Radio România Internațional

Category: Actualitati

  • Polim di emburliki anamisa di SUA – UE?

    Polim di emburliki anamisa di SUA – UE?

    Nai mai marli portu fluvial românescu, ți ari ș-alti hâiri icunomiți, easti bâgatu aproapea di sinurlu cu Ripublica Moldova şi Ucraina, câsâbă universitaru -, Galaţiul graviteazâ, di dzăț di añi, anvârliga di combinatlu siderurghic. Elu easti nai ma marli ditu vâsilie.

    Uzina fu dișcllisâ tu 1966 și şasi añi ma amânatu avea cama di 50 di ñilli di lucrâtori. Un studiu ditu 2011 scutea tu migdani că douâ treimi ditu oamiñilli di Galațiului lucrarâ i nica lucreadzâ tu combinat i tu făbrițli ți au ligâturâ cu elu. Bași ș-pareia di fotbal fanion a câsâbălui ș-a giudeţlui, campioanâ ali Românie aoa și 14 añi u ari numa Oţelul (Cilekea). Dupâ câdearea ali dictaturâ comunistâ, combinatlu fu privatizat. Adzâ easti proprietatea ali Liberty Housi Group, adratu di britaniclu cu zârțiñi indiani Sanjeev Gupta. Și dukeaști cabaia criza gheneralâ ditu industria ivropeanâ ți hârgiuiaști energhie.

    Ñiercuri, dzăț di lucrâtori ditu combinatlu Liberty Galaţi feațirâ protesti, nihârsiț di amânarea di pâlteari a tiñiiloru di cathi mesu ș-a altoru ândrepturi. Combinatlu nu mata ari activitati di nauâ meși, iara cumândâsearea a lui lo, tu instanţâ, izinea ti proțedura di concordat preventiv, ți u alasâ s-amânâ patru meși executarea zorlea ditu partea a creditorilor. Tora di oarâ, siderurgişțâlli gălăţeñi nu suntu pufisiț s-ankiseascâ unâ grevâ gheneralâ şi dzâcu că nica aşteaptâ limbidzări ditu partea a cumândâsearillei a combinatlui.

    Ivroparlamentarlu PSD Dan Nica, ți șadi di 40 di añi Galaţi, feați tâmbihi ti piriclliulu di âncllideari a combinatlui, ațea ți va s-alasâ fârâ pâradz ñilli di tăifuri:

    „Industria ivropeanâ easti tu unâ catastisi lai ași cumu nu ari futâ canâoarâ. Combinatlu di Galaţi easti tu mari piriclliu ta-și dânâseascâ lucurlu, iara dzăț di ñillii di oamiñi va-și kearâ lucurlu. Idyealui easti ș-ti industria a aluminiului, idyealui ș-ti industria a cimentului, ti industria a ângrâşâmintilor kimiți, di cara nu putumu s-lomu misurli di cari eara ananghi: pâhadz mări la energhie, importuri ditu vâsilii ți s-hibâ anaparti di Uniunea Ivropeanâ ți suntu adrati cu siligheri mări di bioxidu di carbon ş-ți aputursirâ pâzarea ali Uniuni Ivropeanâ, xikea di finanţari ditu ițido izvuru, programi ivropeani, Banca Ivropeanâ di Investiţii cari nu va ta s-da pâradz ti tuti aesti programi.”

    Ma multu, dzâcu experţâlli, criștearea a taxilor americani la importurli di cileki va s-agudeascâ multu industria siderurghicâ ditu Uniunea Ivropeanâ, tamamu ș-România. Ivrodeputatlu UDMR Iuliu Winkler:

    „Ma s-minduimu că adâvgămu 25% ți yinu pisti hărgili di arada, atumțea, dealihea, va s-facâ ma ahândoasâ criza tu cari easti industria a cilekillei emu tu Uniunea Ivropeanâ, emu tu Românie, di cara ari unâ crizâ ți yini, prota ș-prota ditu pâhălu a energhielli. Energhia easti di vârâ trei ori mai scumpâ tu Ivropa di Statili Uniti ş-aesta aspardzi tutâ minduita di antrițeari ivropeanâ”.

    România easti treilu exportator ivropean di cileki câtrâ Statili Uniti şi, deadunu cu Ghirmânia, protlu exportator di aluminiu.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Parlamentul Ivropean andrupaști Ripublica Moldova

    Parlamentul Ivropean andrupaști Ripublica Moldova

    Parlamentul Ivropean apufusi sâ-lli da ali Republicâ Moldova nai ma marea pachetâ finanțiarâ di andrupari ditu isturia a statlui românofon, di 1,9 miliardi di evradz.

    Mecanismul di reformâ şi crişteari ti Republica Moldova ari tu umuti s-u agiutâ s-țânâ keptu a cripăriloru ți li ari, ma multu zñia di la polimlu di preșcăvie ali Arusie contra ali Ucrainâ, cripări tu securitati, icuomie şi mileti. Pacheta pruveadi darea di 520 miliuni di evradz di turlie granturi, deadunu cu 1,5 miliardi di evradz di turlie mprumuturi cu tocu scâdzutu, ațea ți va u agiutâ Moldova sâ-s reformeadzâ fârâ s-adunâ borgi ți nu poati s-u pâlteascâ.

    Mecanismul pruveadi, tutnâoarâ, unâ prefinanţari di 18% ditu andruparea totalâ ți da izini la unâ scumbuseari ayuñisitâ a izvurloru ta s-da curai ali securitati energheticâ, ali infrastructurâ di dânâseari ali arușfeti şi modernizarea a servițiilor publiți. 20% ditu fondurli ți nu s-pâltescu nâpoi va s-hibâ dati ti anvârtușarea a instituţiilor ali Republicâ Moldova pritu sistemi di chivernisi dighitalâ, di adrari a reformiloru a funcţionariloru publiț ş-a reformilor giudițiari, jgllioati di prota thesi ti chivernisearea cu hâiri a fondurlor UE.

    Ivroparlamentarlu român Siegfried Mureşan dzâsi că aesti fonduri va s-adarâ condiţiili ta s-poatâ s-hibâ ma vârtosu cratlu moldovenescu ditu videalâ icunomicâ, instituţionalâ şi suțialâ şi s-aproaki ma multu di Uniunea Ivropeanâ.

    Siegfried Mureşan: „Pâradzlli va s-agiungâ tu lucrări di infrastructurâ rutierâ, a calillei di heru, tamamu ș-a apuntillei di ligâturâ pisti Prut, ta s-leagâ ma ghini Ripublica Moldova di Uniunea Ivropeanâ. Pâradzlli va s-ducâ tu ligâturi energhetiți, emu electricu, emu gazi, anamisa di Ripublica Moldova şi România. Pâradzlli va s-ducâ tu instituţii di anvițari, sculii, grâdiniț. Pâradzlli va s-ducâ tu modernizări di spitali, bași ș-tu adrarea di dauâ spitali ma mări, reghionali, unlu tu arațili ș-alantu tu notlu ali Ripublicâ Moldova”.

    Siegfried Mureşan feați tâmbihi, ama, că, maca Ripublica Moldova va s-hibâ cumândâsitâ ma largu di kivernisi ți nu-și tiñiseaști borgili, atumțea, Planlu ivropeanu di crişteari va s-hibâ tu pirclliu.

    Unâ oarâ cu aprukearea a pachetâllei di finanțiari di andrupari, Parlamentul Ivropean apufusi s-dișcllidâ unu birou di legâturâ Chişinău. Aestu va s-hibâ punctu di ligâturâ anamisa di Bruxelles şi Parlamentili naţionali, suțietatea țivilâ şi partenerlli locali ditu reghiunea a Suțatâllei ditu Apirita ali Uniuni Ivropeanâ, Ucraina, Georgia şi Republica Moldova.

