Radio România Internațional

Tag: acord

  • Ucraina spre Est, Moldova spre Vest

    Ucraina spre Est, Moldova spre Vest

    Ucraina a anunţat suspendarea procesului de asociere la UE după ce Parlamentul de la Kiev a respins legislaţia cerută de forul comunitar privind eliberarea din inchisoare a fostului premier, Iulia Timoşenko şi tratarea acesteia într-un spital din străinătate. Şeful executivului ucrainean a justificat decizia prin nevoia normalizarii relaţiilor cu Rusia şi a pregătirii pieţelor pentru relaţia cu Europa.



    Rusia declansase o serie de presiuni politice si economice asupra Ucrainei si R.Moldova, inaintea summitului de la 28-29 noiembrie, de la Vilnius, unde cele doua state erau chemate sa semneze si respectiv sa parafeze Acordul de Asociere si Acordul de liber schimb cu UE.



    Acuzat de opoziţie de înaltă trădare si amenintat cu un impeachment, preşedintele Viktor Ianukovici a declarat că Ucraina îşi va continua parcursul european şi că va fi prezentă la Summit-ul de la Vilnius.



    La Bruxelles, stirea suspendarii Acordului de catre Ucraina a fost primita cu dezamagire. Sefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton considera ca Acordurile ar fi intarit libertatea si prosperitatea ucrainenilor si ar fi transmis un semnal pozitiv clar către investitori şi catre organismele financiare internaţionale.



    Rusia, care percepe apropierea Ucrainei de UE ca o pierdere a influenţei într-un spaţiu pe care altădată îl considera ca aparţinându-i, nu a comentat decizia Kievului dar a salutat, prin purtatorul de cuvant al presedintelui Vladimir Putin, decizia ucrainenilor de a relansa relatiile economice bilaterale.



    Pe de alta parte, observatorii politici sunt de acord ca R. Moldova, celalalt stat invitat la Vilnius, va raspunde, cu siguranta, asteptarilor europenilor si va parafa documentele de asociere. Pentru moldoveni, apropierea de UE este esentiala, UE dovedind constant ca sustine integritatea teritoriala, suveranitatea R. Moldova si reglementarea prin mecanisme politice a chestiunii transnistrene.



    Si Romania, ca tara membra a UE si vecina cu Ucraina, si-a exprimat regretul pentru decizia Kievului, cu atat mai mult cu cat Bucurestiul a fost un sustinator al obiectivelor europene ale Ucrainei. Ministrul de Externe, Titus Corlatean declara, joi, ca procesul de asociere trebuie, insa, continuat, pentru a raspunde asteptarilor populatiei care se pronunta, majoritar, pentru orientarea pro-europeana.



    Succesul acordurilor cu Ucraina si Moldova ar putea redesena harta Europei, ar şterge din cicatricile istoriei, ar da Rusiei o nouă perspectivă în relaţiile cu UE si ar crea mai multa stabilitate la granitele Romaniei si ale UE.

  • Jurnal românesc – 12.11.2013

    Jurnal românesc – 12.11.2013

    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David efectuează o vizită oficială în Israel, in perioada 12-14 noiembrie. Potrivit datelor oficiale, in aceasta tara traiesc peste 130 de mii de cetateni nascuti in Romania, multi dintre ei fiind in varsta si ocupand pozitii importante in sectorul guvernamental si privat al statului. Anual, Israelul este vizitat de aproximativ 40 de mii de turisti romani.




    Premierul Republicii Moldova, Iurie Leanca, sugereaza, intr-un interviu pentru presa de la Chisinau, excluderea denumirii limbii oficiale din Constitutia tarii sale, dupa modelul altor state. Leanca sustine ca Moldova se vorbeste limba romana si ca acest lucru nu mai trebuie demonstrat. El spune ca in scoli ar trebui aprofundat studiul limbii romane si ca un sprijin esential in acest sens ar putea veni din partea Ministerului Educatiei din Romania. In prezent, potrivit Constitutiei, limba oficiala a Republicii Moldova este moldoveneasca, in fapt, limba romana redenumita, politic, in perioada stalinista.




    România şi Ucraina şi-au manifestat interesul pentru încheierea unui acord bilateral care să reglementeze regimul micului trafic de frontieră şi, deşi textul documentului a fost convenit în cea mai mare parte, mai e necesară clarificarea unor aspecte vizând regimul juridic al şederii în teritoriul părţilor, informeaza MAE de la Bucuresti. Referitor la deschiderea unui punct de trecere a frontierei între localităţile Sighetu Marmaţiei şi Solotvino, MAE susţine că, ulterior obţinerii aprobării Guvernului României, a transmis părţii ucrainene propunerea încheierii unui acord care va intra în vigoare după răspunsul favorabil al părţii ucrainene. Discuţiile pentru încheierea acordului de mic trafic la frontieră au demarat încă din 2007, după aderarea României la UE. La începutul lui 2009 se ajunsese la un acord privind finalizarea negocierilor, dar documentul nu a mai fost semnat.



