Category: The Week in Review

USL a depus o motiune de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu



Opoziţia din Romania a depus prima moţiune de cenzură împotriva cabinetului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, unica acţiune parlamentară a opoziţiei în sesiunea legislativă care a început la 1 februarie, când parlamentarii USL au intrat în grevă parlamentară. Moţiunea contestă modul în care sunt gestionate resursele naturale ale ţării, folosirea banilor publici şi încălcarea principiului autonomiei universitare. Premierul a discutat despre moţiune cu reprezentanţii celor trei partide ale coalitiei de guvernare – PDL, UNPR şi UDMR. Tot săptămâna aceasta, opozitia — aflată în plin boicot parlamentar — a anuntat că deţine majoritatea în Senatul de la Bucureşti, în urma trecerii a încă unui senator PDL la PNL.



Sorin Blejnar a fost revocat de la şefia Fiscului





Premierul român, Mihai-Răzvan Ungureanu, l-a revocat din funcţie pe şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar, şi l-a numit în locul lui pe Şerban Pop, fost vicepreşedinte al ANAF. Demis din cauza managementului defectuos, Blejnar a preluat, totusi, şefia Direcţiei de Control a Averilor Mari, organism nou creat al Fiscului. Blejnar avusese la dispoziţie două luni pentru a aduce la buget venituri reprezentând cel puţin 1,5% din PIB, adică circa două miliarde de euro, prin măsuri de combatere a evaziunii fiscale.



Un pas înapoi în proiectul noii legi privind proprietăţile naţionalizate





Guvernul României a amânat, pentru săptămâna viitoare, luarea unei decizii în privinţa proiectului de lege privind stabilirea şi plata despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv de regimul comunist. Proiectul prevede ca foştii proprietari să fie despăgubiţi în bani, în limita a 15% din valoarea bunului, plata urmând să fie eşalonată pe 10-12 ani, în tranşe egale. CEDO a dat termen României ca până în iulie să-şi modifice legislaţia in domeniu. In caz contrar, statul român va pierde 2.500 de procese aflate la CEDO şi va plăti despăgubiri de 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), adică circa 12% din PIB. România este singurul stat fost comunist care nu şi-a reglementat problema restituirii proprietăţilor timp de 22 de ani, însă a elaborat zece legi în acest sens, care nu au rezolvat problema.



România recunoaşte statutul de candidat al Serbiei pentru aderarea la UE



Preşedintele român, Traian Băsescu, a promulgat, joi, Legea pentru ratificarea Acordului de stabilizare şi de asociere a Serbiei la UE. Legea, prin care Romania recunoaşte statutul de candidat oficial al Belgradului pentru aderarea la Uniune, fusese aprobată în Senatul de la Bucureşti pe 2 aprilie. La sfârşitul lui februarie, la Bruxelles, România, a refuzat până în ultimul moment să aprobe candidatura Serbiei pentru aderarea la UE. Ea a renunţat să se opună numai după ce, pe 1 martie, după negocieri intense, s-a semnat protocolul cu privire la drepturile minorităţii române din Serbia.



Reuniune NATO la Bruxelles pentru pregătirea summitului de la Chicago



La reuniunile Consiliului Nord-Atlantic şi Consiliului NATO-Rusia, care au avut loc miercuri şi joi la Bruxelles, secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, a reiterat că sistemul de apărare antirachetă al NATO nu ameninţă Rusia şi nu afectează echilibrul strategic. Totodată, cooperarea dintre Alianţă şi Moscova în domeniu ar putea întări securitatea tuturor. Prezent la Bruxelles, şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu, a declarat că tema scutului antirachetă trebuie să fie depolitizată în discuţiile dintre NATO şi Rusia. El a spus că România şi SUA lucrează pentru includerea, în documentele finale ale Summitului de la Chicago din 20-21 mai, a rolului scutului antirachetă. Cât priveşte Afganistanul, Rasmussen a declarat că mai multe state ale Alianţei au anunţat contribuţii financiare concrete destinate forţelor de securitate afgane după retragerea trupelor NATO. Referindu-se la acest subiect, Diaconescu a declarat că analiza privind participarea României la instrucţia forţelor de securitate afgane după 2014 trebuie să ţină seama de contribuţia substanţială pe care Bucureştiul a adus-o deja în Afganistan.



