21 di ani di emisiuni pi armâneaşti. Asi cum lom adetea di anlu ţi tricu va dam si premii cu aista furnii. Atseli ti va s-hiba premiaţ tu anlu 2012 suntu:
Premiu di excelenţa ti cultura armânească: Stere Gulea – Romania
Premii di tinie ti cultura armânească:
Hrista Lupci – Romania
Willy Wisosenski – Romania
Toma Kiurkciev – Bulgaria
Marica Pitu – Romania
Andon Kristo- Albania
GALA ANIVERSARÂ — 20 AN’I DI EMISIUN’I PI ARMÂNEAŞTI -DIPLOMI DI EXCELENŢÂ- Anlu 2011
1. Vasile Doru Ionescu – Director – Dep. Productie Editorială, ma ninti director R.R.I
2. Prof. Dr. Neagu Djuvara — istoric şi diplomat — România
3. Nicolae Saramandu — prof.univ dr. tu filologie România
4. Hristu Candroveanu — scriitor, critic literar, apriducător, editor şi publicistu — România
5. Ion Caramitru — actor şi regizor — România
6. Dina Cuvata — scriitor, editor, apriducător şi publicistu R.Machidunia
7. Iancu Perifan — publicistu şi editor Frânţia
8. Aureliu Ciufecu — prof.univ dr. tu filologie, prezidentul a Congreslui Macedo-Român — SUA
9. Vanghea Mihanj Steryiu — scriitoari, pictătoari, prezidenta a Suţatăl’ei a Scriitorlor şi Artiştilor Armân’i dit R. Machidunia
10. Yioryi Platari — scriitor şi artistu plastic armân – Gârţia
11. Yioryi Hagi — fotbaler arman –România
12. Kira Iorgoveanu Mantsu — scriitoari şi publicista –Ghirmânia
13. Cola Fudulea — scriitor –România
14. Prof. Tiberiu Cunia — editor SUA
15. Dumitru Pasima — sculptor –România
16. Gigi Becali — sponsor — România
17. Tanasi Yioryitsa — cantător R.Machidunia
18. Nicolae Dusu — sponsor — România
DIPLOMI DI EXCELENŢĂ POST MORTEM – anlu- 2011
1. Acad. Matilda Caragiu Marioţeanu — România
2. Prof. Vasile Barba –editor şi publicist — Ghirmânia
3. Dr. Irina Nicolau — antropolog şi scriitoari — România
4. Surorile Ghica şi Flora Vanghele — cantătoari – Romania
5. Justin Tambozi — scriitor şi publicistu – România
6. George Marcu — muzicolog şi cantător – România
7. Gheorghe Celea — cantător – România
8. Cristina Gioga — tsi fu prezidenta a Sutatal’ei a tinirlor arman’i R.Machidunia
PREMII DI TINIE şi Diplomi di Tinie — anlu 2011
1. Spiru Fuchi — poet — Albania
2. Gica Godi — cantautor — SUA
3. George Vrana — poet — România
4. Dr.Thede Kahl — Director Inst. di Studii sud-estu europeani – Viena
5. Tanase Bujdoveanu — istoric – România
6. Vanghiu Dzega — poet — Italia
7. Dini Trandu –cantautor- SUA
8. Mihali Prefti — cantautor,poet — Canada
9. Niculaki Caracota — publicistu –Frânţia
10. Maria Bereny — cercetător — Ungaria
11. Redactia Radio Skopia R.Machidunia
12. Redactia TVRM — R.Machidunia
13. Sirma Guci — cantautor,poet — Gârţia
14. Dr.Mariana Bara — lingvist ,Institutlu European — România
15. Florentina Costea & Via Balcanica — cantători – Romania
16. Nico Kiurci — scriitor şi jurnalistu — Vâryâria
17. Pareia “Grâmustean’il’i”- cântători — R.Machidunia
18. Yioryi Maneka — cântător — Gârţia
19. Dimitri Parasco — clarinetistu — Gârţia
20. Elena Gheorghe — cântătoari – România
21. Maria Bara — ma ninti jurnalistâ la Redactia Armâneascâ , RRI — Austria
22. Mariana Caragicu Coandă — ma ninti coordonator la Redacţia Armânească , RRI — SUA
23. Irina Paris — ma ninti coordonator la Redacţia Armânească , RRI — România
24. Mariana Budeş — jurnalista la Emisiunea Armâneascâ di la Radio Constanţa — România
25. Grigore Alexandru Dima- ma ninti coordonator la Redacţia Armâneascâ , RRI — România
26. Eugen Cojocariu- — secretar general RRI, România
27. Lefter Naum — sponsor – România
28. Valentin Barba – sponsor — România
29. Iota Trantu – sponsor – România
30. Mihai Barba – sponsor – România
31. Marius Tita – jurnalistu — România
32. Gicu Coada — cântător – România
33. Elena Bicu — cântătoari — România
34. Chirata Meghea — Prezidenta a Sutatal’ei a mul’ierlor armâni
35. Cristian Ionescu – cântător – România
36. Nelu Ianca — cântător – România
37. Mirela Goga & Pareia “Iholu” – cântătoari – România
38. Ianula Gheorghe & Pilisterlu – cântătoari – România
39. Gheorghe Şutaru — jurnalistu – România
40. Teyea Dzurdzu — sponsor — România
41. Alexandru Gica — scriitor – România
42. Dr. Aurel Papari — Prezidentul a Fundaţiil’ei Cultural Stiintifică Andrei Şaguna – România
43. Pero Tsatsa — cântător — R.Machidunia
44. Vanghiu Nicolae — ascultător fidel R. Machidunia
45. Lila Cona — prezidenta a Suţatăl’ei “Lun’ina” –Sârbie
46. Zoe Gica – cântătoari — România
47. Stelu Enache – cântător – România
48. Radio Makedon-armân ZZZ- Sydnei — Australia
49. Nicholas Trifon — cercetător — Frânţie
Diplomi di tin’ie-anlu 2011:
Prof.univ. dr. Iancu Cardula — cercetător istoria armân’ilor
Steliana Bajdechi – ma ninti jurnalistă la emisiunea armâneascâ Radio Constanţa – România
Naca Traiana — ma ninti membru Redacţia Armâneascâ RRI
Victoria Cheacu – ma ninti membru Redacţia Armâneaascâ RRI
Carapit Vasile — ascultător fidel
Aza, 23 di Marţu 2011, s-umplu 20 anʹi di la prota emisiuni pi armâneaşti pitricuta di la RRI di Bucureşti ti armanʹilʹi dit Balcani şi ma largu, prit undili di mesi tu ahurhita, ma amanat şi pritu undi şcurti; tu kirolu di tora pi undi şcurti şi internet iuţido tu lumi pi site-ul www.rri.ro
Aduţem aminti ca Redacţia Armaneasca di la RRI fu thimilʹiusita la iniţiativa a lʹirtatlui profesor Vasile Gh. Barba deadun cu pareia: Director Vasile Doru Ionescu, prof. Nicolae Sarmandu, scriitor Hristu Candroveanu, acad. Matilda Caragiu Marioţeanu, ing.Mihai Barba şi prof.Ioan Cardula.
Emisiunea ahurhi lucarlu cu pareia redacţionala: Mariana Caragicu Coanda, Irina Paris, Marilena Bara, Taşcu Lala şi lʹirtatlu Nicolae Celea a nu dip tu soni şi cu mari agiutor ti parei dactilografili Victoria Cheacu şi Naca Traiana.Caplu ali redacţie eara tu ahurhita prof.dr. Grigore Alexandru Dima, ma amanat Mariana Caragicu Coanda,deapoia Irina Paris şi tora regizorlu Toma Enache.
————————-
< Tinjsite Toma, tinjsits membri a redactsiiljei armaneasca di la RRI, adrat una manifestatsii ti anami, manifestatsii ti niagarsheari. Nica una oara, ti multsa anj yubileilu!
Tinjsit sh durut Toma Enache sh tuts durutslj armanj di la Sectsia Armaneasca – RRI Un “Haristo” dit tuta inima ti Premiu di Tanje sh di alihea hits un grup njc di patriots Armanj tsi adhara lucri mari ti Armanami ! Mash ninti cu flambura Armaneasca ndzeana shi lucru amabaru ti Armanami sh-ti yinitoru a ljei ! Cu tinje aleapta, cu dor sh-cu vreari Dini Trandu
Toma shi redactsia armaneasca di la RRI:
Haristo Multu ti diploma cari nj-u deadit..nica un motiv ti cari va s- lipseascà s-yin Bucureshti… lucurlu cari lu adrats iasti di mari importantsà ti armanamea. Iasti un lucru profesional cu idea mash ti limba shi cultura la armanamea. ti aestà shi persoanili cari azà lucreadzà aclo nà suntu multu aproapea di noi shi di minduerli a noastri. Haristo ti tut shi calea armaneascà cari u dutsets nàinti..
Anclinàciunj Vanghiu Dzega
Tinjsits coleganj di la redactsia armaneasca di la RRI!
Dats nj andreptu, tora, shi pit poshta electronica s-va pitrec urari ti marli shi importantu yubilei a vostru – 20 anj di fundarea a redactsiiljei armaneasca di la RRI. S-sarbatursits nica multi yubileuri, s-adrats nica multi emisii ti cultura shi identitatea a Armanjlor. Roljea a Voastra ca jurnalishtsa, ca medium armanescu easti mari, easti fara mardzina. Aesta, nica ma multu candu shtim catsi conditsii ti lucru avem, ma eara s-ducheashti dorlu a vostru catra Fara armaneasca, catra a noastra limba di dada, catra limba armaneasca. Pi Balcanlu tut shi ma largu, giucats una rolja importanta, u dishtiptat armanamea, adutsets caldura tu suflitili a ascultatorlor a voshtsa. Va haristusescu dit inima ti premia shi diploma di tinji ti redactsia armaneasca di la Televizia machiduneasca shi escu sigura ca colaborarea a noastra va s-continueadza shi ma anclo, ashi cum eara pana tora.
Mi harsescu ca avui posibilitati, deadun cu voi, s-u ampartu haraua a vostra ti ansimnari a yubileilu – 20 anj di egzistari a redactsiiljei armaneasca di la RRI, ca 20 anj di gurili a voastri easi dultsili zbor armanescu.
Armanamea tuta, cu pirifanilj putem s-dzatsem ca avem una redactsii safi armaneasca, redactsii dishclisa ti tuts, redactsi cari lucreadza mash ti cauza armaneasca, redactsii cu jurnalishtsa – profesionalishtsa, cari multu ghini lu shtiu lucurlu a lor. S-va da Dumidza sanatati, bana lunga, shi puteari s-lucrats nica multsa anj ti ARMANAMEA! Cu ahorghea tinji, Iana Mihailova
Vruts sots, va or ditu inima nica multsa anj di lucurlu mushat cu cari dutsets Armanami nainti! Emisii a voastri santu nai ma mushata harea ti cathi una casa armaneasca. Ti multsa anj! Dimitri Nicolaievici al Grebeniti
Tinjsits shi Duruts sots Armanj di la sectsie Armaneasca RRI
Di numa al Sutsata ti cultura “PUNTE” Struga dit R. machedonii va oru multa sanatate, ambareatsa ti lucru ti avligharea a armanamiljei, cu ocaze yiubiljei 20 anj di fundare a sectsie pi limba armaneasca la RRI. Cu mare harao sarbatoare, shi ljrtare tsi nu poate slja parte delegatsie anoasta la aista sarbatoare….
