Românii au marcat, pe 1 Decembrie, Ziua Națională
Românii sărbătoresc Ziua Națională pe 1 decembrie, dată care semnifică unitatea în spirit, limbă și valori. În 1918, în această zi, Adunarea Națională de la Alba Iulia adopta rezoluția unirii provinciilor istorice locuite de români Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu România. Într-un mesaj adresat românilor de ziua naţională, preşedintele Klaus Iohannis a precizat că sărbătoarea a fost o marcată de realitatea dureroasă provocată de pandemie. El a lansat, totodată, un mesaj de încurajare pentru cei aflaţi în suferinţă, dar şi de respect şi recunoştinţă faţă de cadrele medicale. Lecţia solidarităţii este mai vie şi mai actuală decât oricând. Istoria ne-a demonstrat de nenumărate ori că, dacă rămânem uniţi, putem să ne adaptăm oricăror realităţi şi tendinţe şi că depinde de voinţa noastră, ca naţiune, să trecem cu bine peste toate provocărileˮ, a afirmat Klaus Iohannis. Ziua Naţională a României a fost marcată, miercuri, în numeroase localităţi din ţară. În capitală, parada militară, la care au participat 1.500 de militari şi au fost prezente mijloace de luptă de ultimă generaţie, a fost urmărită de mii de oameni. A fost a doua paradă în pandemie, dar prima la care oamenii au putut asista.
România a primit prima tranşă din prefinanțarea PNRR
România a primit, joi, prima tranşă, de 1,8 miliarde de euro, din prefinanţarea aferentă Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Până la finalul acestui an, Bucureștiul va primi şi restul sumei din împrumutul total de prefinanţare, care se ridică la aproximativ 3,8 miliarde de euro. Banii europeni se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea anumitor obiective. Cu această plată de prefinanţare trebuie demarate investiţiile şi reformele fixate de România în Planul Naţional de Redresare. La capitolul tranziţie către economia verde, România şi-a propus investiţii de 3,9 miliarde de euro în modernizarea căilor ferate, inclusiv cu echipamente electrificate sau fără emisii de carbon. În plus, 2,7 miliarde de euro vor fi investiţi în renovarea clădirilor publice şi a blocurilor, atât din punct de vedere energetic, de exemplu prin anvelopare, cât şi pentru a le face mai rezistente la cutremur. Planul prevede de investiţii de 2 miliarde de euro în infrastructura spitalicească, dar şi în îmbunătăţirea sistemului de educaţie în domeniu. Pe măsură ce acest plan este pus în practică, Bucureștiul va primi, în total, 29,2 miliarde de euro.
COVID în România
România a înregistrat, zilele acestea, aproape jumătate din numărul cazurilor noi de COVID de săptămâna trecută. Autorităţile au raportat, joi, peste 1.100 de îmbolnăviri confirmate în 24 de ore. În același timp, interesul pentru vaccinarea anti-COVID a continuat să scadă. Doar 10.000 de persoane au făcut prima doză sau doza unică în 24 de ore, faţă de o medie zilnică de peste 16.000 săptămâna trecută. În prezent, aproape 7,4 milioane de români au schema de vaccinare completă. Institutul Naţional de Sănătate Publică a anunțat, joi, că aproape 90% dintre persoanele care au decedat, săptămâna trecută, în urma infectării cu noul coronavirus erau nevaccinate. Datele analizate arată că peste 44% din totalul cazurilor de COVID s-au înregistrat în Bucureşti, Cluj, Timiş, Arad şi Bihor, iar 70% din îmbolnăvirile confirmate au fost înregistrate la persoane care nu se vaccinaseră. Institutul a precizat că marea majoritate din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 de ani şi la cele care aveau cel puţin o comorbiditate asociată.
Pe de alta parte, 46 de cetăţeni români şi 24 străini au fost aduși, marți, din Africa de Sud în România. Zborul special a fost organizat de Guvernul de la Bucureşti ca urmare a anulării curselor aeriene către Africa de Sud, pe fondul situaţiei epidemiologice create de identificarea variantei Omicron a coronavirusului. Joi, peste 120 de români blocaţi în Maroc în urma anulării unor curse aeriene au fost repatriaţi. Aeronava Tarom, care mai avea la bord şi 62 de cetăţeni europeni, a aterizat pe aeroportul Otopeni. Turiştii români au rămas blocaţi în Maroc, după ce companiile aeriene la care aveau rezervare pentru întoarcerea în ţară şi-au anulat cursele în urma interdicţiilor de călătorie impuse de autorităţile de la Rabat, generate de apariţia variantei Omicron a coronavirusului.
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, la Consiliul ministerial OSCE
Şeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a susţinut, joi, în prima zi a reuniunilor Consiliului Ministerial al OSCE, desfăşurat la Stockholm, creşterea capacităţii OSCE de a gestiona situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, precum şi soluţionarea conflictelor prelungite din regiune. Ministrul Aurescu a prezentat, cu acest prilej, intervenţia naţională, în cadrul căreia a subliniat angajamentul României pentru apărarea şi protejarea valorilor şi principiilor OSCE consacrate în Actul Final de la Helsinki din 1975 şi în Carta de la Paris pentru o Nouă Europă din 1990, care stau la baza securităţii europene. În acest sens, ministrul Aurescu s-a referit la afectarea securităţii energetice, la instrumentalizarea migranţilor, la consolidarea militară de la frontierele Ucrainei şi la numărul mare de încălcări ale încetării focului în estul Ucrainei. În intervenţia sa în plenul Consiliului Ministerial, ministrul Aurescu a reacţionat, şi pe această cale, faţă de afirmaţiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov din discursul naţional al acestuia, conform cărora sistemul antirachetă din România poate fi utilizat pentru lansarea de lovituri ofensive. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat că această poziţie rusă este complet incorectă, poziţia României, SUA şi a NATO fiind exprimată de foarte multe ori: sistemul antirachetă din România este strict defensiv, doar pentru legitimă apărare conform Cartei ONU, şi nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse.
