgati tu practico la livel naţionalu, cata cumu ş-andruparea a aliaţlor tu arada ali NATO. Pi di altâ parti, România ș-aspusi diznău andruparea ti calea evropeanâ a Chişinăului pritu andruparea a bâgarillei tu practico a reformilor ş-a politițloru publiți di cari easti ananghi.

Andamusi B9 tu București
NATO lipseaști s-reacţioneadzâ la incursiuñli ali Arusie tu spaţiul aerian a vâsiliiloru membri, tu contextul a polimlui ditu Ucraina, deadi tu șteari ministrul ali Apârari, Angel Tîlvăr. La andamusea B9 di Bucureşti a minişțrâloru ali apârari ditu statili aliati di pi partea di apiritâ ali NATO, ufițiallu român dzâsi că catastisea di securitati ditu reghiunea ali Amari Lai armâni gâilipsitoari di itia a fuvirserloru adrati di acţiuñli di preșcâvilli ali Federaţie Aruseascâ, baș pritu dezinformari ş-atacuri țibernetiți.
Angel Tîlvăr: “Statili B9 suntu dipu gâilipsiti tu ți mutreaști intrărli dipriunâ a dronilor ş-a rachetilor ali Federaţie Aruseascâ tu spaţiul aerian al NATO tu Polonie, Românie, Letonie, ș-criștearea a catastisillei sirsemâ mardzina di sinurli ali NATO. Ti ațea easti ananghi di unâ apandisi susto ș-coordonatâ la livel aliat, cata cumu ș-bâgarea tu practico cât ma ayoñea a modellui rotaţionalu ali apârari aerianâ ş-antirachetâ integratâ ali NATO”.
Tut ñiercuri, Bucureşti, ministrul ucrainean di Externi, Andrii Sybiha âlli câftă ali Românie s-mutreascâ posibilitatea ta s-agudeascâ dronili ş-rachetili aruseşțâ ți suntu aproapea di spaţiul aerianu românescu. Tu arada ali andamusi cu omologlu Luminiţa Odobescu, aestu tiñisi andruparea ti apârarea a independenţâllei ali Ucrainâ pritu apofasea ali Românie ta sâ-lli da hari unu sistemu Patriot. Șefa ali diplomație româneascâ dzâsi diznău că România va s-andrupascâ apârarea ali independenţâ, suveranitati ş-integritati teritorialâ ali Ucrainâ.

Roxana Mînzatu, vițeprezidentu ali Comisie Evropeanâ
România ari ti prota oarâ unâ thesi di vițeprezidentu ali Comisie Evropeanâ, ți va u aibâ evrodiputata suțial-dimucratâ Roxana Mînzatu, ministrul di ma ninti a investiţiilor ş-a proiectilor evropeani București. Hâbarea fu faptâ di şefa ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ți aspusi, marţâ, ditu ți membri easti uadratu năulu Executiv comunitaru. Roxana Mînzatu va s-hibâ Bruxelles ș-comisar ti-Competenţi ş-Educaţie, Locuri di lucru, Ndrepturi suțiali ş-Dimugrafie. Ea dzâsi că dumenea luatâ di Românie, pi pâzarea a lucrului, easti di prota thesi ti competitivitatea ali Uniuni. Dupâ numâseari, premierlu Marcel Ciolacu, luyursi că, ași, România easti parti ali apofasi tu Uniunea Evropeanâ.

Plan naționalu ti marea industrie
Coaliţia di guvernari di București apusfusi marţâ s-bitiseascâ câtu cama ayoñea schema di andruapri ti mărli investiţii strateghiți ditu industria prilucrâtoari şi ditu metalurghie, siderurghie ş-industria chimicâ. Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, planlu ari trei componenti di prota thesi. Easti zborlu di unu agiutoru di statu di 500 di miliuni di evradz ş-fațilităţ fiscali ti investiţii di cama 150 di miliuni di evradz, unu altu agiutor di statu di unu miliardu di evradz ti şasi añi ti decarbonizarea a proțesilor di adrari ş-efițienţâ energheticâ ş-treilu agiutoru di 1,25 miliardi di lei (vârâ 250 miliuni di evradz) ti 15 companii ți bagarâ tu practico investiţii tu producţia di materii primi industriali.