    Din informatiile preliminare furnizate de misiunea diplomatica de la Manila, niciun roman nu a avut de suferit, pana acum, din cauza taifunului Yolanda care a produs pierderi de vieti omenesti si distrugeri, in special in provinciile filipineze Leyte si Samar. Intr-un comunicat al MAE de la Bucuresti, romanii sunt sfatuiti să evite orice deplasare în Filipine, în special în zonele amintite unde sistemele de transport şi comunicaţii funcţionează cu dificultate şi au fost înregistrate întreruperi ale energiei electrice. Ambasada României la Manila se află în contact permanent cu autorităţile filipineze, fiind pregătită să acorde asistenţă consulară de specialitate, dacă situaţia o va impune, adaugă sursa citată.

  • România sprijină orientarea europeană a Rep. Moldova

    România sprijină orientarea europeană a Rep. Moldova

    Procedural, cel puţin, instituţiile occidentale continuă să înainteze spre Est, spre ceea ce, odinioară, era definit drept spaţiul canonic al Moscovei.



    La summitul Uniunii Europene de luna viitoare, de la Vilnius, Ucraina ar putea semna un acord de asociere la Uniunea Europeană, iar alte două state ex-sovietice, Georgia şi Republica Moldova, ar putea parafa astfel de acorduri. Va fi, deopotrivă, un succes al diplomaţiei române, care, în mod consecvent, a susţinut orientarea pro-europeană a Chişinăului, în numele comuniunii de limbă, cultură şi istorie. Pe toate vocile – Preşedinţie, Guvern, Parlament — Bucureştiul oficial a fost mereu cel mai devotat şi energic avocat al Republicii Moldova.



    Marţi, au fost la Bruxelles liderii formaţiunilor din coaliţia de guvernare pro-occidentală de la Chişinău, care au discutat cu Stefan Füle, comisarul european pentru extindere. Acesta consideră că, după ce a depăşit criza politică din primăvară, când, pe fondul acuzaţiilor de corupţie, cabinetul condus de Vlad Filat a fost demis şi înlocuit de Guvernul Iurie Leancă, Republica Moldova se află într-o poziţie mai bună pentru a implementa un viitor acord de asociere şi liber schimb cu Uniunea. Fule a deplâns încercările Rusiei de a zădărnici, prin declaraţii politice contondente şi prin instituirea unui embargo asupra vinurilor moldoveneşti, aspiraţiile europene ale Chişinăului.



    Stefan Füle: Orice presiune asupra deciziei Republicii Moldova de a avea un acord de asociere cu Uniunea Europeană este inacceptabilă. Subliniez că acest acord va aduce beneficii concrete pentru vecinii vecinilor noştri.”



    La rândul său, fostul preşedinte al Parlamentului de la Chişinău, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a anunţat că va fi elaborată, în scurt timp, o aşa-numită “agendă de asociere” a Republicii Moldova la UE.



    Marian Lupu: Nu avem datorii, nu avem lucruri care mai stau în stand-by, nu avem acţiuni care nu au fost îndeplinite de către Republica Moldova. Calea pentru Vilnius este deschisă şi la Vilnius vom purcede la parafarea acestui acord.”



    Altminteri, însă, în unele clasamente de specialitate, Republica Moldova figurează drept cel mai sărac stat european. Corupţia şi funcţionarea deficitară a statului de drept sunt probleme recurente. Rusofile, opoziţia comunistă de la Chişinău şi regiunea separatistă Transnistria sabotează consecvent eforturile de orientare europeană. Progresele Chişinăului sunt certe, dar echivalează cu doar jumătate de pas pe lungul drum al integrării.

  • Vinul din Rep. Moldova şi piaţa UE

    Vinul din Rep. Moldova şi piaţa UE

    Republica Moldova va parafa, la summitul european din 29 noiembrie, de la Vilnius, Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb Aprofundat, documente care deschid calea acestui stat majoritar romanofon spre negocierile de aderare la UE.



    Fosta componenta a URSS, Moldova a ramas, dupa 1991, cand si-a dobandit independenta, in sfera de influenta a Moscovei, de care a depins nu numai politic, in special in perioada guvernarii comuniste din anii 2001-2009, dar mai ales economic.



