Radio România Internațional

Category: Rubriţi di cafi stâmână

  • Ipotisili di turlii publicâ dit ahurhita ali modernitati româneascâ


    Ipotisili di turlii publicâ dit ahurhita ali modernitati româneascâ


    Tu prota giumitati a secolului al 19-lea s-întimil’ia statlu român modernu pe fondul a mărilor alâxeri dit ligâturli internaţionali. Eara chirolu a polimlor napoleonieni şi ahurhita a ideilor a romantismului. Ahurhea şi cultul ali naţiuni şi vâsâliili n’iţ, aflati sum cumândisearea a imperiilor otoman şi arus, videau tu aestu lucru unâ turlii di emancipari icunimicâ, socialâ şi politicâ. Tu Statilii Români, protili nomuri ţi bâgarâ tu practico ideili a romantismului furâ Regulamentili Organiţi dit 1831 şi 1832, adrati tu chirolu a guvernatorului arus Pavel Kiseleff.



    Audio–>

  • Sociologlu Dimitrie Gusti


    Sociologlu Dimitrie Gusti


    Aţea ma importanta numâ ali sociologii româneascâ dit prota giumitati a secolului XX fu Dimitrie Gusti. Pţâni realizări dit sociologii nu sunt ligati di numa a lui. Fu profesor universitar, membru ali Academii Români, ministru a înviţâmintului întrâ 1932 şi 1933, înhiinţă Institutlu Social Român şi cumândisi publicaţii di specialitati. Tut el iniţie ghinicânascutili ”echipi mixte” formati di studenţ şi cercetători ditru ma multi domenii ţi adrau studii di teren, încl’isi cu redactarea di monografii mutrinda horli dit Românii. Fu şi promotor al serviciului social prit cari cercetarea academicâ s-împiltea cu acţiunea socialâ şi cu pedagogia socialâ. Idealu a lui eara scutearea a ţărănimil’ei dit starea di înapoiari icunumicâ, politicâ şi culturalâ, ama şi alâxirea a lor tu cetăţen’i ai statlui român adratu dupu 1918. Tu 1936, Dimitrie Gusti adră instituţia publicâ cu nai ma marea vizibilitati pânâ azâ: Muzeulu a Hoarâl’ei dit Bucureşti.


    ………………………………………………………………………

    Continuare audio–>

  • (concursu saline): Evenimente culturale în saline

    (concursu saline): Evenimente culturale în saline


    Amenajată şi dişcl’isă a publicului mizi tru agheazmăciune 2009, Salina Ocnele Mari agiumse chiola unâ di ţeale ma importantile şi vizitatile din România. Teasâ pi unâ suprafaţă di 25.000 di metri pătraţ, salina are spaţii di gioacă trâ cilimean’i, magazine di suveniruri, un chinematograf, un mini-teren di baschet, unâ pistă di cartingu. Şi, ţel ma importantul lucru, salina Ocnele Mari apânghiseaşte aţea ma marea bâsearică subterană din Romania, pricum şi un muzeu a saril’e. Rodica Tănasie, şefa Biroului Turismu Salina Ocnele Mari, nâ prezintâ bâsearica di-tru interiorul a salinâl’ei, şi dzâse:


    ”Istoricul aliştei bâsearicâ arhiusi unâoarâ cu dişcl’idirea a punctului turistic, tru agheazmăciune 2009, unâoarâ cu finalizarea a exploataril’ei. Aoa si inaugură aestă bâsearică ţi agiumse aţea ma marea bâsearică creştin ortodoxă din subteran, cu hramul a Sâmtului Gheorghe şi Sâmta Varvara, protectoarea minerilor, a arhitecţilor şi a constructorilor. Aestă bâsearică fu amenajată di Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea şi di preftul din parohie. Di-tru 2009 până tora aoa si organizarâ ma multe evenimente. Tru 2011 furâ başi aduse moaştile (ică oasile) a Sâmtâl’ei Varvara di-tru Gârţie. Cu aţea aform’ie si feaţe şi un pelerinaj di dauă dzâle. De-a lungul a chirolui, avem organizatâ şi concerte di muzică bâsirichească. Unul di eale fu susţânut di ghinecunoscutlu interpret, clarinetistul Felix Goldbach. Tut în cadrul aţil’ei seratâ muzicalâ concertâ şi Corala Sfântul Antim Ivireanu a Catedralâl’ei Arhiepiscopalâ.”