Suțatâ ti viglleara ș-dânâsearea a traficlui di cilimeañi
Chivernisea româneascâ ș-ațea americanâ simnarâ unâ suțatâ-cadru tu dumenea a vigllearillei a cilimeanlui, pruvidzutu s-dizvârteascâ ti unu chiro di ținți añi. Ambasadoarea SUA tu București, Kathleen Kavalec, deadi asiguripseri că Statili Uniti va s-andrupeascâ România tu gairețli a llei ta ș-adarâ unâ strateghie di viglleari a victimâllei, ta s-creascâ afirearea a victimiloru-cilimeañi a traficlui ș-di fâțeari ma bunâ a investigaţiiloru.
Tu arada a lui, ministrul românu di Interni, Cătălin Predoiu, luyursi că simnarea a suțatâllei easti unâ duțeari ma largu a lucurlui deadunu ş-aspuni apofasea a autoritățloru di Bucureşti ta s-dânâseascâ abuzlu/arăulu/catahrisea contra a cilimeañiloru. România easti prota vâsilie ditu Evropa ți va s-llia pâradz di la America, 10 miliuni di dolari ti fâțeara ma bunâ a sistemului naţionalu di viglleari ș-dânâseari a traficlui di cilimeañi.

Autor: Daniela Budu
Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

22 September 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie
Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu ditu anviţâmintu – dzâsi, luni, prezidentul Klaus Iohannis, ți lo parti la țeremonia di dișcllideari a unlui nău anu di sculie di la unu colegiu di Bucureşti. Prezidentul vini la evenimentu deadunu cu ministrul ali Educaţie, Ligia Deca, și cundille că unlu ditu scupadzlli di prota thesi a proiectului „România Educatâ/Prâxitâˮ, proiectu ți fu bâgatu tu nomurli ali educaţie/praxi ditu 2023, fu ta s-adarâ unu mediu scularu ş-universitar ți s-agiutâ nu maș la criștearea educaţionalâ, ama ş-unu spaţiu iu tuț ațelli ți llia parti s-ducheascâ afiriț, viglleaț ș-tiñisiț.
Vârâ trei miliuni di prisculari ş-elevi româñi ahurhirâ, luni, unu nău anu di sculie. Chivernisea tâxeaști că anlu di sculie 2024-2025 va s-hibâ ațelu ditu soni cându elevlli s-ducu la sculie di trei ori. Tora, ari nica 19 ahtări adârâminti Bucureşti ş-giudeţlu Ilfov (ninga București). Uidisitu cu spusa a Ministerlui ali Educaţie, tu ahurhita a anlui scularu, 800 di sculii ditu ațeali cama di 6000 di adârâminti sculari ditu Românie suntu bâgati tu alti locări di furnii di modernizari i mirimeti.

România și polimlu di Ucraina
Şeflu a statlui românu, Klaus Iohannis, adunâ tu dzuua di 19 di yizmâciuni, Bucureşti, şedinţa a Consiliului Supremu di Apârari a Vâsililei – deadi tu șteari, gioi, Administraţia Prezidenţialâ. Tu programa ali şedinţâ suntu bâgati și subiecti ti ceamauna ditu Ucraina dupâ aputursearea a llei, paranomu, faptâ di Arusia ş-cumu agudeaști aestu lucru România, ama ș-hâirli ți poati s-li veadâ vâsilia a noastâ tu aestu nău contextu geopolitic ti anvârtușarea a Parteneriatlui Strateghicu cu Ripublica Moldova (sovieticâ ma ninti, majoritar românofonâ). Ti lucurlu aestu, easti adusâ aminti „asiguripsearea a anchisearillei pi calea evropeanâ” a statlui viținu. Membrii CSAT va sâ zburascâ ș-ti Planlu Naţional di Bâgari tu Practico a Pactului Țivil tu dumenea a Politicâllei di Securitati ş-Apârari Deadunu, ama și di Planlu ta s-âlli si da ali Ascheri româneascâ tutu ți ari ananghi tu chirolu 2025 – 2034.
Tut gioi, ministrul ali Apârari Naţionalâ, Angel Tîlvăr, dzâsi, tu unâ moabeti telifonicâ cu omologlu a lui ucrainean, Rustem Umerov, că Amarea Lai nu mata easti unu spaţiu a lucurlui deadunu, ama unu teatru di polimu, dupâ acţiunli di preșcăville ali Federaţie Aruseascâ. Uidisitu cu spusa a MApN, ministrul român dzâsi nica unâ oarâ mesajlu sertu di câtiyurseari a atacurlor fârâ canâ furnie ş-contra a nomlur di ndriptati internaţionalâ adrati di Federaţia Aruseascâ contra ali infrastructurâ portuarâ țivilâ ali Ucrainâ di la Dunâ, aproapea di sinurlu cu România. Rustem Umerov pitricu unu mesaj di hâristuseari ti apofasea ali Românie ta s-âlli da pișchesi/hari ali Ucrainâ unu sistemu di apârari aerianâ Patriot. Tutnâoarâ, hâristusi ti andruaprea a vâsilillei a lui nica ditu prota dzuuâ di-anda anchisi polimlu arusescu di preșcăville, tu planu umanitar, diplomatic, di andrupari a exporturlor di yiptu, ama ș-tu alti dumenii di simasie.

