Protili emisiun’i di radio experimentali pitricuti dit România trâ xinâtati eara programi muzicali. Eara tru 1927, un an ninte di fiinţarea-a Societatil’ei Naţionali di Radio. Va sâ spunem, vruţ soţ, că tru 1927 easti ngrapsituu actul di amintari a emisiunilor experimentali tra xinatati difuzati dit Romania. Aca nu eara un postu ufitial, atel di laInstitutlu Electrotehnic avea tu videala, efectiv, si ascultatorlu dit alti tari si,- lucru indispensabil – avea si axizearea tehnica s-agiunga pana la aestu.
Tru unâ casâ dit secolulu 19 tu cari azâ sh ari scamnul Muzeulu a Litearaturâl’ei Române di Bucureşti ş-avea sediul, prit an’i’ii ’20 a secolului tricut, Institutlu Ealictrotehnic Universitar. L’irtatlu istoric Eugen Denize, un multu avizat cercetător a evoluţil’ei ti radiofonia româneascâ, spunea că tru laboaratoareali aiştui Institut fu construit, tru 1927, un postu di emisie românescu, cu unâ puteari di 200 W şi cari lucra pi lundzimea di undă di 280 di meatri.
Avea agiumtâ atumţea treilu post experimental românesc, ama tru cazlu a lui dimânamaea a emisiilor s-fătea tru patru limbi: română, franceză, germană şi italiană. Avândalui unâ “băteari” di aproximativ 1000 di kilomeatri, putea s-hibâ recepţionat şi tru xeani, tru Europa şi tru Orientul di Aproapea. “Prit aestu postu, s-feaţirâ cânâscuts tra prima dată la microfon artiştil’i ali Operâ Române, s-transmisirâ concerteali di la Ateneul Român şi s-difuzarâ, tu deapoana idyiului an, simfoniile al Beethoven” — scria Denize.
Evidentu, comunicarea prit radio nu avu sinuri dit ahurhitâ, ma pţân ateali di turlie tehnicâ, di puteari di anvâleari hertziană. Ama timpurle “bon enfant” furâ bagati ayonja anamisa di paranteze atumţea cându regimurle dictatoriali — nazist şi comunist — scoasirâ tru videalâ em bruiajlu, em propaganda arâdoacicâ i duşmanoasă. Pi shcurtu cortina hertziană şi minciuna hertziană!
S-nă turnăm tru Regatlu ali României interbelicâ. Prima emisiun’i oficială tru limba română ieşi tru eter la 1 brumar 1928, cu un emiţător di 400 di waţ, pi lundzimea di undă di 401,6 meatri. Casa a proaspitâl’ei Societati di Difuziune Radiotealifonică (aşa avu numa tu ahuhritâ), eara la idyea adresă di iu comunicăm şi tora cu dvs. – strada Genearal Berthelot nr. 60-64, dit centrul a Bucureştilor. Avea tricutâ dauă decenii di la instalarea-a protlui postu di radiotealigrafie tru România, tru portul Constanţa.
Tru 1932, emisiun’ile s-avzea până di alanta parti a Globlui, tru Noua Zeelandă. Cu doi an’i nainte, Consulatul român dit Palestina pitritea a autorităţlor române câftarea-a unui mari numir di cetăţeni dit atea vâsilie, ca postul naţional di Bucureşti s-transmită informaţii şi tru limba franceză, tra s-poat` s-hibâ akicâsitu mesajul.
Protili emisiun’i propriu-dzâse tru limbi xeani ali Societatil’ei Române di Radio furâ, ama, concepute, tru ahurhita-a an’ilor ’30 ai secolului XX, tra informaria corpului diplomatic dit capitala ali României. Istoriclu Eugen Denize fatsi aesti spusi tru primul alui volum consacrat istoriil’ei SRR: “Protili emisiun’i di aestu gen s-faca ahuhrindalui dit anul 1932 şi suntu jurnali tru limbili franceză şi engleză, difuzate ninte di ncljidirea emisiun’iljei, un cirec di oară ninte di njiadzânoapti”.
Practic, ninti di ncljidearea-a programelor di cafi dzuuâ tru limba română, earau bagati tru undă aşa-numâsitili “miniaturi di emisiun’i zburâti”, cari fătea referire la specificlu românesc – cum s’exprima un documentu dit arhivile a noastre. Eara shcurte informaţii tru franceză şi engleză (cităm ditr-un documentu a atilui kiro) “dispre avuţiile, economia, cultura şi creaţiile a Româniil’ei”. Deapoa vinirâ cu jurnali tru limbili italiană şi germană, difuzate la idyea oarà, tru altirnanţă cu ateali tru engleză şi franceză.
