Pactul PentruTineri – programul național pentru reducerea abandonului școlar, inițiat în 2022 de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin în parteneriat cu Ministerul Educației, Ministerul Muncii și UNICEF Romania, continuă din ianuarie 2025 cu ediția a treia.
“Rolul educației în reducerea abandonului școlar” – tematică dezbătută în cadrul proiectului național “Pactul pentru Tineri”, proiect al cărui scop este implementarea educației vocaționale și a celei duale ca strategie națională de consolidare a pieței muncii din România.
Cauzele profunde ale fenomenului abandonului școlar, temele unei noi ediţii a “Pactului pentru Tineri”, proiect național care își propune să identifice măsuri pentru reducerea acestui fenomen și promovează necesitatea educației vocaționale în școli, proiect inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
În România, luni, a început noul an universitar, sub semnul aceloraşi vechi probleme: abandonul universitar, subfinanţarea învăţământului, scandalurile de plagiat și lipsa dotărilor. Cazarea în cămine contituie o altă problemă, mulți dintre studenți atrăgând atenția asupra condițiilor necorespunzătoare, motiv pentru care aleg să locuiască în chirie.
Finanțarea se face per persoană, ceea ce înseamnă că fiecare instituție de învățănt superior primește atâția bani câți studenți are, explică un profesor.
Acest lucru forțează universitățile, care de obicei nu prea au alte surse de finanțare, să treacă studenții an de an, chiar și în condițiile studenții respectivi nu ar fi la nivelul la care ar fi trebuit să fie. Și asta pur și simplu pentru că în momentul în care elimini un student se pierde și finanțarea pe care ți-o aduce acesta, a mai spus el.
Universitatea de Medicină şi Farmacie ‘Carol Davila’ din Bucureşti va avea în acest an aproape 13.5000 de studenţi. Noua generaţie de studenţi medicinişti va purta simbolic, pe tot parcursul anilor de studii de licenţă, numele medicului neurolog Ovidiu Alexandru Băjenaru, personalitate marcantă a medicinei româneşti şi internaţionale.
Și la Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica din Bucureşti vor fi în acest an peste 40.000 de studenţi, dar şi 2.000 de cadre didactice. După ce a fuzionat, prin comasare, cu Universitatea din Piteşti, instituţia începe anul universitar cu un nou nume: Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie.
Anul universitar 2023 – 2024 reprezintă un nou capitol în viaţa academică a Universităţii, Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ‘I. L. Caragiale’ precum şi continuarea în dezvoltarea şi creşterea acesteia ca instituţie de învăţământ superior. Acest moment marchează oportunitatea de a reflecta asupra obiectivelor şi valorilor sale, de a-şi îndrepta atenţia către excelenţă şi de a celebra diversitatea şi contribuţia fiecărui membru al comunităţii sale academice, transmite UNATC.
Noul an universitar s-a deschis si în instituţiile militare de învăţământ superior, printre care și Academia Tehnică Militară ‘Ferdinand I’ din Bucureşti. Instituţia numără peste 1.000 de studenţi, dintre care 300 în anul I.
În Capitală, Politehnica a fost cea mai căutată universitate anul acesta, urmată de Facultatea de Automatică şi Calculatoare, dar bineînţeles şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila.
România are în prezent 53 de universități de stat acreditate și 33 de universități particulare, iar numărul studenților scade de la an la an. Mulți dintre absolvenții de liceu aleg să studieze la universitățile din străinătate. Nu trebuie să uităm și faptul că, legea învățământului a fost schimbată de 117 ori, doar între 2010 și 2021, coerența și consecvența lipsind, din păcate, din acest sistem.
România se menține la coada clasamentului european când vine vorba de finanțarea învățământului. În acest an, educația românească a primit 3,2% din PIB, un procent extrem de mic raportat la nevoile actuale.
Potrivit celor mai recente informații date publicității de Eurostat, media tinerilor care au renunțat la școală în țara noastră a fost anul trecut de aproape 16 la sută, în timp ce în Uniune a fost de 10 procente.
