Tru România, iu, simfun cu atea dit soni catagrafie, 98 tru sutâ dit bânâtori sâ spunea criştin’i, Cârciunlu easti, deadun cu Paştili, nai cama importantulu evenimentu religihos a anlui. Easti unâ sârbâtoari a fumeaiil’ei cându, adunaţ anvârliga di bradlu armâtusitu, oamin’il’I ş-fac dhoarâ un alantu şi s-hârsescu di oarili ţi li trec deadun la measa ţi aşi cum easti adetea s-bagâ mâcări dit carni di porcu, cuzunaţ şi yimişi. Di Cârciun, parei di colindâtori hâbârisescu amintarea a Hristolui, tru len turlii di adeţ dit patrimoniul cultural universal. Mulţâ român’i li ufilisirâ aţeali dauâ dzâli adye tra s-urdinâ tru locuri tu cari deadi neauâ, alinândalui, ti exemplu, la cama di 2000 di meatri, tru Carpaţil’i Meridionali iu, la Bâlea-Lac, easti hotelu gol di gl’eţu dit vâsilie.
Anlu aestu, hotelu fu adrat tu urnechea baroc si yilipseaşti personalităţ a epocâl’ei – Voltaire, Moliere, Maria-Antoaneta, Bruckenthal. Mulţâ embistimen’I eara duşi la liturghia di Cârciun ţânutâ la catedrala a Patriarhiil’ei Ortodoxe Români icâ la catedrala Mitropoliil’ei Catoliţi di Bucuresti. Patriarhul Daniel, a BOR âl’I cândâsi român’il’i s-nu ş-chearâ avearea sufliteascâ a pistil’ei şi a filotimiil’ei iara mitropolitlu romano-catolic Ioan Robu âl’I plâcârsi s-mindueascâ la grita a Dumidzălui. Tru a daua dzuuă a Cârciunlui embistimen’li ortodocsi eara cl’imaţ ta s-l’ia parti la sârbatoarea a soborlui a Stâ Mâriil’ei şi a Sâmtului Nicodim, la mânâstirlu Tismana (sud-vest). Tismana easti un di nai cama vecl’ili locări monastiţi adrati pi teritoriul ali Romaniei (sec al XIV-lea) dupâ criştinarea a bânâtorlor dit aesti locuri di cătră apostalu Andrei. Nica şi tră militarl’ii român’i aflaţ tru misiuni internationale di ţâneari ali irini, Cârciunlu avu semnificaţia traditionala, acâ mâyia a sârbâtoaril’ei fu bânatâ tu conditii speţifiţi di cătră aţel’I aproapea 1200 di militari aflat tru Afganistan, tru Bosnia-Hertegovina, tru Kosovo ică pi continentul african.
Nai ma lun’inoasa sârbâtoare a criştinâtatil’ei fu idyealui, unâ furn’ie tra s-pitreacâ mesaje a naţiunil’i tră prezidentul ali Românie, Traian Basescu, cari lâ ură a compatrioţilor s-hibâ ma buni şi să s-mindueascâ ma multu la atel’I di ningâ el’I, maxus la atel’I ţi au ananghi di compasiune şi solidaritate. Un mesaj ti darea curayiu pitricut a român’ilor, nica şi a aţilor dit provincia istorică Basarabia si dit tutâ lumea vini ş-di partea vâsil’elui pi ilikia nai cama marea dit Europă, vâsil’elu Mihai ali Românie, tu chirolu di ma ninti. El lâ oarâ a aiştor sârbatori cu harauuă, irin’e sufliteasca şi furn’ie ti pirifânseari ca român’i.
Textul: Valentin Tigău
Armânipsearea: Taşcu Lala