Cu mare vreare armaneasca Sutsata ti cultura “PUNTE” Struga prezidentu: Vanghel Duni
Tinjsitu Toma,
Tinjsita Redactsii armaneasca, Va haristusescu ti diploma di tinji cu cari mi durustu tu ocazia a iubilejlu di 20 anj a Redactsiiljei armanesca.Diftursescu cu mari jali ca nu putui su mpartu haraua alishtei dzua deadun cu tuts voi, shi iara va oru s-adrats nica multi emisiuni di simasii ti armanamea di iutsido. Cu vreari, Lila Cona
Duruts sots,
Candu tricura 20 di anj!!??? Ca aieri chindruim lucurlu la RRI, cu haraua sh-umuti ca va s-neaga ninti anj multsa, ama nu para pistipseam ca nu va u “ancljda emisia” tru un an, doi.. Mi harsescu multu ca u dusit ninti emisia armaneasca cu vreari sh-profesionalismu, ca u acriscut sh-ca va featsit cunuscuts iutsido. BRAVO!
Siyura ca va mi harseasm multu s-hiu sh-mini cu voi la aista musheata yiurtuseari, ama cum spuni sh-canticlu “America-i diparti, diparti pisti amari”… Va or dit tut inima multa sanatati, sh-lucurlu ambar! Va bashu cu dor, Mariana
Vruts Armãnj,
Ninga multsã anj s-hits cu noi shi sã ardhãpsits suctsesur! Haristo ti tute a voastre lucre!Haristo multu shi ti climarea,ma ti mare jale unã grupã di anoshci Armãnj minduescu cã sade nãsh au andreptu s-ducã ansus shi anghios a alantsã sade sã lucreadzã. Cãndu u adra organizatsia ti cale,minduea sade ti nãsh! La sã lã hibã pi tinje!
Di tu numa amea shi di tu numa atsilor tsi nu pot s-yinã,vã or ti multsã anj ! Cu dor Armãnescu! Afrodita Totsili
Dãruts surãrǐ shi frats ! Tinjsits sots, oaspits, amelj shi-a Armãnamiljei ! Ti multsã anj s-nã hibã “njclu” iubileǔ : 20 di anj di prota emisii pi limba armãneascã la Radio Romãnia Internatsional Avauã, tinjsits membri-a Redactsiiljei cari nã durusits cu mushatili emisii di-anj di dzãli, vã orǔ sãnãtati, ghinets, harei, suctsesǔ tu lucurlu avostu shi deadun s-sãrbãturirim nica multi iubeleuri ! S-da Dumidzã programã s-creascã pãn-la unã programã di 24h ãn-dzuã pi armãneashti ! A postului national, Radio Romãnia, ãlj orǔ suctsesǔ tu lucru shi cãt cama ahgonja s-dishcljdã nica un “departanentu” !Ti Armãnjlj dit Rumãnii !!Ca sh-Armãnjlj dit Rumãnii hãrzescu s-u avdã aestã mushatã programã . Ma-s nu-s facã aestu lucru, multsã di Armãnjlj dit locãrli iu suntu autohtonj va-s apleacã la minduiearea ca aestã programã easti faptã “s-lã da minti a romãnjlor di pretitundini” shi nu s-lj-agiutã Armãnjlj s-u ascapã limba di chireari shi Armãnamea s-armãnã tu banã ! Mini voiǔ s-pistipsescu ca Romãnia lj-va Armãnjlj, lj-tinjseashti ( shi va-lj pricãnoascã shi-acasã nu mash tu xeani ) shi “va lã toarnã” macar niheam ti tuts tsi au faptã Armãnjlj ti ea ! Mari-i Romãnia ! Naima mari Dumidzãlu ! Noi Armãnjlj him ptsãnj shi cãftãm putsãnǔ : s-nã-lǔ pricãnoascã ndreptul s-bãnãm ca Armãnj ! S-bãneadzã Armãnamea !
Cu tinji shi dor frãtsescu ,
Santa al Djika di Scopya
20 enj ma ninti, kisi kala protu emision pi limba armãneascã la RRI. Tu aestu yiubile, videm crishtera ali redactsii armãneascã la RRI. Aistã si agiumsi cu luc shi pidhimo di vrutsljã armãnjlj a noci, tsi lucradzã la redactsia armãneascã. Tu aestu yiubile ljurãmu cala mbarã shi sucesi la lucru a loru ti armãneamea. Pi numa ali revisti “fãrshãrotu” Spiro Poci.
Durutsi compatriotsi jurnalishti di la RRI, redactsiá trá limba armáná. 20 anj
tricurá pi agunji…. Multu ni hárisescu a voastri emisii sh-adzá ná baná culturalá a armánilor, fár di Radio armán shi trá armáname, nu-s poati mindui. Cá atsea vá oru sh-mini trá limba nai ma apruchiatá di limba a noastrá armáná VIVAT , CRESCAT, FLOREAT !
S-advzám njncá mults anj mushatele a voastri emisii. dit Freiburg-Ghirmanii Christian Bandu
Tinjsits coleganj di la Redactsiea armaneasca di la RRI!Cu ucazea-a musheatlui yubilei 20 anj di emisiili pi limba armaneasca di la RRI,tu numa-a Redactsiiljei armaneasca di la Radiolu machidunescu di Scopia, Va oru TI MULTSA ANJ s-va hiba shi lucurlu-mbar shi manclo. S-avets sanatati shi cu suxess-li-ndridzets emisiili shi s-avem nica ma buna colaborari anamisa.Cu tinji!
Redactsiea armaneasca di Scopia.
Tinjsits shi Duruts Sots Armanj di la Sectsia Armaneasca RRI,
Di numa al TSENTRULUI TI LIMBA SHI CULTURA ARMANEASCA DIT BULGARIA shi di numa a Redactsiiljei a Revistaljei “NOI ARMANJ” shi Frandzaljei “ARMANLU” va oru multa sanatate, ambareatsa nai ma mare la lucurlu a vostru ti aviglearea a Armanamei cu ocazia al Yiubileului – 20 ANJ DI FUNDAREA A SECTSILJEI PI LIMBA ARMANEASCA.
Va s-tritsets ghine shi cu mare harao Yiurtusearea a voastra, la cari delegatsia a noastra ti jale nu poate s-lja parte.
Avem nadie, ca tu yinitorlu va s-colaboram ma buna shi va s-him ma ghine organizati.
Cu vreare armaneasca, Nico Chiurkci
Director Executiv al TSentrului ti Limba shi Cultura Armaneasca dit Bulgaria
Vruts Armanj,
Tinjsita redactsia armaneasca la RRI,
Cu ocazia a marli iubileu di 20 anj, va uramu suctsesu la adutsearea a habarloru di mari simasii ti armanamea ntreaga.Cu eforturli a tutuloru di la redactsii,Armanj di iutsido s-aduchescu cama aproapea un di alantu, nu mash pi planlu a habarloru cari li adutsets dzua di dzua, ma shi cu rubirca culturala cari u spuni averea armaneasca di maninti shi di aza.
Va uramu sanatati shi vreari s-lu dutsets grailu armanescu ma ninti.
Cu vreari shi tinji,
Lila Cona
tinjsits sh duruts redactor & jurnalishtsa sh atsi cari agutara su-chindureasca programa
pi limba armneasca.v-haristusim ti musheatili programi tsi le-avut pan tor sh an-clo
yurtia su yurtusits cu sanatati sh harau
ca noi aua tu mardzina a-loclui sydney australia u-avem loata insperatsia di la voi s-disfatsem aua una radio-programa
cari u-dutsem aproapea 10 anj.
lucru anbar mash tarninti cu dumidza ninti
anclinachunj sanatati sh harau
Sutsatea macedonarmn cu radio 2000 fm 98.5 Sydney
cu dor sh tinj,
Zika Dzurdzu
20 di-anj RRI. anj tsi nu suntu ampsanj. 20 di-anj di candu Armanjlj u-asculta boatsea a giurnalihstalor RRI, cu habari dit lumea armaneasca. giurnalishtsalj shi ridactsia RRI s-adavga la coleganlj di la redactsiili pi LIMBA ARMANEASCA di la Tilivizia Machiduneasca shi Radiolu Machidunescu. mi marescu shi haristusescu, ca fui parti, tu ahurhiturli (tu protslj anii), ca studentu (ca un colabortator bagat di d-ul Diina Cuvata, shi aprucheat cu haraua di giurnalishtsalj RRI), la aesta RRIdactsii, shi ca-nvitsai multi lucri ti armanerma shi ti giurnalistul armanescu. cu umuti ti lucurlu ambar sh-tu chirolu tsi yini, ti-mbunatatseari, ti colaborari ma buna anamisa di truti ridactsiili armaneshtsa, cu haristuseari ti lucurlu salami armanescu. Cu tinji, Goran Pushuticlu
20 anj ma ninti, ahurhi cala protu emision pi limba armãneascã la RRI. Aistu dzali mi amintescu, ca multu ori la redactsia am zburat sh-mini intrevistat di la Irina, Aurica, Tashcu shi altsa. Atumtsea nu para s-avdza boatsea tu Arbinishii. Tora chirou easti aljura. Pit internet di la radio makedonia, avdzam multu emisi, intervisti shi habari ti lumea Armaneasca. Ni harasim ca avdzam boatsea pi limba a noasta vruta.
Jani Gusho
shef-redactor frimidha “Fratia”
Tirana, Albania
Ti multsã anj tas vã hibã dzua natalã di mushata shi hrisusita emisie avostrã, duruts Armanj di RRI.
Tas vã aveglje voi tuts shi lucurlu avostru St.Mãria mushatã prota voi di tu redactsia dapo shi lucurlu avostru.
Lucurlu ãmbar,
Cu tinje shi dor mare di la:
Maki, Martina, Mihael shi Niko BERBERU
20 enj ma ninti, kisi kala protu emision pi limba armãneascã la RRI. Tu aestu yiubile, videm crishtera ali redactsii armãneascã la RRI. Aistã si agiumsi cu luc shi pidhimo di vrutsljã armãnjlj a noci, tsi lucradzã la redactsia armãneascã.
Tu aestu yiubile ljurãmu cala mbarã shi sucesi la lucru a loru ti armãneamea.
Pi numa ali revisti “farshirotu”
Spiro Poci.
Duruts sh tinjsits armanj di la RRI
Cu multa harau sh tanji aprucheai a voasta acljmari Invitatsie ti Jubileu di 20 anj di candu s-aminta tu Romania boatsea noasta dultsi amaneasca la RRI
Mari fu haraua ti Armanamea dit Romania shdit Balkan s-avda la radio boatsea noasta di dada. Era un nyisu…ca ti nipistupseari !
Mini ti amartii nu pot s-yinu ma va s-escu cu inima sh cu suflitu namisa di voi.
Cu tuta inima va s-yineam ca vi am pi tuts tu inima meau! Aurica, Irina, Toma, Tashcu, Hristu, Yioryi. Voi cu aista furnj s-vi harsitusesc la tuts ti lucru tsi lu adarats atsia ti noi, ti Armanami, ti yinitoru a ljei, ti cultura, ti bana ljei, ti vrearea armaneasca.
U shtits minduieara meau: achicaseari, vreari, unitati namisa di noi! Aista s-hiba mesaju atsishtui Jubileu! Brava surari sh frats di la RRI sectsia armaneasca !