România este urmată de Spania (cu o pondere de 14 la sută), Ungaria, Germania și Italia (fiecare cu 12 procente).
Croația, în schimb, a avut cea mai scăzută rată a abandonului școlar timpuriu, 2 sută. Irlanda, Slovenia și Grecia au avut fiecare 4 la sută.
Abandonul școlar timpuriu se referă la cei între 18 și 24 de ani, care nu mai urmează nici o formă de educație sau formare profesională, după ce au terminat cel mult școala generală, adică clasa a opta. Indicele a scăzut constant în spațiul comunitar în ultimii 10 ani, de la 13 procente în 2012 la 10 la sută în 2022.
Cu toate acestea, spun oficialii europeni, mai este încă un drum lung de parcurs pentru a atinge obiectivul de reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii sub 9 la sută până în 2030.
Comparativ cu 2012, două treimi dintre statele membre ale Uniunii au raportat anul trecut o pondere mai mică a părăsirii timpurii a studiilor, cu excepția Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Ungariei, Austriei, Slovaciei și Suediei, care au înregistrat creșteri mici.
Procentul înregistrat anul trecut de România este similar cu cel din 2019, indicând o stagnare, după ce, începând din 2015, rata a scăzut cu aproximativ 4 la sută.
În altă ordine de idei, datele Eurostat mai arată că, anul trecut, mai mulți bărbați tineri au renunțat la școală timpuriu decât femeile, proporția fiind de 11, respectiv 8 la sută. Excepție fac Bulgaria și Grecia, unde sunt mai multe fete decât băieți care renunță la studii.
Abandonul școlar timpuriu duce la șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate, atrage atenția Comisia Europeană. Potrivit executivului comunitar, sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii, dar în primul rând este vorba de probleme personale sau de familie, dificultăți de învățare sau de o situație economică precară.
Nu trebuie însă ignorați nici factori precum funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli sau relațiile dintre profesori și elevi.
Despre reforma
educaţiei se discută, aplicat sau propagandistic, de peste trei decenii. S-au
şi făcut unele lucruri, dar majoritatea proiectelor începute au stat sub semnul
efemerului, din cauza schimbărilor repetate la vârful ministerului de resort.
Reformei i-a lipsit o viziune unitară, acceptată de principalele forţe
politice. Există, acum, şansa ca o coaliţie largă, cum e cea de la putere, care
include principalele forţe de stânga şi de dreapta, PSD şi PNL, să se pună de
acord asupra unui program reformator valabil pe termen lung. Aprobate recent de
executiv, proiectele noilor legi ale educaţiei au ajuns în Camera Deputaţilor.
Ele au la bază proiectul România educată, iniţiat de preşedintele
Klaus Iohannis, iar pentru aplicarea reformelor din aceste legi vor fi alocate
peste 3 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Coordonatoarea proiectului prezidenţial, Ligia Deca, conduce, în prezent,
ministerul Educaţiei. Ea susţine că sistemul educaţional va fi centrat pe elev
şi pe stimularea potenţialului acestuia. Prin legea învăţământului superior se
doreşte combaterea abandonului universitar şi sprijinirea cooperării europene a
universităţilor din România. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în
principal, reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional,
probleme cronice ale educaţiei. Proiectul privind învăţământul preuniversitar
propune introducerea unor noi evaluări obligatorii la finalul claselor a II-a,
a IV-a şi a VI-a la materiile Limbă şi comunicare şi Matematică şi ştiinţe. Liceele
vor putea organiza propriul concurs de admitere, cu probe de profil, pentru 60%
dintre locuri, pe lângă Evaluarea Naţională, iar examenul de bacalaureat va
avea mai multe probe. Proiectul legii învăţământului superior prevede inclusiv
creşterea perioadei studiilor universitare de doctorat la 4 ani, faţă de trei
cât este în prezent. Liderii coaliţiei promit adoptarea noilor legi până la
finalul actualei sesiuni parlamentare.