Chiro electoralu tu Românie
Chirolu electoralu ti alidzerli prezidenţiali ditu Românie ahurhi gioi, unâ oarâ cu adrarea a Biroului Electoral Țentral, uidisitu cu calendarlu aprucheatu di Chivernisea di Bucureşti. Membrilli BEC furâ numâsiț pritu trâdzearea a șcurticâllei. Pânâ di 5 di sumedru, nai ma amânatu, va s-hibâ spusi candidaturli, iara tu 25 di sumedru va s-ahurheascâ campania electoralâ. Țetățeñilli româñi cu adresa tu xeani potu sâ-și bagâ psiflu pritu corespondenţâ, iara vadelu easti 24 di yizmâciuni. Protlu tur a alidzerloru ti cama analta ipothisi tu cratlu românescu va s-facâ tu dzuua di 24 di brumaru, iara doilu, tu 8 di andreu. Tutnâoarâ, româñilli va s-ducâ la urni tu 1 di andreu, di Dzuua Naţionalâ, ti alidzerli ghenerali, ta s-hibâ alepțâ reprezentanţâlli tu Parlamentul di Bucureşti.

Andamusea a teatriloru naționali di Chișinău
16 teatri naţionali ditu Românie ş-ditu Ripublica Moldova s-adunarâ, ahurhindalui di marțâ pânâ tu 22 di yizmâciuni, Chişinău, iu s-fați IX-a ediţie a „Andamusillei a teatriloru naţionali româneşțâ”. Tu aestu chiro, publiclu ditu capitala ali Republicâ Moldova ari parti di 46 di evenimenti culturali, spectacoli tu salâ ş-tu aeru libiru, optu audiţii di spectacoli radiofoniți şi şasi premieri. S-facu ş-lansări di carti, andamusi cu oamiñi di culturâ ş-personalităț ditu lumea a teatrului. Numa mari a evenimentului di Chişinău easti „Ligâturi Evropeani” şi s-hârseaști di andruparea a prezidențâloru ali Românie şi Ripublica Moldova, Klaus Iohannis și Maia Sandu. Oaspili di tiñie a festivallui easti Teatrul Naţional Dramatic „Ivan Franko” di Kiev.

A sportivloru olimpiț ș-paralimpiț româñi di Paris, lâ bâgă nișeñi prezidentul Iohannis
Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dzâsi, ñiercuri, la țeremonia di dari a nișeñiloru a sportivilor ți s-aspusirâ multu irbapi la Agiocurli Olimpiți ş-Paralimpiți di Paris, că easti di simasie sâ-și aflâ sportul „loclu ți-lli si cadiˮ tu toplu a lucârloru di prota thesi tu vâsilie. Şeflu a statlui cundille că nișeñilli ți li loarâ sportivilli româñi ti anami, Paris, suntu „simbollu a anyearillei a sportului românescuˮ. La Agiocurli Olimpiți ș-Paralimpiți, România lo acutotalui patru nișeñi di malmâ, patru di asimi ş-trei di bâcâri.
La Agiocurli Paralimpiți, nișanea di malmâ fu loatâ la judo, iara bâcârea la para tenis di measâ, la simplu feminin. La Olimpiț, nișanea di malmâ România u lo la anot pritu David Popovici, la proba di 200 m liber, la canotaj-dublu vâsli ș-la proba di canotaj optu rami cu cârmaci. Asimea u lo la halteri, la canotaj – dublu vâsli ș-canotaj – dublu rami. Bâcârea u amintă la anot ș-la gimnasticâ artisticâ – sol.