Di altâ parti, ascultătorlu di tu xeani vrea s-agiungâ s-hibâ tru an’il’i yinitori subiectu di studiu multu atent di partea-a autorităţlor, unâoarâ cu dishcljidearea-a Societatil’ei Naţionali di Radio. România, cata cum şi alanti vâsâlii, avea aflatâ unâ hâlati extraorditarâ tra s’prezintâ tru lume. Va s-ndreagâ seri spetsiali ahârdziti ti alti ţări. Va s-ndreagâ programili di alâxeri, deapoa ti furnjia că dit 1930 s-difuzarâ periodic frândzâ dit clasitl’I a litearaturâl’i române, tru limbili franceză, italiană şi germană, traduse special.
Dateali nu suntuu, ama, ama precise, deapoa amintirile şi chdeapoa surseali ngrapsitue oferă un tablou uşor difuz, ama cu atât mai fascinant. Un tablou al unei pirioadi trucă idilice dit istoria Europii şi a lumii cari, dişi trecuseră prittr-un polim mondial şi trucebagatiră să vină tru contact cu URSS-ul lui Stalin şi cu German’ia lui Hitler, nu cunoscuseră marile orori ali secolului tricut — nazismul şi comunismul.
Căutând tru Revista “Radiofonia” ninti di cel di-al doilu polim mondial, colegil’i a noştri di la Arhiva SRR constatarâ că, ahurhindalui dit meslu martsu 1933, la oarile 23:00 (oara Bucureştiului), orile 21:00 GMT, profitândalui di faptul că emisiun’ile a ljei eara efectiv acâtsati tru tut Bazinlu ali Meditearana, tru German’ia, nica sh Australia, Societatea Română di Radiodifuziune ahurhi s’transmită di dauă ori tru săptămână unâ emisiun’i numâsită “Tra informarea-a xinâtatiljei”.
Marţea emisiun’ia s’difuza tru limba franceză, deapoa vinerea, ma amânat gioia, tru limba germană. Eara, di maxus, conferinţe mutrindalui bana artistică, oferta turistică şi, nâscântiori, posibilităţile economitse ali Românie. Prima conferinţă tru limba franceză, difuzată tru 21 martsu 1933, eara a profesorului Alexandru Busuioceanu şi avea numa “Bana artistică tru România”. Conferinţa tru limba germană dit 24 martsu 1933 eara al Paul Zarifopol şi spunea ti “Bana litearară tru România”.
Vini arada adeapoa, cu n’its hopi şi vacanţe, conferinţili dispre marle poet român Mihai Eminescu, ti romanlu “Răscoala” di Liviu Rebreanu, ti monumenteali bizantine dit România, peisajul românesc, poezia populară, staţiunile balneare, Mica Antantă, ştiri economitse, teatrul şi pictura, castealile dit România, c`sâbălu Bucureşti, mâyulili şi câmpurli româneşti, etc.
Tru august 1933, unâ carti a domnului John Hardie dit Scoţia confirma, ntră altile, buna recepţie a emisiun’il’ei cari ahurhea, s’pare, cu hâbarea “Radio Bucureşti experimental”, pi un fond di pian. Alti surse plaseadză altâturlie primlu mesaj ngrapsitu pi cari lu aprukem: s’pare că prima carti agiumtâ la Radio dit xinâtati vini dit Egiptu.
Dit Italia ngrapsi tră prima dată un domnu pi numâ Oscar Laurenti, tru 1934: eara di Napoli şi ngrapsi nu tru italiană, câ tru limba franceză. El şi exprima entuziasmul andicra di modul di interpretare a operâl’ei “Lucia di Lamermoor” şi câfta amănunte tru legătură cu staţia cari emitea.
După cum iase tru migdani dit “Radio Adevărul” nr. 349, dit 1935 s’difuzeadză, seara, la oareali 23:45 (oara României) un “Jurnal tra xinatati”, tru limbili franceză şi germană.
Avem deapoa mărturia tealifonică multu emoţionantă a unui ascultător: octogenarlu profesor Luigi Menguzzi dit Padova ne declara cu aproapea 10 an’i ninti: “Eu ascultu aeste emisiun’i dit 1938. Eara buletini di ştiri tru limba franceză, difuzate seara, ninti di ncljidearea-a programului”.
Unâ dată-bornă tră radiofonia românească tra exterior easti 12 di shcurtu 1939, când fu lansată unâ emisiun’i complexă dispre România tra America, dispre cari sâ afirma, tru revista “Radio Universul”, că fu “concepută ca mijloc di propagandă tra partitsparea-a României la Expoziţia Universală di New York”. Tru program puturâ s-hibâ ascultate, ntră altile, “Poema română”, di George Enescu, unâ melodie populară tru interpretarea-a mariljei a noastre artiste Maria Tănase, orchestra dirijată di cunoscutlu Grigoraş Dinicu, interpretândalui un cor, arii populare româneşti, tru interpretarea-a Valintinei Creţoiu Tassian şi al G. Folescu.