Pe de altă parte, şcolile româneşti se
confruntă cu o gravă problemă: înmulţirea
incidentelor. De aceea, ministerul Educaţiei a anunţat că a început consultări
pentru a găsi cele mai bune soluţii în ceea ce priveşte violenţele de orice
natură care au loc în şcoli. Ministrul Deca a subliniat că siguranţa fiecărei
persoane din unităţile de învăţământ este prioritară pentru ministerul pe care
îl conduce. Reacţia a venit după două evenimente care au scandalizat opinia
publică: în urmă cu câteva zile, un elev de la un colegiu din Capitală a rănit cu
cuţitul o profesoară, în timpul orei, iar la o şcoală din judeţul Prahova,
elevi de 13 ani au hărţuit sexual o profesoară, tot în timpul orei de curs, şi
au filmat incidentul. În primul caz, elevul agresor a fost arestat, pe motiv că
reprezintă un pericol public, şi
plasat într-un centru special pentru minori. În al doilea caz, Inspectoratul
Şcolar Prahova a luat măsuri disciplinare, iar poliţia a deschis o anchetă.
Comisia Europeană a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, sărbătorită pe 8 aprilie. Semnat de vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, de comisarul pentru egalitate, Helena Dalli, și de comisarul pentru vecinătate și negocieri privind extinderea, Olivér Várhelyi, comunicatul atrage atenția asupra progreselor “prea lente” pentru combaterea discriminării și sărăciei în rândul romilor din Europa:
Cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, sărbătorim cea mai mare minoritate europeană. Sărbătorim diversitatea, limba, arta și cultura acestei populații, precum și contribuția sa la istoria europeană. Constatăm evoluții încurajatoare în mai multe state membre și țări implicate în procesul de aderare, care abordează în mod activ atitudinile antirome și luptă împotriva discriminării romilor.
Cu toate acestea, progresele sunt prea lente și prea mici. Prea mulți romi nu au încă acces egal la educație, locuri de muncă, asistență medicală sau locuințe. Trebuie să lucrăm împreună la nivel local, național și regional și să implicăm întotdeauna romii, pentru ca aceștia să se bucure cu adevărat de egalitate în viața de zi cu zi(…).”
Potrivit unui sondajul al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) realizat în șase state membre, aproape jumătate dintre romii și nomazii chestionați (45%) s-au simțit discriminați în cel puțin un domeniu al vieții. Discriminarea s-a întețit în ultimii ani, romii fiind acuzați pentru răspândirea coronavirusului în țările din Europa de Est.
Abandonul școlar, accesul la locurile de muncă și sărăcia sunt principalele probleme cu care se confruntă romii din statele UE. Raportul pe 2019 privind strategiile naționale de integrare a romilor, citate de Parlamentul European (PE), arată că mai peste două treimi (68%) dintre romi au părăsit școala devreme și numai 18% dintre copii romi ajung să urmeze cursurile unor instituții de învățământ superior. Potrivit aceleiași surse, 63% dintre tinerii romi nu urmează studii, nu au un loc de muncă și nu se află într-o perioadă de formare. În marea majoritate, romii se confruntă cu excluziunea socială și segregarea, iar 80% dintre aceștia trăiesc sub pragul de sărăcie, menționează FRA.
Lipsa serviciilor medicale și condiții precare de viață sunt alte probleme grave pentru comunitățile de romi. Cercetările arată că aproape un sfert dintre romi nu au asigurare de sănătate, mai subliniază PE. O treime dintre romii din țările UE trăiesc în gospodării fără apă curentă.
De asemenea, cercetările au arătat că aproape un sfert dintre romi nu au asigurare națională de sănătate. O treime din gospodăriile de romi nu au apă curentă, iar 78% dintre romi trăiesc în gospodării supraaglomerate. Tot Parlamentul European mai subliniază că 43% dintre romi se confruntă cu discriminare atunci când încearcă să cumpere sau să închirieze locuințe.