Întâlniri bilaterale România — SUA şi România – Germania





Ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, a discutat cu secretarul de stat american, Hillary Clinton, despre programul de eliminare a vizelor pentru români şi despre scutul antirachetă. Oficialul SUA a fost de acord cu înfiinţarea unui grup de lucru la nivel consular, care să încerce să rezolve aspectele tehnice şi procedurale legate de eliminarea vizelor pentru Statele Unite. Discuţiile vor fi reluate la Bucureşti, la începutul lunii viitoare, în cadrul unei întâlniri bilaterale. Tot în această săptămână, Germania a anunţat că rămâne un susţinător consecvent al aderării României la Spaţiul Schengen în acest an. În cadrul vizitei pe care Cristian Diaconescu a facut-o la Berlin, el s-a întâlnit cu omologul german, Guido Westerwelle, cu care a remarcat stadiul excelent al colaborării bilaterale în plan politic şi economic. Diaconescu a evidenţiat contribuţia importantă a minorităţii germane din România, respectiv a comunităţii româneşti din Germania, la dezvoltarea acestor relaţii.



George Becali a fost achitat de Instanţa Supremă în dosarul Valiza





Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României l-a achitat pe finanţatorul clubului de fotbal Steaua Bucuresti, George Becali, în procesul în care a fost acuzat că le-ar fi oferit bani jucătorilor Universităţii Cluj pentru a câştiga meciul cu CFR Cluj. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de anchetatori. Magistraţii au ridicat sechestrul asigurator, dispus în urmă cu 4 ani, pe suma de 1,7 milioane de euro aparţinând lui George Becali. Potrivit DNA, banii ar fi fost destinaţi premierii echipei Universitatea Cluj, pentru a nu pierde meciul cu CFR Cluj, din ultima etapă a sezonului respectiv. În cazul în care CFR nu câştiga meciul, Steaua ar fi devenit campioană a Romaniei.

(Daniela Ştefănescu)

Un nou minim istoric al ratei anuale a inflatiei in Romania

Rata anuală a inflaţiei în România a înregistrat, în martie, un nou minim istoric, in ultimii 23 de ani, ajungând la 2,4%, a anuntat Institutul Naţional de Statistică. Potrivit INS, în martie, preţurile s-au majorat cu 0,4% faţă de luna precedentă, pe fondul scumpirii alimentelor, a produselor nealimentare, dar si a creşterii tarifelor la servicii. La alimente, cele mai mari majorari de pret au fost la ouă, legume şi fructe, la polul opus brânza, laptele de vacă si zahărul. În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, combustibilii s-au scumpit cel mai mult, cu 3%. In schimb, românii au beneficiat de preţuri mai scăzute la medicamente şi energie termică. Analistii finaciari avertizeaza că inflatia ar putea creşte semnificativ, până la sfârşitul anului, ajungând la 3,5%. In februarie, si Banca Naţională a României a revizuit in urcare prognoza de inflaţie pentru 2012, de la 3% la 3,2%. INS a mai anuntat ca deficitul comercial al Romaniei a crescut în primele două luni cu aproape 60%, la 970 milioane de euro, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Importurile au crescut cu un ritm mult superior celui înregistrat de exporturi. Potrivit INS, valoarea importurilor in primele doua luni a depasit 4 miliarde de euro, iar exporturile au însumat peste 3,5 miliarde euro. Deficitul de contul curent al balanţei de plăţi a fost 663 milioane euro, în creştere cu 64% faţă de perioada ianuarie – februarie 2011.