    Prezidentul a Leghislativlui moldovean, Igor Grosu, s-hârsi di apofasi ș-dzâsi că Biroul va s-agiutâ la fâțearea ma bunâ a proțeslui leghislativu, ama ș-la informarea a țetăţeñilor di hâirea di aprukeari di marea taifâ ivropeanâ.
    Tu arada a lui, vițepremierlu moldovean ti Integrari Ivropeanâ, Cristina Gherasimov, luyursi că apofasea easti unu vârtosu simnal di andrupari.

    Ripublica Moldova dipusi câftarea di aprukeari la Uniunea Ivropeanâ tu meslu marțu 2022 și apruke statutlu di vâsilie candidatâ tu melsu cirișaru idyiulu anu.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • CCR şi alidzerli prezidenţiale

    CCR şi alidzerli prezidenţiale

    Ditu seara-a dzuãllei di 24 di brumaru anlu ţi tricu, cându un cvasinicãnoscutu aminta, ti ciudie, protlu turu a alidzerloru prezidenţiali şi ãlli scutea ditu agioclu electoralu politicieañi cu numã, a deapoa, numa aluştui agiumsi nai ma vidzutã pi televiziuni şi site-urli di hãbãri. Ti ntribarea cum fu di cãbuli, apãndãsi, nu dipu cãndãsitoru, după nãscãnţã, Consiliul Supremu di Apărari a Vãsiliillei, aţelu cari, maca adunã hãbãrli ţi li avea di la serviţiili di informaţii, agiumsi pi isapea că independentulu Călin Georgescu avu hãiri di unã atacã hibridã a unlui actoru statalu xenu – s’clleamã di la Rusia, maxusu pritu unã vidzutã cabaia mari pi platforma TikTok.

    După turlu unã, publiclu putu s’aflã ndauã lucri ditu programlu a candidatlui Georgescu şi cãnãscu, aestã turlie, neise, un personaju ţi eara anamisa di ciudie şi nfãrmãcari. Cu criticâ maxusu ti Occidentu, ti apartenenţa ali Românie la NATO şi UE şi hãrãcopu ti Rusia alu Putin, Georgescu scutea dininti un sistemu icunomicu autarhicu di aduţea aminti di ceauşismulu târdziu/amãnatu şi alãvda aţea ţi elu lugyrsea excepţionalismulu românescu. Iarapoi anamisa di exponenţãlli aluştui nai cama aprukeaţ di elu s’arãdãpsea mastili cu anami a fascismului interbelic.
    Tru 6 di andreu, Curtea Constituţională lo unã apofasi ţi nu s’ari faptã tu 3 dekenii şi giumitati di democraţie: dãnãsi alidzerli prezidenţiali, di itia cã eara aspartu tutu proţeslu electoralu cu hãirlãticã ti Georgescu.

    Andrupãtu di partidili ţi sã spunu cu numa suveranisti, neisi populisti şi ultranaţionalisti, cari s-ascumbusirã deadunu cu elu, Georgescu s-angrãpsi, vinirea ţi tricu, tru yinitoarea antriţeari ti scamnulu prezidenţialu, cari va s’ţãnã tru 4 şi 18 di maiu. Dumãnică, Biroulu Electoralu Tsentralu nu-lli apruke, ama, candidatura, di adusi aminti tamamu apofasea a CCR ditu andreu. Cu mari ngãtanu, Curtea pimsi, marţã, ca hiinda nithimilliusitã contestaţia al Călin Georgescu tu ligãturã cu apofasa BEC şi nu-lli apruke candidatura, apofasi ţi easti difinitivă/ ti daima.

    Uidisitu cu BEC, candidatura al Călin Georgescu nu tiñiseaşti cãftãrli di legalitati, di itia cã aestu, pritu nitiñisearea reguliloru cu proţedurli electorali, u cãlcã işişi borgea ta s’veaglle democraţia, cari s’ntimilleadzã pi alidzeri tiñisiti, integri şi imparţiali.
    Suvearaniştilli, ncapu cu AUR, nu aprukearã aţea ţi u numãsirã apofasea cu cãlcarea a nomlui di Curtea Constituţionalã.

    Ahurhitã, neisi pi TikTok, carieara politică al Călin Georgescu, ca vãrã sãghitã, ama multu şcurtã, s’pari cã s’bitisi la CCR. Paraexpunirea lli-adusu, ama alti pruvlemi. Aţelu di ma ninti candidatu fu adusu, tora ma ninti ti controlu judiţiaru, tru un dosaru tru cari ãlli si aduc stepsuri greali. Prota di eali easti una ditu nai ma sertu pidipsiti tru Codlu Penalu, dimi anţãparea-a bãnãtorloru contra ali aradã constituţionalã.

    Alanti infracţiuni ti cari easti aflatu cãbati suntu dimãndarea-a hãbãrloru arãdoaciki, falsu tru declaraţii mutrinda declaraţiili cu avearea şi izvurli di finanţari ali campanie electoralã, nkisita icã thimilliusearea a nãscãntoru organizaţii cu haractiru fascistu, rasistu icã xenofobu şi antisemitu şi aderarea icã ndruparea sumu iţi turlie a nãscãntoru ahtãri parei, ama şi promovarea tru publicã a cultului persoaniloru stipsiti cã au faptã nãscãnti infracţiuni di ghenochidu contra-a uminitatillei şi ti crimi di polimu. Călin Georgescu nu aproaki tuti aesti cãbãţ.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Malmâ ivropeanâ ti atletismul românescu

    Malmâ ivropeanâ ti atletismul românescu

    La cathi doi añi, astrițerli, tu atletismul ivropean, ahurhescu, tu anchisitâ di primuvearâ, cu campionatili continentali tu salâ. Aoa nâ adrămu unâ protâ idei ti ațelli ți au doarâ pi plan internaţional ti aestu sportu. Ași, imaghinea ți nâ u adrămu la Campionatili Ivropeani indoor bitisiti di pțânu kiro, Apeldoorn, tu Vâsiliili di nghiosu, fu ti ciudii ș-mulu hârioasâ ti ațelli ți au miraki ti atletismul românescu.

    Pareia tricolorâ bitisi astrițearea cu dauâ medalii/nișăñi: malmâ tu astrițearea la mascuru di arcari a greutatillei, pritu Andrei Rareş Toader, ş-asimi la triplusalt feamin, pritu Diana Ion. Fu cama bunlu palmares tricolor tu unâ astrițeari continentalâ atleticâ tu salâ tu añilli di ma nâpoi. Dupâ 8 añi fârâ medalii, di la ediţia ditu 2015, româñilli alinarâ pi podium bași tu 2023, anda, Istanbul (Poli), Claudia Bobocea amintă asimea la 1500 di meatri, iara Gabriel Bitan, la lundzimi, lo medalia di bâcâri.

    Di 20 añi ama, România nu mata avea amintatâ unu titlu ivropean la unu campionat indoor, ma multu di ațelu loat di Elena Buhăianu, Madrid, tu proba feaminnâ di 1500 di meatri, tu 2005. Ninti di astrițeari, umutea a tehnițieñilor româñi eara apridunatâ.

    Scupolu ți lu avea federaţia di atletismu di Bucureşti eara locurli 4 i 6 ş-alti dauâ calificări tu soni.

    Tu unu interviu datu ali aghenţie Agerpres, Oana Pantelimon, antrenoari la lotlu naţional, alâvda şansili al Andrei Rareş Toader, ți avea unâ anchisitâ bunâ. Dumânicâ, aesta sâ spusi dealihea. S-califică tu sonea di greutati pi loclu 4, cu unâ arcari di 20 meatri şi 59 di țentimeatri. Tu ațelu ditu soni actu putu, ama, 21 di meatri şi 27 di țentimeatri, cu 23 di țentimeatri cama ghini di doilu clasat, suedezlu Wictor Petersson. Ma multu, isapea spusi unu nău recordu naţionalu ali Românie.

