Radio România Internațional

Tag: achizitii

  • Investiții în locomotive și trenuri

    Investiții în locomotive și trenuri

    Căile Ferate Române vor primi trenuri şi locomotive noi, după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară a semnat un contract cu producătorul polonez PESA pentru 62 de trenuri electrice Regio de scurt parcurs, pentru navetă, precum și un contract cu producătorul francez Alstom pentru 16 locomotive noi.



    Primul este un contract în valoare de 3,2 miliarde de lei, adica 640 milioane de euro, iar cel de-al doilea în valoare de 760 de milioane de lei, circa 150 de milioane de euro. De asemenea, cu producătorul polonez, Bucureștiul a mai încheiat, în decembrie trecut, un contract şi pentru livrarea, începând cu anul 2026, a 20 de rame InterRegio de lung parcurs.



    România are însă, în continuare nevoie de 150-200 de locomotive noi, precum și de trenuri de scurt parcurs și de lung parcurs – a precizat preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară, Ştefan Roşeanu. Acesta a vorbit, la Radio România, despre situația materialului rulant:



    Din păcate, ştim că trenurile pe care le avem în circulaţie sunt în mare majoritate învechite, lipsa de investiţii din ultimii 20 şi ceva de ani îşi spune cuvântul. Practic, de la seria mai mare de Săgeţi Albastre, de la începutul anilor 2000 n-a mai fost nicio investiţie majoră făcută până la noul val, care a început în 2022. Avem câteva trenuri cumpărate noi şi de către un operator privat, dar, în general, vorbim de vehicule second-hand, care sunt reparate, modernizate şi repuse în circulaţie şi pe calea ferată română.



    Potrivit acestuia, investiţiile pe care Autoritatea le derulează sunt esenţiale pentru a scădea vârsta parcului feroviar per ansamblu, precum și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru personalul feroviar. Astfel, se urmărește ca noile trenuri și locomotive să înceapă să fie aduse în România şi să fie introduse în circulaţie în ultima parte a anului 2025 – început de 2026. Ştefan Roşeanu spune că astfel va fi stimulată concurenţa între companiile feroviare prezente în țară:



    Vom putea vedea pentru prima dată în România ca pe o rută precum Braşov-Bucureşti, care este cea mai aglomerată rută a României, să avem servicii publice operate de trei operatori diferiţi, cu acelaşi tip de rame. Deci vom putea să facem comparaţie mult mai clară decât astăzi, între calitatea şi respectul pe care-l au operatorii faţă de materialul rulant şi faţă de călători în general.



    Amintim că anterior, România a cumpărat 37 de trenuri electrice noi de la producătorul francez Alstom, prima ramă fiind deja în teste statice şi dinamice. Când aceste trenuri vor intra în circulație, se va pune probabil problema căilor ferate care așteaptă de ani buni să fie reabilitate. Potrivit statisticilor, din cei aproximativ 12.000 de kilometri de rețea de cale ferată, în România se circulă decent pe aproximativ 500, adică cu o viteză cuprinsă între 140 și 160 de km pe oră.



  • Agiutor tră economia românească

    Agiutor tră economia românească

    Ca parti a economiillei globali, economia Româniillei treaţi pritu un greu kiro, di itia, ntră altele, și di conflictul ruso-ucrainean. Guvernul di București adoptă, gioi, protili misuri tră agiutarea a economiillei, avanda tu scupo, maxus, sectorul a construcţiilor. 1,77 miliardi lei va s’hibă ahărdziţ tră creastirea a păhadzloru la părmătiili di construcţii, ama şi tră creaştirea a păhadzloru la forţa di lucru. Uidisitu cu datili statistiţi tu meslu yinaru, sectorul a construcţiilor aduţi un proţentu di 6,6% la Produslu Intern Brut ali Românie.



    Premierul Nicolae Ciucă declară că pănă tu aestu kiro, fură idintificate liniile di finanțare: “Avem ananghi ca aestu sector s’ţănă şi s’poată s’acaţă lucurlu, tru yinitor, cu alanti proiecte, tră itia că avem, tru PNRR, tutu aşi, unu mănuclliu lărguriu di proiecte pi cari lipseaşti s’li scutemu ncapu. Practic, tru tut aestu ansamblu di misuri, ari dauă componente esenţiale cari au maş ună goală rezultantă: investim tru economie, ţănemu locurli di lucru şi băgămu tu practico scupadzlli pripuşi ti dezvoltarea ali Românieˮ.



    Neise, ministrul a Dizvoltarillei, Cseke Attila spusi că ari piriclliul ti ambudyiuseari a născăntoru contracte nica şi falimentul a născăntoru antreprenori. Aestu diadi ndauă exemple di criştearea a păhadzloru ditu zona a construcţiilor.


    “Păhălu a herlui criscu cu 70% tru perioada yinaru-marţu 2022, cimentul – cu 20 di procente. Şi manopera nregistră creastiri tru aeştă meşi. Idyea, la energia electrică, motorina, bitumul, herul, lemnul, cirnida, tute suntu, tru anlu ditu soni, tru creastireˮ, spusi ministrul Dizvoltarillei.