În luna octombrie a anului trecut, forul legislativ european a adoptat noi recomandări cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai pentru romi. Eurodeputții au solicitat strategii la nivel european pentru comuniitățile de romi, iar finanțarea acestora să fie asigurată prin Fondul social european Plus (FSE+), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), dar și din planurile naționale de redresare și reziliență.
Un mesaj către romii din țara noastră a transmis și președinte României Klaus Iohannis:
”Cu prilejul Zilei Internaţionale a Romilor şi a Sărbătorii etniei romilor din România, transmit felicitări şi urări de bine tuturor cetăţenilor români de etnie romă. Această zi marchează, la nivelul întregii societăţi, respectul faţă de romi şi preţuirea de care se bucură cultura şi patrimoniul acestora, precum şi viabilitatea dialogului instituţional şi social prin care această etnie contribuie la bunăstarea comună.
(…)Dubla semnificaţie a acestei zile îmi oferă prilejul să reiterez, în numele statului român, angajamentul de a combate prompt intoleranţa, discriminarea, rasismul şi xenofobia. Având în vedere că în prezent, pe fondul crizelor multiple, continuă să se propage discursul instigator la ură, atitudini şi fapte care aduc atingere demnităţii umane, drepturilor şi libertăţilor constituţionale, trebuie să ne opunem acestor derapaje şi să depunem eforturi susţinute pentru a le elimina. Avem responsabilitatea, români şi minorităţi naţionale deopotrivă, de a construi o societate prosperă şi incluzivă, în care toţi cetăţenii sunt acceptaţi şi beneficiază de oportunităţi egale, indiferent de etnie sau mediul din care provin.”
Situația unei comunitatăți de romi din Slovacia / Sursa: Parlamentul European
Cu o rată de 15%, România este departe de ținta UE privind eradicarea abandonului școlar timpuriu, în condițiile în care media europeană ajunge la jumătate, iar statele moderne au sub 3%. În România, anual, peste 45.000 de copii abandonează școala, iar aproape jumătate dintre copiii din mediul rural se află în pragul sărăciei și a excluziunii sociale. În plus, arată statisticile oficiale, șase din zece copii din mediul rural din România au dificultăți de citit și scris.
Recent, o cercetare publicată de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie arată că doar trei sferturi dintre elevii din România care au terminat gimnaziul în plină pandemie, adică în 2021, au reuşit să promoveze examenul final – Evaluarea Naţională, cu note peste 5. Acest lucru înseamnă că mulţi dintre elevi au ales să nu susţină acest examen. Vorbim despre un procent de 12% dintre elevii între clasa a V-a şi a VIII-a care din cauza abandonului şcolar, a exmatriculărilor, a migraţiei sau pentru că nu au avut încheiată situaţia şcolară nu au absolvit gimnaziul. Potrivit Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, lor li se adaugă alţi aproape 9.000 de elevi care au terminat clasa a VIII-a, dar nu s-au înscris la evaluarea naţională, plus alţi aproape 8.000 înscrişi la examen, dar care nu s-au prezentat. Studiul mai arată că cei mai mulţi dintre elevii aflaţi în una din aceste situaţii provin din mediul rural. Caraş-Severin, Brăila, Sibiu, Bihor, Mureş, Călăraşi și Satu Mare sunt judeţele cu cele mai mari pierderi pe parcursul gimnaziului. În plus, datele arată că 86% dintre elevii de la oraş au obţinut medii peste 5, faţă de numai 63% la sat, iar notele au fost mai mici pentru cei din mediul rural la toate probele.
