Academicianlu Ioan Caragiani, faptu tu hoara Damasi, tu Gârţie, tu 11 di şcurtu 1884, fu un di membril’i fondatori ali Academie Română, cu un important tu cultura românească ş-tu aţea armânească, prit aţea că ngrâpsi multi studii mutrinda folclorlu, limba ş-istoria a armân’lor.
Scoala primară u feaţi nhoara iu s-amintă ş-dapoia nviţă Grevenea şi tu Vlaho-Clisura, iu lu avu dhascal pi Apostol Margărit. Dit 1856 feaţi Facultatea Di Filologhie tu Atena, după cari vini tru Românie. Aoa lucră prota ca profesor di limbă greacă modernă la Şcoala Comercială di Bucureşti, a dapoia la Ghimnaziul Chentral di Iaşi ş-ahurhinda cu anlu 1866 fu profesor di limbă ş-literatură elină la Facultatea di Iaşi.
Agiumsi ş-decan la Facultatea di Literi, ş-dit anlu 1866 membru fondator ali Academie Română.
Tu anlu 1891 publică “Studii istoriţi ti român’il’ii dit Peninsula Balcanică”, lucrari ţi fu tipusită diznou tru anlu, 2002 la ed. Profile Publishing di Bucureşti. Aestă lucrari easti ş-un multu avut izvur onomastic (di numi armâneşti). Toponimia ş-onomastica eara lucri identitari ţi ăl’i făţea să s-aleagă armâni’l’i di alanti etnii balcaniţi.
Elenistu aleptu, Caragiani stridusi pi limba română tu proză dit Homer, “Odisseia” ş-“Batrachomyomahia” cum ş-ună parti dit “Iliada”.
El feaţi striduţeri ş-dit Theocrit (născănti idili), dit “Retorica” al Aristotel cum şi nâscănti miryiuluseri populari gârţeşti.
Ioan Caragiani ăncl’si ocl’i tră totna tu 13 di yinar 1921,casăbălu Iaşi.
“Eara atumţea ş-easti nica, – spunea un altu membru di la “Junimea”, George Panu,- un om multu simpatic ş-orighinal. Criscut tu ămplin Orientu năs li ştea adeţli şi şicăili a tutulor mileţlor dit Peninsula Balcanică ş-ditu alanti părţâ, ali Amirăril’ie ănturţească, maxus îl’i cunuştea clasiţl’i elen’i, dit cari ş-avea adrată şi zânatea a lui.”