Autor: Leyla Chemail
Apriduțearea: Aurica Piha

15 September 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari
Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui amnistia fiscalâ ti firmi şi persoani fiziți. Tu documentu sunt pruvidzuti bonificaţii ti oamiñi ți nu amânâ sâ-și pâlteascâ borgili, cata cumu ș-ti ațelli ți apufusescu sâ-şi pâlteascâ restanţili. Tu bitisita a meslui agustu, restanţili la bugetlu di statu a persoaniloru fiziți ş-juridiți trițea di 71 di miliardi di lei (cama di 14 miliardi di evradz). Statlu lâ câfta ațiloru ți au borgi, s-li pâlteascâ pânâ tu dzuua di 25 di brumaru, iara tocurli ş-penalităţli va lâ hibâ anulati/va lâ hibâ fapti risite. Pi di altâ parti, Chivernisea lâ da ş-unâ bonificaţie di 3% ti contribuabilii ndrepțâ. Proiectul, adratu di ministerlu a Finanţilor, ari ș-unu singiru di meatri di sirțâlli tu sectorlu bugetaru, ți ângârdescu hărgili ti lucri şi serviții.

Doarâ ti Ucraina
Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, promulgă, gioi, nomlu mutrindalui darea câtâ terţi a unui sistemu di racheti sol-aer Patriot, ancupâratu ditu Statili Uniti. Actul normativu, vulusitu, ma niti, tu Parlamentu, va s-hibâ datu ca unâ doarâ, ti cari s-achicâsi cu partenerlu americanu, câtâ Ucraina, vițina ali Românie, aputursitâ di ascherea aruseascâ. Tutnâoarâ, uidisitu cu nomlu, „âlli si da ândreptu a Chivernisillei ali României s-adarâ tutu ți easti ananghi, ta s-adarâ diznău capabilitâţli di apârari aerianâ cu baza la sol”, pritu darea a chivernisillei americanâ a contractilor tu ți mutreaști ancupârarea a unui altu sistemu di racheti sol-aer Patriot.

Andrupari ti Israel
România condamnâ sertu atacurli teroristi contra a statlui Israel ş-lâ greaști a pârţâloru mintiti tu ahtari ciamaunâ s-agiutâ la fâțearea diznău a securitatillei ș-la simnarea ali unâ achicâseari di dânâseari a alumtâllei – fu mesajlu pitricutu tut goi, Ierusalim, di premierlu Marcel Ciolacu, la andamusea cu omologlu a lui israelian, Benjamin Netanyahu. Uidisitu cu Radio România, Ciolacu şi-aspusi gailelu ti catastisea di securitati ş-ti pericollu di fâțeari ma laiu a câvgălui. Deadunu cu minişțrâlli ali Apârari, a Emburlâchillei di Nafoarâ ș-ali Icunumillei, protlu ministru fu tu unâ vizitâ di lucru Israel, iu s-adună cu prezidentulu Isaac Herzog. Easti daua vizitâ a premierlui român tu Israel, tu ma pțânu di unu anu, dupâ ațea ditu 17 di brumaru 2023, la dzați dzâli dupâ ți statlu uvriescu fu atacatu di terorişțâlli ditu minarea islamistâ Hamas.