Tru ediţia dit 19 di shcurtu 1939 a revistei “Radio – Adevărul”, emisiunea fu apreciată ca un “evenimentu epocal”. Emisiunea avea interviuri şi muzică şi a fu redifuzată di posturle americane. Nu avem nregistrarea, ama tru Fonoteca di malâmâ avem boatea ali Mariei Tănase, cari cânta tru ea.
Prima confirmari ti acâtsarea tru Stateali Unite a unei emisiun’i adratâ tru limba engleză di Radio Bucureşti dateadză, dimi, dit shcurtu 1939 şi easti considearată dzuua di amintari a producţiilor radiofonice româneşti cu destinaţie transocean’ică.
Parteneriat trâ interesile a statlui român
Programili tru limbi xeani eara bâgati prit unâ iniţiativâ guvernamentalâ. Acâ Societatea di Radiodifuziune eara mixtă, 60% capital di stat şi 40% capital privat, tru Consiliul di Administraţie, tru Comitetlu di Direcţie, apofasli ateali ma di simasie eara loati andicra di sinferurli a statlui român. Bâgarea a aishtor emisiun’i s-feaţi tamam cu scupolu tra s-prezintâ a xinâtatiljei realităţle româneşti, cultura română, evenimenteali cari s’fâţea tru Regatul României. Eale furâ unâ iniţiativă guvernamentală şi avea tru scupo ma buna cunuşteare a vâsiliil’ei tru xinatati.
Istoriclu Eugen Denize sumlinia destinaţia-a emisiun’ilor tru limbi xeani di Bucureşti: “Tru ansamblu, emisiun’ile tru limbi xeani avurâ un loc cabaia importantu tru grila di programe a Societatil’ei Române di Radiodifuziune tru perioada interbelică, până la nkisearea a polimlui eali avândalui un caracter diversu, di informari a xinâtatiljei tru ligătură cu realităţile dit România. Tru oara anda nkisi polimlu avurâ un caracter multu ma propagandistic, deapoa după tsi România intră tru polim agiumsirâ, cadealihea, emisiun’i di andrupari a acţiunil’ei militare româneşti pi frontul dit Apiritâ”.
Rezultatile a lucurlui jurnalistic
Conţinutlu a emisiun’ilor externe avu model posturle xeani, maxus ateali franceze şi engleze. Eugen Denize spunea că, dit ahurhitâ, emisiun’ile trâ xinâtati avea materiali işiş, dimec nu eara simple traduţiri a emisiun’ilor tră vâsilie. Eali constituiau unâ turlie di sinteză a evenimentilor româneşti, a ştirlor politiţi, economiţe, sportive. S’prezenta ligâturli ali Românie cu alti vâsilii, ama şi evenimenti culturali.
“Recepţionarea aiştor emisiun’i tru xinatati s’făţea zorlea — afirma dl. Denize. Emisiun’ile tru limbili franceză, engleză, germană şi italiană adrati până di nkisita a Polimlui eara emisiun’i pi undi medii, dimec impactul a lor eara scădzut ti xinâtati. Niheamâ ma amânat, cându intră tru lucru un postu pi undi shcurte, s-agiumsi s’emiteadză multu largu. Ama dit statistitsli adrati di Societate, tru an’ii ’38-’40, multi locuri dit Europa nu earau anvâliti. S’emita dit zona di nordu a Capitalâl’ei, di Băneasa, pi lundzimea di undă di 34,2 meatri, ama putearea-a emitsătorlui nu putea s-anvâleascâ acutotalui tut spaţiul european. Aesti emisiun’i eara, ama ghini recepţionate tru zona-a Balcan’ilor şi a Orientului di Mesi, dit furnjia a relieflui şi a propagariljei undili.”
Radio tru kiro di “polim caldu”
Nkisita a doilui polim mondial fu itia ti unâ creaştire şi diversificari a informaţiljei dit România tru limbi xeani ndreapti trâ xinâtati.
Pi ninga emisiun’ile tru franceză, engleză, germană şi italiană yin şi emisiun’i tru limbili greacă, turcă, sârbă, rusă şi, ma amânat, tru bitisita a vearâljei a anlui 1941 şi toamna anlui 1942 tru limba ucraineană. Tru perioada-a polimului, cadealihea, emisiun’ile tru limbi xeani avurâ un caracter propagandistic ahoryea, di anrupari a acţiunilje militari şi politiţi ali Românie şi, tru idyiul kiro, di andrupari a Puterlor a Axâljei, prota sh prota ali Germanie.