    Venirea la putere a partidelor democrate, cu programe de guvernare proeuropene si proromanesti a slabit, treptat, dependenta Moldovei fata de Rusia. Aceasta schimbare inconvenabila Kremlinului se traduce, in ultimul timp, printr-o serie de masuri economice de constrangere care traduc nervozitatea unor politicieni moscoviti pentru care Moldova reprezinta o zona de influenta ruseasca. De fapt, dupa 1991, Moscova a tinut mereu in sah R. Moldova, livrandu-i gaze in functie de jocul politicii de apropiere sau de distantare a Chisinaului fata de Rusia.



    Acum, intre cele doua state se consuma un nou episod dintr-un razboi economic cu un clar substrat politic. Sub pretextul ca, în mai multe loturi, s-au depistat substante chimice peste norma stabilita, Rusia a interzis, de la 10 septembrie, importul de vinuri moldovenesti. Veniturile din exportul vinului si spirtoaselor reprezinta, pentru R Moldova, 20% din PIB, in conditiile in care 35% din productie merge catre Rusia si 80 % catre tarile din fosta URSS.



    Reactiile internationale nu au intarziat. Parlamentul European a acuzat Moscova ca face presiuni, nu doar asupra Moldovei, dar si asupra Ucrainei, tara care va semna, la Vilnius, aceleasi acorduri, ca si R.Moldova.



    In ceea ce priveste Romania, aceasta absoarbe numai 2% din vinurile moldovenesti. O serie de factori cum ar fi istoria, limba romana comune si dorinta de a urma, impreuna, calea integrarii europene, impun Bucurestiului sa preia rolul de avocat al Moldovei in cadrul organismelor europene. Pe aceasta linie, se inscrie si decizia de miercuri a Comisiei Europene, de a permite accesul vinurilor moldovenesti pe piata europeana, in aceleasi conditii cerute tarilor membre, fara limita de cantitate si fara taxe vamale.



    Comisarul european pentru Agricultura, romanul Dacian Ciolos declara, cu acest prilej, ca spera ca aceasta decizie sa fie un semnal politic, vizavi de angajamentul UE de a sustine R. Moldova în drumul ei european.

  • Scrisoare de intenţie în relaţia cu FMI

    Scrisoare de intenţie în relaţia cu FMI

    In prezentarea noului Acord al Romaniei cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala, facuta marti in fata camerelor reunite ale parlamentului roman, premierul Victor Ponta a precizat ca documentul nu vine cu nicio obligatie sau intentie de crestere a fiscalitatii. El le-a cerut deputatilor si senatorilor sprijinul pentru ca executivul sa încheie acest demers, în urma caruia statul român va putea sa se împrumute, in continuare, la costuri mai mici de pe pietele financiare internationale.



    Acordul este o intelegere de tip preventiv cu organismele internationale si are o valoare de 4 miliarde de euro. Potrivit premierului, menirea lui este, pe de o parte, să asigure sprijin în cazul în care s-ar declansa o nouă criză în zona euro sau la nivel mondial, iar pe de altă parte, să stimuleze reforma si să contribuie la stabilizarea economică a statului.



    Victor Ponta: Cred ca, dupa criza din 2009, România se afla într-o perioada, constatata de catre partenerii nostri internationali, de însanatosire fiscal-bugetara si mi-as dori alaturi de dvs ca peste doi ani sa putem spune cu adevarat ca România nu mai are nevoie de nici un fel de acord cu institutii internationale.



    Pentru ca România să obtină imprumutul, creditorii au cerut reforme în sistemul de sănătate, dar si rezolvarea problemei programelor de privatizare a companiilor de stat.



    Reprezentantii USL, la guvernare, au apreciat, in sedinta parlamentului, termenii acordului, declarând ca nu este vorba de un împrumut în sine ci de unul tip umbrela care confirma progresele României. Chiar FMI prognozeaza ca PIB-ul României va creste cu 2%, în 2013 si cu 2,25%, în 2014.



    Proiectul este sustinut si de parlamentarii UDMR, de opozitie, care afirma ca imprumutul preventiv este necesar si benefic pentru economia româneasca, pentru ca asigura un grad mare de credibilitate în conditiile în care nu creeaza o povara suplimentara cetatenilor.



    Principala formatiune de opozitie, PD-L considera, insa, ca ar fi fost momentul ca România sa treaca de la un acord de tip “plasa de siguranta” la un acord de dezvoltare, care sa relanseze economia si sa creeze noi locuri de munca.