    Pri-tru starea excelentâ di conservare a lucrărilor miniere şi a utilajilor ufilisite la transportul a saril’ei, Salina Turda agiumse un di-alethea muzeu di istorie a mineritului în sare. Di aţea aform’ie, salina easte, tora, unâ destinaţie turistică trâ aţel’i ţi viziteadză localitatea Turda (judeţlu Cluj). Exploatarea a saril’ei la Turda fu un elementu determinantu trâ evoluţia cu prucuchie a câsâbălui, aestă mină datânda di-tru secolul al XVII-lea. Unâ di surprizile pi care u avurâ ninte cu doi an’i aţel’i prezenţâl’i la inaugurarea a salinâl’ei fu că aflarâ ndreapte tru aestu spaţiu unâ sală di tratamentu, terenuri di sportu şi un amfiteatru. Şi di atumţea, evenimentile si ţânurâ zingir. Tsi evenimente si ndreg în continuare tru salină nâ spune Felicia Răceanu, directoarea Casâl’ei di Cultură Turda:


    ”Aghenda a manifestărilor easte multu bogată anlu aestu. Noi, Casa di Cultură Turda, organizăm tute aeste activităţ în colaborare cu Salina şi cu alte instituţii, ahtare turlie încât activităţile să hibâ atractive şi să atradzim cât ma mulţâ turişti. În cadrul a Primuvearâl’ei Culturalâ Turdenâ, ţi si dişcl’ide tru meslu marţu şi care agiumse la unâ ediţie respectabilă, va sâ avem unâ Dzuâ a Artilor, pi care u dişcl’idim tamam la Salina Turda. Va-s apânghisim tutunâoarâ, în salină, un concertu di muzică cu formaţiile di cilimean’i şi di tineret di-tru câsâbă şi va-s pregătim unâ expoziţie specială, cu ocazia sărbătorilor pascale. Tut cu aţea ocazie va-s avem şi unâ extraordinară expoziţie di artă culinară. Tutunâoarâ, veara aestă, va-s organiză dauă tâburi: unâ tâbure organizată di casa di Cultură în parteneriat cu Societatea Culturală Filarmonica Turda, şi unâ altă tâbure, în parteneriat cu Şcoala Populară di Artă Tudor Jarda din Cluj. Un lucru ţi nâ bucură easte că Societatea Cultura Fără Frontiere îşi anunţă participarea la programile a noastre. Anul tricut, artiştil’i care expusirâ în salină avurâ un succes ahoria.”




    Anlu tricut, Salina Turda apânghisi, întră alte, un spectacol inedit, susţânut di Silence Teatro (Italia) în cadrul a ţil’ei de-a V-a ediţie a Festivalului Internaţional di Teatru Experimental MAN.in.FEST organizat di Asociaţia Teatrul Imposibil. Ediţia di-tru 2012 a festivalului reuni artişti di numâ internaţional proveninda di-tru 6 state şi evenimentul surprinse pri-tru utilizarea unor spaţii niconvenţionale di desfăşurare, cum fu Salina Turda.