    Cseke Attila cundille catandisili tru cari va s’bagă tu lucru apofasea ti agiutari a sectorului construcțiilor: “Va s’bagă tu lucru şi contractili cari earau tru procedură di achiziţie tru oara anda fu adoptată Ordonanţa di Guvern 15 di la bitisita a meslui agustu, anlu ţi tricu. Va s’hibă ajustati şi contractele a curi achiziţie publică easti tru dizvărteari şi nu s-dipusiră nica ofertili. Tutunăoară, va s’bagă tu lucru şi contractili ţi suntu tu dizvărteari cari nu au clauză di ajustare, respectiv şi ateali cari au clauză di ajustare pruvidzută pi thimellilu a Ordonanţăllei 15 di anlu tricutu, ama aestă clauză nău reglementată pritu Ordonanţa di Urgenţă adoptată adză anvăleaşti ma ghini realităţli ditu păzariˮ.



    Di altă parte, Executivul diadi, gioi, undă veardi tră reabilitarea infrastructurăllei feroviare ditu Portul Constanţa, cari mutreaşti licşurări ti priloarea a fluxurilor di părmătie suplimentară şi dizvoltarea transportului multimodal. Tră infrastructura feroviară va s’hibă ahărdziti 200 di miliuñi di lei ditu Fondul di Rezervă bugetară ţi easti la dispoziţia Guvernului. Uidisitu cu ministrulu a Transportului, Sorin Grindianu, pritu aestă misură va s’hibă asiguripsitu ma largu ritmolu şi axia a tutulor activităţlor di transport ditu portu.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala






































































  • Sprijin pentru economia românească

    Sprijin pentru economia românească

    Ca parte a economiei globale, economia României
    trece printr-o perioadă dificilă, generată, între altele, și de conflictul
    ruso-ucrainean. Guvernul de la București a adoptat, joi, primele măsuri pentru
    sprijinirea economiei, fiind vizat, în special, sectorul construcţiilor.
    1,77 miliarde lei vor fi alocate pentru creşterea preţurilor la materialele de
    construcţii, dar şi pentru creşterea preţurilor la forţa de muncă.     Potrivit
    datelor statistice pe luna ianuarie, sectorul construcţiilor contribuie cu un
    procent de 6,6% la Produsul Intern Brut al României.


    Premierul Nicolae Ciucă a
    declarat că au fost, deja, identificate liniile de finanțare: Avem
    nevoie ca acest sector să îşi menţină şi să poată să îşi asume, în viitor,
    celelalte proiecte, pentru că avem, în PNRR, de asemenea, o gamă largă de
    proiecte pe care trebuie să le ducem la bun sfârşit. Practic, în tot acest
    ansamblu de măsuri, sunt două componente esenţiale care au o singură
    rezultantă: investim în economie, păstrăm locurile de muncă şi reuşim să ne
    îndeplinim obiectivele asumate de a dezvolta Româniaˮ.


    De altfel, ministrul
    Dezvoltării, Cseke Attila a afirmat că exista riscul blocării anumitor
    contracte şi chiar falimentul unor antreprenori. Acesta a prezentat câteva
    exemple de creşteri de preţuri din zona construcţiilor.

    Preţul metalului a
    crescut cu 70% în perioada ianuarie-martie 2022, cimentul – cu 20 de procente.
    Şi manopera a înregistrat creşteri în aceste luni. La fel, energia electrică,
    motorina, bitumul, fierul, lemnul, cărămida, toate sunt, în ultimul an, în
    creştereˮ    , a precizat ministrul Dezvoltării.

    Cseke Attila a precizat situațiile în care se va aplica
    măsura de sprijinire a sectorului construcțiilor: Se va
    aplica şi contractelor care erau în procedură de achiziţie în momentul
    adoptării Ordonanţei de Guvern 15 de la sfârşitul lunii august, anul trecut. Se
    vor ajusta şi contractele a căror achiziţie publică este în derulare şi nu s-au
    depus încă ofertele. De asemenea, se va aplica şi contractelor în derulare care
    nu au clauză de ajustare, respectiv şi celor care au clauză de ajustare
    prevăzută pe baza Ordonanţei 15 de anul trecut, dar această clauză nou
    reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă adoptată astăzi acoperă mai bine
    realităţile din piaţăˮ.


    Pe de altă parte, Executivul a dat, joi, undă verde
    pentru reabilitarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa,
    care vizează facilitarea preluării fluxurilor de marfă suplimentare şi
    dezvoltarea transportului multimodal. Pentru infrastructura feroviară vor fi
    alocate 200 de milioane de lei din Fondul de Rezervă bugetară aflat la
    dispoziţia Guvernului. Potrivit
    ministrului Transportului, Sorin Grindeanu, prin această măsură va continua să
    fie asigurate ritmul şi capacitatea tuturor activităţilor de transport din
    port.



  • Percepţia corupţiei în România

    Percepţia corupţiei în România

    România rămâne în top trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, în contextul COVID-19, arată Indicele de Percepţie a Corupţiei 2021 publicat de Transparency International. Indicele reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii, iar clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă foarte coruptˮ, iar 100 deloc coruptˮ. Acumulând 45 de puncte din 100 în această analiză, România este devansată doar de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Raportul indică faptul că este nevoie de mai multă responsabilitate şi transparenţă în instituţiile publice. Potrivit Transparency International, în România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achiziţiilor publice, cu efecte implicit asupra transparenţei cheltuielilor publice făcute în pandemie. În urma realizării Indicelui de Percepție a Corupției, s-a constatat că pandemia de COVID-19 a dat guvernelor ocazia să îşi extindă puterea executivă, să ascundă informaţii publice şi să restrângă din drepturile cetăţenilor.