Tesi ti români
Evroparlamentarul PSD Roxana Mînzatu easti pripunirea ufițialâ ali Românie ti tesea di comisaru evropeanu. Hâbarea fu faptâ luni di premierlu Ciolacu ș-va sâ zburascâ cu şefa ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ti portofoliul ți va-lu aibâ România. Componenţa a yinitorlui Executiv evropean va s-hibâ datâ tu șteari tu dzuua di 11 di yizmâciuni. Tut Bruxelles, evrodeputatlu român Siegfried Mureșan (PPE/PNL) fu disimnatu di pareili politiți a Parlamentului Evropean ți adarâ pâzârâpsearea ti yinitorlu buget multianual ali Uniuni Evropeanâ post-2027. Adratu pi 7 añi, aestu ari vârâ 1.300 di miliardi di evradz ș-easti instrumentul ditu cari statili membri llia nai ma marea parti a fondurlor evropeani nerambursabili ti investițiili ș-ti subvențiili agricoli. Parlamentul va ș-aspunâ prioritățli mutrindalui bugetlu multianual ali Uniuni. Aestea va-lli hibâ spusi dapoaia ali Comisie Evropeanâ ta s-hibâ bâgati tu proiectul di buget. Ditu exercițiul finanțiar multianual di tora, 2021 – 2027, România s-hârseaști di vârâ 46 di miliardi di evradz, la cari s-adavgâ și sumili ditu PNRR.

Tuț s-vatâmâ ta s-agiungâ prezidentu
Marțâ, românlu Mircea Geoană ș-alâsă tesea di secretaru gheneralu adjunctu al NATO. Easti bitisita a unui mandatu di ținți añi, jalonatu di polimlu ditu Ucraina ş-di trâdzearea nâpoi ali ascheri aliatâ ditu Afganistan. Geoană dzâsi, tu unu interviu ti Radio România, câ va-şi filiseascâ ma largu influenţa ta s-agiutâ româñi tu forurli internaţionali, emu ș-tu NATO, ama că ducheaști ananghea s-toarnâ tu politica ndophi, româneascâ. Presa pruvidea aestâ hâbari di cama di doi añi ș-minduia că s-fați di furnia a candidaturillei, ca independentu, al Geoanâ la alidzerli prezidenţiali ditu bitisita a anlui. Ambasadoru tu Statili Uniti, ministru di Externi ş-lider PSD ma ninti, Geoană ari candidatâ la şefia a statlui tu 2009, cându chiru dinintea alu Traian Băsescu. Prit alţâ ți vor s-hibâ prezidentul ali României suntu tuţ liderlli a partidilor parlamentari: Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR) i Kelemen Hunor (UDMR).

Autor: Bogdan Matei
Apriduțearea: Tașcu Lala

9 September 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii!

Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru, iara doilu tu 8 di andreu. Stâmâna ți tricu, Executivlu apufusi ş-calendarlu a alidzerloru leghislativi, pruvidzuti ti 1 di andreu, di Dzuua Naţionalâ. Estanu, s-feațirâ, tu cirișaru, alidzeri evroparlamentari ș-locali. Candidaţlli PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, s-poati s-intrâ tu doilu turu a alidzerlor prezidenţiali, maca duminicâ va s-andreagâ scrutinlu – ascoati tu migdani unu sodaj CURS faptu tu kirolu 6-22 di agustu. Tu ți mutreaști alidzerli parlamentari, PSD easti tu vrearea a electoratlui, dapoaia yini partenerlu a lui la guvernari, PNL.

Suțata di tora PSD-PNL poati s-ducâ ninti ș-tu yinitoru, mindueaști premierlu român Marcel Ciolacu, liderlu a suțialu-dimocraţlor. Elu pistipseaști că Kivernisea ți va s-yinâ poati s-intrâ pi potisi ninti di Cârciunu, tu 23 di andreu. Dupâ spusa a lui, a că declaraţiilli serti ți vinirâ di dauli părţi di furnia a scutearillei tu padi a candidaturlor ti scrutinul prezidenţialu, Executivlu di Bucureşti va s-lucreadzâ tu formula di tora pânâ la alidzerili ghenerali. Premierlu dzâsi nica că, tu yinitoru, PSD nu veadi altâ suțatâ la puteari di Partidlu Naţionalu Liberalu. Ș-prezidentul a liberallor, Nicolae Ciucă, s-aspusi ti duțearea ma largu a guvernarillei ițido lucru ți va s-facâ tu suțatâ.