    9.feb.2013

  • Giumitate di an pi schiuri, pi Semenic


    Munţâl’i Semenic fac parte di-tru grupulu muntos a Munţâlor Banatului, di-tru zingirulu muntos a Carpaţâlor Occidental’i (tru sud-vestul a Româniil’ei). Ţi cara că au maşi 1445 metri altitudine, munţâl’i Semenic li domină locurile di nvarliga, aţea ţi lâ aduse numa di “citia a Banatului” (provincie istorică di-tru vestul ale Românie). Accesulu este lişor, di la Reşiţa până la Semenic hiinda maşi 40 di kilometri. Cipitile a masivului formeadză un triungl’iu: Semenic (1445 m), Piatra Goznei (1447 m) si Nedeia (1439 m), ahtare turlie că pi care ţi s-hibâ eale pot sâ si veadâ alante dauâ. Platoul imită păşun’ile alpine, cu suprafaţe mări di iarbă şi în restu veghetaţie puţână. Ţi cara că nu easte analtu, Semeniculu si caracterizeadză printr-unâ abundenţă ahoria di neauâ. Aoa există un strat compactu di neauâ chiro di 5 … 6 meşi pi an, iara grosimea a stratului si menţâne 3-4 msi pi an la piste 1 m, başi şi tru iernile ma oarfâne tru neauâ. Tru chirolu a iarnâl’ei temperaturile si situeadză întră –25 grade Celsius până la +6 grade Celsius, şi veara întră +10 şi +25 grade Celsius.


    Aoaţe aflaţ ţinţe pârtii di schi omologate ofiţial, iara condiţiile suntu bune. Sorin Blaga, primarulu a comunâl’ei Văliug, di-trun Caraş-Severin, nâ invită pi Semenic, şi dzâţe: “Him unâ di aţeale ma vecl’le staţiun’i montane din ţară, di-tru România. Neaua ţâne aţel mai multulu chiro di an şi avem şi aţea ma lunga pârtie din ţară, di 6 km. Fu ditotna unâ zonă ahoria, v’ineu sârb’i şi unguri tru iţe week-endu. Are unâ unâ pârtie di schi la Casa Baraj, di aform’ia că baza di cazare la noi si creadză în varliga localităţlor Văliug, Crivaia, iu are un numir mare di locuri di cazare. Momentan si schiadză la Casa Baraj, unâ pârtie muşată, ama ca m’ică. Accesulu la pârtia mare si faţe cu autobuzile. La Casa Baraj are un after-schi, un bar multu muşat, şi avem un telescamnu di dauă locuri, avem canone di neauâ, faţim neauâ artificială.”


    Di pârtiile ma vecl’i, başi di-tru staţiune, ţea ma lunga pârtie di pi schi di pi Semenic easte Uriaşul cu unâ lundzime di 1.200 di metri. Diferenţa di nivel easte di 220 di metri, iara traseulu easte considerat di un nivel mediu. Teleschiulu poate sâ transportâ până la 800 di persoane pi oră. Nu are niţe nocturnă, niţe neauâ artificială.


    Unâ altă pârtie di schi, tut ahât căftată, easte Cruţea di Bradz. Are unâ lundzime di 750 di metri, iara traseulu easte considerat di un nivel mediu, cu unâ diferenţă di nivel di 160 di metri. Teleschiulu poate sâ transportâ câte 500 di persoane pi oră. Pârtia di schi Goznuţa are 700 di metri lundzime şi unâ diferenţă di nivel di 180 di metri. Unâ altă pârtie, considerată di schiori di nivel mediu easte Prietenii Munţilor, cu unâ lundzime di 500 di metri şi unâ diferenţă di nivel di 180 di metri. Accesulu si faţe cu teleschiulu, ţi are unâ capacitate di 400 persoane pi oră. Unâ pârtie di schi considerată lişoarâ ca dificultate easte Semenic, cu unâ lundzime di 300 di metri şi unâ diferenţă di nivel di 40 di metri. Telschiulu poate sâ transportâ până la 400 di turişti pi oră.