După ti tu 23 di agustu 1944 România s-feaţi sutatâ cu Puterli Aliate, tu inshita-a idyiului an s-dishcljisi postul “Dacia romană”, cari emitea tru 5 limbi: engleză, rusă, franceză, sh deapoa şi tu germană. Polimlu nu s’avea bitisitâ. Simfun cu Apofasea-a Consiliului di Administraţie, postul ş’pripunea “s’alumtâ tră intrarea ali Românie tru Naţiunile Unite, s’prezintâ reconstrucţia economică şi democratizarea-a vâsiliiljei”.
Studiourli dit Calea General Berthelot avea futâ asparti di un bombardament german. Emisiun’ile s’difuza, provizoriu, di la Colegiul Naţional “Sâmtul Sava”, tsi eara aproapea. Tră postul “Dacia romană” s-adră atumtsea aparatură şi un studio spetsial tru sala di festivităţ a Colegiului.
Radio tru kiro di “polim araţi”
Regimlu comunisu ţi avea vinitâ cu zorea la puteari va u nsmneadzâ duriros şi istoria-a Societatil’ei Române di Radiodifuziune. Sum semnul a “polimlui araţi”, purtat tu apiritâ di “Cortina di Her”, ideea di propagandă agiundzi determinantă, aţea turlie câ emisiun’ile tra xinatati suntu ufilisiti ca instrument pur şi dur di dizinformari. Cu toate aestuea, dit programe nu au lipsit materialile culturali, sportive, muzica românească.
Tru 1946, la 21 di andreu, s’dishcljisi un nau post românescu tră xinâtati – “România Liberă”. Consiliul di Administraţie spune, tru epocă, tru Raportul mutrindaluin aestâ turlie di programe radiofoniţi: “prit emisiun’ile tra xinatati s-featsirâ cunuscuti a lumiljei gaereţli a popului român tra democratizarea-a vâsiliiljei”. Va s-dzâcâ, eara comunizari!
Ca unâ concluzie di etapă, tru 1948 eara transmise di Bucureşti emisiun’i tru franceză, engleză, rusă, sârbă şi germană.
S’nâ turnăm tu giumitatea-a secolui XX
Cum evoluarâ cu kirolu programili radiofoniţi externi româneşti tru nâscânti limbi? Memoria-a soţlor cu dzăts di an’i di experienţă, memoria ngrâsită a Arhivâljei Radio, ama şi memoria magnetică, a Fonotecâljei di Malâmâ di la Radio România, nâ agiutarâ pân di mardzinâ tra s` u spunem — cu cât ma multă limbidzami — istoria-a emisiun’ilor tră xinâtati adrati Bucureşti.
Prima emisiun’i tru limba română tra xinâtati s‘difuză tru 10 di alunar 1950 tru undi şcurte, paralel cu postul “România liberă”, cari emitea tut pi undi şcurte. Dauli avea programi di 30 di minuti. Tu yinitorl’i an’i s’dishcljidi şi “Emisiunea română tră SUA”. Eara, dimi, unâ diversificari geografică, nkisindalui di la realitatea-a existenţâl’ei aţeali ma multi emigraţii româneşti, aţea dit SUA.
La 15 di andreun 1955, aestă emisiun’i s’difuza tru paralel cu “boatea a Patridâl’ei”, numâ ţi s-deadi dit aţel an ti emisiunea tru limba română creatâ tru 1950. S’nu agârşim că 1955 eara anlu cându România avea futâ aprukeatâ tru ONU. Cumândusearea a aistei miniredacţii fu datâ a unui gazetar experimentat, Leon Sărăţeanu.
Importanţa dată ti emisiunea “Boatea ali Patridâ” easti probată ş’di faptul că buletinili di ştiri eara givâsiti pi dauâ ‘’boţ di malâmâ” a Radioului românesc: Mihai Zirra şi Marcela Rusu. Secţia Română a adună — spun martorl’ii a kirolui — câimakea-a giurnaliştilor dit atel kiro di la Radiodifuziunea Română, tră minduita a regimlui tra sâ u “umanizeadzâ” propaganda.
Eara zborlu di unâ politică limbid concertată andicra di exilul românescu ncuntrat a regimlui comunistu, ama pi cari ufiţial’I avea nâdia s-lu aproaki, barimu nheamâ di nheamâ, di noaua Românie. S’dishcl’idi un Comitet român tră repatrieri, cu sediul tru Berlinul dit Apiritâ, avândalui prezidentu genearalu Creţulescu, dit veacl’ea Askeri ali Românie. Avea şi unâ oficină di presă, jurnalu “Boatea a Patridâl’ei”, cari s’difuza cabaia tru xin`tati şi a curu redacţie avea scamnul Bucureşti.