Romania are un nou ministru al mediului

Mandatul noului ministru roman al Mediului, Attila Korody,(UDMR) se anunta a fi unul dificil. La ceremonia de investire, seful statului Traian Basescu i-a cerut acestuia dar si guvernului sa ia rapid decizii, fie de aprobare, fie de respingere, a unor proiecte de exploatare a resurselor naturale. Este vorba de trei proiecte, controversate, exploatarea zacamintului de aur de la Rosia Montana, vanzarea companiei Cuprumin, (unde statul roman detine 20% din actiuni), si cel privind exploararea gazelor de sist, care asteapta de ceva timp avizele de mediu. La presiunea ecologistilor, a societii civile si a opozitiei, care critica vehement efectele acestor exploatari, autoritatile romane au aminat luarea unor decizii. Presedintele Basescu, un sustinator al proiectelor, considera ca lipsa unor decizii este cel mai mare rau pentru Romania, care ar putea sa plateasca scump daca va fi data in judecata de firmele straine care au castigat aceste proiecte. In plus, spune Basescu, Romania nu mai are resurse pentru crearea de noi locuri de muncă si trebuie sa priveasca cu responsabilitate in aceste vremuri spre reluarea unor activitati de exploatare a resurselor minerale si nici miliardele de euro pentru a importa tehnologii performante necesare exploatarii. In opinia sefului statului, parteneriatul cu firme straine este singura solutie. In replica, noul ministru al Mediului, cunoscut ca opozant al proiectului Rosia Montana, a precizat ca procesul de aprobare nu poate fi accelerat, pentru ca specialistii trebuie sa ia in considerare toate aspectele inainte de a da avizul.



Deputatii din comisia juridica au avizat ridicarea imunitatii parlamentare in cazul fostului ministru al Mediului, Laszlo Borbely

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat aviz favorabil cererii procurorilor anticoruptie de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Laszlo Borbely, deputat din partea UDMR, si fost minsitru al mediului. Acesta a demisionat joia trecuta, fiind banuit de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere. Potrivit procurorilor, Borbely ar fi beneficiat de lucrări de 20 de mii de euro pentru amenajarea unui apartament, în schimbul influenţei sale în atribuirea unor contracte de la Apele Române, instituţie subordonată Ministerului Mediului, unei firme din Satu-Mare. Pe de alta parte, in declaraţia de avere ministrul a trecut ca nu are în proprietate vreun apartament, dar surse judiciare susţin că ar exista o locuinta apartinind familiei Borbely.



Romania are o noua Lege a referendumului

Preşedintele român, Traian Băsescu, a promulgat noua Lege a referendumului, care suscita deja controverse, mai ales ca a fost adoptata intr-un an electoral. Aceasta instituie un termen de 20 de zile in care Legislativul trebuie sa dea un aviz, cu votul majoritatii senatorilor si deputatilor prezenti, solicitarii sefului statului privind organizarea unui referendum. De asemenea, daca acesta are loc simultan cu alegerile parlamentare, prezidentiale, europarlamentare sau locale, se poate desfasura in aceleasi sectii de votare. Totusi principala modificare a legii se refera la procedura de demitere a presedintelui tarii. In noua forma, seful statului poate fi demis doar cu votul a 50%+1 dintre cetatenii cu drept de vot. Până acum, pentru demitere erau suficiente jumatate+1 din voturile exprimate. Opoziţia social liberala a criticat legea, considerind ca ea întăreşte, nejustificat, poziţia preşedintelui, a cărui demitere prin referendum devine aproape imposibilă. Analistii politici sustin ca actualul sef al statului, ajuns la cea mai joasă cota în privinţa încrederii populaţiei, avea nevoie de o minimă protecţie, în cazul în care Opoziţia va dori sa il suspende dupa alegerile parlamentare din toamna.



Seful guvernului roman a avut primele discutii cu sindicatele

Premierul Romaniei, Mihai-Răzvan Ungureanu, s-a intalnit, marti, pentru prima data de la preluarea mandatului, cu liderii principalelor confederaţii sindicale carora le-a propus sa colaboreze pentru a gasi solutii in vederea cresterii economice. Ungureanu a spus ca Guvernul este preocupat să combată sărăcia şi să poată genera dezvoltare economică în zonele defavorizate. Totodată, el a subliniat interesul Executivului pentru o salarizare mai bună şi mai multe locuri de muncă. La randul lor, liderii sindicatelor au afirmat că sunt gata sa participe la discuţii şi sa colaboreze cu guvernul, în măsura în care este vorba de un dialog real. Partile au convenit sa reia discutiile după sarbatorile de Paşti, cu o agendă cuprinzând trei teme: combaterea evaziunii fiscale, crearea de noi locuri de muncă şi identificarea oportunităţilor de investiţii.