Anul acesta, examenele de Evaluare Naţională vor avea loc în perioada 19 – 22 iunie, cu afişarea notelor finale pe 4 iulie. Până atunci însă, săptămâna viitoare, elevii claselor a VIII-a din întreaga ţară vor susţine simularea pentru Evaluarea Naţională. Pentru anii ce urmează, proiectele noilor Legi ale educației anunță schimbări importante atât în privinţa evaluării naţionale, cât şi a examenului de bacalaureat. În prezentarea documentelor, ministrul Ligia Deca declara că proiectele au ca principale obiective, între altele, modernizarea programelor, modificarea testării şi a evaluării elevilor, reducerea abandonului şcolar, precum şi noi măsuri de sprijin pentru copiii din medii defavorizate. Proiectele noilor Legi ale educaţiei urmează să fie adoptate de Guvernul de la București peste două săptămâni, după care vor fi trimise în Parlament, care va decide forma lor finală.
Cauzele profunde ale fenomenului abandonului școlar, temele celei de-a treia ediţii a Pactului pentru Tineri, proiect național care își propune să identifice măsuri pentru reducerea acestui fenomen și promovează necesitatea educației vocaționale în școli, proiect inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
În 32 de ani de post-comunism românesc, n-a existat domeniu mai supus
schimbărilor, adesea bulversante, decât Educaţia. Cronica instabilitate
politică a făcut ca la conducerea ministerului de resort să se perinde o
sumedenie de personaje, toate dornice să inoveze şi să-şi asigure, astfel,
posteritatea. Cum n-au rezistat prea mult în funcţie, tot ce-au reuşit, în
general, a fost anularea reformelor promovate de predecesori. După trei decenii
de continuă inovare, rezultatele sunt vizibile. Elevi şi părinţi, deopotrivă,
acuză confuzia pe care o produce schimbarea regulilor în timpul jocului.
Românii care pot preferă să-şi trimită copiii să studieze în străinătate. Cei
mai străluciţi absolvenţi autohtoni aleg, la rându-le, să plece din ţară.
Învăţământul tehnic nu mai produce mare lucru, astfel că e tot mai greu să găseşti
un instalator sau un mecanic auto priceput. Din cauza stresului şi a salariilor,
nici profesia de dascăl nu mai atrage, astfel că, mai ales la ţară şi în
oraşele mici, la catedră sunt tot mai numeroşi suplinitorii. Deşi cifrele nu
sunt întotdeauna concordante, studiile de specialitate atestă, toate, o rată
mare de analfabetism funcţional printre absolvenţii şcolii româneşti.
Peste
toate, noul an universitar a început, luni, fără un ministru de resort
plenipotenţiar, după ce fostul titulat al portofoliului în guvernul
PSD-PNL-UDMR, liberalul Sorin Cîmpeanu, îşi dăduse demisia, sub un cor de
critici privind reformele pe care voia să le impună şi, mai grav, sub acuzaţia
de plagiat. În locul lui Câmpeanu, PNL a nominalizat-o pe Ligia Deca, consiliera
preşedintelui Klaus Iohannis la departamentul educaţie şi cercetare. Conform
prezentării de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, ea are un doctorat în
ştiinţe politice şi a publicat numeroase articole şi studii în reviste de
prestigiu din domeniul politicilor educaţionale. Ligia Deca a coordonat şi
elaborarea proiectului România Educată, drag preşedintelui Klaus Iohannis,
şi promite că aplicarea acestuia va fi prioritatea sa ca ministru.
Până atunci,
nervozitatea şi frustrarea din sistem sunt evidente, potrivit unui studiu al
organizaţiei World Vision. Doi din trei profesori români atrag atenţia că
programa şcolară e în continuare prea încărcată, iar abandonul şcolar rămâne şi
anul acesta o problemă nerezolvată. Din cauza sărăciei, 35% dintre adolescenţi
n-au suficiente rechizite şi cărţi pentru şcoală. Unul din zece părinţi îşi
retrage cel puţin un copil de la şcoală, temporar sau definitiv, ca să facă
faţă cheltuielilor. Jumătate dintre profesori afirmă că sunt descurajaţi de
neimplicarea părinţilor în educaţia copiilor. 65% spun că este nevoie de mai
mulţi bani pentru laboratoarele şcolare şi pentru spaţiile dedicate
activităţilor sportive. Una peste alta, un tablou deprimant al României
educate pe care o promitea preşedintele Iohannis, el însuşi profesor de
fizică, la Sibiu, înainte de a fi intrat în politică
Parlamentul European s-a declarat îngrijorat în
legătură cu soarta copiilor ucraineni care fug de război, subliniind riscul de
adopţie ilegală a copiilor neînsoţiţi şi cerând ca ei să fie
supravegheaţi de serviciile sociale.