La 12 di apriliu 1958 “Emisiun’ia română tra SUA” s’faţi unâ cu “Glasul Patriei”, cari tru arada a l’ei avea programe diversificate geografic, tra Europa Ocidentală şi tra SUA.
Istoria Secţiei Franceze di după atel dit soni polim mondial ahurhi cu doamna Andrée Fleury, pi cari nâscânţâ di ascultătorl’i a noştri avurâ şansa să u avdă şi cari murit la venearabila ilikie di 100 di an’i şi ţinţi meşi. Nâscânţâ di atel’I cari lucrarâ la Secţia Franceză di la Radio Bucureşt dusirâ ninti cu carieara radifonică la mări posturi di radio dit lume, di cari adutem aminti Radio France, Radio France International şi Radio Europa Liberă. Elena Murgu şi Alain Paruit suntu maş doauă exemple.
La Secţia Engleză emisiun’ile postbeliţi ahurhirâ cu preaclja Edith şi Max Eisinger, şcoliţ tru Anglie şi cu multâ miraki ti radio, a deapoa vini tu şcurtu kiro cunuscutlu om di cultură şi jurnalistu Catinca Ralia. După un kiro işi tu migdani unâ altâ boaţi remarcabilă – Alexandru Fole. Tu ahuhrita-a an’ilor ’60 a secolui tricut, şef ali Secţie fu Eugen Preda, primlu director genearal al SRR după cădearea-a comunismului, tru 1989. Lipseaşti s-hibâ adusi aminti interviurli di excepţie adrati di Catinca Ralia, ntră altile cu scriitorl’i Saul Bellow, William Saroyan, Alvin Toffler icâ Iris Murdoch, cu muziciean’il’i Yehudi Menuhin şi Arthur Rubinstein, cu sculptorlu Henry Moore, cu oamin’il’i politits Margaret Thatcher şi Edward Kennedy.
Tru an’il’i ‘50 a secolui XX la Radio Bucureşti avea emisiun’i tru limba rusă tră ascherea sovietică şi experţâl’i sovietiţ. Unâoarâ cu ritrâdzearea a lor, tru daua giumitate a an’ilor ’50, asti emisiun’i s-ncljisirâ. Tru idyiul kiro ahurhi alâxearea di programe cu Radio Moscova, idyealui cum radioulu sovietic lu adra cu radiourle dit majoritatea-a statilor dit bloclu comunistu. Eara programi adrati şi nreghistrate Bucureşti, pitricuti Moscova şi difuzate di aclo, di doauă ori tu stâmână.
Tru 1975 tru arada-a Redacţiei Emisiun’ilor tră Xinatati fu thimiljiusitâ Secţia Rusă, a curi protâ emisiuni işi pi postu, pi undi şcurte, la 15 di andreu a idyiului an. România agiundzea aestâ turlie s-hibâ prima vâsilie dit Tratatlu di Varşovia cari avea unâ emisiun’i tru limbă rusă cari agiundzea ndreptu la ascultătorlu sovietic, fără s-hibâ “nţirnutâ” Moscova. Tu aţel kiro România s-avea arâţitâ di URSS, maxus tru planlu di politicâ externe şi economic, aşi câ sovietiţl’I minduirâ, ma nu puturâ s’cândâseascâ Bucureştil’i s-tragâ mânâ di la ideea a nâscântor ahtări emisiun’i.
Secţia Germană s’hârsi pi hiotea a kirolui, di colaboararea a nâscântor nume ilustri: poeţl’ii di expresie germană Alfred Margul Spirber şi Franz Johannes Bulhardt, actriţa Margot Goettling, absolventă a Institutlui di Teatru dit Viena, crainiţ şi moderatori excepţionali: Ingrid Kloos, Heidimarie Papp, Otto Schneidir, Erwin Sacher ica Ilse Borcea, jurnalişti cu hari, cata cum Richard Lang şi Juergen Salzer.
Emisiun’ia tru limba greacă s-dişcl’isi tru 1950 şi tru redacţie lucra prota ş-prota cetăţeni elini arifugiaţ politic. Tu ahurhitâ feaţirâ parti dit echipă Elena Papadopoulos, Panas Panaitopoulos, Egon Steindler Petraru şi Filareti Folea.
Emisiunea tru limba idiş s-dişcl’isi tru 1950, tru arada ali Redacţie tră minorităţ naţionali. T`ş tu anlu yinitor, 1951, treaţi la Redacţia Emisiun’ilor tra Xinatati (REPS). Emisiunea dânâsi tru 1955, spun nâscânti surse. Istoriclu Eugen Denize spuni, ama, că ea lucreadzâ ş-ma largu şi tru 1957, hiindalui anamisa di ateali 11 di limbi xeani tru cari s’emita: rusă, engleză, franceză, italiană, span’iolă, germană, turcă, farsi (persană), idiş, greacă şi sârbă.