Lucru ambaru, s-banats cu harau sh-sanatati sh ninga 20 anj sh-ma mult s-ascultam boatsea armaneasca la RRI
La Multsalj ani !
Cu multa vreari sh cu mari dor ti voi
Dini (Custandin) Trandu
Duruts shi durusits redactori di la RRI sectsia Armaneasca,
Cu arastea musheatlui jubileu, va haristusimu ti tsi adratu, ti tsi adrats ti naua dishtiptari a Armanamiljei. 20 anj nu suntu multsa, ama nu suntu shi ptsanj di candu limba, cultura a noasta sh-aflara tu pareia a voasta sarki dascalj shi mesageri. Lucurlu a vostu pi calea a undiloru di radio adusi mari felasi, ca adratu di a vostu programu una dealihea sculii di limba shi cultura armaneasca. Miracladz fara arada, cilastasearits ca miletea di la cari loatu praxi, dizvalitu cohiuri tsi ascundea multi mushutets, dizgrupatu ditu agarsheari zboara shi adets pi cari multsa di noi li aveamu kiruta, ica nu li shteamu di canaoara.
Va oru s-avets sanatati, anj multsa shi nica ma mari nafaca tu lucurlu a vostu. Va oru s-armanets daima cu idyea miraki shi s-u habarsits avearea a noasta culturala; daima tu mbrustela, s-hits musheata urneki ti tiniramea tsi v-asculta, s-ascutets tru miydani mushutetsli a grailui parintescu, s-harsits fumeili armaneshtsa di iutsido, sa-i sensibilidzats pi catu ma multsa di ascultatorlj a voshtsa s-toarna tu “patrida tsi n-ari armasa mashi a nostru dultsi graiu…”.
Cu tinji, cu vreari,
G. Godi
PS. Va haristusescu ti tinja tsi-nj featsitu cu a voasta Acljmari la yiurtusearea a jubileului di 20 anj , ama dirmi escu alargu di a noasta dunjeaua, va s-adavgu nica una oara di anvirinu ca nu mi aflu tu isnafi la ahtari evenimenti.
Manuela Peanci.
Fu multu mshatu svedù ahâtsâ armânj importantsâ deadunù la gala di 20 anj a redactsâei armâneascâ di la RRI. Fumù hârsitsâ câ putumù s ni achicâsimù multu ghini pi limba di dadâ,mshata limbâ armâneascâ,cu armânji di iutsido tsi earau vinitsâ aclo.
Gorgi Gorgiev
Iara di maushata,ma musheta, organizata pi un nivel multu analtu, ca tuti lucarli iara bagatic pi arada la loc ashi ca cum lipsea ta s-hiba. Tiatse nica una oara a redactsiiljei armaneascai la RRI Bucureshti shi memriljli a lejei voi nic una ora ta s-la or nica multi, mult,i ahjtar yubilejur di cata 20 di anj.
Zgura Viorel
Multu imshatu,u vidzui pi NET.Di vara oara poati zinu shio.
Aza 23 di Martsu 2011 s-umplu 20 anj di la prota emisiuni pi limba armaneasca pitricuta di la RRI di Bucureshti ti armanjlj dit Balcani sh ma largu, prit undili di mesi tu ahurhita, ma amanat sh pritu undi shcurti; tu kirolu di tora pi undi shcurti shi internet iutsido tu lumi pi site-ul www.rri.ro
Adutsem aminti ca Redactsia Armaneasca di la RRI fu thimiljusita la initsiativa a ljrtatlui profesor Vasile Gh. Barba deadun cu pareia: Director Vasile Doru Ionescu, prof. Nicolae Sarmandu, scriitor Hristu Candroveanu, acad. Matilda Caragiu Mariotseanu, ing.Mihai Barba shi prof.Ioan Cardula.
Emisiunea ahurhi lucarlu cu pareia redactsionala: Mariana Caragicu Coanda, Irina Paris, Marilena Bara, Tashcu Lala shi ljrtatlu Nicolae Celea a nu dip tu soni sh cu mari agiutor ti parei dactilografili Victoria Cheacu shi Naca Traiana.Caplu ali redactsie eara tu ahurhita prof.dr. Grigore Alexandru Dima, ma amanat Mariana Caragicu Coanda,deapoia Irina Paris shi tora regizorlu Toma Enache.
< Tinjsite Toma, tinjsits membri a redactsiiljei armaneasca di la RRI, adrat una manifestatsii ti anami, manifestatsii ti niagarsheari. Nica una oara, ti multsa anj yubileilu!
Tinjsit sh durut Toma Enache sh tuts durutslj armanj di la Sectsia Armaneasca – RRI Un “Haristo” dit tuta inima ti Premiu di Tanje sh di alihea hits un grup njc di patriots Armanj tsi adhara lucri mari ti Armanami ! Mash ninti cu flambura Armaneasca ndzeana sh luc amabaru ti Armanami sh-ti yinitoru a ljei ! Cu tinje aleapta, cu dor sh-cu vreari Dini Trandu
Toma shi redactsia armaneasca di la RRI:
Haristo Multu ti diploma cari nj-u deadit..nica un motiv ti cari va s- lipseascà s-yin Bucureshti… lucurlu cari lu adrats iasti di mari importantsà ti armanamea. Iasti un lucru profesional cu idea mash ti limba shi cultura la armanamea. ti aestà shi persoanili cari azà lucreadzà aclo nà suntu multu aproapea di noi shi di minduerli a noastri. Haristo ti tut shi calea armaneascà cari u dutsets nàinti..
Anclinàciunj Vanghiu Dzega
Tinjsits coleganj di la redactsia armaneasca di la RRI!
Dats nj andreptu, tora, shi pit poshta electronica s-va pitrec urari ti marli shi importantu yubilei a vostru – 20 anj di fundarea a redactsiiljei armaneasca di la RRI. S-sarbatursits nica multi yubileuri, s-adrats nica multi emisii ti cultura shi identitatea a Armanjlor. Roljea a Voastra ca jurnalishtsa, ca medium armanescu easti mari, easti fara mardzina. Aesta, nica ma multu candu shtim catsi conditsii ti lucru avem, ma eara s-ducheashti dorlu a vostru catra Fara armaneasca, catra a noastra limba di dada, catra limba armaneasca. Pi Balcanlu tut shi ma largu, giucats una rolja importanta, u dishtiptat armanamea, adutsets caldura tu suflitili a ascultatorlor a voshtsa. Va haristusescu dit inima ti premia shi diploma di tinji ti redactsia armaneasca di la Televizia machiduneasca shi escu sigura ca colaborarea a noastra va s-continueadza shi ma anclo, ashi cum eara pana tora.
Mi harsescu ca avui posibilitati, deadun cu voi, s-u ampartu haraua a vostra ti ansimnari a yubileilu – 20 anj di egzistari a redactsiiljei armaneasca di la RRI, ca 20 anj di gurili a voastri easi dultsili zbor armanescu.
Armanamea tuta, cu pirifanilj putem s-dzatsem ca avem una redactsii safi armaneasca, redactsii dishclisa ti tuts, redactsi cari lucreadza mash ti cauza armaneasca, redactsii cu jurnalishtsa – profesionalishtsa, cari multu ghini lu shtiu lucurlu a lor. S-va da Dumidza sanatati, bana lunga, shi puteari s-lucrats nica multsa anj ti ARMANAMEA! Cu ahorghea tinji, Iana Mihailova
Vruts sots, va or ditu inima nica multsa anj di lucurlu mushat cu cari dutsets Armanami nainti! Emisii a voastri santu nai ma mushata harea ti cathi una casa armaneasca. Ti multsa anj! Dimitri Nicolaievici al Grebeniti
Tinjsits shi Duruts sots Armanj di la sectsie Armaneasca RRI
Di numa al Sutsata ti cultura “PUNTE” Struga dit R. machedonii va oru multa sanatate, ambareatsa ti lucru ti avligharea a armanamiljei, cu ocaze yiubiljei 20 anj di fundare a sectsie pi limba armaneasca la RRI. Cu mare harao sarbatoare, shi ljrtare tsi nu poate slja parte delegatsie anoasta la aista sarbatoare….
Cu mare vreare armaneasca Sutsata ti cultura “PUNTE” Struga prezidentu: Vanghel Duni
Tinjsitu Toma,
Tinjsita Redactsii armaneasca, Va haristusescu ti diploma di tinji cu cari mi durustu tu ocazia a iubilejlu di 20 anj a Redactsiiljei armanesca.Diftursescu cu mari jali ca nu putui su mpartu haraua alishtei dzua deadun cu tuts voi, shi iara va oru s-adrats nica multi emisiuni di simasii ti armanamea di iutsido. Cu vreari, Lila Cona
Duruts sots,
Candu tricura 20 di anj!!??? Ca aieri chindruim lucurlu la RRI, cu haraua sh-umuti ca va s-neaga ninti anj multsa, ama nu para pistipseam ca nu va u “ancljda emisia” tru un an, doi.. Mi harsescu multu ca u dusit ninti emisia armaneasca cu vreari sh-profesionalismu, ca u acriscut sh-ca va featsit cunuscuts iutsido. BRAVO!
Siyura ca va mi harseasm multu s-hiu sh-mini cu voi la aista musheata yiurtuseari, ama cum spuni sh-canticlu “America-i diparti, diparti pisti amari”… Va or dit tut inima multa sanatati, sh-lucurlu ambar! Va bashu cu dor, Mariana
Vruts Armãnj,
Ninga multsã anj s-hits cu noi shi sã ardhãpsits suctsesur! Haristo ti tute a voastre lucre!Haristo multu shi ti climarea,ma ti mare jale unã grupã di anoshci Armãnj minduescu cã sade nãsh au andreptu s-ducã ansus shi anghios a alantsã sade sã lucreadzã. Cãndu u adra organizatsia ti cale,minduea sade ti nãsh! La sã lã hibã pi tinje!
Di tu numa amea shi di tu numa atsilor tsi nu pot s-yinã,vã or ti multsã anj ! Cu dor Armãnescu! Afrodita Totsili
Dãruts surãrǐ shi frats ! Tinjsits sots, oaspits, amelj shi-a Armãnamiljei ! Ti multsã anj s-nã hibã “njclu” iubileǔ : 20 di anj di prota emisii pi limba armãneascã la Radio Romãnia Internatsional Avauã, tinjsits membri-a Redactsiiljei cari nã durusits cu mushatili emisii di-anj di dzãli, vã orǔ sãnãtati, ghinets, harei, suctsesǔ tu lucurlu avostu shi deadun s-sãrbãturirim nica multi iubeleuri ! S-da Dumidzã programã s-creascã pãn-la unã programã di 24h ãn-dzuã pi armãneashti ! A postului national, Radio Romãnia, ãlj orǔ suctsesǔ tu lucru shi cãt cama ahgonja s-dishcljdã nica un “departanentu” !Ti Armãnjlj dit Rumãnii !!Ca sh-Armãnjlj dit Rumãnii hãrzescu s-u avdã aestã mushatã programã . Ma-s nu-s facã aestu lucru, multsã di Armãnjlj dit locãrli iu suntu autohtonj va-s apleacã la minduiearea ca aestã programã easti faptã “s-lã da minti a romãnjlor di pretitundini” shi nu s-lj-agiutã Armãnjlj s-u ascapã limba di chireari shi Armãnamea s-armãnã tu banã ! Mini voiǔ s-pistipsescu ca Romãnia lj-va Armãnjlj, lj-tinjseashti ( shi va-lj pricãnoascã shi-acasã nu mash tu xeani ) shi “va lã toarnã” macar niheam ti tuts tsi au faptã Armãnjlj ti ea ! Mari-i Romãnia ! Naima mari Dumidzãlu ! Noi Armãnjlj him ptsãnj shi cãftãm putsãnǔ : s-nã-lǔ pricãnoascã ndreptul s-bãnãm ca Armãnj ! S-bãneadzã Armãnamea !