    Drept urmare, Transparency International România readuce în atenţia publică Pactele de Integritate, care reprezintă o soluţie pentru asigurarea transparenţei, eficienţei şi tratamentului egal în achiziţiile publice. TI-România afirmă că a identificat, prin activităţile desfăşurate în ultimii ani, mai multe avantaje ale acestor pacte, printre care acela că societatea civilă poate monitoriza investiţiile publice, inclusiv din prisma utilităţii şi corectitudinii. De asemenea, toţi cei interesaţi de realizarea investiţiilor publice sunt mai bine informaţi şi consultaţi cu privire la acestea, prin intermediul Pactelor de integritate. Nu în ultimul rând, aceste pacte permit identificarea unor probleme sistemice în legislaţia şi procedurile de achiziţii publice. Utilizarea Pactelor de integritate ca instrument de monitorizare a achiziţiilor publice reprezintă, astfel, o soluţie viabilă pentru a reduce riscurile de fraudă şi corupţie în domeniu, conchide Transparency International România, care face câteva recomandări.

    Una dintre acestea este includerea Pactelor de integritate ca mecanism obligatoriu de monitorizare publică a procedurilor de achiziţii, de la momentul planificării până la execuţia integrală, pentru toate achiziţiile care depăşesc pragurile prevăzute de lege pentru publicarea în Jurnalul Oficial UE. Se mai recomandă introducerea acestor pacte ca măsură în cadrul proiectelor finanţate prin fondurile structurale şi de investiţii și transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate. Este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică, instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei, atrage atenția, încă o dată, Transparency International România.


  • Corupţie în timp de pandemie

    Corupţie în timp de pandemie

    Contextul pandemic a alimentat corupţia în România, potrivit Direcției Naționale Anticorupție, iar banii nu au ajuns întotdeauna acolo unde trebuiau, respectiv pentru dotarea spitalelor, pentru echipamente de protecţie, aparatură specializată sau medicamente.

    DNA anunță că a deschis, de la apariţia COVID-19, în urmă cu doi ani, 168 de dosare penale pentru infracţiuni legate de pandemie sau vaccinare fictivă. Potrivit instituției, România a avut cea mai amplă anchetă din statele Uniunii Europene, cu 3.000 de certificate false eliberate la Vama Petea de cadre medicale şi angajaţi de spitale corupţi. În prezent, mai sunt în lucru jumătate dintre dosarele deschise de anul trecut. Opt dosare cu 22 de inculpaţi au fost trimise în judecată până acum. Printre aceștia se află şi directorul companiei naționale Unifarm, unul dintre principalii distribuitori de produse farmaceutice si parafarmaceutice din Romania, Ionel Eugen Adrian, care ar fi pretins, potrivit procurorilor, peste 700.000 de euro pentru un contract cu o firmă privată pentru milioane de măşti chirurgicale neconforme şi zeci de mii de combinezoane.

    Crin Bologa, procuror-şef DNA, explică: În perioade de criză corupţia prosperă. În aceste circumstanţe sigur că noi avem foarte multe dosare sau relativ multe dosare în lucru în ceea ce priveşte achiziţiile din pandemie, corupţia din pandemie. Am avut înregistrate în cursul anului 2020 şi 2021 peste 160 de dosare în legătură cu situaţia epidemiologică. În prezent, avem în lucru 88 de dosare, iar 68 de persoane sunt puse sub acuzare.

    Potrivit acestuia, în România au fost aduse în pandemie diferite aparaturi medicale, măşti, izolete din ţări precum Turcia, China şi din alte state ale lumii.


    Autoritățile încearcă să afle acum ce resorturi au stat la baza unor achiziţii de materiale neconforme cu sume exorbitante şi cu încălcarea procedurilor.

    De Ziua Internațională împotriva Corupției, pe 9 decembrie, Crin Bologa spunea că activitatea DNA este grav afectată și îngreunată de faptul că legile justiției în România nu au fost încă corectate. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care Comisia Europeană a cerut Bucureștiului în repetate rânduri să intensifice lupta anticorupție. Mai mult, de la aderarea la UE în anul 2007, Comisia a urmărit reformele efectuate în România în domeniile justiţiei şi combaterii corupţiei prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), un cadru important pentru progrese în aceste domenii.

    În vară, Transparency International trăgea un semnal de alarmă atât pentru guvernele naţionale, cât şi pentru instituţiile din Uniunea Europeană. Într-un raport, instituția îndeamna guvernele UE să redubleze eforturile pentru a garanta o ieşire corectă şi echitabilă din pandemia în curs. Organizația atenționa că percepția majorității este că asistenţa medicală a fost în special afectată de corupţie, iar frecvenţa mitei în sectorul sanitar este mai ridicată în România şi Bulgaria.