Haos la pensii

Stâmâna ți tricu Românie yinși tu migdani pritu haoslu ți s-feați pritu aprukearea a năului nomu di indexari a pensiilor di statu. Pritu aestu lucru, guvernanțâlli vrea s-andreagâ niscânti dyeafurei ditu sistemu, ama rezultatlu adră nihârsiț suti di ñilli di oamiñi. A că unâ mari parti ditu pensii criscurâ, mulțâ aprukearâ documentul cu naua isapi, iu pâradzlli loaț suntu ma ñiț i multu ma ñiț di ațelli ți âlli loa pânâ tora. Ma multu, niscânti categorii di pensionari dzâcu că dupâ naua isapi nu mata va s-hârseascâ mulțâ añi di aoa ș-ninti di indexărli ți s-facu cându ș-cându. Elli suntu aspâreaț ș-că aesti apofasi ți lâ adarâ pensiili ma ñiț tora, va s-facâ ș-tu yinitoru, a că emu premierlu, emu ministrul di resortu deadirâ multi asiguripseri că, iți cumu s-hibâ rezultatlu a nauâllei isapi pi carti, niți unâ pensie nu va sâ scadâ. Oamiñilli dzâcu că ari ș-alatusi tu isapi.

Ama nu s-minti ici la ași-spusili “pensii spețiali/ahoryea” ți li au niscânti categorii di arugaț, multu ma mări ș-ți nu au ligâurâ cu câț pâradz deadirâ elli. Ta s-isihâseascâ niheamâ duñeaua, praglu di impozitari a pensiilor va s-creascâ, ditu 1 di sumedru, di la 2.000 di lei (400 di evradz), câtu easti tora, la 3.000 di lei (600 di evradz), dupâ cum deadi tu șteari ministrul a Lucrului, Simona Bucura-Oprescu. Va s-videmu maca haoslu di la pensii va s-alâxeascâ i nu alidzerli ți yinu.

Deficitu bugetaru ma mari di cum suntu aștiptârli

Deficitlu bugetaru ali Românie tricu, dupâ proțlli 7 meși di estanu, praglu di 4% ditu Produslu Internu Brutu, uidisitu cu datili a Ministerlui di Finanţi. Analiza a execuţillei bugetarâ scoati tu migdani că Statlu avu, tu kirolu yinaru-alunaru, pâradz acutotalui di cama di 331 miliardi di lei (cama di 66 di miliardi di evradz), pi crişteari cu cama di 15 proțenti andicra di proțlli 7 meși ditu 2023. Hărgili, ama, criscurâ cu cama di 23%, agiungândalui la cama di 402 miliardi di lei (cama di 80 di miliardi di evradz). Aduțeamu aminti că bugetlu ti estan easti adratu pi un deficitu di 5 proțenti ditu PIB. Pi di altâ parti, ministrul a Investiţiilor ş-Proiectilor Evropeani, Adrian Câciu, deadi tu șteari că România lo, pânâ tora, fonduri ditu Politica di Coeziuni di aproapea 24 miliardi di evradz tu exerciţiul financiar 2014-2020 şi avu unu gradu di absorbţie di cama di 99%.

Câñina și xerea

Fermierlli româñi a curi câmpuri furâ asparti di xeri va s-aproaki pâradz di la kivernisi. Misurli, ți va s-llia stâmâna ți yini, va s-hibâ ti dare adi pâradz ti zñiili di veara aesta, ama ș-unu mecanismu di asiguripseari di toamnâ ş-primuvearâ. Ministrul a Agriculturâllei, Florin Barbu, dzâsi că va s-hibâ daț pânâ di 3.000 di lei pi ihtaru (vârâ 600 di evradz), lucru ți va s-ducâ la deblocarea a creditarillei ti fermieri, uidisitu cu moabețlli ți li avu cu reprezentanţâlli a bănțâloru. Pâradzlli di cari au ananghi va s-hibâ daț ditu contribuţia naţionalâ, iu s-adavgâ 17 miliuni di evradz ditu fondul di riscu ali Uniuni Evropeanâ. Tutnâoarâ, schema di agiutoru di Statu numâsitâ „Creditlu a fermierlui” va s-hibâ suplimentatâ cu 400 di miliuni di lei (vârâ 80 di miliuni di evradz). Xerea pedologicâ s-feați tu Românie tu ma multi zoni dupâ unâ vearâ para câldâroasâ ș-uscatâ.