Cu tinji shi dor frãtsescu ,
Santa al Djika di Scopya
20 enj ma ninti, kisi kala protu emision pi limba armãneascã la RRI. Tu aestu yiubile, videm crishtera ali redactsii armãneascã la RRI. Aistã si agiumsi cu luc shi pidhimo di vrutsljã armãnjlj a noci, tsi lucradzã la redactsia armãneascã. Tu aestu yiubile ljurãmu cala mbarã shi sucesi la lucru a loru ti armãneamea. Pi numa ali revisti “fãrshãrotu” Spiro Poci.
Durutsi compatriotsi jurnalishti di la RRI, redactsiá trá limba armáná. 20 anj
tricurá pi agunji…. Multu ni hárisescu a voastri emisii sh-adzá ná baná culturalá a armánilor, fár di Radio armán shi trá armáname, nu-s poati mindui. Cá atsea vá oru sh-mini trá limba nai ma apruchiatá di limba a noastrá armáná VIVAT , CRESCAT, FLOREAT !
S-advzám njncá mults anj mushatele a voastri emisii. dit Freiburg-Ghirmanii Christian Bandu
Tinjsits coleganj di la Redactsiea armaneasca di la RRI!Cu ucazea-a musheatlui yubilei 20 anj di emisiili pi limba armaneasca di la RRI,tu numa-a Redactsiiljei armaneasca di la Radiolu machidunescu di Scopia, Va oru TI MULTSA ANJ s-va hiba shi lucurlu-mbar shi manclo. S-avets sanatati shi cu suxess-li-ndridzets emisiili shi s-avem nica ma buna colaborari anamisa.Cu tinji!
Redactsiea armaneasca di Scopia.
Tinjsits shi Duruts Sots Armanj di la Sectsia Armaneasca RRI,
Di numa al TSENTRULUI TI LIMBA SHI CULTURA ARMANEASCA DIT BULGARIA shi di numa a Redactsiiljei a Revistaljei “NOI ARMANJ” shi Frandzaljei “ARMANLU” va oru multa sanatate, ambareatsa nai ma mare la lucurlu a vostru ti aviglearea a Armanamei cu ocazia al Yiubileului – 20 ANJ DI FUNDAREA A SECTSILJEI PI LIMBA ARMANEASCA.
Va s-tritsets ghine shi cu mare harao Yiurtusearea a voastra, la cari delegatsia a noastra ti jale nu poate s-lja parte.
Avem nadie, ca tu yinitorlu va s-colaboram ma buna shi va s-him ma ghine organizati.
Cu vreare armaneasca, Nico Chiurkci
Director Executiv al TSentrului ti Limba shi Cultura Armaneasca dit Bulgaria
Vruts Armanj,
Tinjsita redactsia armaneasca la RRI,
Cu ocazia a marli iubileu di 20 anj, va uramu suctsesu la adutsearea a habarloru di mari simasii ti armanamea ntreaga.Cu eforturli a tutuloru di la redactsii,Armanj di iutsido s-aduchescu cama aproapea un di alantu, nu mash pi planlu a habarloru cari li adutsets dzua di dzua, ma shi cu rubirca culturala cari u spuni averea armaneasca di maninti shi di aza.
Va uramu sanatati shi vreari s-lu dutsets grailu armanescu ma ninti.
Cu vreari shi tinji,
Lila Cona
tinjsits sh duruts redactor & jurnalishtsa sh atsi cari agutara su-chindureasca programa
pi limba armneasca.v-haristusim ti musheatili programi tsi le-avut pan tor sh an-clo
yurtia su yurtusits cu sanatati sh harau
ca noi aua tu mardzina a-loclui sydney australia u-avem loata insperatsia di la voi s-disfatsem aua una radio-programa
cari u-dutsem aproapea 10 anj.
lucru anbar mash tarninti cu dumidza ninti
anclinachunj sanatati sh harau
Sutsatea macedonarmn cu radio 2000 fm 98.5 Sydney
cu dor sh tinj,
Zika Dzurdzu
20 di-anj RRI. anj tsi nu suntu ampsanj. 20 di-anj di candu Armanjlj u-asculta boatsea a giurnalihstalor RRI, cu habari dit lumea armaneasca. giurnalishtsalj shi ridactsia RRI s-adavga la coleganlj di la redactsiili pi LIMBA ARMANEASCA di la Tilivizia Machiduneasca shi Radiolu Machidunescu. mi marescu shi haristusescu, ca fui parti, tu ahurhiturli (tu protslj anii), ca studentu (ca un colabortator bagat di d-ul Diina Cuvata, shi aprucheat cu haraua di giurnalishtsalj RRI), la aesta RRIdactsii, shi ca-nvitsai multi lucri ti armanerma shi ti giurnalistul armanescu. cu umuti ti lucurlu ambar sh-tu chirolu tsi yini, ti-mbunatatseari, ti colaborari ma buna anamisa di truti ridactsiili armaneshtsa, cu haristuseari ti lucurlu salami armanescu. Cu tinji, Goran Pushuticlu
20 anj ma ninti, ahurhi cala protu emision pi limba armãneascã la RRI. Aistu dzali mi amintescu, ca multu ori la redactsia am zburat sh-mini intrevistat di la Irina, Aurica, Tashcu shi altsa. Atumtsea nu para s-avdza boatsea tu Arbinishii. Tora chirou easti aljura. Pit internet di la radio makedonia, avdzam multu emisi, intervisti shi habari ti lumea Armaneasca. Ni harasim ca avdzam boatsea pi limba a noasta vruta.
Jani Gusho
shef-redactor frimidha “Fratia”
Tirana, Albania
Ti multsã anj tas vã hibã dzua natalã di mushata shi hrisusita emisie avostrã, duruts Armanj di RRI.
Tas vã aveglje voi tuts shi lucurlu avostru St.Mãria mushatã prota voi di tu redactsia dapo shi lucurlu avostru.
Lucurlu ãmbar,
Cu tinje shi dor mare di la:
Maki, Martina, Mihael shi Niko BERBERU
20 enj ma ninti, kisi kala protu emision pi limba armãneascã la RRI. Tu aestu yiubile, videm crishtera ali redactsii armãneascã la RRI. Aistã si agiumsi cu luc shi pidhimo di vrutsljã armãnjlj a noci, tsi lucradzã la redactsia armãneascã.
Tu aestu yiubile ljurãmu cala mbarã shi sucesi la lucru a loru ti armãneamea.
Pi numa ali revisti “farshirotu”
Spiro Poci.
Duruts sh tinjsits armanj di la RRI
Cu multa harau sh tanji aprucheai a voasta acljmari Invitatsie ti Jubileu di 20 anj di candu s-aminta tu Romania boatsea noasta dultsi amaneasca la RRI
Mari fu haraua ti Armanamea dit Romania shdit Balkan s-avda la radio boatsea noasta di dada. Era un nyisu…ca ti nipistupseari !
Mini ti amartii nu pot s-yinu ma va s-escu cu inima sh cu suflitu namisa di voi.
Cu tuta inima va s-yineam ca vi am pi tuts tu inima meau! Aurica, Irina, Toma, Tashcu, Hristu, Yioryi. Voi cu aista furnj s-vi harsitusesc la tuts ti lucru tsi lu adarats atsia ti noi, ti Armanami, ti yinitoru a ljei, ti cultura, ti bana ljei, ti vrearea armaneasca.
U shtits minduieara meau: achicaseari, vreari, unitati namisa di noi! Aista s-hiba mesaju atsishtui Jubileu! Brava surari sh frats di la RRI sectsia armaneasca !
Lucru ambaru, s-banats cu harau sh-sanatati sh ninga 20 anj sh-ma mult s-ascultam boatsea armaneasca la RRI
La Multsalj ani !
Cu multa vreari sh cu mari dor ti voi
Dini (Custandin) Trandu
Duruts shi durusits redactori di la RRI sectsia Armaneasca,
Cu arastea musheatlui jubileu, va haristusimu ti tsi adratu, ti tsi adrats ti naua dishtiptari a Armanamiljei. 20 anj nu suntu multsa, ama nu suntu shi ptsanj di candu limba, cultura a noasta sh-aflara tu pareia a voasta sarki dascalj shi mesageri. Lucurlu a vostu pi calea a undiloru di radio adusi mari felasi, ca adratu di a vostu programu una dealihea sculii di limba shi cultura armaneasca. Miracladz fara arada, cilastasearits ca miletea di la cari loatu praxi, dizvalitu cohiuri tsi ascundea multi mushutets, dizgrupatu ditu agarsheari zboara shi adets pi cari multsa di noi li aveamu kiruta, ica nu li shteamu di canaoara.
Va oru s-avets sanatati, anj multsa shi nica ma mari nafaca tu lucurlu a vostu. Va oru s-armanets daima cu idyea miraki shi s-u habarsits avearea a noasta culturala; daima tu mbrustela, s-hits musheata urneki ti tiniramea tsi v-asculta, s-ascutets tru miydani mushutetsli a grailui parintescu, s-harsits fumeili armaneshtsa di iutsido, sa-i sensibilidzats pi catu ma multsa di ascultatorlj a voshtsa s-toarna tu “patrida tsi n-ari armasa mashi a nostru dultsi graiu…”.
Cu tinji, cu vreari,
G. Godi
PS. Va haristusescu ti tinja tsi-nj featsitu cu a voasta Acljmari la yiurtusearea a jubileului di 20 anj , ama dirmi escu alargu di a noasta dunjeaua, va s-adavgu nica una oara di anvirinu ca nu mi aflu tu isnafi la ahtari evenimenti.
Manuela Peanci.
Fu multu mshatu svedù ahâtsâ armânj importantsâ deadunù la gala di 20 anj a redactsâei armâneascâ di la RRI. Fumù hârsitsâ câ putumù s ni achicâsimù multu ghini pi limba di dadâ,mshata limbâ armâneascâ,cu armânji di iutsido tsi earau vinitsâ aclo.
Gorgi Gorgiev
Iara di maushata,ma musheta, organizata pi un nivel multu analtu, ca tuti lucarli iara bagatic pi arada la loc ashi ca cum lipsea ta s-hiba. Tiatse nica una oara a redactsiiljei armaneascai la RRI Bucureshti shi memriljli a lejei voi nic una ora ta s-la or nica multi, mult,i ahjtar yubilejur di cata 20 di anj.
Zgura Viorel
Multu imshatu,u vidzui pi NET.Di vara oara poati zinu shio.