Războiul din Ucraina a alungat de la casele lor
peste 5 milioane de oameni, majoritatea fiind copii și femei, potrivit
centralizărilor Înaltulului
Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). În total, 64% dintre
copiii ucraineni au fost nevoiți să își abandoneze locuința, școala și
comunitatea.
În cadrul întâlnirii de lucru a Comisiei pentru afaceri
juridice a Parlamentului European, desfăşurată în a doua jumătate a lunii
aprilie, europarlamentarul român Dragoș Pîslaru, Grupul Renew Europe, a
afirmat:
Trăim în această perioadă o criză umanitară majoră. Cu acest război
oribil, aceast act de agresiune care a luat viaţa multor oameni. Iar copiii au
dreptul să trăiască o viaţă normală în vremuri de pace şi democraţie. Aşa că
este foarte important să protejăm copiii refugiaţi împotriva pericolelor pe
care le pot întâlni în timpul refugiului din faţa războiului. Dincolo de
violenţa, traficul de persoane, riscul adopţiilor ilegale este o probemă
majoră. Evacuările trebuie făcute cu sprijinul autorităţilor competente pentru
a fi garantată siguranţa copiilor şi odată ajunşi în UE aceştor copii refugiaţi
trebuie să le fie garantate protecţia socială, accesul la un domiciliu social,
susţinere psihologică de specialitate, acces la educaţie şi la activităţi de
după şcoală.
Pentru prevenirea traficul de copii, adopţiei ilegale şi altor abuzuri,
europarlamentarii cer ca toţi copiii neînsoţiţi să fie imediat incluşi în
sistemele de supraveghere ale serviciilor sociale, pentru a garanta securitatea
lor şi a permite o eventuală reunificare a familiei. Totodată europarlamentarii
recomandă ca la frontiere să fie desfăşuraţi agenţi de protecţie a copiilor,
precum şi servicii de căutare a familiilor.
Parlamentul European susţine, de asemena, întoarcerea rapidă a minorilor la
şcoală, pentru a limita abandonul şcolar, şi invită Comisia Europeană şi statele
membre să recruteze profesori ucraineni sau care vorbesc ucraineana, pentru a
accelera integrarea copiilor.
Prin Programul Național de Redresare și Reziliență, aprobat în toamnă, la Bruxelles, România ar urma să primească de la Uniunea Europeană, până în 2026, puțin peste 29 de miliarde de euro. Sub formă de granturi si împrumuturi, banii se vor îndrepta către investiții și reforme, care să acopere șase piloni. Este vorba despre tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație.
Până acum, Comisia Europeană a transferat Bucureștiului 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate. Accesarea în continuare a banilor este, însă, în strânsă legătură cu anumite ținte și jaloane. Iar pentru îndeplinirea acestora, mai exact a celor prevăzute pentru 2021, executivul a adoptat joi o serie de proiecte. Unul dintre acestea urmărește reducerea abandonului şcolar. Cu 543 de milioane de euro fonduri nerambursabile, Guvernul român și-a propus ca până în 2030 să reducă abandonul şcolar la 9 procente. Aceasta în condițiile în care acum el este de 15,6% în urban şi de 26 de procente în mediul rural.
