Prezidentul Klaus Iohannis parastisi, Bucuresti, obiectivele politicii externe româneşti, tru cadrul ali andamusi cu şefii di misiuni şi consulii generali ali Românie tru xinatati, prilejuită di Reuniunea Anuala a Diplomaţiei Române. El la dimanda a aistoru că suntu tru nai ma bună poziţie tra s-ndrupasca relaţia transatlantică şi sumlinie că România lipseasti s-aibă şi una abordare unitară tru relaţia cu Rusia. Provocările şi fuvirserli dit apirita, ama şi riscurile dit vitinătatea sudică arman s-ma largu, spusi Klaus Iohannis dinintea a reprezentanţalor ali diplomaţie române, a curi la cafta una implicare rapidă, responsabilă şi inovatoare tra s-li contracareadza, aatea turlie ca obiectivele ali Românie s-hiba realizate. Şeflu a statlui cundlie că idyea implicare easti ananghi si tru cazlu a provocărilor interne ale UE, respectiv Brexit şi relansarea a proiectului european.
Ia ti spusi Klaus Iohannis: “Ca diplomaţi, easti important s-va harisiţ di un avantaj ahoryea, care lipseasti tănut cu iti paha: poziţia ali Românie di stat stabil dit punct di videala politic, cu una creştere economică importantă, care continuă, cu sincope, anvartusearea a statlui di drept. Cara păstrarea a aistoru atuuri arămâne maxus tru responsabilitatea politică a guvernului şi a coaliţiei majoritare, păstrarea a predictibilitatil’ei tru politica externă şi di securitate ali Românie, ca stat pi care poate s-iba besa, easti şi borgea a voastră.” Idyealui cum si anli’i tricuţ, aprofundarea a Parteneriatului strategic cu SUA armâne una prioritate a political’ei externe, maxus tru contextul a vizital’ei pi care Klaus Iohannis u feati Washington tru meslu cirisar şi a discuţiilor avute cu prezidentul Donald Trump. Di altă parte, România lipseasti s-aiba contributie activa la proceslu di reflecţie mutrindalui yinitorul UE, considiră şeflu a statului. Easti ananghi di una Europă vartoasă, ma aproapea di cetăţen’il’i a l’ei şi ma ghini profilată pe plan mondial.
Diznau Klaus Iohannis: “Lipseasti s-him deadun cu ateali state membre care acţionează tra consolidarea ali Uniuni. Cu cât va s-hima ma aproapea di aestu nucleu di state, cu ahât va s-putem s-avem subeie ma mari tru procesul dicizional european şi va s-avem ma multe şanse di dizvoltare. Europa ari ananghi di una cât cama mare capacitate di adaptare, tra s-poata s-nastreaca provocările actuale. Instrumentele a aistei adaptări lipseasti ahtari turlie minduiti tra s-hibă evitată una creştere şi ma mare a decalajelor anamisa di statele membre.”
idisitu cu ministrului di Externe, Teodor Meleşcanu, ndridzearea a Centenarlui ali Mari Uniri, preşedentil’ea română a Consiliului UE, tru 2019, candidatura a vasiliil’ei tra un loc di membru nepermanent tru Consiliul di Securitate ONU şi candidatura la OCDI reprezintă prtl’I “sturi” tra diplomaţl’i români.
Autor: Mihai Pelin
Armanipsearea: Tascu Lala