Tru 1952, Radio Bucureşti ahurhi diznău s’emită tru limba italiană, prit boatea-a simpatiţlor italieni Ugo Merolla şi Sanguinetti, deapoa cu volea tinireascâ dit atel kiro şi harea al Florin Velcu. “Programili ahurhirâ tru 1952, câte trei emisiun’i di unâ sâhati ndzuuâ”, ş’aduţi aminti dl. Velcu.
Tru 1955 putem s’datăm ahurhita-a emisiun’ilor tru portugheză. Priml’i realizatori eara doi cetăţeni portughezi, tru colaboarari cu tinira studentă Angela Mocanu. Tru shcurt kiro intrarâ tru echipa di la Radio Bucureşti nicukirl’i José şi Tereza Ramos, cari unâ ş-unâ după Revoluţia a Garoafilor Aroşi, dit 1974, s-turnarâ tru patridâ.
Serviciului Spaniol ahurheaşti tu 15 di martsu 1955, oarili 20:00, oara ali Românie. La originea-a emisiun’ilor tru span’iolă eara, practic, Hortensia Roman (dada yinitorului premier Petre Roman, primul prim-ministru di după cădearea-a regimlui comunistu). Doamna Roman eara arifugată politic Bucureşti după Polimlu ţivil dit Span’ia.
Secţia Sârbă ahurhi tru 1956 cu preftul Ghena Petrov. Emisiunea, cari avea ca ţintă atea ţi tu epocă eara numâsit regimlu deviaţionist titoistu, s-alâxi, tru an’il’i ’60, di furn’ia câ s’alâxi atitudinea-a Bucureştilor, tru unâ ”apunti a suţatâl’ei româno-iugoslave”.
La 15 di alunar 1957 s’dişclisi Secţia Turcă, sh di numili “thimil’iusitoari eara doamna Melike Roman. Emisiun’ile tru turcă dânâsirâ la 27 di marţu 2004, tu idyiu kiro cu emisiun’ile tru vârgară, greacă, maghearâ şi portugheză.
La 17 di yismâciuni 1957 arâsună ti prima oarâ tru eter hâbarea “Aoa Radio Bucureşti” tru limba persană, cu agiutorlu direct şi inimarcu a fumeaiil’ei di arifugaţ Saidi Masud. Tru primveara-a anlui 2000, emisiun’ile respective dânâsirâ di cauză obiectivă — ixikea totală a “nauâl’ei dalgâ” di zburâtori di farsi cari să-l’i alâxeascâ oamin’il’i di radio cari avea futâ ningâ ascultători ma multe decenii fără dânâseari!
Secţia Arabă ahurhi s-emitâ tu 5 di april 1961 şi bânã dzâli di glorie tru an’ii ‘60-’70, cându România duţea unâ politică di cooperare em cu statili arabi, em cu Israelu, di ş-adusi contribuţia la proţeslu di irini dit Orientul di Mesi. Dit membril’i thimil’iusitori ali Secţie adutem aminti Nadir Karajoli şi nicukira-a lui, Suleima Samman.
Unâ cârticâ di prezentare editată di Radiotealiviziunea Română tru 1982 prezintă aestâ isapi ti emisiun’ile tru limbi xeani a Radioului di stat: la nivelu a atilui an s-nreghistră, comparativ cu anlu 1961, unâ crişteari a numirlui di oari di emisie tru an di la 8570 (514.200 di minute) la 10807 di ore (684.420 di minute), tru isapi hiindalui spusi şi programili tru limbili arabă (120 di minute pi dzuuâ), engleză (375 di minute tu dzuuâ), franceză (165 di minute tu dzuuâ), germană (105 minute tu dzuuâ), greacă (60 di minute tu dzuuâi), persană (60 di minute pi zi), italiană (120 di minute tu dzuuâ ), portugheză (60 di minute tu dzuuâ ), rusă (75 di minute tu dzuuâ ), română (180 di minute tu dzuuâ), sârbă (60 di minute tu dzuuâ ), span’iolă (270 di minute tu dzuuâ ), turcă (60 di minute tu dzuuâ) şi emisiunea “Turism şi muzică”, un program poliglot conţinândalui informaţii turistiţi tru limbili engleză, franceză şi germană (30 di minute tu dzuuâ).