  • Fonduri europene pentru şcoala online

    Fonduri europene pentru şcoala online

    Pandemia a pus sistemul de învăţământ în
    faţa unei noi provocări – desfăşurarea cursurilor online.     Lucru uşor de zis dar greu de făcut, în
    condiţiile în care nu toţi elevii şi profesorii au echipamente IT şi conexiune
    la internet.


    În repetate rânduri, asociaţiile de
    elevi au tras semnale de alarmă, spunând că 900 de mii de elevi, din toată
    ţara, nu au acces la educaţie, pentru că nu au dispozitivele necesare pentru
    şcoala online.


    Ei atrăgeau atenţia că tabletele promise
    de autorităţi sunt doar pe hârtie, întrucât acestea întârziau să ajungă în
    şcoli.


    O mână de ajutor poate veni din partea
    Comisiei Europene, care oferă finanţare pentru astfel de dotări. Cele care pot depune proiectele sunt
    primăriile iar termenul expiră pe 15 ianuarie 2021.


    În judeţul Constanţa, unele primării
    încă lucrează la aceste proiecte, în vreme ce altele se pregătesc să le depună,
    pentru că fondurile se acordă pe principiul primul venit, primul servit.


    Este şi cazul municipiului Constanţa,
    unde primarul Vergil Chiţac, a convocat o şedinţă de urgenţă a Consiliului
    Local pentru a aproba proiectul:




    Programul Operaţional
    Competitivitate 2014 – 2020 se continuă şi în următorii ani. În contextul
    acesta al crizei generate de coronavirus a lansat, cu prioritate, pe axa 2, un
    call de proiecte. Avem alocaţi 100 de milioane de euro şi alocarea proiectelor
    se face după principiul primul venit, primul servit. Ce-am făcut eu? Am
    convocat toţi directorii de şcoli şi licee din Constanţa, am avut o discuţie cu
    ei. Noi le-am pus la dispoziţie o listă de materiale care pot fi achiziţionate
    prin acest program, deci sunt eligibile la cheltuieli. Vorbesc aici de
    laptopuri, tablete, routere, table inteligente, video proiectoare, tot ceea ce
    este important. I-am rugat să nu supraestimeze, să fie atenţi la finanţarea
    dublă. Toate informaţiile acestea au ajuns la noi, la Direcţia de dezvoltare şi
    fonduri europene nerambursabile, am construit proiectul, în forma de depus.
    Valoarea totală a proiectului este de 50.255.311 lei şi cofinanţarea noatsră,
    care este mică, e numai 2% şi ar fi fost păcat să ratăm aşa ceva, este de
    1.400.439.





    Prin proiect, primăria Constanţa vrea să
    cumpere aproape 25 de mii de tablete, peste 300 de laptopuri, aproape 300 de
    sistem desktop monitor şi peste 600 de proiectoare.


    De asemenea, proiectul mai prevede
    achiziţia de camere web, routere wireless, table interactive şi 800 de tablete
    grafice.


  • O nouă strategie farmaceutică pentru Europa

    O nouă strategie farmaceutică pentru Europa

    Strategia adoptată de Comisie are patru obiective principale. Primul dintre acestea privește asigurarea disponibilității unor medicamente la prețuri accesibile, dar și găsirea unor medicamente noi pentru afecțiuni cum e cancerul, bacterii rezistente la antibiotice sau boli rare. În prezent, bacteriile rezistente la antibiotice cauzează 35 de mii de decese anual, iar pentru 95% dintre bolile rare nu există medicație.

    Al doilea obiectiv al strategiei ține de sprijinirea competitivității, a inovării și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE și crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice, se arată într-un comunicat al Comisiei. Sectorul farmaceutic asigură în acest moment 800 de mii de locuri de muncă directe, investiții în cercetare de 37 de miliarde de euro și un surplus comercial de 110 miliarde de euro, iar la nivel european sunt autorizate anual 60 de noi medicamente.

    Cel de-al treilea obiectiv vizează îmbunătățirea mecanismelor de pregătire și răspuns la crize și abordarea securității aprovizionării. Importanța acestora s-a văzut foarte bine odată cu izbucnirea pandemiei de coronavirus și problemele întâmpinate de state membre ale UE mai ales în timpul primului val al acesteia. A fost clar încă de atunci că este nevoie urgentă de lanțuri de aprovizionare sigure dar și diversificate, astfel încât Uniunea Europeană să poată să aibă o autonomie în acest domeniu. Acest lucru a fost observat și de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, care le-a cerut statelor membre și Parlamentului să susțină strategia.

    În sfârșit, al patrulea obiectiv al Comisiei este promovarea, la nivel global, a unor standarde ridicate de calitate, eficacitate și siguranță – iar aici se va pune accentul și pe promovarea unor produse farmaceutice care sunt sustenabile din punct de vedere ecologic.

    Strategia presupune un set amplu de măsuri și acțiuni prevăzute să se desfășoare de-a lungul mai multor ani. Între acestea se numără revizuirea legislației farmaceutice de bază până în 2022, pentru ca aceasta să poată fi adaptată noilor cerințe și cooperarea între autoritățile naționale cu privire la politicile de prețuri, plăți și achiziții publice.


