Are 95 de ani. Straiele lui vechi sunt împodobite cu medalii de pe front. În mână, ține un drapel tricolor ale cărui falduri, legănate de vânt, înfășoară făptura firavă a bătrânului venit la Alba Iulia, de 1 decembrie – Ziua Națională a tuturor românilor.
Fotografii: Valentin Țigău
Românii de pretutindeni au fost, pe 1 Decembrie, în sărbătoare. Au marcat prin ceremonii religioase, parade militare, concerte sau recepţii Ziua lor Naţională. La Bucureşti, peste 2.700 de militari, poliţişti, jandarmi, pompieri, angajaţi ai Serviciului Român de Informaţii sau ai Serviciului de Protecţie şi Pază, precum şi 280 de vehicule de luptă au defilat, în premieră, prin faţa Palatului Parlamentului — cea mai mare a doua clădire administrativă din lume, după Pentagon.
Din cauza vremii nefavorabile, aeronavele Forţelor Aeriene nu s-au putut ridica de la sol. Ninsoarea şi frigul nu i-au împiedicat, în schimb, pe bucureşteni să vină în număr mare la întâlnirea cu militarii de acasă sau din teatrele externe de operaţiuni. Pentru prima dată, la parada de la Bucureşti au fost invitaţi şi soldaţi din Republica Moldova. Alături de ei au fost prezenţi colegi din Franţa, Polonia, Turcia şi SUA. Seara, Traian Băsescu a oferit ultima sa recepţie în calitate de preşedinte al României, prilej pentru a atrage atenţia politicienilor că nu vor beneficia de încrederea cetăţenilor, dacă nu vor acţiona în interesul naţional.
Traian Băsescu: “Astăzi, politicienii trebuie să înţeleagă că românii vor, în primul rând, stat de drept, o justiţie în faţa căreia toţi să fie egali, vor sănătate asigurată tuturor, vor educaţie, vor autostrăzi. Politicienii care nu vor înţelege acest lucru, peste câţiva ani vor fi spulberaţi de acelaşi popor român.”
Viitor şef al statului, Klaus Iohannis, al cărui mandat va începe pe 22 decembrie, a ales să onoreze cu prezenţa sa oraşul Alba Iulia, din inima Transilvaniei, acolo unde, acum 96 de ani, la sfârşitul Primului Război Mondial, era finalizat procesul de constituire a statului naţional unitar român, prin intrarea sub autoritatea Bucureştiului a tuturor provinciilor cu populaţie majoritar românească din componenţa imperiilor multinaţionale vecine. De acolo, Klaus Iohannis le-a transmis românilor un mesaj de unitate naţională: “Îmi propun să redescoperim împreună ideea de unitate naţională. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă asumarea unor obiective naţionale. Înseamnă acţiunea comună în atingerea lor şi înseamnă refacerea încrederii.”
În Ucraina sau în Ungaria vecine, în Italia, Spania, Franţa sau peste Ocean, în Statele Unite, românii de pretutindeni au serbat Ziua Naţională. Ce îşi doresc ei? “O Românie mult mai frumoasă şi mult mai organizată, din multe puncte de vedere şi, probabil, într-un timp cât mai scurt să reuşească cei care se află la conducerea ţării să ne adune pe toţi înapoi, în ţară.“
“Vă doresc să fiţi fericiţi! Vă doresc să aveţi putere şi viziune, să credeţi în România modernă, în România europeană, în România pentru care fiecare fiu al ei contează, indiferent că e acasă sau peste hotare.“
Institutul Cultural Român de la New York celebrează Ziua României printr-o serie de patru concerte susţinute de renumitul violonist român Alexandru Tomescu la New York, Washington DC și Chicago. Turneul nord-american al violonistului Alexandru Tomescu a [nceput pe 25 noiembrie. De Ziua Națională a României, pe 1 decembrie, Alexandru Tomescu va concerta în celebra de la Carnegie Hall, prezentând sub titlul Paganini — înger sau demon?, versiunea integrală a Capriciilor.
Institutul Cultural Român de la Praga organizează, în colaborare cu Ambasada României în Republica Cehă, o recepție diplomatică și un recital de chitară clasică susținut de Trio Zamfirescu (Georgeta, Ionuț și Stan Zamfirescu), în data de 1 decembrie 2014, la Sala Coloanelor din cadrul Filarmonicii Republicii Cehe — Rudolfinum.
În perioada 1-5 decembrie 2014, Palatul Arhiepiscopului (Primaciálny Palác) din Bratislava găzduie ;te expoziția de pictură semnată Ioan Popei.