1. Vasile Doru Ionescu – Director – Dep. Productie Editorială, ma ninti director R.R.I
2. Prof. Dr. Neagu Djuvara — istoric şi diplomat — România
3. Nicolae Saramandu — prof.univ dr. tu filologie România
4. Hristu Candroveanu — scriitor, critic literar, apriducător, editor şi publicistu — România
5. Ion Caramitru — actor şi regizor — România
6. Dina Cuvata — scriitor, editor, apriducător şi publicistu R.Machidunia
7. Iancu Perifan — publicistu şi editor Frânţia
8. Aureliu Ciufecu — prof.univ dr. tu filologie, prezidentul a Congreslui Macedo-Român — SUA
9. Vanghea Mihanj Steryiu — scriitoari, pictătoari, prezidenta a Suţatăl’ei a Scriitorlor şi Artiştilor Armân’i dit R. Machidunia
10. Yioryi Platari — scriitor şi artistu plastic armân – Gârţia
11. Yioryi Hagi — fotbaler arman –România
12. Kira Iorgoveanu Mantsu — scriitoari şi publicista –Ghirmânia
13. Cola Fudulea — scriitor –România
14. Prof. Tiberiu Cunia — editor SUA
15. Dumitru Pasima — sculptor –România
16. Gigi Becali — sponsor — România
17. Tanasi Yioryitsa — cantător R.Machidunia
18. Nicolae Dusu — sponsor — România
DIPLOMI DI EXCELENŢĂ POST MORTEM – anlu- 2011
1.Acad. Matilda Caragiu Marioteanu –România
2.Prof.Vasile Barba –editor şi publicist –Ghirmânia
3. Dr. Irina Nicolau — antropolog şi scriitoari — România
4. Surorile Ghica şi Flora Vanghele — cantătoari – Romania
5. Justin Tambozi — scriitor şi publicistu – România
6.George Marcu — muzicolog şi cantător – România
7.Gheorghe Celea — cantător – România
8.Cristina Gioga — tsi fu prezidenta a Sutsatal’ei a tinirlor arman’i R.Machidunia
PREMII DI TINIE şi Diplomi di Tinie — anlu 2011
1. Spiru Fuchi — poet — Albania
2. Gica Godi — cantautor — SUA
3. George Vrana — poet — România
4. Dr.Thede Kahl — Director Inst. di Studii sud-estu europeani – Viena
5. Tanase Bujdoveanu — istoric – România
6. Vanghiu Dzega — poet — Italia
7. Dini Trandu –cantautor- SUA
8. Mihali Prefti — cantautor,poet — Canada
9. Niculaki Caracota — publicistu –Frânţia
10. Maria Bereny — cercetător — Ungaria
11. Redactia Radio Skopia R.Machidunia
12. Redactia TVRM — R.Machidunia
13. Sirma Guci — cantautor,poet — Gârţia
14. Dr.Mariana Bara — lingvist ,Institutlu European — România
15. Florentina Costea & Via Balcanica — cantători – Romania
16. Nico Kiurci — scriitor şi jurnalistu — Vâryâria
17. Pareia “Grâmustean’il’i”- cântători — R.Machidunia
18. Yioryi Maneka — cântător — Gârţia
19. Dimitri Parasco — clarinetistu — Gârţia
20. Elena Gheorghe — cântătoari – România
21. Maria Bara — ma ninti jurnalistâ la Redactia Armâneascâ , RRI — Austria
22. Mariana Caragicu Coandă — ma ninti coordonator la Redacţia Armânească , RRI — SUA
23. Irina Paris — ma ninti coordonator la Redacţia Armânească , RRI — România
24. Mariana Budeş — jurnalista la Emisiunea Armâneascâ di la Radio Constanţa — România
25. Grigore Alexandru Dima- ma ninti coordonator la Redacţia Armâneascâ , RRI — România
26. Eugen Cojocariu- — secretar general RRI, România
27. Lefter Naum — sponsor – România
28. Valentin Barba – sponsor — România
29. Iota Trantu – sponsor – România
30. Mihai Barba – sponsor – România
31. Marius Tita – jurnalistu — România
32. Gicu Coada — cântător – România
33. Elena Bicu — cântătoari — România
34. Chirata Meghea — Prezidenta a Sutatal’ei a mul’ierlor armâni
35. Cristian Ionescu – cântător – România
36. Nelu Ianca — cântător – România
37. Mirela Goga & Pareia “Iholu” – cântătoari – România
38. Ianula Gheorghe & Pilisterlu – cântătoari – România
39. Gheorghe Şutaru — jurnalistu – România
40. Teyea Dzurdzu — sponsor — România
41. Alexandru Gica — scriitor – România
42. Dr. Aurel Papari — Prezidentul a Fundaţiil’ei Cultural Stiintifică Andrei Şaguna – România
43. Pero Tsatsa — cântător — R.Machidunia
44. Vanghiu Nicolae — ascultător fidel R. Machidunia
45. Lila Cona — prezidenta a Suţatăl’ei “Lun’ina” –Sârbie
46. Zoe Gica – cântătoari — România
47. Stelu Enache – cântător – România
48. Radio Makedon-armân ZZZ- Sydnei — Australia
49. Nicholas Trifon — cercetător — Frânţie
Diplomi di tin’ie-anlu 2011:
Prof.univ. dr. Iancu Cardula — cercetător istoria armân’ilor
Steliana Bajdechi – ma ninti jurnalistă la emisiunea armâneascâ Radio Constanţa – România
Naca Traiana — ma ninti membru Redacţia Armâneascâ RRI
Victoria Cheacu – ma ninti membru Redacţia Armâneaascâ RRI
Carapit Vasile — ascultător fidel
Aza, 23 di Marţu 2011, s-umplu 20 anʹi di la prota emisiuni pi limba armaneasca pitricuta di la RRI di Bucureşti ti armanʹilʹi dit Balcani ş ma largu, prit undili di mesi tu ahurhita, ma amanat ş pritu undi şcurti; tu kirolu di tora pi undi şcurti şi internet iuţido tu lumi pi site-ul www.rri.ro
Aduţem aminti ca Redacţia Armaneasca di la RRI fu thimilʹiusita la iniţiativa a lʹirtatlui profesor Vasile Gh. Barba deadun cu pareia: Director Vasile Doru Ionescu, prof. Nicolae Sarmandu, scriitor Hristu Candroveanu, acad. Matilda Caragiu Marioţeanu, ing.Mihai Barba şi prof. Ioan Cardula.
Emisiunea ahurhi lucarlu cu pareia redacţionala: Mariana Caragicu Coanda, Irina Paris, Marilena Bara, Taşcu Lala şi lʹirtatlu Nicolae Celea a nu dip tu soni ş cu mari agiutor ti parei dactilografili Victoria Cheacu şi Naca Traiana. Caplu ali redacţie eara tu ahurhita prof.dr. Grigore Alexandru Dima, ma amanat Mariana Caragicu Coanda, deapoia Irina Paris şi tora regizorlu Toma Enache.
< Tinjsite Toma, tinjsits membri a redactsiiljei armaneasca di la RRI, adrat una manifestatsii ti anami, manifestatsii ti niagarsheari. Nica una oara, ti multsa anj yubileilu!
Tinjsit sh durut Toma Enache sh tuts durutslj armanj di la Sectsia Armaneasca – RRI Un “Haristo” dit tuta inima ti Premiu di Tanje sh di alihea hits un grup njc di patriots Armanj tsi adhara lucri mari ti Armanami ! Mash ninti cu flambura Armaneasca ndzeana shi lucru amabaru ti Armanami sh-ti yinitoru a ljei ! Cu tinje aleapta, cu dor sh-cu vreari Dini Trandu
Toma shi redactsia armaneasca di la RRI:
Haristo Multu ti diploma cari nj-u deadit..nica un motiv ti cari va s- lipseascà s-yin Bucureshti… lucurlu cari lu adrats iasti di mari importantsà ti armanamea. Iasti un lucru profesional cu idea mash ti limba shi cultura la armanamea. ti aestà shi persoanili cari azà lucreadzà aclo nà suntu multu aproapea di noi shi di minduerli a noastri. Haristo ti tut shi calea armaneascà cari u dutsets nàinti..
Anclinàciunj Vanghiu Dzega
Tinjsits coleganj di la redactsia armaneasca di la RRI!
Dats nj andreptu, tora, shi pit poshta electronica s-va pitrec urari ti marli shi importantu yubilei a vostru – 20 anj di fundarea a redactsiiljei armaneasca di la RRI. S-sarbatursits nica multi yubileuri, s-adrats nica multi emisii ti cultura shi identitatea a Armanjlor. Roljea a Voastra ca jurnalishtsa, ca medium armanescu easti mari, easti fara mardzina. Aesta, nica ma multu candu shtim catsi conditsii ti lucru avem, ma eara s-ducheashti dorlu a vostru catra Fara armaneasca, catra a noastra limba di dada, catra limba armaneasca. Pi Balcanlu tut shi ma largu, giucats una rolja importanta, u dishtiptat armanamea, adutsets caldura tu suflitili a ascultatorlor a voshtsa. Va haristusescu dit inima ti premia shi diploma di tinji ti redactsia armaneasca di la Televizia machiduneasca shi escu sigura ca colaborarea a noastra va s-continueadza shi ma anclo, ashi cum eara pana tora.
Mi harsescu ca avui posibilitati, deadun cu voi, s-u ampartu haraua a vostra ti ansimnari a yubileilu – 20 anj di egzistari a redactsiiljei armaneasca di la RRI, ca 20 anj di gurili a voastri easi dultsili zbor armanescu.
Armanamea tuta, cu pirifanilj putem s-dzatsem ca avem una redactsii safi armaneasca, redactsii dishclisa ti tuts, redactsi cari lucreadza mash ti cauza armaneasca, redactsii cu jurnalishtsa – profesionalishtsa, cari multu ghini lu shtiu lucurlu a lor. S-va da Dumidza sanatati, bana lunga, shi puteari s-lucrats nica multsa anj ti ARMANAMEA! Cu ahorghea tinji, Iana Mihailova
Vruts sots, va or ditu inima nica multsa anj di lucurlu mushat cu cari dutsets Armanami nainti! Emisii a voastri santu nai ma mushata harea ti cathi una casa armaneasca. Ti multsa anj! Dimitri Nicolaievici al Grebeniti
Tinjsits shi Duruts sots Armanj di la sectsie Armaneasca RRI
Di numa al Sutsata ti cultura “PUNTE” Struga dit R. machedonii va oru multa sanatate, ambareatsa ti lucru ti avligharea a armanamiljei, cu ocaze yiubiljei 20 anj di fundare a sectsie pi limba armaneasca la RRI. Cu mare harao sarbatoare, shi ljrtare tsi nu poate slja parte delegatsie anoasta la aista sarbatoare….
Cu mare vreare armaneasca Sutsata ti cultura “PUNTE” Struga prezidentu: Vanghel Duni
Tinjsitu Toma,
Tinjsita Redactsii armaneasca, Va haristusescu ti diploma di tinji cu cari mi durustu tu ocazia a iubilejlu di 20 anj a Redactsiiljei armanesca.Diftursescu cu mari jali ca nu putui su mpartu haraua alishtei dzua deadun cu tuts voi, shi iara va oru s-adrats nica multi emisiuni di simasii ti armanamea di iutsido. Cu vreari, Lila Cona
Duruts sots,
Candu tricura 20 di anj!!??? Ca aieri chindruim lucurlu la RRI, cu haraua sh-umuti ca va s-neaga ninti anj multsa, ama nu para pistipseam ca nu va u “ancljda emisia” tru un an, doi.. Mi harsescu multu ca u dusit ninti emisia armaneasca cu vreari sh-profesionalismu, ca u acriscut sh-ca va featsit cunuscuts iutsido. BRAVO!