    Prota medalie a pareillei româneascâ, Apeldoorn, fu ama ațea loatâ viniri, di Diana Ana Maria Ion – asimi la triplusaltu. Cu isapea di 14 meatri şi 31 di țentimeatri, ea lo nai ma di simasie performanţâ ditu cariera a llei. Malma u lo atleta spaniolâ Ana Peleteiro – Compaore, cari ansâri cu şasi țentimeatri ma multu di Diana. Medalia di bâcâri u lo finlandeza Senni Salminen, cu 13 meatri şi 99 di țentimeatri. Lipseaști s-adâvgămu că Diana Ion avea intratâ tu soni pi loclu 7 tu calificări.

    Tora lipseaști s-facâ Mondialili indoor di China, ditu Nanjing, tu chirolu anamisa di 21 şi 23 di marțu. Astrițerea lipsea s-facâ tu 2020, ama di itia ali pandemie ea fu amânatâ trei añi arada și, pânâ tu soni, fu apufusitâ tu aestu vadé.

    Autor: Florin Orban
    Apriduțearea: Mirela Sima

  • Piricllul a focurloru di veghetaţie

    Piricllul a focurloru di veghetaţie

    Focurli vârtoasi di veghetaţii ditu dzâlili ditu soni, adusirâ zñii pi locuri mări ditu Românie, dusirâ ș-la moartea ș-arănirea a niscâtoru oamiñi. Dzăț di focuri preșcavi s-apreasirâ ditu ahurhita a meslui, iara foclu s-apruche di casili a oamiñiloru ditu ma multi reghiuni. Chivernisea scoasi pompieri pi ațeali locuri ta s-alumtâ cu pirili. Pompierilli furâ agiutaț ș-di lucrâtori di la alti structuri, ta s-astingâ focurli, niscânti di eali cu zori s-poț s-agiundzâ. Ei furâ misticaț tu dzăț di hori ditu șapti giudeți.

    S-misticarâ, deadunu cu pompierilli și salvamontişțâlli, ama și piloţlli a Ministerlui di Interni ș-di Apârari. Ațeali dauâ elicopteri Black Hawk a Inspectoratlui Gheneral di Aviaţi silighirâ cama di 77 di toni di apâ ti astindzearea a focurloru, iara unu altu elicopter feați unâ misiuni di mutreari a zonâllei. Tutnâoarâ, unâ aeronavâ Spartan a MApN acţionă ti andruparea a forţilor di lucru, ta s-astingâ foclu.

    Chivernisea lâ feați tâmbihi a oamiñiloru s-aibâ angâtanu și s-nu mata ardâ ierghili di pi locurli agricoli. Tutnâoarâ, chivernisea dzâsi că catastisea easti lai: 650 di ihtări arsirâ tu meslu yinaru, meslu ți tricu alti 4.400 di ihtări, iara meslu aestu, maș tu optu dzâli, arsirâ 4.600 di ihtări. Tu mași trei dzâli furâ cama di 300 di focuri. Tu minduita a șeflui a Departamentului ti Catastisi di Ananghi, Raed Arafat, mași oamiñilli suntu câbati ti aesti zñii. El exighisi că focurli di veghetație nu ahurhirâ di itia a fenomenilor meteorologhiți. Raed Arafat:

    “Easti limbidu, tu aestu kiro focurli di veghetație di pâduri nu s-feațirâ di furnia a temperaturâllei mari i a chiritlui. Noi putem sâ zburâmu ti acțiuni adrati castiné di oamiñi cari i că s-anvițarâ s-adarâ ahtari lcuru i că vor s-curâ niscânti câmpuri tu zona iu ari veghetaţie uscatâ, furnie ti cari noi minduim că suntu adrati castiné.”

    Di altâ parti, Raed Arafat âlli feați tâmbihi ali chivernisi localâ s-lâ dzâcâ a oamiñiloru ti piricllul a focurloru di veghetație, cu agiutor ditu partea a prefțâloru, ta s-poatâ, ași, s-apărâ fisea, ama și s-agiutâ la afirearea a comunitatillei/isnafillei.
    Pompierilli militari lâ aducu aminti a țetățeañiloru că ardirea a veghetațillei uscatâ nu easti datâ cali pritu nomu. Nitiñisearea a nomlui s-pâlteaști cu ghizai di pânâ di 15.000 di lei (vârâ 3000 di evradz) ti persoanili fiziți ş-di pânâ di 100.000 di lei (vârâ 20.000 di evradz) ti ațeali giuridiți.

    Ma multu, fermierilli ți nu tiñisescu nomlu ți nu da cali la arderi potu s-chiarâ ndreptulu ti pâltearea directâ ică di cathi anu la cari au ndreptu. Tu niscânti cazuri, elli potu s-hibâ daț nanâparti di la agiutorlu finanțiar ti unu i ti ma mulțâ añi arada.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Agiutoru european trã Ucraina

    Agiutoru european trã Ucraina

    Niputearea salami a muabeţloru americano-ucraineani, di viniri, ţãnuti Washington, nu alasă cali ti multi nãdii tu ligãturã cu un arolu mari a Statiloru Unite ti agiundzearea la irini tru Ucraina. Aţelli cari lipseaşti, tora s’aibã aestu arolu, suntu europeañilli işiş. Europa treaţi pritu un kiro greu ti securitatea a llei, spunea, dumãnică, Londra, prim-ministrul britanic Keir Starmer, nicukirlu a unlui summit informalu la cari loarã parti aproapea ţisprãdzaţ di aliaţ ali Ucraina, iu eara vinitu şi prezidentulu Volodimir Zelenski.

    Elli ş-loarã borgea s’cilãstãseascã cama multu ti securitatea ali Europã şi s-armãtuseascã nica ma multu, ama cundillearã, tutunãoarã cã easti ananghi ta s’aiba, ma largu, un agiutoru vãrtosu di partea-a Statelor Unite. AFP cundillea cã andamasea scoasi tu videalã adgheafurlu di minduitã anamisa di prezidentulu american Donald Trump, cari va unã akicãseari di irini iruşi anamisa di Rusia şi Ucraina, şi liderlli europeañi, cari s’pari cã aproaki s’ducã ma largu agiutorlu militaru a Kievlui până cându aestu, va s’agiungã pi unã irine ţi va u lugurseascã ti bunã.

    Europa, spusi Starmer, lipseaşti s’cilãstãseascã nai cama multu, ama ta s’fitruseascã irinea pi continentulu a nostru şi ta s’aprãftãsimu, aestã gaereti lipseaşti s’hibã ndrupãtã di Statele Unite. Ma multi vãsili europeani va ş’creascã hãrgili ti Apărare, spusi secretarlu gheneralu al NATO, Mark Rutte.

    Prezidenta ali Comisie Europeanã, Ursula von der Leyen, spusi, tu arada-a llei, că UE lipseaşti si s’armãtuseascã ntrãoarã şi si s’ndreagã ti ţi easti ma laiu. Ea dimãndã cã va s’pãrãstiseascã un plan lãrguriu mutrinda armãtusearea diznãu ali UE la summitlu european extraordinaru ditu 6 di marţu, planu ţi va s’acaţã tu isapi ananghea cã vãsiliili UE s’amintã spaţlu fiscal tra s’creascã hãrgili militari. Participanţãllii la summitu zburãrã ti ananghea asiguripserloru di securitati trã Ucraina tru yinitu, asiguripseri cari, uidisitu cu spusa a caplui ali Comisie Europeanã, lipseaşti s’ducã la unã amintari tu planu icunomicu până la rezilienţa militară.

    Cu pţãnu kiro ninti di summitlu di Londra, premierlu britanic dimãndã că lucreadză cu prezidentulu francez Emmanuel Macron la un plan tra s’curmã alumtili tru Ucraina, plan ţi va s’hibã pãrãstisitu deapoa a Statelor Unite. Planlu caftã şi unã coaliţie di voluntari ditu arada-a vãsiliiloru europene cari s’da ali Ucrainã garanţii di securitate ma s’agiungã pi unã akicãseari di irini cu Rusia, ama s’aibã şi agiutorlu ali SUA.