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv propune expoziţia de artă plastică, România și Israel în culorile naturii“, dedicată Zilei Naţionale a României, la sediul Institutului, în perioada 1 decembrie 2014 — 31 ianuarie 2015. Lucrările au fost realizate de membrii asociaţiei israeliene “Culoare în natură”– în tabere de creaţie pentru lucrări en plein air în Israel, România și alte ţări.
Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția organizează în perioada 3-20 decembrie 2014, la sediul Institutului, o conferinţă şi o expoziţie multimedia, care marchează o dublă aniversare: Ziua Națională a României și împlinirea a 160 de ani de la naşterea arhitectului Anghel Saligny (1854-1925), una din cele mai semnificative personalităţi în domeniul ingineriei şi arhitecturii veacului al XIX-lea. Expoziţia va cuprinde fotografii inedite aparţinând colecţiei curatorului, alături de alte imagini obţinute de la Arhivele Statului, prin colaborarea cu Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Conferinţa de prezentare a personalităţii lui Anghel Saligny va fi susţinută de arh. dr. Irina Băldescu de la Superintendenţa Bunurilor Culturale Veneţia.
Cu ocazia Zilei Naționale a României, luni, 1 decembrie 2014, la Museo Centrale del Risorgimento — Complesso del Vittoriano din Roma are loc inaugurarea expoziției foto-documentare cu titlul Românii și Marele Război”. Expoziţia Românii și Marele Război” reunește peste 40 de panouri foto-documentare menite să prezinte publicului implicarea românilor și a României în Primului Război Mondial, pe baza documentelor de arhivă, a fotografiilor, ilustrațiilor contemporane și a documentelor de presă.
Institutul Cultural Român de la Viena împreună cu Ambasada României la Viena organizează trei concerte de colinde susținute de Corul de cameră Emil Montia“, cu ocazia Zilei Naţionale a României. Corul de cameră Emil Montia“ a concertat în data de 29 noiembrie la Primăria oraşului Viena, pe 30 noiembrie la Biserica Ortodoxă Română din Viena și astăzi pe 1 decembrie îi va bucura pe cei aflaţi la Ambasada României de la Viena.
Ambasada României la Berlin organizează un eveniment de degustare a produselor agroalimentare românești, în cadrul unei recepţii la care sunt invitaţi peste 600 de reprezentanţi ai Guvernului german, precum şi ai instituţiilor federale şi landurilor din Germania, ai cercurilor de afaceri interesate să dezvolte relaţii comerciale cu România –alături, fireşte, de diplomaţi şi reprezentanţi mass-media
Seul, Coreea de Sud: Ambasada României la Seul, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, organizează la sediul Centrului Cultural Dondaemon din Seul un concert extraordinar de pian şi fagot, susţinut de pianista Ilinca Dumitrescu şi invitatul special Vasile Macovei După recital, urmează o recepţie în cinstea Zilei Naţionale a României
Pe 1 decembrie 1918, Transilvania se unea cu România şi astfel se puneau bazele României Mari. La Adunarea Naţională de la Alba Iulia, mii de români aprobau actul unirii cu Regatul României. În arhiva Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română se află un document sonor de o mare valoare care atestă elanul acelui an considerat al unui nou început, după marele război din 1914-1918.
Este vorba despre vocea episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit mulţimii adunate rezoluţiile Adunării. Martir şi supravieţuitor al închisorilor comuniste, Iuliu Hossu s-a născut în 1885 şi a decedat în 1970. Valoarea acestui document stă în primul rând în faptul că păstrează vocea lui Iuliu Hossu. În al doilea rând, documentul rezumă asiraţiile politice, economice, sociale şi civice ale românilor de atunci.
Înregistrarea a fost realizată în clandestinitate în 1969, cu un an înainte de moartea marelui bărbat al naţiunii române şi al Bisericii Greco-Catolice. Dimensiunea religioasă a fost pentru episcopul Hossu cea mai importantă contribuţie la măreţul act.
”Fraţilor! Ceasul plinirii vremii este acesta. Când Dumnezeu atotputernicul rosteşte prin poporul său credincios dreptatea Sa, însetată de veacuri. Astăzi, prin hotărârea noastră se înfăptuieşte România Mare, una şi nedespărţită, rostind fericiţi toţi românii de pe aceste plaiuri: ne unim pe veci cu ţara-mamă, România! Am rostit acest cuvânt eu, robul lui Dumnezeu, episcop Iuliu Hossu de Cluj-Gherla, cu glas mai redus, dar cu dragoste întru dragostea Ta şi întru mila Ta, Doamne, pe care o revarsă asupra neamului nostru şi asupra ţării noastre şi o fereşte de toată primejdia. Ca să se înalţe pe dreptate şi pe adevăr.”