Siyura ca va mi harseasm multu s-hiu sh-mini cu voi la aista musheata yiurtuseari, ama cum spuni sh-canticlu “America-i diparti, diparti pisti amari”… Va or dit tut inima multa sanatati, sh-lucurlu ambar! Va bashu cu dor, Mariana
Vruts Armãnj,
Ninga multsã anj s-hits cu noi shi sã ardhãpsits suctsesur! Haristo ti tute a voastre lucre!Haristo multu shi ti climarea,ma ti mare jale unã grupã di anoshci Armãnj minduescu cã sade nãsh au andreptu s-ducã ansus shi anghios a alantsã sade sã lucreadzã. Cãndu u adra organizatsia ti cale,minduea sade ti nãsh! La sã lã hibã pi tinje!
Di tu numa amea shi di tu numa atsilor tsi nu pot s-yinã,vã or ti multsã anj ! Cu dor Armãnescu! Afrodita Totsili
Dãruts surãrǐ shi frats ! Tinjsits sots, oaspits, amelj shi-a Armãnamiljei ! Ti multsã anj s-nã hibã “njclu” iubileǔ : 20 di anj di prota emisii pi limba armãneascã la Radio Romãnia Internatsional Avauã, tinjsits membri-a Redactsiiljei cari nã durusits cu mushatili emisii di-anj di dzãli, vã orǔ sãnãtati, ghinets, harei, suctsesǔ tu lucurlu avostu shi deadun s-sãrbãturirim nica multi iubeleuri ! S-da Dumidzã programã s-creascã pãn-la unã programã di 24h ãn-dzuã pi armãneashti ! A postului national, Radio Romãnia, ãlj orǔ suctsesǔ tu lucru shi cãt cama ahgonja s-dishcljdã nica un “departanentu” !Ti Armãnjlj dit Rumãnii !!Ca sh-Armãnjlj dit Rumãnii hãrzescu s-u avdã aestã mushatã programã . Ma-s nu-s facã aestu lucru, multsã di Armãnjlj dit locãrli iu suntu autohtonj va-s apleacã la minduiearea ca aestã programã easti faptã “s-lã da minti a romãnjlor di pretitundini” shi nu s-lj-agiutã Armãnjlj s-u ascapã limba di chireari shi Armãnamea s-armãnã tu banã ! Mini voiǔ s-pistipsescu ca Romãnia lj-va Armãnjlj, lj-tinjseashti ( shi va-lj pricãnoascã shi-acasã nu mash tu xeani ) shi “va lã toarnã” macar niheam ti tuts tsi au faptã Armãnjlj ti ea ! Mari-i Romãnia ! Naima mari Dumidzãlu ! Noi Armãnjlj him ptsãnj shi cãftãm putsãnǔ : s-nã-lǔ pricãnoascã ndreptul s-bãnãm ca Armãnj ! S-bãneadzã Armãnamea !
Cu tinji shi dor frãtsescu ,
Santa al Djika di Scopya
20 enj ma ninti, kisi kala protu emision pi limba armãneascã la RRI. Tu aestu yiubile, videm crishtera ali redactsii armãneascã la RRI. Aistã si agiumsi cu luc shi pidhimo di vrutsljã armãnjlj a noci, tsi lucradzã la redactsia armãneascã. Tu aestu yiubile ljurãmu cala mbarã shi sucesi la lucru a loru ti armãneamea. Pi numa ali revisti “fãrshãrotu” Spiro Poci.
Durutsi compatriotsi jurnalishti di la RRI, redactsiá trá limba armáná. 20 anj
tricurá pi agunji…. Multu ni hárisescu a voastri emisii sh-adzá ná baná culturalá a armánilor, fár di Radio armán shi trá armáname, nu-s poati mindui. Cá atsea vá oru sh-mini trá limba nai ma apruchiatá di limba a noastrá armáná VIVAT , CRESCAT, FLOREAT !
S-advzám njncá mults anj mushatele a voastri emisii. dit Freiburg-Ghirmanii Christian Bandu
Tinjsits coleganj di la Redactsiea armaneasca di la RRI!Cu ucazea-a musheatlui yubilei 20 anj di emisiili pi limba armaneasca di la RRI,tu numa-a Redactsiiljei armaneasca di la Radiolu machidunescu di Scopia, Va oru TI MULTSA ANJ s-va hiba shi lucurlu-mbar shi manclo. S-avets sanatati shi cu suxess-li-ndridzets emisiili shi s-avem nica ma buna colaborari anamisa.Cu tinji!
Redactsiea armaneasca di Scopia.
Tinjsits shi Duruts Sots Armanj di la Sectsia Armaneasca RRI,
Di numa al TSENTRULUI TI LIMBA SHI CULTURA ARMANEASCA DIT BULGARIA shi di numa a Redactsiiljei a Revistaljei “NOI ARMANJ” shi Frandzaljei “ARMANLU” va oru multa sanatate, ambareatsa nai ma mare la lucurlu a vostru ti aviglearea a Armanamei cu ocazia al Yiubileului – 20 ANJ DI FUNDAREA A SECTSILJEI PI LIMBA ARMANEASCA.
Va s-tritsets ghine shi cu mare harao Yiurtusearea a voastra, la cari delegatsia a noastra ti jale nu poate s-lja parte.
Avem nadie, ca tu yinitorlu va s-colaboram ma buna shi va s-him ma ghine organizati.
Cu vreare armaneasca, Nico Chiurkci
Director Executiv al TSentrului ti Limba shi Cultura Armaneasca dit Bulgaria
Vruts Armanj,
Tinjsita redactsia armaneasca la RRI,
Cu ocazia a marli iubileu di 20 anj, va uramu suctsesu la adutsearea a habarloru di mari simasii ti armanamea ntreaga.Cu eforturli a tutuloru di la redactsii,Armanj di iutsido s-aduchescu cama aproapea un di alantu, nu mash pi planlu a habarloru cari li adutsets dzua di dzua, ma shi cu rubirca culturala cari u spuni averea armaneasca di maninti shi di aza.
Va uramu sanatati shi vreari s-lu dutsets grailu armanescu ma ninti.
Cu vreari shi tinji,
Lila Cona
tinjsits sh duruts redactor & jurnalishtsa sh atsi cari agutara su-chindureasca programa
pi limba armneasca.v-haristusim ti musheatili programi tsi le-avut pan tor sh an-clo
yurtia su yurtusits cu sanatati sh harau
ca noi aua tu mardzina a-loclui sydney australia u-avem loata insperatsia di la voi s-disfatsem aua una radio-programa
cari u-dutsem aproapea 10 anj.
lucru anbar mash tarninti cu dumidza ninti
anclinachunj sanatati sh harau
Sutsatea macedonarmn cu radio 2000 fm 98.5 Sydney
cu dor sh tinj,
Zika Dzurdzu
20 di-anj RRI. anj tsi nu suntu ampsanj. 20 di-anj di candu Armanjlj u-asculta boatsea a giurnalihstalor RRI, cu habari dit lumea armaneasca. giurnalishtsalj shi ridactsia RRI s-adavga la coleganlj di la redactsiili pi LIMBA ARMANEASCA di la Tilivizia Machiduneasca shi Radiolu Machidunescu. mi marescu shi haristusescu, ca fui parti, tu ahurhiturli (tu protslj anii), ca studentu (ca un colabortator bagat di d-ul Diina Cuvata, shi aprucheat cu haraua di giurnalishtsalj RRI), la aesta RRIdactsii, shi ca-nvitsai multi lucri ti armanerma shi ti giurnalistul armanescu. cu umuti ti lucurlu ambar sh-tu chirolu tsi yini, ti-mbunatatseari, ti colaborari ma buna anamisa di truti ridactsiili armaneshtsa, cu haristuseari ti lucurlu salami armanescu. Cu tinji, Goran Pushuticlu
20 anj ma ninti, ahurhi cala protu emision pi limba armãneascã la RRI. Aistu dzali mi amintescu, ca multu ori la redactsia am zburat sh-mini intrevistat di la Irina, Aurica, Tashcu shi altsa. Atumtsea nu para s-avdza boatsea tu Arbinishii. Tora chirou easti aljura. Pit internet di la radio makedonia, avdzam multu emisi, intervisti shi habari ti lumea Armaneasca. Ni harasim ca avdzam boatsea pi limba a noasta vruta.
Jani Gusho
shef-redactor frimidha “Fratia”
Tirana, Albania
Ti multsã anj tas vã hibã dzua natalã di mushata shi hrisusita emisie avostrã, duruts Armanj di RRI.
Tas vã aveglje voi tuts shi lucurlu avostru St.Mãria mushatã prota voi di tu redactsia dapo shi lucurlu avostru.
Lucurlu ãmbar,
Cu tinje shi dor mare di la:
Maki, Martina, Mihael shi Niko BERBERU
20 enj ma ninti, kisi kala protu emision pi limba armãneascã la RRI. Tu aestu yiubile, videm crishtera ali redactsii armãneascã la RRI. Aistã si agiumsi cu luc shi pidhimo di vrutsljã armãnjlj a noci, tsi lucradzã la redactsia armãneascã.
Tu aestu yiubile ljurãmu cala mbarã shi sucesi la lucru a loru ti armãneamea.
Pi numa ali revisti “farshirotu”
Spiro Poci.
Duruts sh tinjsits armanj di la RRI
Cu multa harau sh tanji aprucheai a voasta acljmari Invitatsie ti Jubileu di 20 anj di candu s-aminta tu Romania boatsea noasta dultsi amaneasca la RRI
Mari fu haraua ti Armanamea dit Romania shdit Balkan s-avda la radio boatsea noasta di dada. Era un nyisu…ca ti nipistupseari !
Mini ti amartii nu pot s-yinu ma va s-escu cu inima sh cu suflitu namisa di voi.
Cu tuta inima va s-yineam ca vi am pi tuts tu inima meau! Aurica, Irina, Toma, Tashcu, Hristu, Yioryi. Voi cu aista furnj s-vi harsitusesc la tuts ti lucru tsi lu adarats atsia ti noi, ti Armanami, ti yinitoru a ljei, ti cultura, ti bana ljei, ti vrearea armaneasca.
U shtits minduieara meau: achicaseari, vreari, unitati namisa di noi! Aista s-hiba mesaju atsishtui Jubileu! Brava surari sh frats di la RRI sectsia armaneasca !
Lucru ambaru, s-banats cu harau sh-sanatati sh ninga 20 anj sh-ma mult s-ascultam boatsea armaneasca la RRI
La Multsalj ani !
Cu multa vreari sh cu mari dor ti voi
Dini (Custandin) Trandu
Duruts shi durusits redactori di la RRI sectsia Armaneasca,
Cu arastea musheatlui jubileu, va haristusimu ti tsi adratu, ti tsi adrats ti naua dishtiptari a Armanamiljei. 20 anj nu suntu multsa, ama nu suntu shi ptsanj di candu limba, cultura a noasta sh-aflara tu pareia a voasta sarki dascalj shi mesageri. Lucurlu a vostu pi calea a undiloru di radio adusi mari felasi, ca adratu di a vostu programu una dealihea sculii di limba shi cultura armaneasca. Miracladz fara arada, cilastasearits ca miletea di la cari loatu praxi, dizvalitu cohiuri tsi ascundea multi mushutets, dizgrupatu ditu agarsheari zboara shi adets pi cari multsa di noi li aveamu kiruta, ica nu li shteamu di canaoara.