    La summitlu di Londra eara dusu şi prezidentulu interimaru ali Românie, Ilie Bolojan. El spusi că participanţãllii apufusirã ta s’da ma largu agiutoru financiaru şi militaru trã Kiev până va s’hibã vulusitu unu armistiţiu. Statele europene lipseaşti tra ş-llia unã fortumã ma mari trã irinea tru Europa, iarapoi aesta caftã criştearea a bugetilor trã apărare. Tutunãoarã, cundille Bolojan, s-agiumsi pi akicãsearea că garanţiile di securitate cari potu s’hibã dati ti Ucraina nu pot s’hibã asiguripsiti ma s’nu aibã unu agiutoru di partea ali SUA. Aesti garanţii di securitate nu sunt maş trã Ucraina, cã suntu ti tutã Ardãrikea ditu Apiritã, di la Baltică pânu di Amarea Lae, cundille liderlu di Bucureşti.

    Autoru: Srefan Stoica
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Declaraţii după andamasea trã Ucraina di Londra

    Declaraţii după andamasea trã Ucraina di Londra

    Prezidentulu interimaru ali Românie, Ilie Bolojan, spuni că asiguripserli di securitate ţi va-lli si da ali Ucrainã va s’hibã, neise, ti tutã Arãdãrikea ditu Apiritã, di la Baltică pânu di Amarea Lae’. El cundille, dumãnică, tu bitisita-a summitlui informalu a liderloru di Londra, că andamasea avu tu scupo simfunizarea unu-alantu, ndridzerli a Consiliului European ditu 6 di marţu şi ti unã andamasi, tu 7 di marţu, cu liderlli a vãsiliiloru cari nu facu parti ditu Uniunea Europeană ama cari spunu vrearea ti unã cearei a polimlui ditu Ucraina cari s’da unã irine sigura.

     

    S-agiumsi pi akicãsearea că asiguripserli di securitati cari pot s’hibã dati ti Ucraina nu potu s’hibã asiguripsiti ma s’nu aibã unu agiutoru di partea ali SUA. Tru aestã noimã, ti duţearea ma largu a parteneriatlui transatlanticu va s’cilãstiseascã ti unu planu comunu aţea turlie cã asiguripserli di securitate s’hibã asiguripsiti emu cu unã minteari mari a vãsiliiloru europeani, ama şi pi thimelliu a unlui agiutoru ali SUA ţi poati s’lu asigurispeascã, spusi Bolojan tu unã declaraţie di presă.

     

    Uidisitu cu spusa a caplui interimaru a cratlui român, liderlli andãmusiţ Londra s’akicãsirã tã s’da ma largu agiutorlu financiaru şi militaru trã Ucraina. Tutunãoarã, aeşţã s’akicãsirã tru ligătură cu ndridzearea-a vãsiliiloru europeani aţea turlie cã aestea “ s’aibã unã fortumã ma mari ti irinea tru Europa’. Tru aestã noimã va s’aibã tu videalã criştearea-a bugetilor trã apărari tru yinitu, nica adãvgã Bolojan.

     

    Tutunãoară, adăvgã, nãsu, trã vulusearea a unlui armistiţiu şi ti dãnãseari alumtili, cãtu cama ntrãoarã, ahurhearea diznãu a muabeţloru anamisa di Ucraina şi SUA va s’ndreagã ncllidearea cãtu cama ntrãoarã a ceamaunãllei şi va li dãnãseascã alumtili. Vãsiliili ţi eara dusi la andamasi s’akicãsirã ti hopa yinitoari, ta s’aibã muabeţ, a deapoa, pãnu di bitisita-a stãmãnãllei ţi yini, s’hibã vulusiti apofasi tu aestã noimã, cundille prezidentulu interimaru.

    Autoru: Eugen Cojocariu
    Armânipsearea: Taşcu Lala

     

     

     

     

     

     

     

  • Moţiuni di cenzură băgată Bucureşti

    Moţiuni di cenzură băgată Bucureşti

     

    Parlamentarllii AUR, SOS şi POT (formaţiuni apufusitu-suveraniste, tru opoziţie tru Parlamentul di Bucureşti) dipusirã, marţã, prota moţiuni di cenzură contra guvernuluui PSD-PNL-UDMR, bãgatu pi lucru tu bitisita meslui andreu şi cumãndusitu di suţialu-dimocratlu Marcel Ciolacu. Moţiunia ari numa „Premierlu Nordis lipseaşti s’fugã, româñilli suntu sãtulli cu nitiñisearea faptã” – easti spusa ti aşi dzãsili ligãturi anamisa di Ciolacu şi autorlli a unãllei mega-escrocherii/ unã babageanã-furlãki imobiliarã. Tu ahurhita di mesu, aţea di ma ninti diputată PSD Laura Vicol şi nicukirlu a llei, emburlu Vladimir Ciorbă, eara plãsaţ, ti unu kiro, cu ncllideari ta s’nu facã vãrã lãeaţã/ preventivu. Şi trã alţã trei inculpaţ s’apufusi ncllidearea preventivu tru idyiulu dosaru. Tru cazlu alţãloru şasi, instanţa lo apofasea ti ncllidearea/ arestulu acasã icã aţea cu controlu judiţiaru.

    Ancheta-a procurorlor DIICOT (parchetlu anti-Mafia ditu România) ari tu lucru 40 di inşi şi 32 di firmi, stipsiti cã loarã di la persoani fiziţi icã juridiţi cama di 195 di miliuñi di ivradz, ama nu deadirã a muştiradzloru, ti aeşţã pãradz, apartamentili şi locãrli di parcari trã cari aeşţã pãltirã. Uidisitu cu spusa-a anchetatorlor, avea și cazuri tru cari idyiulu apartamentu fu vindutu la ma mulţã muştiradz. Tu harea di capu/ şeflu politicu ali Laura Vicol, prezidentã a comisillei juridicã tu Camera-a Deputațlor tru aţea di ma ninti leghislatură, premierlu Ciolacu pricãnãscu că azbuirã tru Franţa şi Spania cu avioani privati, deadunu cu ex-deputata și cu nicukirlu Ciorbă. S-ari dusã deadunu cu elli şi ministurlu a Transporturlor, Sorin Grindeanu.

    Semnatarllii a moţiunillei di cenzură spun că actualu executiv easti ileghitimu, numata easti cu pistipseari, tamamau pritu ligãtura-a nãscãntoru membri a cabinetlui cu dosarlu Nordis, şi nu-şi tiñisescu a loru işiş programlu di guvernari, tru cari tãxea, ntrã altili, criştearea-a alocaţiiloru şi a pensiiloru. Guvernulu ari agiumtã di ma multu kiro pi unã isapi arşunoasã ti cãlcarea nomlui/ abuzuri şi eşecuri, cari yilipsescu ampãrţarea pãnu di mardzinã anamisa di putearea politică şi populu român – nica stipseaşti opoziţia naţionalistă. Tutu ditu opoziţie, USR, apufusitu proeuropeanu, dimãndã cã nu ari s’voteadzã moţiunea di cenzură. Unia spuni că, pritu aestã nkisitã ţi nu ari nãdii ta s’treacã ma largu, opoziţia tutã numata va s’aibã nãdia s’nkiseascã cu unã altã proţedurã ti surparea-a Guvernuluui tru aestã sesiuni parlamentară.

    Reprezentanţãllii ali coaliţie majoritarã spunu că România ari ananghi di cearei salami/ soluţii salami, emu nu di strateghii di imaghini, şi tãxescu s’tãnã keptulu/-hercatoru anvãrliga a pareiillei al Ciolacu. Cama multu, liderllii suţialu-dimocraţ şi liberalli spun că iţi slãbinţã pi bãnţãli a majoritatillei va s’hibã sancţionată vãrtosu, iarapoi aţelu ţi va u voteadzã moţiunia va s’hibã scosu ditu partie. AUR, SOS şi POT au deadunu 154 di parlamentari. Trã s’hibã vulusitã moţiunea di cenzurã easti ananghi, ama, di 232 di voturi favorabili, dimi giumitati şi nica unu di tuţ senatorlli şi deputaţlli.