  • Sistemul medical, sub presiune

    Sistemul medical, sub presiune

    La momentul declarării pandemiei, România nu era pregătită să facă faţă unei crize sanitare de proporţii, aşa cum se anunţa cea generată de noul coronavirus. Au recunoscut acest lucru cele mai înalte oficialităţi ale statului. A fost nevoie de un efort conceptual şi logistic mare pentru ca situaţia să fie menţinută sub control. O partitură importantă revenea Unifarm, compania de stat care gestionează achiziţionarea majorităţii materialelor sanitare pentru spitalele din România.



    Opinia publică a aflat, marţi, că directorul companiei, Adrian Ionel, a fost pus sub control judiciar de procurorii anticorupţie, sub acuzaţia că a cerut mită pentru a atribui un contract de achiziţii de măşti chirurgicale şi combinezoane de protecţie în timpul pandemiei. Suma solicitată s-ar ridica la 760.000 de euro. Pentru aceşti bani promişi, Ionel ar fi semnat un contract de achiziţie a 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale cu o firmă din Turcia. Procurorii îl acuză că a negociat personal termenii contractului cu un personaj care de fapt nici nu era oficial reprezentantul firmei furnizoare.



    În plus, contractul ar fi fost atribuit cu încălcarea tuturor procedurilor legale în luna martie, când încă nu era instituită starea de urgenţă. Atunci când a sosit prima tranşă de un milion de măşti, s-a descoperit că erau neconforme, iar directorul Unifarm a decis unilateral rezilierea contractului. Procurorii anticorupţie nu pot spune dacă a făcut acest lucru pentru că măştile erau neconforme sau pentru că firma din Turcia nu a plătit niciun euro din mita promisă.



    Adrian Ionel afirmă că are dovezi care să-i susţină nevinovăţia. De parcă nu ar fi fost suficient, ancheta a scos la iveală faptul că, de aproape patru ani, el ar fi ocupat ilegal funcţia de director general al Unifarm, încasând, astfel, salarii în valoare totală de aproape jumătate de milion de lei. Corpul de control al ministrului Sănătăţii face de mai multă vreme verificări la Unifarm, inclusiv în privinţa achiziţiilor pentru combaterea noului virus.



    Criza sanitară oferă corupţiei endemice din România un teren fertil. Iar criza e departe de final. Numărul încă mare de cazuri zilnice reprezintă un test serios cu privire la rezistenţa sistemului medical. A crescut uşor şi numărul pacienţilor aflaţi la terapie intensivă, iar multe spitale anunţă că nu mai au locuri libere şi nu mai pot face faţă internărilor. Pentru a reduce presiunea asupra spitalelor, au fost modificate criteriile de externare pentru pacienţii cu COVID-19. Astfel, cei asimptomatici vor putea ieşi din spital după zece zile, în anumite condiţii.



    Pe acest fundal, discuţiile despre o nouă etapă de relaxare a restricţiilor sunt tot mai anemice. În schimb, au apărut zvonuri despre posibila reintroducere în carantină a judeţelor în care numărul de cazuri de infectare a crescut semnificativ. Guvernul spune că nu ia în considerare, în acest moment, o astfel de măsură, dar nu o exclude dacă va exista o transmitere comunitară accentuată într-o localitate sau într-un cartier, a precizat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.


  • Proiect cu fonduri europene în comuna Lovrin din județul Timiș

    Proiect cu fonduri europene în comuna Lovrin din județul Timiș

    După
    buldoexcavatorul cumpărat din bani europeni, acum a fost depus un dosar pentru
    a achiziționa un tractor care să fie dotat cu toate componentele necesare atât
    pentru deszăpezire cât și pentru tunsul ierbii ne spune primarul comunei Lovrin,
    Vasile Graur:


    Acum, tot pe GAL am făcut un proiect pentru un tractor
    modern care să aibă toate componentele: cisternă, vidanjă, plug de zăpadă și
    tăietoare de iarbă pentru șanțuri, canale, să întreținem străzile. Acest
    proiect are o valoare de 96 de mii de euro. Trebuia să ne încadrăm până în 100
    de mii de euro, nu puteam să depășim suma aceasta. Finanțarea a fost aprobată
    acum urmează ca să facem procedura de licitație. Tot mai semnăm documente,
    asta-i boala noastră la români că de 6 luni de zile tot ni se cer tot felul de
    acte justificative și tot felul de documente care să ateste că nu avem datorii și
    tot ce conține dosarul ca să îl depunem la AFIR.


    Cel de-al doilea
    proiect al administrației din Lovrin este destinat încălzirii cu apă geotermală
    ne spune primarul Vasile Graur:


    Cel mai important proiect care, acum nu știu ce se va întâmpla dar sper că
    tot pe fonduri europene o să obținem finanțare pentru sistemul de încălzire cu
    apă geotermală, pentru că proiectul este în evaluare la București la Ministerul
    Fondurilor Europene. Inițial au fost evaluate proiectele care au fost cu
    alimentare cu apă pentru încălzirea instituțiilor dar noi pentru că funcționăm
    de foarte mult timp și încălzim și instituțiile și gospodăriile oamenilor, noi
    am făcut un proiect mai amplu pentru încălzirea tuturor gospodăriilor și a
    instituțiilor din comună.


    Cine vor fi
    beneficiarii acestui proiect?