Un radio elefterisitu şi soţ
După Revoluţia anticomunistă română dit andreu 1989, Radio Bucureşti agiumsi Radio România Internaţional, emisiun’ile acâtarâ altâ cali, pareili eara alâxiti iruşi şi s-turnarâ cu faţa tu yinitor, ti ligarea ali Românie cu lumea democratică şi ti adrarea diznău apunţâli anamisa di român’il’i di acasă şi aţel’i dit lumi, apunţâ arupti cu zorea icâ slâghiti cu vreari, hârnite cu nipistipseari şi şubei di regimlu totalitar.
Tru deceniul 10 a secolului XX s-ndreapsirâ, arada arada, sum sigla “Radio România Internaţional”, trei canali radiofoniţi, diferenţiati după auditoriul-ţintă: canalu “Nyie România”, ndreptu ti român’il’i di nafoara a sinurlor, canalul “Open Radio”, cu programi prota ş-prota tru limbi di largă urdinari internaţională: arabă, chineză (emisiun’i dişcl’isâ tru 1999), engleză, franceză, germană, italiană, portugheză şi span’iolă (redacţia persană ş’dânâsi lucurlu di furn’ia a ixichil’ei di oamin’I) şi canalul “Apunţâ Hertziene”, a curi emisiun’i s-adresarâ maxux ti ţărli viţini tru limbili vârgarâ, magheară, ucraineană (emisiuni dişcl’isâ după 1990 ti vrearea a unei ma bunâ comunicari cu viţin’il’I), deadun cu producţiile tru limbili greacă, turcă, rusă şi sârbă. Unâ altâ nauâ fu apariţia-a emisiun’ilor tru grailu armânescu, tru 1991.
Năi limbi di emisie, năi apunţâ cătrã soţ
Tru dzuua di 23 di marţu 1991, RRI ahurhea s’emitâ programe tru grailu armânescu tră comunităţli di armân’i dit Balcan’i, ş-nu maşi. Ahurhea, diznău tu unâ nauâ turlie unâ ahândoasâ ligătură spirituală pi cari vicisitudin’ili a vecl’iului kiro icâ ma nău u avea dânâsitâ.
Emisiun’ile tru limba magheară ahurhirâ la 14 di agustu 1993, pi fondul a unei ananghi maxutarcu tră România şi Ungaria ta s-treacâ ma largu di problemeili comuni, istoriţi maxus, tra s-adarâ deadun yinitorlu european şi euroatlantic a atilor dauă stati fosti comunisti arâdâpsiti di istorie un ningâ alantu. Aţea dit soni emisiuni tru magheară fu difuzată di Radio România Internaţional la 27 di marţu 2004.
Emisiun’i tru limba ucraineană nica s’difuzarâ di Bucureşti tru contextul a atilui dit soni polim mondial, ama alithea dzuuâ di amintari a emisiun’ilor tru ucraineană easti 25 di yismâciuni 1994. Emisiun’ile s-dişcl’isirâ câte ucrainean’il’i suntu viţin’i cu cari avum ş’avem ti zburari nica multi kiro ti subiecti extrem di interesanti.
Emisiun’ile tru limba vârgarâ nkisirâ la 1 di andreu 1995, pi fondul a evoluţiilor democratiţi dit România şi dit Vârgâria după cădearea-a comunismului şi avurâ scuplu s-agiutâ ti aprukearea a aţilor dauâ vâsilii, ti fâtearea ma streasi ligâturli anamia di români şi vârgari, ti cunuştearei ma bunâ un-alantu. Atea dit soni emisiun’i di la RRI tră Vârgârie s-difuză tut tu 27 di marţu 2004.
La 1 sumedru 1999, RRI ahurgi s-adarâ emisiun’i tru limba chineză. Pareia s-hârsi di colaboararea a nâscântor chinezi ţi eara cu şudearea tu România, deapoa unâ mari contribuţie la formarea profesională u’avurâ experţâl’i pi limba chineză – Yang Shunxi, fostu profesor di română la Universitatea di Beijing, ama şi soţl’I a noştri di la Radio China Internaţional, secţia di limba românâ Li Jiayu şi Shen Qinchen.
Di la prezentu la yinitor
Tru 2004 RRI s-a reorgan’iză sum turlia-a dauă posturi di radio tra xinâtati, Radio România Internaţional 1, cari emiti nonstop programi tru limba română, ama şi programe tru grailu armânescu, şi Radio România Internaţional 2, cari emiti programi tru 10 limbi xeani: arabă, chineză, engleză, franceză, germană, italiană, sârbă, span’iolă, rusă şi ucraineană. Posturli au personal tehnic şi economic comun.
Simfun cu unâ apofasi a Consiliului di Administraţie ali SRR, tu bitisita a meslui marţu 2004 dânâsirâ emisiun’ile RRI tru limbili vârgarâ, greacă, magheară, portugheză şi turcă şi s’dişcl’isi un Grup Multimedia, ti producţiili online şi coproducţiili radiofoniţi internaţionali, tru parteneriat.
