Radio România Internațional

Tag: achizitii

  • În 2017, absobție de 1,55 miliarde de euro a fondurilor europene în România

    În 2017, absobție de 1,55 miliarde de euro a fondurilor europene în România

    La întâlnirea de
    lucru cu conducerea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale de la nivel
    central, regional şi judeţean, a fost analizat bilanțul anului 2017 privind
    absorbția fondurilor europene, precum și previziunile pentru anul 2018
    referitor la atragerea fondurilor alocate României de Uniunea Europeană prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
    2014 – 2020 (PNDR 2020).


    Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA,
    alături de secretarul de stat Alexandru POTOR și de secretarul general
    Constantin APRODU, au apreciat faptul că, în 2017, au fost absorbiți 1,55
    miliarde de euro din fondurile europene.


    Procesul de simplificare a accesării și implementării
    PNDR 2020, îmbunătățirea permanentă a procedurilor interne și corelarea lor cu
    legislația europeană și națională în vigoare a fost un alt subiect abordat la
    întânire.


    Secretarul de stat din MADR, Alexandru Potor a precizat:
    Rezultatele sunt unele pozitive în România. Am depășit estimările inițiale care
    erau de 1,4 miliarde de euro absorbție din pilonul II, deci sumele care sunt
    gestionate din Fondul European Agricol și Dezvoltare Rurală, ajungând la 1,55
    miliarde de euro.     Au
    fost discutate împreună cu colegii de la AFIR, care au fost circumstanțele de
    la care am plecat, dificultățile întâmpinate și cum ar trebui să ne pregătim
    noi pentru perioada anului 2018. Avem o activitate foarte intensă, încă de acum câteva luni, pentru pregătirea a
    ceea ce se va întâmpla în 2018 în privința implementării proiectelor gestionate
    de către AFIR și, bineînțeles, a măsurilor delegate către APIA din Fondul
    European Agricol și de Dezvoltare Rurală.     Am stabilit ce ne dorim să facem în perioada
    următoare. Faptul că vom lansa la începutul lui 2018, un pachet foarte
    important de alocare financiară, în principal pe măsurile dedicate dezvoltării
    fermelor, apoi pe partea de investiții în dezvoltarea sistemului de irigații,
    măsura 4.3, care-i corespunzătoare acestui tip de investiții, dar și măsura
    4.2, dedicată părții de procesare a producției primare.



    Printre problemele care duc la blocaje sau întârzieri
    semnificative în absorbția fondurilor, au fost enumerate: derularea procedurilor
    de achiziție a bunurilor, serviciilor, lucrărilor, precum și
    disfuncționalităților apărute în relația cu furnizorii de mașini și utilaje
    care nu livrează, la termenul stabilit, produsele solicitate.


  • Măsuri pentru înzestrarea armatei

    Măsuri pentru înzestrarea armatei

    Provocările de securitate din proximitatea României impun o nouă abordare a strategiilor naţionale de apărare. Ziele trecute, la bilanţul Ministerului Apărării, ministrul de resort, Gabriel Leş, a afirmat că Bucureştiul este pregătit să facă faţă evoluţiilor complexe din mediul de securitate care se manifestă în regiune. Leş a subliniat faptul că, dupa ani de subfinanţare, bugetul MApN este, începând cu 2017, de 2% din PIB, ceea ce permite reconfigurarea şi modernizarea sistemului militar, impuse, în primul rând, de situaţia de securitate volatilă din jurul ţării.



    Şi premierul Sorin Grineanu, declara la acelaşi eveniment, că alocarea a 2% din PIB pentru apărare asigură un teren solid pentru accelerarea modernizării Armatei Române. El a cerut ca programele de înzestrare să implice industria naţională de apărare, în condiţiile în care Executivul este hotărât să menţină aceste alocări bugetare pentru armată şi în perioada 2018 – 2020.



    La rândul său, secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare din Ministerul Apărării, Mircea Duşa, fost ministru al apărării, consideră că 2017 va fi un an de foc pentru înzestrarea Armatei României, în condiţiile în care este pentru prima dată după mulţi ani când apărarea are un buget de 2% din PIB. Prezent la emisiunea “Euroatlantica”, de la Radio România Actualităţi, Duşa a anunţat că, joi, a avut loc, la Bucureşti, o şedinţa a Comitetului de planificare a apărării, în cadrul căreia s-au stabilit obiectivele programului de modernizare şi înzestrare a Armatei Române, pe termen scurt şi mediu, până în anul 2026.



    Potrivit acestuia, este vorba de opt programe majore care se referă, intre altele, la înzestrarea forţelor terestre, aeriene şi navale. La capitolul forţe terestre, MAPN doreşte dotarea cu maşini de luptă 8×8, camioane, platforme multifuncţionale şi rachete antitanc. La capitolul forţe aeriene, spune Duşa, trebuie finalizate în acest an şi operaţionalizate escadrila de avioane F-16, dar în acelaşi timp trebuie achiziţionate în continuare radare pentru a asigura supravegherea spaţiului aerian al Romaniei şi, de asemenea, cumpărate rachete sol-aer.



    El a mai anunţat că şi înzestrarea cu corvete a Forţelor Navale Române se află în programul de achiziţii pentru acest an, dar hotărârea de guvern adoptată anul trecut, ce stabilea cumpărarea de nave olandeze, va fi abrogată şi va fi pregătit un memorandum pentru a cere aprobarea Parlamentului.



    Secretarul de stat în Ministerul Apărării a explicat că toate obiectivele de investiţii şi de dotare care trec de 100 de milioane de euro au nevoie de aprobarea Legislativului. Mircea Duşa a menţionat că vor fi achiziţionate patru corvete, însă a adăugat că este prematur să se precizeze cine va realiza aceste nave de luptă.