    Ca instituții avem Primăria, 2 școli (liceul și școala cu
    clasele I – VIII), 2 grădinițe, dispensarul, căminul cultural, plus 120 de
    apartamente și locuințe 500 în prima fază. Deci, case care o să fie pe traseul
    conductei de apă geotermală la fiecare locuință. Ulterior, am calculat ca să
    facem extinderea și pe celelalte străzi că ambiția noastră, și nu numai ambiția,
    vrem toată comuna să fie încălzită cu apă geotermală.


    Prima fază a
    acestui proiect are o valoare de 2,5 milioane de euro iar administrația din
    Lovrin estimează că, de la momentul obținerii aprobării, în 16 luni poate
    finaliza această lucrare.




  • Contractarea proiectelor cu finanţare europeană continuă în Regiunea Vest

    Contractarea proiectelor cu finanţare europeană continuă în Regiunea Vest

    Contractarea proiectelor cu finanţare europeană continuă în Regiunea Vest. Aradul are finanţarea asigurată pentru tramvaiele noi şi moderne. În cursul acestei luni, la Agenţia pentru Dezvoltare Regională 5 Vest a fost semnat un nou contract de finanţare cu Primăria Municipiului Arad. Este vorba de achiziţia de material rulant electric, a 4 tramvaie cu dublă articulație de capacitate mare şi a altor 6 tramvaie vagon de capacitate medie. Proiectul este finanţat prin Regio-POR 2014-2020, Axa Prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.

    Astfel, aproape 20 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile ajung în visteria municipiului Arad, pentru achiziția a 10 tramvaie noi. Este vorba despre un proiect început în mandatul fostului primar, Gheorghe Falcă. Acesta spune că finanțarea europeană însemnă o victorie nu doar pentru modernizarea transportului în comun din Arad, ci și pentru economia municipiului, în condițiile în care licitația a fost câștigată de către compania Astra Vagoane Arad.

    Am fost printre primii din Romnia care a investit în infrastructura de tramvai. Pentru Arad această nouă finanțare înseamnă un total de 24 de tramvaie noi care vor fi la dispoziția arădenilor până în 2022: 6 cumpărare anterior, 8 contractate deja, și cele 10 finanțate acum și contractate. Obiectivul este dezvoltarea unui sistem de transport public de călători cu tramvaiul atractiv şi eficient, care să conducă la reducerea deplasărilor cu maşina personală şi implicit a poluării.


    Actualul europarlamentar Gheorghe Falcă a mai spus că în momentul de faţă, infrastructura de tramvai din Arad este reabilitată în proporţie de 80%.

    Noi vrem ca prin fonduri europene să închidem 100% reabilitarea întregii reţele de infrastructură. Vom avea mijloacele de transport în comun nepoluante şi vom îndeplini condiţiile impuse de noi, dar şi de Uniunea Europeană, pentru a avea un mediu curat.

    Valoarea totală a investiţiei este de 87,4 milioane lei, din care 72,1 milioane lei reprezintă finanţare nerambursabilă.


  • Fonduri europene pentru Cluj-Napoca

    Fonduri europene pentru Cluj-Napoca

    Administraţia municipiului Cluj-Napoca pare a fi prins gustul banilor europeni. Cel puţin în ultimii ani, sute de milioane de euro au venit şi vor mai veni pentru tot ceea ce înseamnă achiziţii şi investiţii destinate îmbunătăţirii calităţii vieţii şi modernizării oraşului – capitală culturală a Transilvaniei, cum e considerat Cluj-Napoca.


    Viceprimarul Dan Tarcea despre succesele trecute şi cele plănuite:

    În perioada următoare, cele mai multe investiţii pe fonduri europene vor fi pentru revitalizarea terenurilor degradate şi amenajarea de parcuri. Contribuţia europeană constă în aproximativ 100 milioane de euro, pentru 110 ha de spaţii verzi. O parte din contracte sunt deja semnate, cum este cazul modernizării şi revitalizării Parcului I.L. Caragiale şi a străzii Octavian Petrovici, de asemenea a unei părţi din Parcul Canalului Morii, zona Parcului Rozelor. Sunt în pregătire amenajarea Parcului Est şi a Parcului Bună Ziua, precum şi Science Museum din zona Lomb. Din totalul sumelor necesare, UE ne furnizează între 75 şi 98%. Proiectele sunt întocmite de specialiştii din Primărie, iar noi urmărim modul în care sunt implementate. O parte din proiecte a fost deja depusă şi există contracte încheiate, aflate în evaluare, iar altele vor fi depuse imediat ce sunt aprobate studiile de fezabilitate.

    Până în acest moment, pe exerciţiul financiar 2014-2021, am atras peste 400 de milioane euro prin contractele încheiate. Pentru exerciţiul financiar 2021-2017 deja pregătim proiecte mari de infrastructură: o parte din centura metropolitană, trenul metropolitan şi primii paşi pentru metrou.

    Dacă e să ne raportăm la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, suntem pe primul loc, cu peste un miliard de lei, urmaţi de Oradea, cu 870 de milioane.


  • Fonduri europene pentru dezvoltarea sistemului integrat de cadastru și carte funciară

    Fonduri europene pentru dezvoltarea sistemului integrat de cadastru și carte funciară

    Vorbim despre aproape 266 de
    milioane de euro- fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană. Bugetul de stat contribuie cu 47
    de milioane de euro la întregistrarea proprietăților.