    Ma multe hoteluri şi pensiun’i vă aşteaptă în zonă. Iara tru ţi mutreaşte deliciile culinare, aoaţe precis va sâ hiţ hâidipsiţ. Si toarnâ cu detalii Sorin Blaga, ţi dzâţe: “Aţel’i ţi schiadză în zona Semenicului, si cazeadză şi la Văliug şi la Crivaia şi la Trei Ape, ama aţel’i ma mulţâl’i si cazeadză la Crivaia, la poalile a Semenicului. Nsus pi munte există un hotel ţi are maşi vârâ 30 di camere. Him român’i şi ştim clar că afinata (di afinghe), pestruvulu şi bureţâl’i di fag suntu la puteare. Hai, v’iniţ şi convindziţ-vă di muşuteaţa locului şi pistipsiţi-mâ că după unâ dzuâ di schi va vă satisfacă bucătăria di tute turliile, di la meniuri rafinate, până la aţeale aplo şi ndophe: ciolan cu fisul’iu, verdzu călit, până la pizza şi îngl’iţate, satisfaţim tute gusturile.”


    Semeniculu îşi aşteaptă tut chirolu a anului vizitatoril’i, di la amatoril’i di anutare, şi pescuit, până la aţel’I cu mirachea sporturilor nautiţe, aoaţe si l’ia cu niche bărchi, hidrobiciclete sau plăci (ploace) di windsurfing ică aţel’I cu mirachea drumeţiil’ei, priimnaril’ei.


    Ama trâ momentu, cum unâ nauă arăţire a chirolui, garantează prilundzirea sezonului di schi în tută vâsilia, nu ezitaţ să vă programaţ unâ vacanţă pi schiuri pi Semenic!


    24.ian.2013

  • (concursu saline): Sarea tru spaţiul preistoric românescu


    Bazinlu carpatic şi spaţiul extracarpatic suntu aţel ma marle rezervor di sare ale Europâ. Arheolog’’l’i stabilirâ că toarâle preistoriţe a căl’urlor ale sare di-tru bazinlu carpatic, cătră vestul şi sudlu ale Europâ, confirmâ unâ teorie uidisit cucare prota identitate europeană easte ligată di comerţul cu sare. La Roma exista via salaria, calea ţi aproviziona câsâbălu cu sare. Unile teorii lughursescu că expansiunea romană în Dacia antică şi cucerirea a l’ei nu furâ exclusiv politiţe, că şi trâ controlul a resursilor. Pi lângă filoanile di malâmâ, roman’l’i căftarâ şi accesul ma lişor cătră zăcămintile di sare. Tsi cara că di dată ma recentă, adică di-tru Evul Mediu, şi în Bucureşti există până azâ unâ ispate a importanţâl’ei ale sare trâ economia românească, şi anume bulevardul Drumul Sării.