Prin Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar, adoptat de executiv, la începutul anului viitor vor fi selectate cel puţin 2.500 de şcoli, care au cel mai mare risc de abandon şcolar şi care vor primi fiecare până la 200.000 de euro pentru a organiza învăţământ performant şi activităţi în timpul liber pentru elevi, a explicat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației :
Copiii din aceste şcoli pot participa la tabere, pot participa la tot felul de evenimente care vor fi eligibile din acest proiect. Este vorba de achiziţia de echipament sportiv, echipament IT şi chiar de elemente vestimentare. De asemenea, este vorba de finanţarea activităţilor de mediere şcolară, este vorba de finanţarea activităţilor de asistenţă psihopedagogică suplimentară, necesară după toată această perioadă, cu atât mai mult în aceste medii în care avem de-a face cu comunităţi dezavantajate, în care avem de-a face cu elevi cu cerinţe educaţionale speciale.
Guvernul a mai aprobat şi o hotărâre privind dezvoltarea infrastructurii feroviare, prin care urmăreşte ca până în 2026 să crească traficul feroviar cu 25 de procente şi să îmbunătăţească condiţiile pentru călători.
Aproape 300 de copii
de varstă preșcolară și școlară vor participa la workshopuri în care vor învăța
lecții de viață, își vor seta obiective, se vor familiariza cu ambele fațete
ale unei situații, sau ce este digitalizarea.
Proiectul este
implementat de Asociația Română Pentru Transfer Tehnologic și Inovare Craiova
și Asociația Română Pentru Consultanță Oltenia iar scoli beneficiare sunt
Petrache Poenaru din Bălcești și Elena Farago din Craiova.
Diana Nedelcu, expert
activități recreative și workshopuri în cadrul proiectului, ne oferă detalii:
Obiectivul general al proiectului constă în
stimularea participării la educație a 275 de preșcolari și elevi, din județele
Dolj și Vîlcea, cu părinți plecați la muncă în străinătate, prin măsuri
integrate de prevenire a abandonului școlar timpuriu și de asigurare a
accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate.
La finalul proiectului 40 de preșcolari și 235 de
elevi vor beneficia de sprijin educațional, 275 de elevi și preșcolari vor
beneficia de sesiuni de consiliere vocațională, psihologică și educațională, de
activități recreative și de socializare în cadrul Centrului de educație non
formală.
Avem un program de tipul workshop-uri educaționale
destinat preșcolarilor, în care cei mici vor învăța prin joc, într-un mod
intercativ, despre sporturile lumii, despre comunicare și lecții de viață,
despre cum să se descurce în situații de criză și cîteva noțiuni despre
digitalizare.
Preșcolarii vor fi integrați într-un program de tip
grădiniță interactivă, în care, după programul de grădiniță propriu zis, vor
continua să se joace cu educatorii meniți să-i învețe lucruri noi. Copiii din
ciclul gimnazial și liceal vor fi implicați în workshop-uri pentru nivelul lor
de pregătire, pe aceleași teme generoase de comunicare, sporturi, situații de
criză, dar și de digitalizare și insist pe acest termen, pentru că, în ultimii
doi ani, am învățat să trăim și ei să învețe altfel, astfel încât se va insist pe
această componentă a digitalizării.
Peste 75.000 de copii din România cresc
departe de părinți, aceștia fiind plecați să muncească în străinătate.
Este cifra indicată de statisticile
oficiale dar acestea îi cuprinde doar pe cei care sunt în evidența
autorităților. În realitate, numărul cazurilor ar putea
fi și mai mare. Iar problemele pe măsură.
Anca Stamin, de la Organizația Salvați
Copiii România, spune că pe lângă problemele emoționale, copiii care cresc
departe de părinți sunt expuși și riscului de abandon școlar:
Pentru a-i ajuta, Organizația derulează
proiectul Măsuri integrate de prevenire a abandonului școlar și protecție a
copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, având ca partener
Asociația Școala de Valori:
Proiectul
își propune să ofere servicii de suport educațional și psihologic, activități
recreative și de socializare dar și activități de evaluare și consiliere
vocațională pentru copii, pentru a-i sprijini să-și aleagă în viitor o carieră
potrivită profilului lor dar și cerințelor în schimbare ale pieței muncii.