    În această etapă vor fi
    înregistrate 215 unități administrative din 37 de judete printre care: Prahova,
    Buzău, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Argeș și Dâmbovița.


    Agenția Națională de Cadastru și
    Publicitate Imobiliară a inițiat procedura de licitație pentru achiziționarea
    serviciilor prin publicarea anunțului în Sistemul Electronic de Achiziții
    Publice. Anunțul a fost publicat și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.


    Termenul limită pentru depunerea
    ofertelor este 25 noiembrie. Selectarea unităților
    administrative s-a făcut după cateva criterii. Prioritate au avut localitățile
    care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master
    Planul General de Transport al României.


    Au fost alese, de asemenea,
    localități care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltare a
    infrastructurii în cadrul altor programe ori unde s-au identificat
    vulnerabilităţi sociale particulare privind accesul la proprietate.


    Mai multe detalii ne oferă
    purtătorul de cuvânt al ANCPI, Andreea Crasnopolschi: Finanțarea
    acestor servicii este asigurată din fonduri europene, prin Programul
    Operațional Regional- Proiectul major privind Creșterea gradului de acoperire
    și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale
    din România.





    Achizițiile se desfășoară
    pe loturi, fiecare comună reprezentând un lot. Suprafața totală estimată a
    celor 215 loturi este de peste 1 milion 294 de mii de hectare.


    Procedura va fi finalizată
    cu încheierea de contracte multianuale pentru o perioadă de 24 de luni.
    Valoarea estimată este de aproape 17o de milioane de lei fără TVA.


    Proiectul Creșterea
    gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a
    proprietăților în zonele rurale din România completează obiectivul Programului
    național de cadastru și carte funciară prin realizarea lucrărilor de
    înregistrare pentru peste 5 milioane 758 de mii de hectare din 660 unitati
    administrativ- teritoriale situate în zone rurale ale României.


    Valoarea totală a
    proiectului este de aproape 313 milioane de euro din care 266 de milioane
    reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 47 de
    milioane- cofinanțare de la bugetul de stat.



    Obiectivul programului național
    de cadastru și carte funciară este ca pană în 2023 toate proprietățile din
    România- terenuri, clădiri și apartamente- să fie înregistrate gratuit în
    Sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

  • Fonduri europene pentru infrastructura municipiul Alba Iulia

    Fonduri europene pentru infrastructura municipiul Alba Iulia

    Fondurile europene sunt o şansă pentru ţările care nu dispun de fonduri proprii suficiente. Culmea este că, deşi aceşti bani sunt daţi de Bruxelles cu destule condiţii, guvernele României au impus condiţii suplimentare, care complică mult procedurile de accesare a acestor fonduri.

    Municipiul Alba Iulia a reuşit să atragă, până acum, peste 300 milioane euro, bani investiţi vizibil în infrastructură. Doar în ultimii 3 ani au fost atrase peste 100 milioane. Problema sunt piedicile birocratice introduse de la Bucureşti care amărăsc vieţile celor ce se ocupă de fondurile europene.

    City managerul municipiului Alba Iulia, Nicolae Moldovan: Există o tendinţă de suprareglementare a statului, peste reglementările UE. De multe ori se schimbă regulile în timpul jocului. O serie de cheltuieli necesare punerii în aplicare a unui proiect nu sunt eligibile. De pildă, cheltuielile salariale pe Programul Operaţional Regional, mai ales pe axele lui importante, nu sunt eligibile, deşi administraţiile locale îşi doresc să implementeze proiectele folosind personalul propriu, ceea ce nu este permis. Nu există răspunderea instituţiilor de management şi a organismelor intermediare care au contracte cu noi, astfel încât dacă angajaţii acestor instituţii greşesc faţă de beneficiar, iar o instanţă de judecată le stabileşte vinovăţia, atunci să-şi asume răspunderea. Putem pomeni, de asemenea, celebra Ordonanţă 114, care, deşi apărută în decembrie, nu reglementează verificarea procedurilor de achiziţii de către autorităţile de management. O altă problemă este generată de creşterea salariilor minime pe economie. In sectorul construcţiilor, de pildă, a ajuns la 3000 lei lunar, ceea ce ne obligă să reactualizăm contractele cu firmele de construcţii cu sume suplimentare, pe care nu le avem. Ca atare, vom fi nevoiţi să recurgem la credite bancare, neeligibile pentru decontare din fonduri europene, deci la îndatorarea bugetului local, oricum nu foarte generos.