    Puţâne suntu lucârile ţi li avem dinvarliga azâ şi ţi să aibă unâ istorie nicurmatâ ţi acaţâ ninca di-tru preistorie. Easte cazul a saril’ei. Aţea ţi numim preistorie easte ligat di civilizaţia materială şi spirituală a omului di la apariţia lui şi până la primile politiii şi la inventarea a scrisului, adicâ di vârâ 5 milioane di an’i. Spaţiul carpatic fu principala sursă di sare trâ omulu european şi deadun cu Carol Căpiţă, profesor di preistorie la Facultatea di Istorie a Universitatil’ei Bucureşti, va sâ urmărim ndauâ aspecte ale importanţâ a saril’ei trâ comunităţile umane preistoriţe. Carol Căpiţă dzâse: “Sarea easte unâ condiţionalitate a majoritatil’ei a organismilor v’ie, sarea easte un elementu indispensabil tru procesile di electroliză ţi asiguripsescu funcţionarea a corpului. Că discutăm di procese di oxidare sau di reducţie, sarea asiguripseaşte starea di sănătate a organismilor. Easte fundamentală tru existenţa a comunităţilor nu maşi trâ spaţiul românescu ama şi trâ spaţiul a Ţărilor di Nghios di exemplu, spaţiul francez. Avem argumente arheologhiţe multu solide trâ exploatarea saril’ei, ninca di pi la anulu 10.000 î. Chr. a unor zăcăminte di sare gemă di aform’ia a faptului că exista unâ tradiţie lungâ a exploataril’ei a rocilor dure, cheaţari sânâtoase. Aşi, tehnologhia eara disponibilă şi la aestu nivel. Trâ spaţiul românescu, în Transilvania, tru zona Covasna, ama şi în zona Vâlcea di-tru Muntenia avem demonstraţia a unor exploatări di sare gemă databile pi la 1.800 ninte di era crâştinâ. Aţea ţi easte foarti interesantu este faptul că există unâ asociare anamisa di culturi ale epocâ a bronzului, multu avansate şi bogate, şi existenţa a unor zăcăminte di sare di importanţă ma mare ică ma m’ică. Cazulu Sărara Monteoru easte emblematic. Easte unâ cultură ţi si tinde până adâncu tru Europa Chentrală şi spre sudlu ale Dunăre. Easte cazulu şi ma limpid a zonâl’ei Vâlcea cu situl Buridava şi ştim că easte unâ zonă cu unâ densitate extraordinară di locuire.”


    Di-tru arcul carpatic, sarea fudzea tru dauă direcţii: spri vestu şi nord-vestu şi spri sud şi sud-estu. Carol Căpiţă nâ oferă ma multe detalii şi dzâţe: “Ma că si mutrearim la unâ hartă şi să poziţionăm exploatările di sare în raportu cu centrile şi distribuţia ale cheramicâ, aţea ma vizibla formă di mărturie arheologhică, videm că spaţiul românescu aproviziona cu sare gemă dauă arii fundamentale tru cristalizarea unei culturâ europeanâ. Pi di unâ parte avem unâ direcţie di cătră Transilvania spri Ungaria, Slovacia şi di aclo ma diparte tru spaţiul ghirman, spaţiu tradiţional cu elipse di sare. Aesta asiguripsea importul di halcumâ di exemplu din zona Europâl’ei Chentrale şi stătea la baza a unor culturi di epocă a tungiului din România absolut spectaculoase, cum eastei Wittenberg. Pi di altă parte, tut pi baza cheramicâl’ei, si ved ligăturile cu spaţiulu sud-danubian, cama multul în zona dalmată, Balcan’l’i di Vestu şi ma diparte spri Trachia. Easte interesantu şi faptul că aţiste direcţii di forţă dinspre estu spri vest, dinspre nordu spri sud sunt şi pi linia ale pitrundire a ultimilor chimate di migratori indo-european’i, aţel’I ţi duc la ultima fază di creare di popole indo-europeane tru spaţiul românescu. Ştim di-tru studii multu serioase faptul că aţiste chimate di indo-european’i suntu chimate cama multu pastorale. Ama, are unâ ligâturâ multu streasâ anamisa di culturile pastorale şi existenţa a saril’ei gemâ. Aşi că, tute aţiste elemente nâ fac să creadim că sarea di-tru spaţiul românescu fu di mare timel’u în crearea a unui orizontu cultural ţi marcheadză bitisita a preistoril’ei europeanâ.”