Dauâ hâbări buni

România apruke, ufițialu, avizlu tu dumenea a antrițearillei tu proțeslu di aderari la Organizaţia ti Cooperari ş-Dezvoltari Icunomicâ. Uidisitu cu un comunicat a Consiliului a Antrițearillei, avizlu fu scosu tu padi dupâ bitiseara a proțeslui di evaluari a activitatillei ditu kirolu 2018-2022. Câtu kiro s-feați analiza, Consiliul lipsea sâ scoatâ tu migdani că turlia cum acţioneadzâ easti uidisitâ cu sârțâllia ali organizaţie internaţionalâ. S-feațirâ ș-pripuniri, iara pisti unu anu va s-hibâ spusu stadiul a implementarillei a loru. Aderarea la OCDE easti unâ prioritati ti Românie, hiindalui luyursit treilu mari obiectiv strateghicu dupâ aprukearea tu NATO ş-tu Uniunea Evropeanâ. Pi di altâ parti, Administraţia di Washington va s-da tu șteari, tu 15 di sumedru, unâ apofasi ți mutreaști scutearea a viziloru ti româñi, ți va s-hibâ bâgatâ tu practico ahurhindalui cu 2025, spunu sursi guvernamentali di Bucureşti.

Autor: Eugen Coroianu

Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

1 September 2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri!
Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ ali Românie. Campania electoralâ va s-ahurheascâ tu 1 di brumaru ș-va s-bitiseascâ tu tahinima a dzuuâllei di 30 di brumaru. Tu vâsilie, româñilli va s-poatâ sâ-și da psiflu tu 1 di andreu, di la sâhatea 7:00-21:00, iara tu diasporâ, votarea/psifisirea va s-ahurheascâ tu dzuua 30 di brumaru, tu sâhatea 7:00 localâ ş-va s-bitiseascâ tu dzuua di 1di andreu, tu sâhatea 21:00 localâ. Dicara tu inșita di anu, tu Românie va s-facâ ș-alidzeri prezidențiali, lista a candidațlor ahurheaști s-iasâ tu migdani. Unu ditu ațelli ți mutreaști pi cama analta potisi ditu cratu easti tamamu premierlu suțialu-dimucrat Marcel Ciolacu, ți deadi hâbarea, dzâlili aesti, că va ta s-intrâ tu cursa prezidenţialâ. Prezidentul a Senatlui, liberallu Nicolae Ciucâ, s-aspusi cândâsitu că va s-agiungâ tu turlu doi cu liderlu PSD. Prit ațelli ți ș-aspusirâ, pânâ tora, naetea ta s-candideadzâ suntu ș-prezidenta USR, Elena Lasconi, liderlu AUR, George Simion, ş-evroparlamentarlu Diana Iovanovici Şoşoacâ.

Pe cari pripuni România tu Comisia Evropeanâ?
Premierlu Marcel Ciolacu deadi hâbarea că va-lu pripunâ comisar evropean ditu partea ali Românie pi suțial-dimucratlu Victor Negrescu, vițeprezidentul a Parlamentului Evropean ș-ațelu ți va s-pâzârâpseascâ tu Parlamentu tu ți mutreaști bugetlu ali Uniuni ti 2025. Hâbarea fu faptâ Bruxelles, iu premierlu s-adună cu șefa a Comisillei Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ți pâzârâpseaști cu grupurli politiți evropeani ti configurarea a yinitorlui executiv comunitar ş-ti ațelli ți va s-aibâ potisi di comisari. Marcel Ciolacu adzâsi că elu va unu portofoliu icunomic salami tu yinitoarea configuraţie ali Comisie. Premierlu zburâ nica ș-cu prezidenta ali Comisie Evropeanâ di pâzârâpsearea diznău a PNRR, cata cumu ș-di yinitoarea akicâseari tu ți mutreaști scâdearea a deficitlui bugetar.