Va oru s-avets sanatati, anj multsa shi nica ma mari nafaca tu lucurlu a vostu. Va oru s-armanets daima cu idyea miraki shi s-u habarsits avearea a noasta culturala; daima tu mbrustela, s-hits musheata urneki ti tiniramea tsi v-asculta, s-ascutets tru miydani mushutetsli a grailui parintescu, s-harsits fumeili armaneshtsa di iutsido, sa-i sensibilidzats pi catu ma multsa di ascultatorlj a voshtsa s-toarna tu “patrida tsi n-ari armasa mashi a nostru dultsi graiu…”.
Cu tinji, cu vreari,
G. Godi
PS. Va haristusescu ti tinja tsi-nj featsitu cu a voasta Acljmari la yiurtusearea a jubileului di 20 anj , ama dirmi escu alargu di a noasta dunjeaua, va s-adavgu nica una oara di anvirinu ca nu mi aflu tu isnafi la ahtari evenimenti.
Manuela Peanci.
Fu multu mshatu svedù ahâtsâ armânj importantsâ deadunù la gala di 20 anj a redactsâei armâneascâ di la RRI. Fumù hârsitsâ câ putumù s ni achicâsimù multu ghini pi limba di dadâ,mshata limbâ armâneascâ,cu armânji di iutsido tsi earau vinitsâ aclo.
Gorgi Gorgiev
Iara di maushata,ma musheta, organizata pi un nivel multu analtu, ca tuti lucarli iara bagatic pi arada la loc ashi ca cum lipsea ta s-hiba. Tiatse nica una oara a redactsiiljei armaneascai la RRI Bucureshti shi memriljli a lejei voi nic una ora ta s-la or nica multi, mult,i ahjtar yubilejur di cata 20 di anj.
Zgura Viorel
Multu imshatu,u vidzui pi NET.Di vara oara poati zinu shio.
Aza 23 di Martsu 2011 s-umplu 20 anj di la prota emisiuni pi limba armaneasca pitricuta di la RRI di Bucureshti ti armanjlj dit Balcani sh ma largu, prit undili di mesi tu ahurhita, ma amanat sh pritu undi shcurti; tu kirolu di tora pi undi shcurti shi internet iutsido tu lumi pi site-ul www.rri.ro
Adutsem aminti ca Redactsia Armaneasca di la RRI fu thimiljusita la initsiativa a ljrtatlui profesor Vasile Gh. Barba deadun cu pareia: Director Vasile Doru Ionescu, prof. Nicolae Sarmandu, scriitor Hristu Candroveanu, acad. Matilda Caragiu Mariotseanu, ing.Mihai Barba shi prof.Ioan Cardula.
Emisiunea ahurhi lucarlu cu pareia redactsionala: Mariana Caragicu Coanda, Irina Paris, Marilena Bara, Tashcu Lala shi ljrtatlu Nicolae Celea a nu dip tu soni sh cu mari agiutor ti parei dactilografili Victoria Cheacu shi Naca Traiana.Caplu ali redactsie eara tu ahurhita prof.dr. Grigore Alexandru Dima, ma amanat Mariana Caragicu Coanda,deapoia Irina Paris shi tora regizorlu Toma Enache.
< Tinjsite Toma, tinjsits membri a redactsiiljei armaneasca di la RRI, adrat una manifestatsii ti anami, manifestatsii ti niagarsheari. Nica una oara, ti multsa anj yubileilu!
Tinjsit sh durut Toma Enache sh tuts durutslj armanj di la Sectsia Armaneasca – RRI Un “Haristo” dit tuta inima ti Premiu di Tanje sh di alihea hits un grup njc di patriots Armanj tsi adhara lucri mari ti Armanami ! Mash ninti cu flambura Armaneasca ndzeana sh luc amabaru ti Armanami sh-ti yinitoru a ljei ! Cu tinje aleapta, cu dor sh-cu vreari Dini Trandu
Toma shi redactsia armaneasca di la RRI:
Haristo Multu ti diploma cari nj-u deadit..nica un motiv ti cari va s- lipseascà s-yin Bucureshti… lucurlu cari lu adrats iasti di mari importantsà ti armanamea. Iasti un lucru profesional cu idea mash ti limba shi cultura la armanamea. ti aestà shi persoanili cari azà lucreadzà aclo nà suntu multu aproapea di noi shi di minduerli a noastri. Haristo ti tut shi calea armaneascà cari u dutsets nàinti..
Anclinàciunj Vanghiu Dzega
Tinjsits coleganj di la redactsia armaneasca di la RRI!
Dats nj andreptu, tora, shi pit poshta electronica s-va pitrec urari ti marli shi importantu yubilei a vostru – 20 anj di fundarea a redactsiiljei armaneasca di la RRI. S-sarbatursits nica multi yubileuri, s-adrats nica multi emisii ti cultura shi identitatea a Armanjlor. Roljea a Voastra ca jurnalishtsa, ca medium armanescu easti mari, easti fara mardzina. Aesta, nica ma multu candu shtim catsi conditsii ti lucru avem, ma eara s-ducheashti dorlu a vostru catra Fara armaneasca, catra a noastra limba di dada, catra limba armaneasca. Pi Balcanlu tut shi ma largu, giucats una rolja importanta, u dishtiptat armanamea, adutsets caldura tu suflitili a ascultatorlor a voshtsa. Va haristusescu dit inima ti premia shi diploma di tinji ti redactsia armaneasca di la Televizia machiduneasca shi escu sigura ca colaborarea a noastra va s-continueadza shi ma anclo, ashi cum eara pana tora.
Mi harsescu ca avui posibilitati, deadun cu voi, s-u ampartu haraua a vostra ti ansimnari a yubileilu – 20 anj di egzistari a redactsiiljei armaneasca di la RRI, ca 20 anj di gurili a voastri easi dultsili zbor armanescu.
Armanamea tuta, cu pirifanilj putem s-dzatsem ca avem una redactsii safi armaneasca, redactsii dishclisa ti tuts, redactsi cari lucreadza mash ti cauza armaneasca, redactsii cu jurnalishtsa – profesionalishtsa, cari multu ghini lu shtiu lucurlu a lor. S-va da Dumidza sanatati, bana lunga, shi puteari s-lucrats nica multsa anj ti ARMANAMEA! Cu ahorghea tinji, Iana Mihailova
Vruts sots, va or ditu inima nica multsa anj di lucurlu mushat cu cari dutsets Armanami nainti! Emisii a voastri santu nai ma mushata harea ti cathi una casa armaneasca. Ti multsa anj! Dimitri Nicolaievici al Grebeniti
Tinjsits shi Duruts sots Armanj di la sectsie Armaneasca RRI
Di numa al Sutsata ti cultura “PUNTE” Struga dit R. machedonii va oru multa sanatate, ambareatsa ti lucru ti avligharea a armanamiljei, cu ocaze yiubiljei 20 anj di fundare a sectsie pi limba armaneasca la RRI. Cu mare harao sarbatoare, shi ljrtare tsi nu poate slja parte delegatsie anoasta la aista sarbatoare….
Cu mare vreare armaneasca Sutsata ti cultura “PUNTE” Struga prezidentu: Vanghel Duni
Tinjsitu Toma,
Tinjsita Redactsii armaneasca, Va haristusescu ti diploma di tinji cu cari mi durustu tu ocazia a iubilejlu di 20 anj a Redactsiiljei armanesca.Diftursescu cu mari jali ca nu putui su mpartu haraua alishtei dzua deadun cu tuts voi, shi iara va oru s-adrats nica multi emisiuni di simasii ti armanamea di iutsido. Cu vreari, Lila Cona
Duruts sots,
Candu tricura 20 di anj!!??? Ca aieri chindruim lucurlu la RRI, cu haraua sh-umuti ca va s-neaga ninti anj multsa, ama nu para pistipseam ca nu va u “ancljda emisia” tru un an, doi.. Mi harsescu multu ca u dusit ninti emisia armaneasca cu vreari sh-profesionalismu, ca u acriscut sh-ca va featsit cunuscuts iutsido. BRAVO!
Siyura ca va mi harseasm multu s-hiu sh-mini cu voi la aista musheata yiurtuseari, ama cum spuni sh-canticlu “America-i diparti, diparti pisti amari”… Va or dit tut inima multa sanatati, sh-lucurlu ambar! Va bashu cu dor, Mariana
Vruts Armãnj,
Ninga multsã anj s-hits cu noi shi sã ardhãpsits suctsesur! Haristo ti tute a voastre lucre!Haristo multu shi ti climarea,ma ti mare jale unã grupã di anoshci Armãnj minduescu cã sade nãsh au andreptu s-ducã ansus shi anghios a alantsã sade sã lucreadzã. Cãndu u adra organizatsia ti cale,minduea sade ti nãsh! La sã lã hibã pi tinje!
Di tu numa amea shi di tu numa atsilor tsi nu pot s-yinã,vã or ti multsã anj ! Cu dor Armãnescu! Afrodita Totsili
Dãruts surãrǐ shi frats ! Tinjsits sots, oaspits, amelj shi-a Armãnamiljei ! Ti multsã anj s-nã hibã “njclu” iubileǔ : 20 di anj di prota emisii pi limba armãneascã la Radio Romãnia Internatsional Avauã, tinjsits membri-a Redactsiiljei cari nã durusits cu mushatili emisii di-anj di dzãli, vã orǔ sãnãtati, ghinets, harei, suctsesǔ tu lucurlu avostu shi deadun s-sãrbãturirim nica multi iubeleuri ! S-da Dumidzã programã s-creascã pãn-la unã programã di 24h ãn-dzuã pi armãneashti ! A postului national, Radio Romãnia, ãlj orǔ suctsesǔ tu lucru shi cãt cama ahgonja s-dishcljdã nica un “departanentu” !Ti Armãnjlj dit Rumãnii !!Ca sh-Armãnjlj dit Rumãnii hãrzescu s-u avdã aestã mushatã programã . Ma-s nu-s facã aestu lucru, multsã di Armãnjlj dit locãrli iu suntu autohtonj va-s apleacã la minduiearea ca aestã programã easti faptã “s-lã da minti a romãnjlor di pretitundini” shi nu s-lj-agiutã Armãnjlj s-u ascapã limba di chireari shi Armãnamea s-armãnã tu banã ! Mini voiǔ s-pistipsescu ca Romãnia lj-va Armãnjlj, lj-tinjseashti ( shi va-lj pricãnoascã shi-acasã nu mash tu xeani ) shi “va lã toarnã” macar niheam ti tuts tsi au faptã Armãnjlj ti ea ! Mari-i Romãnia ! Naima mari Dumidzãlu ! Noi Armãnjlj him ptsãnj shi cãftãm putsãnǔ : s-nã-lǔ pricãnoascã ndreptul s-bãnãm ca Armãnj ! S-bãneadzã Armãnamea !
Cu tinji shi dor frãtsescu ,
Santa al Djika di Scopya
20 enj ma ninti, kisi kala protu emision pi limba armãneascã la RRI. Tu aestu yiubile, videm crishtera ali redactsii armãneascã la RRI. Aistã si agiumsi cu luc shi pidhimo di vrutsljã armãnjlj a noci, tsi lucradzã la redactsia armãneascã. Tu aestu yiubile ljurãmu cala mbarã shi sucesi la lucru a loru ti armãneamea. Pi numa ali revisti “fãrshãrotu” Spiro Poci.