    Sarea carpatică fu nu maşi un necesar alimentar. Ea easte considerată unul di protile elemente ţi duse la constituirea a protilor forme di aprucheare întră comunităţ şi individz îndipărtaţ. Carol Căpiţă dzâţe “Poate că spaţiul românescu nu easte ahât di chentral tru gheneza a mileţlor europeane, existarâ nucleie diferite di etnogheneză, voiu s-hiu ma rezervat tru aestu sensu. Cum ţi s-hibâ ama, sarea românească easte un candidat multu mai serios dicât malâma la un imnat di difuziune culturală, a unor vidzute culturale comune europeane. Ma probabil aghentul trâ crearea a unui culoar di urdinare di idei, di modele ornamentale, di obiecte, di populaţie, până la un punctu, easte sarea. Fără malâmâ easte ma lişor canda, fără sare tru niţiun caz. Ma că s-hibâ ţiva semnificativ tru sarea românească easte, pi di unâ parte, cantitatea, pi di altâ, aţea că easte lişor trâ exploatare. Nu suntu zăcăminte care să caftâ săpături multu ah`ndoase ică riscante. Mizi ma târdzâu, cându apare fenomenulu di spăiare a saril’ei acaţâ să apară probleme di microrelief, şi anume cavităţ periculoase. Până târdzâu, exploatarea si feaţe ca într-unâ carieră.”


    Şi după milioane di an’i, rezervele di sare di-tru bazinulu carpatic suntu exploatate ninca şi par inepuizabile. Trâ omulu di azâ, sarea nu mata easte un elementu di aprucheare, că easte un simplu condimentu.


    28.ian.2013

  • Carnet


    Tu ahurhita a meslui marţu, dramaturgul Matei Vişniec vini ti ândauă dzâli tu Românie, ta s-participă la Ună seară a zboarălor di vreari”, cu itia a Dzuuăl’ei Internaţională a Mul’earil’ei. Cu aestă ispeti zburâm cu Matei Vişniec ti mul’eri şi rollu a lor tu societate, cum şi tu bana a lui: Câţe escu vinit ti 8 di Marţu Bucureşti, voi sa spun dupu minduita a mea aestă Dzuuă Internaţională a Mul’earil’ei.Lipsea s-hibă sărbăturisită cafi dzuuă căţe rollu pi cari lu- au mul’erli tu bana a noastră, a bărbaţlor, cum şi tu bana ali societati easti di multi ori minimalizat. Vrea s-eara ghini ca, tu aestu chiro di democratizari, cându mul’earea ari un rol tut ma mari, s- lucreadză la measa di lucru a yinitorlui ma multu mul’earea. Mini, ca artisu, daima fui influenţat ti ghini şi inspirat di mul’eri. Mul’erli au avută un rol extraordinar tu bana a mea, ahurhinda cu dada, cari eara dascală şi cari ân’i băgă tu mână cărţă importanti, şi cari mi purtă cu angătan di mână tu lumea ali literatură, ali ficţiune, a artăl’ei, a sensibilitatil’ei, dapoia cu sora mea, mul’earea a mea, cu fitica a mea, alti thiseri di ghen sentimental ţi le-am avută… Mul’erli au avută un rol importantu tu bana a mea, mi-au inspirată, mi-au cârtită, n’-au agiutată”.


    Ună di nai ma nalili cărţă a scriitorlui Matei Vişniec lansati tu Românie easti “Cărţă di vreari câtâ ună prinţesă chineză”, tipusită la Editura Humanitas şi u scoati tu migdani mirachea a lui ma nauă ti literatura erotică. Işişi autorlu pricunoaşti că tâş dupu ţi umplu 45 di an’i ahurhi s-aibă mirachi ti aestă turlie di literatură: Cărţă di vreari câtâ ună prinţesă chineză” easti ună carti di maturitati amânată, ună carti pi cari u scoş anlu aestu la Editura Humanitas şi pi cari u am scriată aoa şi doi-trei an’i. Easti ună reflecţie ti ligătura anamisa di bărbat-mul’eare-vreare, ţi easti aţea tandreţe (dizn’irdari), ţi rol filosofic ari aestă tu bana ali uminitati. Cărţăli suntu cătră ună prinţesă chineză” căţe prindi s-aibă ună enigmă tu cafi un di aesti titluri. Aţel’i cari ghivăsescu cartea până tu bitisită află şi apandisea. Tu aestu momentu, China easti un mistiryiu, easti ună mari cultură tu idyiul chiro, pi ninga mistiryiulu ţi lu reprezintă ea di punctu di videari icunomic, social, politic, easti ună mari cultură şi ari ună mari adeti a erotismului tu China. Dimi, ari multi itii ti cari am ufilisită aestăă numă, di prinţesă chineză” şi aţel’i cari va u ghivăsească cartea, vă sânveaţă ş-ma multi”.