     

    Autoru: Bogdan Matei
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Declaraţii deadunu mutrindalui Ițrâllia Artifițialâ

    Declaraţii deadunu mutrindalui Ițrâllia Artifițialâ

    58 di vâsilii di pi tuti continentili simnarâ, Paris, unâ declaraţie deadunu ti unâ „ițrâlli artifițialâ dișcllisâ, eticâ și ți sâ-lli acațâ tuț tu isapi”, tu bitisita ali unâ andamusi cumândâsitâ di Galie ș-India.

    „Cundillemu ananghea ti unâ minduitâ globalâ, maxus ti problemili di securitati, dezvoltari susto, inovari, tiñie ti ndreptul internaţional, baș ș-ațelu uminitaru şi vigllearea a ndrepturlor a omlui, ndrepturi isa ti mlleri ș-bârbaț, diversitatea lingvisticâ, vigllearea a consumatorlor ş-a ndrepturlor di proprietati intelectualâ” – dzâți declaraţia, iu loarâ parti vâsilii ditu Uniunea Evropeanâ, Canada, India, China ş-Uniunea Africanâ.

    Nicukirlu a andamusillei, prezidentul frânțescu, Emmanuel Macron, a curi zboarâ nâ li pitricu jurnalista di la Radio România ți fu pitricutâ Paris, spuni că „vremu unâ catastisi ți s-da nanâparti filisearea ali ițrâlli artifițialâ ti controllu/ursearea a oamiñiloru. Bâgămu aoa thimelliu nu mași ti inovaţie/sufseari și prucukie, ama ș-ti pistusini, lucru ți va-lli da izini ali ițrâlli artifițialâ s-ducâ ninti.”

    Prezidenta ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, deadi tu șteari anchisita cu numa Alianţa „Iniţiativa a Campioñilor”, a unlui lucru deadunu public – privat, nai ma marli ditu lumi, ti investiţii-recordu tu dumeni la scarâ comunitarâ, di 200 di miliardi di evradz. Ea dzâți că Evropa va s-agiungâ continentul lideru tu ți mutreaști ițrâllia artifițialâ ți tiñiseaști ndrepturli a omlui ş-a axiiloru dimucratiți.

    Bogdan Gruia Ivan, ministrul român ali Icunumie şi ali Dighitalizari, ți fu la aestâ andamusi, dzâsi, ti Radio România, că Bucureştiul easti etimu ti rollu ți ș-lu lo tu dizvultarea/criștearea aliștei tehnologhii a yinitorlui.

    Bogdan Gruia Ivan: „Evropa akicâsi, pân’ tu soni, câtu multu angreacâ s-himu la measa ațiloru ți thimillusescu yinitorlu a lumillei. Di furnia aesta ş-România easti aoa. Aoa ș-doi meși simnămu unâ akicâseari di finanţari di 64 di miliuni di evradz ti hub-lu românescu di ițrâmi artifițialâ, ți conecteadzâ universitâţli tehniți ditu Românie ş-cari, unâ ș-unâ, nâ duți tu aestu proiectu ali Comisie Evropeanâ ca hub reghionalu di xitâxeari.”

    S-bâgă oarâ, ama, și sâ zburâ ș-tu media internaţionalâ, că Statili Uniti ş-Marea Britanie nu loarâ parti la simnarea ali declaraţie deadunu, di itia a niscântoru minduieri ahoryea mutrindalui bâgarea pi aradâ a năiloru tehnologhii. Altâ turlie di cumu va Evropa ți ș-ari miraki ti unâ minari ayuñisitâ, ama va ta s-adarâ tutnâoarâ unâ aradâ ti dezvoltarea/crișterea ali ițrâmi artifițialâ, americañilli vor „s-facâ tuti gairețli mași ta s-angâsâiascâ politițili pro-crişteari” tu aestâ dumeni.

    Uidisitu cu minduita a vițeprezidentului american, republicanlu J.D. Vance, unâ andridzeari multu mari poati s-vatâmâ unâ industrie ți easti pi crișteari. Minduita a Washington-lui ş-ali Londrâ, dzâcu comentatorilli, scoasi tu migdani alumta anamisa di aesti dauâ turlii di minduieri ti cumu easti vidzutâ lumea.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Raportu frânțescu ti mintearea digitalâ

    Raportu frânțescu ti mintearea digitalâ

    Criza politicâ di Bucureşti, unâ crizâ ți nu s-ari faptâ tu aeșțâ 35 di añi di democraţie românească post-comunistâ, agiumsi s-hibâ studiu di caz ti experţâlli xeñi. Arâdearea a informaţillei pi singirili di suțializari, filisitâ tu protlu turu a alidzeriloru prezidenţiali ditu Românie, poati s-facâ tu ițido altâ vâsilie – fați tâmbihi raportul ali unâ instituţie guvernamentalâ ditu Galie, VIGINUM, raportu spusu di jurnalista pitricutâ di Radio România, Paris. Mutrearea aluștui servițiu, ți ari borgea s-apărâ di vârâ minteari xeanâ, scoati tu migdani că s-feațirâ niscânti planuri multu ndilicati ți putea s-aspargâ buna dizvârteari a scrutinlui românescu.

    Aestea vrea s-dzâcâ unâ ascumbuseari di ñilli di conturi, cu scupolu ta s-creascâ fârâ thimelliu urdinarea a niscântoru zboarâ-clleai ligati di candidatlu independentu Călin Georgescu – aflatu câbati di adversarilli a lui politiț di lâgâturi i nai pțânu miraki ti Arusia putinistâ. Algoritmul di fâțeari urnimii pi singirlu di suțializari chinezeascâ TikTok fu mintitu, ta s-iasâ elu tutu ma multu tu migdani ș-aestu lucru dusi, ti mași dauâ stâmâñi, la criștearea para mari a famâllei alu Georgescu.

    Cama di 100 di influenceri TikTok ți nu avea lucru cu politica ș-cama di optu miliuni di abonaţ activi furâ taha cllimaț s-llia parti, fârâ s-dukeascâ că adarâ ahtari lucru, la unâ campanie ți lipsea s-lu scoatâ tu migdani candidatlu naţionalistu. Raportul adavgâ că fenomenili ți s-vidzurâ nu s-feațirâ mași pi TikTok, ama s-vidzurâ ș-alti hâlăț di lucru pi platformili a gruplui Meta – Facebook ş-Instagram.

    Dupâ Georgia ş-Ripublica Moldova viținâ (ex-sovieticâ, majoritar românofonâ), România fu treia vâsilie ivropeanâ ți avu zñie, tu bitisita a anlui 2024, di arâdearea la unu livelu multu mari a proțeslui electoralu – dzâți VIGINUM, ți luyurseaști că, tu aestâ catastisi, ațelu ți ursi campania pro-Georgescu armâni nicunoscutu. Multi lucri nicunuscui s-facu nica ș-Bucureşti. Protlu tur a prezidenţialiloru, andreptu tu vadé, tu dzuua di 24 di brumaru 2024, fu, prota, vulusitu/aprukeatu di Curtea Constituţionalâ. A dapoaia, pi thimelliu a documentilor scoasi tu padi di Consiliul Suprem di Apârari a Vâsilillei (CSAT), idyea Curti dzâsi că s-feațirâ niscânti minteri di câtrâ unu ași-spusu actoru statalu ş-apufisi curmarea di dipu a proțeslui electoral ti alidzearea a prezidentului.

    Turlu doi, minduitu ti 8 di andreu, lipsea s-facâ anamisa di Călin Georgescu ş-lidera USR (tu opoziţie), pro-ivropeana Elena Lasconi. Tu diaspora, iu secţiili di votari ti turlu ditu soni s-avea dișcllisâ nica ditu 6 di andreu, avea votatâ kiola dzăț di ñilli di româñi pânâ cându CCR apufisi curmarea a alidzerilori.