Dar spusele lui Iuliu Hossu au avut şi o dimensiune realistă, a raportării la dorinţele tuturor celor care au crezut în crearea României Mari.
”Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia la 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre. Adunarea naţională rezervă teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei, aceasta pe baza votului universal. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale în alcătuirea noului stat român, Adunarea naţională proclamă următoarele: deplina libertate naţională pentru toate popoareele conlocuitoare, fiecare popor se va instrui administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivzi din sânul său.
Fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. Egala îndreptăţire şi deplina libertate autonomă pentru toate confesiunile din stat. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice, votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional pentru ambele sexe în vârstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament. Desăvârşita libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândirilor omeneşti, reforma agrară radicală se va face cu înscrierea tututror proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. Se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate cel puţin atât cât să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare este dat de o parte a nivelării sociale, pe de altă parte potenţarea producţiunii. Muncitorimii industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantaje care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.”
Dimensiunea internaţională a aspiraţiilor naţiunii române şi ale lui Iuliu Hossu a fost exprimată cu cea mai mare claritate. “Adunarea naţională dă expresiune dorinţei sale ca Congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici deopotrivă, iar în viitor să se elimniune războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale. Românii adunaţi în această adunare naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara-mamă România.
Adunarea naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici din monarhia austro-ungară, şi anume naţiunile cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni. Adunarea naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români care în acest război şi-au vărsat sângele pentru făptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiuniii române. Adunarea naţională dă expresiune mulţumitei şi admiraţiunii sale faţă de puterile aliate care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţia din ghearele barbariei.”
La 96 de ani de la actul de la 1 decembrie 1918, spusele martirului Iuliu Hossu sunt un testament pentru un lucru bine făcut. Şi care arată că omul fericit este cel ce trăieşte în libertate, nu în tiranie.
Ziua Naţională a României (marcată la 1 Decembrie) pare să iasă din canoanele bisericeşti legate de postul Crăciunului, deoarece a devenit un obicei ca la festivităţile organizate în majoritatea oraşelor să fie pregătită mâncare de fasole cu ciolan afumat de porc, cu costiţă sau cu cârnaţi. Ciolanul afumat cu garnitură de iahnie de fasole este una dintre mâncărurile preferate ale românilor şi, poate, din acest motiv, este servită şi de Ziua Naţională.
Nu este o mâncare exclusiv românească. Ciolanul afumat de porc, alături de garnituri precum fasolea boabe sau cartofii piure este o mâncare pe care o întâlnim în multe ţări din Europa sub diferite denumiri, precum ham hocks” sau Eisbein” în ţările anglo-saxone sau golonka” în Polonia, acolo unde este considerată o mâncare naţională.
Modul de preparare nu este complicat, însă necesită mai mult timp deoarece pregătirile se fac cu o seară înainte, atunci când boabele de fasole sunt puse la înmuiat. Cea mai bună mâncare de fasole este cea pregătită la cazan, aşa cum se obişnuieşte în armată sau în mănăstire, însă o mâncare gustoasă se poate obţine şi atunci când o pregătim într-o cantitate mai mică. Avem nevoie de cel puţin jumătate de kg de fasole boabe, dar, în funcţie de capacitatea vasului, putem mări cantitatea. Ne mai trebuie 2 cepe de mărime medie, 2 morcovi, suc de roşii, 2 foi de dafin, piper boabe şi sare.
Boabele de fasole trebuie puse la fiert şi, după ce clocoteşte vreo 10 minute, apa este vărsată, operaţiune care se repetă de două ori. După ultima schimbare a apei, fasolea trebuie lăsată să fiarbă circa 30 de minute, apoi sunt adăugaţi morcovii, tăiaţi rondele şi foile de dafin. Ceapa este tocată mărunt şi apoi călită uşor în ulei şi, în final, adăugată în vasul în care fierb boabele de fasole împreună cu frunzele de pătrunjel, tocate mărunt, puţin suc de roşii şi câteva boabe de piper, iar spre final, atunci când boabele au devenit moi, punem şi sare după gust.
În mâncarea de fasole pot fi adăugate şi bucăţi de costiţă de porc. De asemenea, mâncarea de fasole poate fi servită alături de cârnaţi la grătar sau cu ciolan afumat de porc, care trebuie pregătit separat. Astfel, acesta trebuie fiert până când se desprinde carnea de pe os, spumând din când în când. După ce a fiert şi după ce am îndepărtat oasele, îl mărunţim şi îl amestecăm cu mâncarea de fasole.