    Protlu spectacol adrat dupa aestu bair di confesiun’i ali imaghinarlui intim fu prezentat tu 2009 la Festivallu a Teatrului Kazi di Tokyo şi poartă simnătura a actorlui francez Olivier Comte. Prota lectură publică tu limba română s-feaţi tu 2011 la Festivallu Internaţional di Teatru di Sibiu şi u feati actorlu Ciprian Scurtea.


    Textili dit Cărţă di vreari câtâ ună prinţesă chineză” suntu ună alternativă la ună literatură erotică vulgară diprimansus cari si scrii tu aestu momentu, dzâţi Matei Vişniec: Vulgaritatea agiunsi ahântu banală, că aproapea nu mata nă nivriseaşti, câţe him anâpâdiţ di ea, bânăm tu ea. Nu easti normal, prindi s-tânem cheptu contra ali vulgaritati tu artă, tu literatură, maxus tu literatura erotică. Vulgaritatea easti ună voahă a unui modernism ayun’isit, a unăl’ei modernizări cari nâ aspeală măduua. Ti exemplu, Sadi nu eara ahântu vulgar tu literatura a lui erotică, cum nâscânţă tiniri cari ângrâpsescu tora literatură erotică. Ună turlie, Marchizlu di Sade eara un revoluţionar cându ş-ăngrăpsea scria aţeali texti ţi agiumsiră clasiţi. Mi nivriseaşti ună turlie di vulgaritati a limbăl’ei română tu scrierli a nâscântor tiniri, cari caftă ună turlie di libirtati, ama u află tu vulgaritati, tu loc s-u află tu poezie ică tu invenţie”.


    Tora ayon’ia, Matei Vişniec lu lansă patrulu roman, ângrâpsit pi limba română, ca tuti romanili a lui: Ari numa Mintireaja preventivă” şi easti inspirat dit mintăturli ţi li fac mediili di informari. Easti inspirat di turlia tu cari informaţia, tu aestu momentu, nâ la măduua, eastiinspirat dit manipularea prit informaţie. Tu aestu roman mini ân’i imaghinez ună catandise fictivă, ama cari poati să s-facă — easti zborlu ti ună agenţie imensă cari adară ună amirărie mediatică şi cari ahurheaşti s-lu spună yinitorlu. Ari ananghi di fânicadz, , drami ta s-poată s-armână pi lucru. Dimi, ândreadzi ficţiun’i ta s-poată s-armână pi lucru. Ţi va s-dzâcă că, tu yinitorl’i 10-15 an’i, uminitatea va s-bâneadză drami di cari au ananghi amirăriili mediatiţi ta s-armână tu bană. Nu him diparti di aestă fandazmă. Mini lu spun cazlu ca pi ună turlie di literatură science-fiction, ama suntu gâilipsit cându ved aestă aspărdzeari a sinurlor anamisa di realitati şi ficţiune, anamisa di informaţie şi manipulare”.


    Protlu roman al Matei Vişniec apridus pi franceză cât u vidzu lun’ina a stampăl’ei. Easti zborlu ti Sindromlu di lâhtari tu Câsâbălu a Lun’in’ilor”, cari easti lansat dzâlili aesti la Salonea Internaţională di Carti di Paris. Anamisa di multili a lui călătorii şi participări la evenimenti, Matei Vişniec află chiro s-ângrâpsească: piesi di teatru pi franceză şi ţinţilu roman pi limba română, cu titlu Emburlu di ahurhiti di roman”.


    Autor: Luana Pleşea


    Apriduţearea: Irina Paris