    Iarapoi, tiñisita Comisie di Veneţia dzâsi că unâ ahtari apofasi nu lipseaști s-thimilliuseascâ mași pi informaţii clasificati, ți nu alasâ s-veadâ lucârli ași cumu s-facu, ama s-dzâcâ salami provili și turlia cumu fu câlcatu nomlu. Experţâ independenţâ tu ndreptu constituţional, membri ali Comisie dzâcu nica că scutearea tu migdani a proviloru ti câlcărli di nomu pritu campanii online şi pritu social media easti zori ta sâ s-facâ.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Parlamentul ali Românii apruche bugetlu ti 2025

    Parlamentul ali Românii apruche bugetlu ti 2025

    Dupâ ma multi moabeț maraton, ți țânurâ cama di optu sâhăț, plenlu a Parlamentului di București apruche, ñercuri dicsearâ, proiectili a Nomlui ti bugetulu di Stat ti 2025 ș-ațel a asiguripseriloru suțiali. Votlu vini după ma multi moabeț apreasi, ți s-feațirâ tu kirolu anda coaliția majoritarâ PSD-PNL-UDMR nu apruche aproapea tuti ațeali ndauâ ñilli di amendamenti bâgati di opoziţie. Bugetlu easti adratu pi unâ crișteari icunomicâ di 2,5% ş-pi unu defițitu bugetaru di 7% ditu PIB. Ministrul a Finanţilor, Tanczos Barna, cundille că bugetlu di Stat ti 2025 easti unu bugetu apridunatu, unu bugetu ți s-thimilluseaști pi unâ crişteari cu angâtanu a hărgiloru, fârâ crișteri para mări.

    Tu ți mutreaști Nomlu a bugetlui a asiguripseriloru suțialu di Statu, aestu pruveadi “prota ș-prota plata ti pensii”, cundille ministrul di resortu. “Ițido omu ți va s-yinâ pisti trei, pisti patru, pisti ținți añi s-cumândâseascâ la Ministerlu a Finanţilor, borgea ali Românie andicra di Comisia Ivropeanâ va tiñiseari. Preayalea-ayalea, lipseaști sâ scâdemu defițitlu bugetaru, lipseaști tu idyiul chiro s-țânemu investiţiili. Investiţiili suntu motorlu ali icunumie, iara investiţiili suntu țânuti ş-tu aestu bugetu” – dzâsi Tanczos Barna.

    Bugetlu ti 2025 va s-da izini s-ducâ ma largu proțeslu di devlopari/crișteari a vâsilillei, aspusi și premierlu Marcel Ciolacu, ți cundille că fondurli ti Ministerlu a Sânâtatillei criscurâ cu cama di 30%, pâradzlli daț ti mărli geadei ș-călliurli di heru cu 20%, iara bugetlu ti educație cu aproapea 10%: “Nu va s-cârtimu pâradzlli ți lâ si pâltescu tora a româñiloru, niți pensiili, iu anu s-feați unâ crișteari di mesi di 40%, niți arudzli/tiñiili di cathi mesu, iu s-feați unâ crișteari cathi anu cu aproapea 25%, nu criştem TVA-lu ş-nu avemu ananghi di pâradz FMI. Avemu tu aestu bugetu cama marea ahârdzari di resursi ditu finanţări ivropeani di anda fumu aprukeaț tu Uniunea Ivropeanâ.”

    Ditu opoziţie, parlamentarilli USR ș-ațelli a partidiloru suveranisti – AUR, SOS România şi POT – aflarâ câbati xikea di luyurseari di cu kiro a lucriloru, livellu di prima-nsusu ți âlli llia oamiñilli ș-că âlli adusirâ pi româñi tu catastisea ta s-hibâ borgi pritu misurli pruvidzuti şi scutearea a niscântoru efculii fiscali. Deputatlu USR Claudiu Năsui: “Idyili arâderi, idyilli pâradz multu mări maș ta s-da giuiapi ti mulțâlli pâradz hârgiuiț. Ti pâradzlli ți âlli luats aveț sinferu maș ta s-puteț s-daț giuiapi ti hărgili ți li adraț cathi anu ș-ti cari vreț s-dzâțeț că vreț s-li scâdeț. Aestu bugetu ascundi idyea arâdeari alu Marcel Ciolacu, ți iasi tu migdani cathi anu.”

    Pânâ tu soni, ațeali dauâ nomuri furâ pitricuti la prezidentu ti promulgari tu formili pripusi di Chivernisi, cu alâxeri multu ñiț.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearae: Mirela Biolan

  • Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

     

    PANAYIRU. Ediția di primvaară 2025 a Pãnãyirlui di Turismu ali Românie ahurhi gioi București tru prezența ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatlui și Turismului, Bogdan Ivan. Uidisitu cu aestu, autoritățli ndregu ma multi licşurãri di viză trã turiștilli cari voru s’urdină tru România. Tru aestu kiro, trã 51-a ediție, evenimentul s’dizvãrteaşti pãnă dumãnică pi unã avlie di 12  di ñilli di meatri pătraț și adunã 190 di expozanțã ditu România și ditu xinãtati, di lu anvãrtuşescu aestã turlie statutlu di platformă di referință tru industria-a turismului, spunu organizatorllii. Aestă ediție adunã un numiru cabaia mari di participanțã internaționali cari reprezintă 52% ditu total a companiilor prezenti. Agențiile di turismu și operatorllii ndreapsirã ñicurãri ti ma multi pachete di călătorie. Nai ma mseati regiuni ali României suntu promovate tru cadrul a pãnãyirlui di aducu dinintea-a vizitatorlor cãbilea tra s’li veadã aesti nãi cu anami. Prezenta ediție yini cu ma multi oferte exclusive și ñicurãri speţiali trã sărbătorli a anlui 2025 și acatã tru isapi prezentări interactive și conferințe ţãnuti di expirțã ditu industrie, ama și tururi virtuali a destinatiiloru di top.

     

    UCRAINA. Ilie Bolojan, prezidentulu interimar ali Românie, spusi dupu andamasea informală di ñiercuri di Paris că securitatea ali Ucrainã easti ligată di securitatea ali Europã și ali Românie, spunãndalui diznãu ti importanța a colaborarillei anamisa di statele europeane și Statele Unite trã agiundzeari pi unã irine justã şi ti lungu kiro. „Unã iriñe tiñisitã nu poati s’hibã adratã ma s’nu llia parti Ucraina și Uniunea Europeanã tu pãzãrãpseri”, spusi Ilie Bolojan. Ninti di andamasi, iu eara viniţ şi liderlli ditu Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Gãrţia, Suedia și Belgia, prezidentulu interimaru ali Românie avu muabeţ cu prezidentulu ali Franțã, Emmanuel Macron. „Nã asiguripsimu nica nã oarã că, ași cum Franța fu deadunu  cu România tru oarili multyu di simasie ditu istoria-a vãsiliillei a noastri, ea easti deadunu cu noi şi adzã. Aprukemu diznãu parteneriatlu strateghic cu Franța”, spusi prezidentulu interimaru Bolojan. El nica adãvgã că „nãpoi u aprukemu stabilitatea cu prezența militarã francezã tru România. Cu cãftarea a vãsiliillei a noastã aestã prezență va s’hibã anvãrtuşitã tru kirolu ţi yini.” Bucureștiul și Parisul va u ducã ma largu și cooperarea economică, nica şi tru industria di apărare, avânda tu videalã criştearea a capacitățlor di producție ditu România trã yinitorlli añi.