Ciolanul afumat de porc cu fasole boabe este servit cald, cu o salată de murături alături de un pahar de vin roşu demisec, la temperatura camerei sau de o cană de vin fiert. Poftă bună!
Ziua Naţională a României (marcată la 1 Decembrie) pare să iasă din canoanele bisericeşti legate de postul Crăciunului, deoarece a devenit un obicei ca la festivităţile organizate în majoritatea oraşelor să fie pregătită mâncare de fasole cu ciolan afumat de porc, cu costiţă sau cu cârnaţi. Ciolanul afumat cu garnitură de iahnie de fasole este una dintre mâncărurile preferate ale românilor şi, poate, din acest motiv, este servită şi de Ziua Naţională.
Nu este o mâncare exclusiv românească. Ciolanul afumat de porc, alături de garnituri precum fasolea boabe sau cartofii piure este o mâncare pe care o întâlnim în multe ţări din Europa sub diferite denumiri, precum ham hocks” sau Eisbein” în ţările anglo-saxone sau golonka” în Polonia, acolo unde este considerată o mâncare naţională.
Modul de preparare nu este complicat, însă necesită mai mult timp deoarece pregătirile se fac cu o seară înainte, atunci când boabele de fasole sunt puse la înmuiat. Cea mai bună mâncare de fasole este cea pregătită la cazan, aşa cum se obişnuieşte în armată sau în mănăstire, însă o mâncare gustoasă se poate obţine şi atunci când o pregătim într-o cantitate mai mică. Avem nevoie de cel puţin jumătate de kg de fasole boabe, dar, în funcţie de capacitatea vasului, putem mări cantitatea. Ne mai trebuie 2 cepe de mărime medie, 2 morcovi, suc de roşii, 2 foi de dafin, piper boabe şi sare.
Boabele de fasole trebuie puse la fiert şi, după ce clocoteşte vreo 10 minute, apa este vărsată, operaţiune care se repetă de două ori. După ultima schimbare a apei, fasolea trebuie lăsată să fiarbă circa 30 de minute, apoi sunt adăugaţi morcovii, tăiaţi rondele şi foile de dafin. Ceapa este tocată mărunt şi apoi călită uşor în ulei şi, în final, adăugată în vasul în care fierb boabele de fasole împreună cu frunzele de pătrunjel, tocate mărunt, puţin suc de roşii şi câteva boabe de piper, iar spre final, atunci când boabele au devenit moi, punem şi sare după gust.
În mâncarea de fasole pot fi adăugate şi bucăţi de costiţă de porc. De asemenea, mâncarea de fasole poate fi servită alături de cârnaţi la grătar sau cu ciolan afumat de porc, care trebuie pregătit separat. Astfel, acesta trebuie fiert până când se desprinde carnea de pe os, spumând din când în când. După ce a fiert şi după ce am îndepărtat oasele, îl mărunţim şi îl amestecăm cu mâncarea de fasole.
Ciolanul afumat de porc cu fasole boabe este servit cald, cu o salată de murături alături de un pahar de vin roşu demisec, la temperatura camerei sau de o cană de vin fiert. Poftă bună!
Continuă campania “Eu aleg România”, realizată de rețeaua studiourilor regionale Radio România. Astazi a fost lansat site-ul proiectului Radio România care prezintă cele mai frumoase 100 de destinații din țara noastră.
Intrați pe www.eualegromania.ro sau pe paginile de Facebook și Twitter, și trimiteti poveștile voastre de vacanță, de viață ,o fotografie sau dați un like destinației favorite.
Pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, vă vom prezenta aceste locuri de vis într-o expoziție foto inedită, în București, dar și în celelalte orașe din țară în care sunt studiouri regionale.
Fie fiindcă au depăşit deja criza economică, fie fiindcă, mai probabil, s-au obişnuit cu ea, românii şi-au celebrat, duminică, Ziua Naţională mai destinşi decât în anii din urmă. Disputele partizane s-au mai domolit, iar proverbialelor huiduieli din public, cu care erau întâmpinaţi liderii politici ce depuneau coroane de flori, li s-a mai pus surdină. La Bucureşti, tradiţionala paradă militară a fost cea mai fastuoasă din ultimele două decenii.