Pensii criscuti, ama nu para!
Pensionarlli ditu sistemlu public di pensii ditu Românie ahurhirâ, di luni, s-aproaki documenti ți apufusescu unâ nauâ isapi a pensiilor pi thimelliu a unlui nomu ți va ta s-andreagâ alatusili ți s-au faptâ. Tu nai ma multili cazuri, oamiñilli va s-aproaki, ditu meslu yizmâciuni, pensii ma mări. Ama va s-aibâ ș-pensionari a curi pensie va sâ scadâ, ama – tâxescu guvernanțâlli – maș pi carti, iara elli va s-llia ma largu idyilli pâradz cata cumu pânâ tora. Ta s-hibâ lucârli limbidz, tu dzâlili ți yinu, pensionarlli ditu sistemlu public va s-aproaki ș-unu documentu ufițialu pritu cari lâ si da hâbari că, iți cumu s-hibâ isapea pi carti, pensia nu va s-hibâ ma ñicâ di cumu u avurâ. Suti di pensionari s-plâmsirâ di naua isapi a pensiiloru, ți, tu minduita a loru, nu aspuni salami kirolu câtu furâ arugaț. Ațelli ți aprukearâ documentili pritu cari s-apufiseaști unâ nauâ isapi ș-au pensii ma ñiț, lipsești sâ știbâ, ama, că va s-armânâ cu pâradzlli di tora, pânâ cându dupâ indexarea a punctului di referinţâ, isapea diznău a pensillei va u antreacâ ațea ți u au tora.

Perspectivi icunomiți lài?
România poati s-aibâ, estanu, unâ crișteari icunomicâ di 3,4%, ma ñicâ di cumu s-așteaptâ Chivernisea – feați tâmbihi Consiliul Fiscal. Tu raportul di cathi anu, instituţia independentâ fați tâmbihi, tutnâoarâ, că deficitlu bugetar va s-treacâ tu inșita a anlui di 7% ditu PIB ş-că ari piriclliu ta s-agiungâ la 8 proțenti, anda năulu nomu a pensiiloru, pi ninga crișterli salariale ți s-deadirâ tu sectorlu publicu, va s-ducâ la ma multi pâlteari, niacâțati tu isapi di prota. Reprezentanţâlli a Consiliului Fiscal cundilleadzâ că easti ananghi di politiț ți s-andrupascâ ânvârtușarea fiscal-bugetarâ pi unu kiro di mesi, emu tu ți mutreaști pâradzlli loaț, emu criștearea a gradlui di adunari a poâradzloru.

TAROM, câtâ iu?
Compania naţionalâ di transportu aerian TAROM – ți easti țânutâ di Statlu românescu – ş-ñicură, anlu ți tricu, kirerli la 18 miliuni di evradz, di la 55 di miliuni di evradz tu kirolu 2017-2022 ş-poati și s-adarâ pâradz tu 2024, dicara tu aeșțâ añi ditu soni avu kireri di aproapea 300 di miliuni di evradz. Şeflu interimar ali companie, Costin Iordache, dzâsi că restructurarea va s-bitiseascâ estanu, dicara TAROM s-hârsi, tu apriiru, di unu agiutoru di stat ați fu aprukeatu di Comisia Evropeanâ. TAROM vindu, di pțânu kiro, ndrepturli ta s-adarâ călliuri pi aeroportul londonez Heathrow şi lipseaști s-vindâ și patru aeronavi Airbus 318, ta sâ-și modernizeadzâ flota pritu aprikearea di năi aeronavi Boeing 737 MAX 8, ți lipseaști s-agiungâ, tu Românie, anlu ți yini. Fâțearea a bunâ ali companie TAROM s-fați dicara criscu numirlu di pasageri pi aeroporturli româneșțâ.

România ancupârâ racheti americani
SUA furâ di câbili s-vindâ câtâ Românie racheti ți s-uidiseascâ cu avioanili F16 – deadi hâbari misiunea diplomaticâ americanâ tu Bucureşti. Prota vindeari easti di vârâ 180 di miliuni di dolari, cu opţiunea s-poatâ s-llia dapoaia ș-alti racheti. Aestâ vindeari agiutâ pidimolu di modernizari a Forţiloru Aeriani Româneșțâ. Rachetili s-uidisescu ș-cu alti aeronavi NATO şi americani, tamamu ș-cu avioanili F35.

Autor: Roxana Vasile
Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

25 August 2024