Însă nu doar copiii au nevoie de ajutor. În astfel de situații, presiunea este
mare și pe cei care rămân acasă cu ei, indiferent că e vorba de un părinte, de
bunici sau de frați mai mari.
Ei vor lua parte la programe de educaţie
parentală și consiliere, spune Anca Stamin, coordonatorul proiectului:
Și
pentru că este foarte mare nevoie ca persoanele în grija cărora rămân, să știe
cum să gestioneze situațiile problematice care se pot ivi în creșterea copiilor
care au părinții departe, vom organiza și programe de educație parentală și
consiliere pentru aceștia. Pentru o mai bună implicare a comunităților locale
în sprijinul acestor copii, vom crea rețele locale de intervenție. Vom face și
campanii de informare și conștientizare cu privire la efectele negative pe care
plecarea părinților la muncă în străinătate le poate avea asupra copiilor
rămași acasă.
Sunt mai
multe școli incluse în proiect, acestea fiind dealtfel și gazdele
activităților, spune Anca Stamin:
Din județul Constanța, Liceul Tehnologic Gheorghe Duca,
chiar din municipiu, Școala Gimnazială Grigore Moisil din Năvodari și Liceul
Cobadin. În județul Tulcea vom lucra cu copiii în Școala Profesională Danubius,
Gimnazială nr.12 și Școala Gimnazială Turcoaia. În sediile acestor instituții
de învățământ se vor desfășura atât activitățile de consiliere cât și cele de
suport educațional și activitățile recreative pentru copii. Practic, copiii,
vor rămâne, după programul lor de școală obișnuit, pentru activitățile care au
loc în proiect.
În județul Constanța sunt peste 3.000 de
copii cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate iar în județul
Tulcea, alți 1.000.
Cu bani europeni se pot face multe, inclusiv transformarea şcolii din ceva doar util în ceva accesibil şi plăcut. Exact cazul unor programe derulate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj. Şefa instituţiei, prof. Marinela Marc:
Sunt 6 proiecte de tip POCU (Programul Operațional Capital Uman) care vizează accesul la educaţie de calitate pentru preşcolari, şcolari şi cadrele didactice, plus reducerea riscului de părăsire timpurie a şcolii. După 3 ani, toate sunt în fază de finalizare. Recent am încheiat proiectul Şcoala pentru toţi, în care Inspectoratul a avut ca partener Fundaţia World Vision Romania şi comuna Sînpaul. Alături de şcoala din Sînpaul au fost asociate cele din Aghireşu Fabrici, Cojocna, Mera şi Poieni.
Proiectul şi-a propus creşterea bunăstării comunităţilor prin participarea copiilor la învăţământul obligatoriu. Spre deosebire de alte proiecte, acesta s-a adresat atât preşcolarilor şi şcolarilor, cât şi cadrelor didactice, părinţilor şi autorităţilor locale, deoarece un proces educaţional de calitate impune conlucrarea tuturor. S-au desfăşurat multe workshop-uri, activităţi de formare, au fost dotate şcolile şi comunităţile locale cu echipamente, inclusiv digitale, binevenite în timpul pandemiei. Copiii au primit alimente, rechizite şi haine, au beneficiat de consiliere din partea psihologilor şcolari.
De asemenea, un număr de adulţi neşcolarizaţi au intrat în programul A doua şansă. Acest proiect a costat 7,94 milioane lei şi a reuşit îndeplinirea obiectivelor în procent de 95%. Cele 5% rămase erau activităţi care nu pot fi derulate în timp de pandemie. Din studiul de impact realizat de experţii angajaţi în cadrul proiectului şi specialiştii Universităţii Babeş-Bolyai a rezultat că este un succes şi un exemplu de bune practici pentru oricine va dori să mai acceseze proiecte de acest gen.