În premieră, celor peste două mii de militari români care au defilat li s-au alăturat 140 de camarazi din patru state aliate României în cadrul NATO, americani, francezi, polonezi şi turci. Alba Iulia (centru), oraşul care, la 1 Decembrie 1918, imediat după primul război mondial, consfinţea, odată cu Unirea Transilvaniei cu România, desâvârşirea statului naţional unitar, a găzduit Congresul Spiritualităţii Româneşti. Delegaţi din 23 de ţări de pe mai multe continente au dezbătut starea întregii românităţi la 95 de ani de la Marea Unire.
În bună măsură, euforia care a însoţit festivităţile de 1 Decembrie a fost potenţată de un succes de politică externă pentru care Bucureştiul e îndrituit să-şi aroge parte din merite. Frecvent definită drept al doilea stat românesc, Republica Moldova (ex-sovietica) tocmai parafase, vineri, la Vilnius, la summitul Parteneriatului Estic, Acordurile de Asociere la UE şi de liber-schimb.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a salutat acest pas, dar a atras atenţia ca e lung drumul Republicii Moldova până la admiterea în UE. El şi-a reiterat convingerea că intrarea cetăţenilor moldoveni în Uniune s-ar produce mai rapid prin unirea Republicii Moldova cu România. Unirea, a mai spus preşedintele, trebuie să fie noul proiect de ţară: Nu este un ideal de realizat pe termen scurt, dar trebuie să ni-l asumăm şi să-l afirmăm, dacă dorim ca atunci, cândva, acest ideal să se realizeze.”
Prezent pe 1 Decembrie la Bucureşti, unde a asistat la parada militară, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a confirmat afinităţile profunde dintre cele două state vecine: Republica Moldova este parte a culturii europene şi, bineînţeles, a celei româneşti. Stau mărturie, în acest sens, clasicii noştri comuni. Vorbim aceeaşi limbă, avem aceeaşi simţire şi am trăit aceeaşi istorie tumultoasă.” Preşedintele Timofti i-a mulţumit din nou omologului său pentru consecvenţa cu care România a pledat la Bruxelles cauza europeană a Republicii Moldova.
1 Decembrie 1918 reprezintă cel mai important moment din istoria României – desavarşirea statului naţional unitar român. Unirea Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei cu Vechiul Regat la Alba Iulia, în centrul României, nu a fost un act politic rupt din contextul european, ci o consecinţă logică a luptei românilor pentru unitate naţională. Aceasta a început în 1600, când Mihai Viteazul a reuşit întregirea militară a provinciilor româneşti, pentru o perioada scurta de timp, şi a continuat prin unirea Ţării Româneşti cu Moldova, în 1859, sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza. A urmat apoi intrarea României în primul război mondial, alături de Franţa, Anglia, Rusia şi SUA. Intregită şi prin abilitatea clasei politice, România avea să capete, un an mai târziu, recunoaşterea internaţională a frontierelor sale la Congresul de pace de la Paris.
Devenită, după căderea comunismului, în 1989, Ziua Naţională a României, 1 decembrie este momentul privilegiat de solidaritate naţională, care deschide, practic, pentru români, salba sărbătorilor de iarnă.
În acest an, ea este marcată în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară printr-o serie de evenimente culturale, artistice şi culinare. Punctul culminant al manifestarilor aniversare îl reprezintă tradiţionala defilare de trupe şi tehnică moderna de luptă care are loc în Bucureşti. 30 de aeronave vor survola cerul şi peste 2.000 de militari din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Protecţie şi Pază vor defila alături de tehnica militară a Forţelelor Terestre şi Aeriene.
Ca o noutate, în acest an sunt invitate şi subunităţi din armatele statelor prietene din NATO, din UE. Astfel, aproximativ 140 de militari americani, francezi, polonezi şi turci vor lua parte la paradă, care se anunţă a fi cea mai fastuoasă din ultimii 20 de ani. Ziua naţională a României este sărbătorită şi în teatrele de operatiuni în care militari români activeaza în misiuni internaţionale precum şi de românii din afara graniţelor.
Sunt programate concertele de muzică clasică, jazz, expoziţii, piese de teatru, proiecţii de filme şi recepţii, toate organizate de cele 147 de misiuni diplomatice româneşti. De altfel, pe 30 noiembrie este sărbătorită şi Ziua romanilor de pretudinteni, un moment de sărbătoare, de mândrie naţională şi de afirmare a românismului oriunde în lume. In aceste zile are loc, la Alba Iulia şi Zlatna, şi Congresul Spiritualităţii Româneşti. Reuniunea urmăreşte întărirea legăturilor românilor din lumea întreagă cu ţara. De-a lungul celor 17 ediţii, la Congres au participat peste 6.000 de români din 46 de ţări şi zone de românitate.