     

    MUABETS. Premierul român Marcel Ciolacu spusi, tu ligãturã cu pãzãrãpserli di irini ditu Ucraina, că declarațiile serti ditu aestu kiro fapti di liderlli a lumillei nu suntu importante, aţea ţi easti important easti unã irini tiñisitã şi di lungu kiro tru aţea vãsilie, cari poate s’hibã faptã maş cu agiutortlu ali SUA. El cundille cã irinea va s’aducã pãhadz ma ñiţ ti energie și gaze și unã redresare economică tru tută Europa. Atumţea easti di simasie s’lom parti ti reconstrucția Ucrainei, easti un proiect di 500 di miliardi ş’cama di euro, ditu cari companiile românești lipseaşti s’amint1 cãtu cama multu, spusi Ciolacu. El dimãndã, di altã parti cãtu arada a vizitãllei di lucru ţi va u facã viniri Bruxelles, va s’adunã cu șefa Comisiei Europine, Ursula von DIr Leyen. Muabeţli va s’aibã tu arada lucri ligati di pãzãrãpsearea diznou cum și di catandisea securitatillei tru contextul internațional di adzã. Şeflu a Executivlui cundille cãva s’hibã deadunu Bruxelles cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europeane, Marcel Boloş, şi ministrul a Finanţilor, Tanczos Barna.

     

    ,Autoru: Udãlu a Hãbãrloru

    Armânipsearea: Taşcu Lala

     

  • România la consultărli di Paris

    România la consultărli di Paris

    Securitatea-a continentului european eara tema-a nauãllei andamasi ndreaptã, ñiercuri, Paris, di prezidentulu francez, Emmanuel Macron după aţea di luni, cari s’ţãnu tu parei apridunatã. Aestã aradã eara dusã şi România, pritu prezidentulu interimar Ilie Bolojan, ama şi liderlli ditu Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, Suedia şi Belgia.

    Andamasili s’ţãnu dupu alãxearea di mindueari a Statelor Unite ale Americii andicra di vãsiliili europene, administraţia di Kiev şi Moscova. Di unã parte, guvernul al Donald Trump cutugurseaşti Europa di itia cã nu cilãstãseaşti ma multu tru ndridzearea a conflictului, ãlu spuni cu numa pi prezidentulu ucrainean, Volodimir Zelensky, hiindalui dictator di itia cã nu ndreapsi alidzeri tu vadelu ţi lipsea, şi ãlu lugurseaşti niheamã cu cãbati ti ahurhearea-a polimlui, acã Rusia u aputrusi Ucraina nică ditu 2014, unãoarã cu arãkearea-a hamunisiillei Crimea. Di alantã parte, Washingtonul canda li feaţi ma dulţi muabeţli cu regimlu di Kremlin şi, simfunu cu niaştiptatat luyurie, ari cãbili s’facã pãzari ea goalã, nu maş ti unã irine cu zorea tru Ucraina, ama, aşi cumu dimãndã aghenţiile di presă, şi unã xanaampãrţari a sferiloru di influenţă dupu urnekea a lãhtãroasãllei conferinţã di Yalta, ditu 1945, atumţea cãndu Europa ditu Apiritã armasi sumu ursearea ali Uniuni Sovieticã.

    Tru aestã hãvaie, prezidentulu interimaru ali Românie, Ilie Bolojan, spusi că securitatea ali Ucrainã easti şi securitatea ali Europã şi ali României. Di altă parte, Franţa va-lu creascã andrupãmintulu ali Românie, spusi Ilie Bolojan, după muabeţli ahoryea ţi li avu cu liderlu francez: „Nã asiguripsimu nica nã oarã că, aşi cum Franţa fu totna deadunu cu România tru oarili multu di simasie tu istoaria a vãsiliillei a noastri, şi adzã armâni deadunu cu noi. Am Nãpoi lu-aprukemu parteneriatlu strateghicu cu Franţa. Tutunãoarã, u aprukemu diznãu stabilitatea ti prezenţa militarã francezã tru România. Cu cãftarea a vãsiliillei a noastrã, aestă prezenţă va s’hibã anvãrtuşitã tru kirolu ţi yini”.

    Tu bitisita ali andamasi Bolojan spusi că statele ditu Europa di Est suntu protili cari vedu zorea di itia a polimlui ditu Ucraina. El cundille că, tora ma multu ca vãrnãoarã, unitatea europeană şi coopeararea cu SUA tru cadrul NATO sunt di mari simasie ti ndridzearea a conflictului. Ilie Bolojan: „Nu u-andrupãmu Ucraina maş ditu itie umineascã. Prota ş-prota, di aestã itie, şi di niandriptati, s’clleamã cã şi cu sinferu strateghicu ti vãsilia-a noastră. Şi a daua concluzie importantă fu că ma largu, colaborarea anamisa di vãsiliili europeani şi Statele Unite ali Americã poati s’hibã nai ma bună formulă trã ndridzearea aliştei crizã, aţea turlie cã nu maş s’avemu unã dãnãseari a alumtiloru, ama s’avemu unã irine justă, aţea turlie cã tu añilli ţi yinu s’nu ahurheascã diznãu vãrã ceamaunã. Deapoa, aestã irine justă şi unã irini echitabilă nu poati s’hibã faptã ma s’nu llia parti Ucraina şi Uniunea Europeanã ti bitisearea aluştoru pãzãrãpseri.”

    Tu arada-a lui prezidentulu francez spusi că veadi tru Rusia şi tru Vladimir Putin „unã fuvirseari existenţială trã Europa”. Ahãtu elu ama şi premierlu britanic, Keir Starmer, furã cãlisiţ ti stãmãna ţi yini la Washington trã consultări mutrindalui irinea tru Ucraina, dimãndã consilierul ti probleme di securitate a prezidentului Donald Trump, Mike Waltz.

     

    Autoru: Sorin Iordan
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ortodoxia la români

    Ortodoxia la români

    Alithili isãki cu ţifri nu potu s’hibã limbidu apufusiti, maxus cându easti zborlu di pistusini, ama ştimu că bãnãtorlli ali Românie sã spsuirã ortodocşi cama di 85 tru sutã. Mulţã etniţ români ţãnu di pisti, maxus di aţea catolicã icã protestantã, şi mulţã cetăţeni români di altă etnie suntu ortodocşi. Acã niţi exacti, nu suntu, isãkili spunu cã bãnãtorlli ţãnu vãrtosu di bisearica ortodoxă. Trã români, creștinismulu ortodoxu easti unã minari istorică. Româñilli nu ambãrţitarã, nu lu-au loatã creștinismulu, nu avurã unã altă pistusini pi cari s-u-alãxeacã cu aţea criştinã, s’clleamã cã elli fitrusirã ca populu tru aestã pisti, tru pistea criştinã.

     

    Statili a românilor s’thimilliusescu după Marea Schismă ditu 1054, cari amparti creștinismul tru catoliţ și ortodocși, aestã turlie româñilli sã spunu di totna embistimeñi ţi ţãnu di ortodoxie. Istoria creștinismului la români easti idyealui cu istoria lor. Tru Moldova și Muntenia, bisearica fu deadunu cu cratlu și cumãndarlli a lui, tru Transilvania, bisearica ortodoxă a românilor fu fuvirsitã şi aguditã cu lenu turlii di apofasi emu di unguri, emu di austrieţ. Vuivudadzlli aţiloru dauă prinţipati analţã biseariţ și mănăstiruri și fac filotimie cu dãrli ti Muntili Athos.

     

    Eta XIX-ţi, cari anvãrtuseaşti sinidisea națională a populiloru, aduţi a bisearicãllei ortodoxã a românilor modernizarea și vãrtuşamea. Alidzearea al Cuza tu ipotisea di domnu și ali Muntenie, tu 24 di yinaru 1859, după ţi fu aleptu domnu ali Moldovã, s-feaţi sumu cumãndusearea şi cu vluyisearea a mitropolitlui Nifon și alãntoru prefţã. Tru 1865, tut tru yinaru, el agiundzi s’hibã protlu mitropolitu-primatu a românilor. Easti unã protã ceapã cãtã autocefalia cari easti pricãnãscutã tru 1885, aoa şi 140 di añi, di patriarhulu ecumenicu di Constantinopol.