Durutsi compatriotsi jurnalishti di la RRI, redactsiá trá limba armáná. 20 anj
tricurá pi agunji…. Multu ni hárisescu a voastri emisii sh-adzá ná baná culturalá a armánilor, fár di Radio armán shi trá armáname, nu-s poati mindui. Cá atsea vá oru sh-mini trá limba nai ma apruchiatá di limba a noastrá armáná VIVAT , CRESCAT, FLOREAT !
S-advzám njncá mults anj mushatele a voastri emisii. dit Freiburg-Ghirmanii Christian Bandu
Tinjsits coleganj di la Redactsiea armaneasca di la RRI!Cu ucazea-a musheatlui yubilei 20 anj di emisiili pi limba armaneasca di la RRI,tu numa-a Redactsiiljei armaneasca di la Radiolu machidunescu di Scopia, Va oru TI MULTSA ANJ s-va hiba shi lucurlu-mbar shi manclo. S-avets sanatati shi cu suxess-li-ndridzets emisiili shi s-avem nica ma buna colaborari anamisa.Cu tinji!
Redactsiea armaneasca di Scopia.
Tinjsits shi Duruts Sots Armanj di la Sectsia Armaneasca RRI,
Di numa al TSENTRULUI TI LIMBA SHI CULTURA ARMANEASCA DIT BULGARIA shi di numa a Redactsiiljei a Revistaljei “NOI ARMANJ” shi Frandzaljei “ARMANLU” va oru multa sanatate, ambareatsa nai ma mare la lucurlu a vostru ti aviglearea a Armanamei cu ocazia al Yiubileului – 20 ANJ DI FUNDAREA A SECTSILJEI PI LIMBA ARMANEASCA.
Va s-tritsets ghine shi cu mare harao Yiurtusearea a voastra, la cari delegatsia a noastra ti jale nu poate s-lja parte.
Avem nadie, ca tu yinitorlu va s-colaboram ma buna shi va s-him ma ghine organizati.
Cu vreare armaneasca, Nico Chiurkci
Director Executiv al TSentrului ti Limba shi Cultura Armaneasca dit Bulgaria
Vruts Armanj,
Tinjsita redactsia armaneasca la RRI,
Cu ocazia a marli iubileu di 20 anj, va uramu suctsesu la adutsearea a habarloru di mari simasii ti armanamea ntreaga.Cu eforturli a tutuloru di la redactsii,Armanj di iutsido s-aduchescu cama aproapea un di alantu, nu mash pi planlu a habarloru cari li adutsets dzua di dzua, ma shi cu rubirca culturala cari u spuni averea armaneasca di maninti shi di aza.
Va uramu sanatati shi vreari s-lu dutsets grailu armanescu ma ninti.
Cu vreari shi tinji,
Lila Cona
tinjsits sh duruts redactor & jurnalishtsa sh atsi cari agutara su-chindureasca programa
pi limba armneasca.v-haristusim ti musheatili programi tsi le-avut pan tor sh an-clo
yurtia su yurtusits cu sanatati sh harau
ca noi aua tu mardzina a-loclui sydney australia u-avem loata insperatsia di la voi s-disfatsem aua una radio-programa
cari u-dutsem aproapea 10 anj.
lucru anbar mash tarninti cu dumidza ninti
anclinachunj sanatati sh harau
Sutsatea macedonarmn cu radio 2000 fm 98.5 Sydney
cu dor sh tinj,
Zika Dzurdzu
20 di-anj RRI. anj tsi nu suntu ampsanj. 20 di-anj di candu Armanjlj u-asculta boatsea a giurnalihstalor RRI, cu habari dit lumea armaneasca. giurnalishtsalj shi ridactsia RRI s-adavga la coleganlj di la redactsiili pi LIMBA ARMANEASCA di la Tilivizia Machiduneasca shi Radiolu Machidunescu. mi marescu shi haristusescu, ca fui parti, tu ahurhiturli (tu protslj anii), ca studentu (ca un colabortator bagat di d-ul Diina Cuvata, shi aprucheat cu haraua di giurnalishtsalj RRI), la aesta RRIdactsii, shi ca-nvitsai multi lucri ti armanerma shi ti giurnalistul armanescu. cu umuti ti lucurlu ambar sh-tu chirolu tsi yini, ti-mbunatatseari, ti colaborari ma buna anamisa di truti ridactsiili armaneshtsa, cu haristuseari ti lucurlu salami armanescu. Cu tinji, Goran Pushuticlu
20 anj ma ninti, ahurhi cala protu emision pi limba armãneascã la RRI. Aistu dzali mi amintescu, ca multu ori la redactsia am zburat sh-mini intrevistat di la Irina, Aurica, Tashcu shi altsa. Atumtsea nu para s-avdza boatsea tu Arbinishii. Tora chirou easti aljura. Pit internet di la radio makedonia, avdzam multu emisi, intervisti shi habari ti lumea Armaneasca. Ni harasim ca avdzam boatsea pi limba a noasta vruta.
Jani Gusho
shef-redactor frimidha “Fratia”
Tirana, Albania
Ti multsã anj tas vã hibã dzua natalã di mushata shi hrisusita emisie avostrã, duruts Armanj di RRI.
Tas vã aveglje voi tuts shi lucurlu avostru St.Mãria mushatã prota voi di tu redactsia dapo shi lucurlu avostru.
Lucurlu ãmbar,
Cu tinje shi dor mare di la:
Maki, Martina, Mihael shi Niko BERBERU
20 enj ma ninti, kisi kala protu emision pi limba armãneascã la RRI. Tu aestu yiubile, videm crishtera ali redactsii armãneascã la RRI. Aistã si agiumsi cu luc shi pidhimo di vrutsljã armãnjlj a noci, tsi lucradzã la redactsia armãneascã.
Tu aestu yiubile ljurãmu cala mbarã shi sucesi la lucru a loru ti armãneamea.
Pi numa ali revisti “farshirotu”
Spiro Poci.
Duruts sh tinjsits armanj di la RRI
Cu multa harau sh tanji aprucheai a voasta acljmari Invitatsie ti Jubileu di 20 anj di candu s-aminta tu Romania boatsea noasta dultsi amaneasca la RRI
Mari fu haraua ti Armanamea dit Romania shdit Balkan s-avda la radio boatsea noasta di dada. Era un nyisu…ca ti nipistupseari !
Mini ti amartii nu pot s-yinu ma va s-escu cu inima sh cu suflitu namisa di voi.
Cu tuta inima va s-yineam ca vi am pi tuts tu inima meau! Aurica, Irina, Toma, Tashcu, Hristu, Yioryi. Voi cu aista furnj s-vi harsitusesc la tuts ti lucru tsi lu adarats atsia ti noi, ti Armanami, ti yinitoru a ljei, ti cultura, ti bana ljei, ti vrearea armaneasca.
U shtits minduieara meau: achicaseari, vreari, unitati namisa di noi! Aista s-hiba mesaju atsishtui Jubileu! Brava surari sh frats di la RRI sectsia armaneasca !
Lucru ambaru, s-banats cu harau sh-sanatati sh ninga 20 anj sh-ma mult s-ascultam boatsea armaneasca la RRI
La Multsalj ani !
Cu multa vreari sh cu mari dor ti voi
Dini (Custandin) Trandu
Duruts shi durusits redactori di la RRI sectsia Armaneasca,
Cu arastea musheatlui jubileu, va haristusimu ti tsi adratu, ti tsi adrats ti naua dishtiptari a Armanamiljei. 20 anj nu suntu multsa, ama nu suntu shi ptsanj di candu limba, cultura a noasta sh-aflara tu pareia a voasta sarki dascalj shi mesageri. Lucurlu a vostu pi calea a undiloru di radio adusi mari felasi, ca adratu di a vostu programu una dealihea sculii di limba shi cultura armaneasca. Miracladz fara arada, cilastasearits ca miletea di la cari loatu praxi, dizvalitu cohiuri tsi ascundea multi mushutets, dizgrupatu ditu agarsheari zboara shi adets pi cari multsa di noi li aveamu kiruta, ica nu li shteamu di canaoara.
Va oru s-avets sanatati, anj multsa shi nica ma mari nafaca tu lucurlu a vostu. Va oru s-armanets daima cu idyea miraki shi s-u habarsits avearea a noasta culturala; daima tu mbrustela, s-hits musheata urneki ti tiniramea tsi v-asculta, s-ascutets tru miydani mushutetsli a grailui parintescu, s-harsits fumeili armaneshtsa di iutsido, sa-i sensibilidzats pi catu ma multsa di ascultatorlj a voshtsa s-toarna tu “patrida tsi n-ari armasa mashi a nostru dultsi graiu…”.
Cu tinji, cu vreari,
G. Godi
PS. Va haristusescu ti tinja tsi-nj featsitu cu a voasta Acljmari la yiurtusearea a jubileului di 20 anj , ama dirmi escu alargu di a noasta dunjeaua, va s-adavgu nica una oara di anvirinu ca nu mi aflu tu isnafi la ahtari evenimenti.
Manuela Peanci.
Fu multu mshatu svedù ahâtsâ armânj importantsâ deadunù la gala di 20 anj a redactsâei armâneascâ di la RRI. Fumù hârsitsâ câ putumù s ni achicâsimù multu ghini pi limba di dadâ,mshata limbâ armâneascâ,cu armânji di iutsido tsi earau vinitsâ aclo.
Gorgi Gorgiev
Iara di maushata,ma musheta, organizata pi un nivel multu analtu, ca tuti lucarli iara bagatic pi arada la loc ashi ca cum lipsea ta s-hiba. Tiatse nica una oara a redactsiiljei armaneascai la RRI Bucureshti shi memriljli a lejei voi nic una ora ta s-la or nica multi, mult,i ahjtar yubilejur di cata 20 di anj.
Zgura Viorel
Multu imshatu,u vidzui pi NET.Di vara oara poati zinu shio.
21 di ani di emisiuni pi armaneasti. Asi cum lom adetea di anlu ţi tricu va dam si premii cu aista furnii. Atseli ti va s-hiba premiaţ tu anlu 2012 suntu:
Premiu di excelenţa ti cultura armânească: Stere Gulea – Romania
Premii di tinie ti cultura armânească:
Hrista Lupci – Romania
Willy Wisosenski – Romania
Toma Kiurkciev – Bulgaria
Marica Pitu – Romania
Andon Kristo- Albania
Aşi cum avum adetea şi tu anlu ţi tricu – şi estan Redacţia Armâneascâ di la Radio România Internaţional apufusi s-da îndauâ premii, cu furnia a 22 di ani di emisiuni pi armâneaşti:
PREMIU TI EXCELENŢ ti cultura armâneascâ — 2013 TI FESTIVALU “FÂNTÂNA DI MALAM”
PREMII DI TINIE ti cultura armâneascâ – 2013
MARIA DJIKA – cantatoari dit R. Makidunia
MARIA GALANGI – cantatoari dit R. Makidunia
MARI MISHEVA – cantatoari dit R. Makidunia
MARIA GHIOSHEVSKA — BROVA – cantatoari dit R. Makidunia
MARIA KOCEVSKA – GIOGA – cantatoari dit R. Makidunia