Puteti citi Eveniment Top si pe Facebook.

(Andreea Bojoi)

Partidul numarul unu al coaliţiei guvernamentale primeşte o grea lovitură



Prim vice-presedintele PDL, Sorin Frunzăverde, a părăsit formaţiunea şi va candida la alegerile locale din iunie pentru USL. Membru fondator al PDL şi considerat, prin prisma funcţiei, al doilea om din partid, Frunzăverde va candida pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Săptămâna grea pentru PDL a fost completată de anunţul că preşedintele filialei din Olt, Darius Vâlcov, a demisionat. Acesta a pierdut, astfel, şi mandatul de primar al oraşului Slatina.



Legea Lustraţiei declarată neconsituţională



Autorităţile din România demonstrează, din nou, ca reacţionează cu întarziere şi îndoielnic în mai toate deciziile legate de căderea fostului regim comunist, în 1989. Aşteptată timp de 22 de ani, Legea lustraţiei a fost declarată neconstituţională pentru a doua oară de către Curtea Constituţională. Adoptată de Parlament luna trecută, în absenţa opoziţiei, legea prevedea limitarea temporară a accesului la anumite funcţii şi demnităţi publice pentru cei care au facut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist. Curtea si-a motivat decizia, de aceasta data, din cauza unei prevederi care ii facea lustrabili si pe procurorii din acea vreme.



Şeful diplomaţiei de la Bucureşti în vizită la Roma



Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, s-a întâlnit, la Roma, cu omologul său, Giulio Terzi di Sant Agata, şi cu ministrul Afacerilor europene, Enzo Moavero Milanesi. Discuţiile cu oficialii italieni au fost dominate de parteneriatul strategic bilateral şi de aderarea României la Spaţiul Schengen. Diaconescu s-a întalnit şi cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Peninsulă, care numără aproximativ un million de persoane.



România discută cu Rusia pe tema scutului antirachetă din Europa





Romania doreste ca NATO şi Rusia să ajungă la un numitor comun în privinţa scutului antirachetă din Europa. Este principalul mesaj pe care secretarul de stat în ministerul de Externe de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, l-a transmis în timpul vizitei pe care a facut-o la Moscova. După discuţiile avute cu responsabilii rusi, oficialul român a confirmat că părţile vor continua consultările bilaterale în dosarul transnistrean, unul sensibil in regiune. Transnistria, regiune pro-rusă aflată în estul Rep.Moldova, a ieşit de sub controlul autorităţilor de la Chişinău la începutul anilor ’90, în urma unui conflict tranşat odată cu intervenţia trupelor ruseşti de partea separatiştilor.



O decizie controversată în mediul universitar



Guvernul de la Bucureşti a decis ca la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureş vor functiona din octombrie si linii cu predare în limbile maghiară şi engleza. Decizia, luată în urma propunerii făcute de UDMR, a stârnit atât reacţia Opozitiei social -liberale, cât şi cea a cadrelor didactice şi studenţilor de la UMF. Opoziţia a acuzat PDL că a cedat la ceea ce a numit ‘’santajul UDMR’’, si a anuntat ca va depune o motiune de cenzura. Sindicatele, Liga studenţilor şi conducerea Universitatii au anunţat şi ele că vor contesta hotărârea guvernului, invocănd ingerinţa politicului în sfera autonomiei universitare. Pe de altă parte, din toamna, se va schimba modul de admitere în universităţi. Pe fondul rezultatelor dezastroase de la Bacalaureatul din 2011, ministerul Educaţiei a decis ca admiterea în învăţământul superior se poate face fie prin susţinerea unui examen scris sau oral, fie în funcţie de media de la bacalaureat. Pina acum, aceasta se facea pe baza de dosar in functie de notele obţinute în precedenţii anii de studiu.

(Florentin Capitanescu)