RRI tru secolul suţial media
RRI anvâleaşti zoni teasi dit Europa, ama şi zoni urbane dit Ameriţ, Orientul di Aproapea, Asia, nordul ali Africâ, Australia, prit programi difuzati ica redifuzati tru undi şcurti (analog şi digital), via satelit, prit Internet şi reţeali di cablu. RRI transmiti tut cu tut 54 di sâhăţ di programe ndzuuâ, pi trei canali.
Conţinuturi editoriali RRI (rubriţ şi emisiun’i) tru română şi limbi xeani pot s’hibâ ascultate şi la posturi di radio partenere, on air şi online, dit Europa şi America di Nord.
Unâ mari parti dit emisiun’i pot s’hibâ ascultate on dimand, kiro di unâ stămână pi site-ul Radio România Internaţional, www.rri.ro.
RRI ufiliseaşti niacumtinat reţealile di socializare şi platformili di partajari di conţinuturi (Facebook, Twitter, Flickr).
Nâscânţâ lucrâtori şi colaboaratori suntu bilingvi icâ zburâtori di la Dumidzã, lucru ţi feaţi ta s-creascâ tin’ia a emisiun’ilor RRI. Postul da curayiu ti stagiile di practică, bursieri, practicanţâ, voluntari, stagiari dit Span’ia, Germania, Italia, Austria, Portugalia, Franţa, China di agiungu pi specializari la RRI.
RRI 1 — “Nyie, România”
Postul RRI 1 pripuni cathi dzuuâ, dit marţu 2001, sum genericlu “Nyie, România”, un şingir niacumtinat di emisiun’i tră comunităţli româneşti di tu xeani. Emisiun’ile işişi tru limba română suntu completate cu prilori di la posturli interni ali SRR şi di la Redacţia Teatru, rezultândalui unâ ofertă di 2424 tră român’il’i di tu xeani.
Sinteza easti difuzată 24 di sâhăţ dit 24 via satelit, pi Internet, cata cum şi tru undi şcurti, analogic (câtâ Europa Centrală, di Sud şi Occidentală, Coasta di Est a SUA, respectiv Israel), kiro di 10 sâhăţ ndzuuâ.
RRI 1 emiteadzâ cafi dzuu, 24 di sâhăt dit 24, programi tru limba română, ama şi 3 emisiun’i di câti 30 di minuti tru grailu armânescu, di agiundzi tut cu tut la aproapea 9300 di sâhăt tru an.
RRI 2 — “Apunţâ radiofoniţi”
RRI 2 ndreadzi şi transmiti ti difuzari programi tru 11 limbi xeani: arabă, chineză, engleză, franceză, germană, italiană, sârbă, spaniolă, rusă, ucraineană si ebraica, totalizândalui 25,5 sâhăţ ndzuuâ. Altâ turlie spusâ, alti cama di 9300 di sâhăt ndzuuâ.
Istoria-a unei suţatâ ţi nu ari ilikie şi sinuri
Tută aestă istorie a emisiun’ilor româneşti tra xinâtati nu vrea s-eara, ama, fără câ lucurlu a nostru giurnalisticu s’agiungă tru casili a voastri şi, maxus, fără s’vă ariseascâ.
Tut aestu lucru giurnalisticu nu vrea s-avea noimâ, cara după 1989, nu vrea vâ cândâseam câ prit emisiun’ile noastre, România easti unâ vâsilie cari agiunzi s-hibâ tu aradâ după lungul somnu totalitar, că România s-toarnâ diznău, vahi mutu preayalea nâscânti ori, aclo iu easti logic s’hibâ, tru Europa.
Un semnu că vâ cândâsim easti şi atea că loat parti, totna tru numir mari, la concursurli a noastri di cultură generală, ndreapti tu aeşţâ dit soni aproapea 20 an’i. Apandisili a dumnil’ilor a voastri la ntribărli a concursurlor RRI nâ cândâsirâ că aveţ sinfer cadealihea sinfer ti locurli, istoria şi oamin’l’I ali Românie.
Atel’I ţi amintarâ sejururi tru România — soţ a noştri dit German’ia, SUA, Franţa, Maria Britanie, Rusia, Brazilia, Italia, Ucraina, Belgia, Spania, Austria, China, Irlanda, Danemarca, Olanda, Belarus, Maroc, Suedia, Serbia — vinirâ ca soţ şi ascultători a Canalui RRI şi, fără excepţie, fudzirâ ca soţ ali României ! Deapoa istoria aiştei suţatâ vârtoasâ treaţi, ş’ma largu !
Apriduţearea: Taşcu Lala