     

    Tru 1877, România amintã a llei independența andicra di Turchia otomană, dupu un polimu. Aestã turlie, anvãrtuşearea a cratlui nsimnã, istoricu, și anvãrtuseamea bisericãllei cari, tu aestu kiro, avea apufusitã deadunu cu populu, alfavitarlu latinu tru loclu a aţilui slavu iarapoi româna avea agiumtã limba di cultu tru bisearica ortodoxă română. Tru 1919, bisearica româñilor ditu Ardealu s’faţi unã cu bisearica ortodoxă ditu România, di u-aduţi nãpoi dupu etili anda eara ahoryea şi eara ţãnutã şi tru un reghim di nu avea dotu ndrepturi. Tru 1925, aoa şi unu seculu, Bisearica ortodoxă română fu adusã pi livelu di Patriarhie, pritu unã apofasi a Sinodlui di București.

     

    Tu 25 di şcurtu 1925, eara vulusitu Nomlu trã thimilliusearea ali Patriarhie Românã, cu scamnulu București. Aestã turlie, BOR easti cumãndusitã di un patriarhu, ţi ari dupu elu pi scara ierarhică mitropoliț și arhiepiscopi. Suntu tu lucru 6 mitropolii și cama di 15 di ñilli di biseriţ. Avutlu tezauru ţi lu-ari bisearica ortodoxă română easti ţãnutu s’pãstritu și poati s’hibã mutritu tru 275 di muzee și colecții muzeali, ama și tru 42 di ţentri zonali di depozitari.

     

    Tru 2007, aşi cum easti adetea, mitropolitlu ali Moldovã, ditu aţelu kiro, Daniel, agiumsi 6-li patriarhu a Bisericãllei Ortodoxã românã. Unãoarã cu arãkearea ali Basarabie, bisearica ditu aesti locãri ali Românie easti tricută cu zorea sumu jurisdicția ali Patriarhie di Moscova. Easti cadealihea unã apofasi ti acãţari tru mãnã pritu naua cumãnduseari, comunistã, cari ãlli urghisescu româñilli ditu Basarabia.

     

    Tru 1992, după declararea independențãllei ali Ripublica Moldova, aoa fu dişcllisã diznãu Mitropolia ali Basarabie, ţi fu ncllisã di sovietiţ. Bisearica românilor avu mãri provlimi di itia cã yilipsea vrearea națională tru ma marea parti ditu bãnãtori di arãzgã română ditu Ripublica Moldova. Mitropolia ali Basarabie, cari țãni di patriarhia di București, fu pricãnãscutã tru 2002 și ari, tru aestu kiro, cama di 100 di eparhii tru Republica Moldova ama și tru Ucraina, Rusia și Estonia, dealihea aclo iu bãneadzã moldoveañi.

     

    Neise, BOR ari adratã trei mitropolii, cu ma multi episcopati, trã româñilli ţi bãneadzã nafoara a sinurloru. Ari unã mitropolie ali Europã Occidentalã și meridionalã, unã mitropolie ali Europã Centralã și di Nordu și unã mitropolie a aţiloru dauă Ameriţ sumu autoritatea directă ali Patriarhie Românã easti dişcllisã Episcopia Dacia Felix a româñilor ditu Sãrbie, unã episcopie trã româñilli ditu Ungaria și unã trã aţelli ditu Australia și Noua Zeelandă.

     

    Dupã un seculu di la thimilliusearea ali Patriarhie românã, bisearica ortodoxă iasi tu videalã vãrtosu, ca vãrnãoarã, tu harea di bisearică națională, cu dizvultarea și modernizarea ţi ţãni di unã suţiitati democraticã, tru cari elefteria a pistillei easti asiguripsitã.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Simona Halep s’trapsi ditu tenisu

    Simona Halep s’trapsi ditu tenisu

    Easti zori s’vedz unã ahtari mari campioană s’lu-alasã sportulu, angrãpsirã americañilli di la Tennis Letter, platformă ţi da hãbãri ditu aestu sportu, după hãbarea a marillei campioanã Simona Halep că tradzi mãna di tenisu.
    Simona Halep: „Nu ştiu desi easti nvirinari icã harauuã, minduescu cã dauli dukimãseri. Ama u lliau aestã apofasi cu suflitlu ampăcatu. Totna avui dukearea practicã tu suflitlu a melu. Truplu a melu numata ari hãştea ţi easti ananghi, tra s’agiungu aclo iu earamu un kiro ma ninti. Easti zori s’agiungu aclo căţe ştiu ţi va s’dzãcã s’agiundzã aclo”.
    Suntu zboarãli ali Simonã, ţi li gri dupu ţi fu azvimtã di italianca Lucia Bronzetti, marţã, Cluj, tru protlu turu a turneului Transylvania Open. Şi spusi cama minutişu, deapoa, tu unã conferinţă di presă aesti di ma nghiosu:

    „Escu ampăcată, ştiu că dotu nu alãthusiiu andicra di tenisu. Tru aestã oarã voi s’facu maş arihati, escu unã agiucãtoari profesionistă di tenisu cãpãitã ditu videala profesionalã şi voi s’facu arihati. Numata voi s’facu planuri, voi s’bãnedzu aşi cumu caftã bana şi va s’vedu ti ma nclo ţi va s’adaru”.

    Simona Halep easti, u spunu isãkili, nai ma marea agiucãtoari di tenisu ditu istoria ali Românie. Fu numirlu unã mundialu kiro di 64 di stămâñi, anamisa di añilli 2017 și 2019, añilli di kipitã tu a llei carierã. Ari tru palmaresu dauă titluri di Grand Slam – Roland Garros 2018 şi Wimbledon 2019 – ama şi alti trei finali agiucati tru competiţiili nai cama di simasie ditu tenisu: dauă la Roland Garros (2014, 2017) și unã la Australian Open (2018). Ari agiucatã și finala Turneului Campioaniloru. Ahurhinda cu anlu 2013, anlu a protiloru alãnceri pi mãrli areni, amintã, tutu cu tutu, 24 di titluri.

    Amintã cama di 40 miliuñi di dolari ditu tenis, hiinda pi loclu 3 all-time, după surãrli Williams. Pi aţea ñicã, Serena, u azvimsi, sertu, tru aţea ditu soni hopã ţi u agiucã pi kilimea veardi londonedză di Wimbledon. Istoria sportului albu adunã tu sfinduki, meciuri anãmusiti ali Simonã cu adversari di idyea axizeari, cata cumu Maria Sharapova, Angelique Kerber şi Caroline Wozniacki.

    NAI ma GREAUA ş-ma LUNGA PARTIDA ditu carieara a llei nu s-agiucã, ama, pi arinã aroşe, iarbă icã hardu, cãţe taxiratea u adusi tu tribunalu. Unu tribunal ti arbitraju sportivu, cãnãscuta instanţă elveţiană di Lausanne, gritã s’apufuseascã desi românca s-ari dopatã cu a llei naeti.

    Tru 2022, Halep eara aflatã pozitivu cu unã substanţă niaprukeatã şi suspendată, cama deapoa, trã patru añi. Lungu kiro tru tenis şi tru multi alti sporturi, maxus că, tru atelu kiro, românca avea umplutã 31 di di añi.
    Tru marţu anlu ţi tricu, TAS apufusi că Halep nu cãlcã nomlu cu naeti mutrindalui arada antidopingu, iarapoi duriroslu meci trã nãmuzea a llei işiş fu amintatu.

    Ea nãpoi vini tru antrițerli, ama nu pi livelu ţi ş-lu vrea, di itia a provilimiloru fiziţi. Organizatorlli a turneului di Roland Garros şi aţelli di Wimbledon apãndãsirã unã-ş-unã dupu hãbarea cã românca u ncllidi cariera profesonistã, ama li scoasirã tu videalã, cu mari tiñie, a llei performanţi şi vinirã cu nai cama muşeati urãri tru naua banã, aţea di dupu tenisu.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armânipsearea: Taşcu Lala