  • Programul Rabla 2018

    Programul Rabla 2018

    Aşa numitul
    program Rabla, prin intermediul căruia românii îşi pot schimba maşinile vechi
    cu unele noi, reducându-se, astfel, poluarea continuă şi în acest an, iar cei
    care doresc acest lucru pot începe deja să-şi pregătească dosarele, întrucat,
    joi, au fost lansate programele sugestiv intitulate Rabla Clasic şi Rabla Plus.
    Din bugetul total alocat pentru cele două secţiuni ale programului
    guvernamental, 133 de milioane lei (peste 28,5 milioane euro) merg către Rabla
    Clasic, iar 120 de milioane de lei (peste 25,7 milioane de euro) către Rabla
    Plus. Ministerul Mediului estimează că alocarea financiară pentru acest an va
    acoperi achiziţionarea unui număr de circa 19.000 de vehicule noi pe versiunea
    clasică a programului şi de 2.000 de maşini electrice prin intermediul
    variantei ‘verzi’. Prima de casare se menţine, în 2018, la valoarea de 6500 de
    lei (circa 1400 euro) la care se poate adăuga un bonus de cel mult 1.600 de lei
    (circa 350 euro), in functie de cantitatea de emisii de dioxid de carbon pe
    kilometru generată de motorul maşinii noi. In acelaşi timp, în afară de prima
    de casare, există o sumă suplimentară de 10.000 de euro, în cazul în care
    autovehiculul care urmează să fie cumpărat este electric.

    Pentru varianta
    hybrid este prevăzută o sumă de 5.000 de euro. Ministrul Mediului, Graţiela
    Gavrilescu a precizat Persoanele fizice din România pot
    începe, din acest moment, să meargă la producătorii validaţi şi să înceapă
    să-şi întocmească documentele în vederea achiziţionării unui autovehicul nou,o
    maşină care să aibă normă de poluare euro 6 sau să-şi cumpere maşină full
    electric sau hibrid plug in. Programul este creat şi pentru persoanele juridice
    care vor putea să meargă să-şi depună dosarul până la data de 28 septembrie
    2018.Ca noutate, este că am dorit să fie eligibile şi autobuzele.

    Ministrul
    Mediului a adăugat că accesarea Programului Rabla Plus nu este condiţionată
    de casarea şi radierea unui autovehicul uzat, iar prima oferită în cadrul
    Programului Rabla Clasic se poate cumula cu ecotichetele prevăzute de
    Programul Rabla Plus, numai în cazul în care solicitantul va achiziţiona fie
    un autovehicul nou electric, fie unul electric hibrid plug-in.În acest
    an, printre modificările aduse Ghidului de finanţare pentru Programul Rabla se numără apariţia spaţiului privat virtual pentru emiterea certificatelor de
    atestare fiscală, precum şi obligaţia înmatriculării autovehiculelor noi
    achiziţionate prin intermediul programului, pe numele beneficiarilor, în termen
    legal de la emiterea facturii de achiziţie. Anul trecut, prin Programul Rabla, au fost scoase din uz peste 28.000 de autoturisme cu grad înalt de
    emisii poluante. De asemenea, prin programul Rabla Plus au fost achiziţionate
    467 de autovehicule noi, dintre care 370 pur electrice şi 97 plug-in.

  • Recomandări AFIR privind implementarea cu succes a proiectelor de investiții

    Recomandări AFIR privind implementarea cu succes a proiectelor de investiții

    Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale (AFIR) vine în
    sprijinul beneficiarilor publici ai Programului Național de Dezvoltare Rurală
    2014 – 2020 (PNDR 2020)     prin punerea la dispoziție a unei informări sintetice
    privind etapele pe care aceștia trebuie să le parcurgă după încheierea contractului
    de finanțare.


    Gabriel Gârban, reprezentant al Agenţiei pentru Finanţarea
    Investiţiilor Rurale, a declarat: Un beneficiar poate beneficia de un
    avans financiar de până la 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
    Există și o condiție, într-adevăr, trebuie să depună o scrisoare de garanție în
    procent de 100% din această valoare a avansului, care este un instrument
    extraordinar de bun pentru a avea banii necesari pentru a merge mai departe în
    implementarea proiectului.     O etapă esențială, e drept, în special pentru beneficiarii noștri
    publici, dar nu numai, este cu procedurile de achiziții care trebuie, evident,
    făcute în conformitate cu regulile și recomandările Agenției Naționale pentru
    Achiziții Publice, dar care, în același timp, trebuie făcute potrivit anexelor
    la contractul de finanțare și respectând legislația în vigoare.     Obținerea autorizației de construire este un pas foarte important
    și necesar în momentul în care proiectele prevăd construcții montaj.



    Documentele emise de autoritățile de mediu, sanitare sau
    sanitar-veterinare se vor prezenta, după caz, de către beneficiar la ultima
    cerere de plată, după finalizarea investiției realizate prin PNDR 2020.


    Urmează executarea lucrărilor în termenul stabilit prin contractul
    de finanțare, cu asistență din partea proiectantului și sub supravegherea unui
    diriginte de șantier atestat. După executarea lucrărilor, se realizează
    recepția parțială sau finală a acestora și se depun cererile de plată conform
    eșalonării depuse.


    Beneficiarii au posibilitatea modificării contractului de
    finanțare prin solicitarea unui act adițional, cu condiția ca această
    modificare să nu schimbe obiectivul principal al proiectului și să nu afecteze
    funcționalitatea investiției, criteriile de eligibilitate și de selecție. Se
    precizează că există situații în care nu este necesară întocmirea de act
    adițional la contractul de finanțare, cum ar fi: modificări tehnico-financiare
    ce nu depășesc 10% din valoarea contractului de finanțare, schimbarea adresei
    sediului social al beneficiarului, schimbarea contului bancar sau de trezorerie
    și/sau al instituției financiare bancare pentru proiectul PNDR 2020.