    Reprezentantul liberal- democratilor, fostul ministru de finante, Gheorghe Ialomitianu, spune ca, in felul acesta, guvernul n-a facut decat un exercitiu de imagine si a dovedit lipsa de raspundere fata de popor.



    Acordul va acoperi o perioada de doi ani. Scrisoarea de intentie a fost trimisa FMI la 12 septembrie si va fi discutata de boardul institutiei, in aceasta toamna.

  • Scrisoarea de intentie pentru FMI

    Scrisoarea de intentie pentru FMI

    Autoritatile de la Bucuresti si Misiunea comuna a FMI si a Comisiei Europene au aprobat, în luna iulie, la nivel tehnic, un nou acord de tip preventiv care va acoperi o perioada de doi ani si va totaliza patru miliarde de euro. Acordul stand-by, a carui scrisoare de intentie a primit, miercuri, girul Executivului roman, urmeaza sa fie discutat de board-ul FMI în aceasta toamna.



    Premierul Victor Ponta a anuntat ca elementele principale ale viitorului acord vor fi prezentate martea viitoare senatorilor si deputatilor, într-o sedinta comuna a Parlamentului. Potrivit primului-ministru, singurele cresteri de taxe convenite cu FMI si Comisia Europeana în cadrul noului acord sunt majorarea accizelor la produsele de lux, necesară pentru a compensa reducerea TVA la pâine, si plata contributiei de asigurari sociale de sanatate la venituri obtinute din chirii de către persoanele fizice. Premierul Ponta a mai spus ca, in Parlament, vor fi prezentate toate datele acordului: avantaje, dezavantaje, elemente de baza. Pentru ca România să obtină cele patru miliarde de euro, reprezentatii FMI au cerut reforme în sistemul de sănătate, dar si rezolvarea problemei programelor de privatizare a companiilor de stat.



    De asemenea, guvernul roman s-a angajat sa elaboreze, pana la sfarsitul acestui an, legislatia necesara pentru a egaliza varsta de pensionare prin cresterea acestei varste, la femei, de la 63 la 65 ani, pana in anul 2030. Potrivit premierului Victor Ponta, acordul are, pe de-o parte, menirea să asigure sprijin în cazul în care s-ar declansa o nouă criză în zona euro sau la nivel mondial, iar pe de altă parte, să stimuleze reforma si să contribuie la stabilizarea economică a statului.



    La rândul ei, sefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, consideră că noul acord este unul de precautie, în conditiile in care Europa iese cu greu din recesiune.



    Ultimul acord al Romaniei cu FMI si UE, in valoare de 5 miliarde de euro si finalizat in luna iunie 2013, a fost, de asemenea, de tip preventiv. În ceea ce priveste evolutia economică viitoare, FMI se asteaptă ca PIB-ul României să crească la 2% în 2013 si la 2,25%, în 2014.

  • România, un nou acord preventiv cu creditorii internaţionali

    România, un nou acord preventiv cu creditorii internaţionali

    România a ajuns la un nou acord cu instituţiile financiare internaţionale pentru un împrumut de tip preventiv în valoare de patru miliarde de euro, ce se va derula pe durata a doi ani. Banii provin, în mod egal, de la FMI şi Comisia Europeană şi vor constitui o rezervă pentru situaţii extraordinare, după cum a explicat premierul Victor Ponta: Si noi am considerat, şi partenerii noştri, că România nu va avea nevoie să tragă efectiv vreun euro din acest acord – dimpotrivă, noi plătim acum ce s-a luat data trecută. Pur şi simplu, a fost o cifră, dacă vreţi, să arătăm faptul ca exista o îmbunatatire a nivelului României si a capacitatii noastre de creditare, însa nu folosim acesti bani. Totdeauna, în cazuri exceptionale, si nu e vorba doar de România, se folosesc pe perioade foarte scurte pentru finantarea deficitului. Dar România n-a mai avut nevoie.”



    Premierul Ponta spune că termenii acordului vor fi prezentaţi Parlamentului în luna septembrie, însă a precizat, deja, că printre ei nu se regăseşte obligativitatea ca autorităţile române să mai privatizeze alte companii de stat.



    Sefa misiunii FMI la Bucureşti, Andrea Schaechter, a recomandat României să folosească noul program de finanţare ca sprijin pentru accelerarea reformelor şi consolidarea stabilităţii economice şi a punctat principalele domenii cu potenţial de dezvoltare în urmatoarea perioadă. Andrea Schaechter: La fel ca şi în celelalte programe, am subliniat faptul că sectorul energetic şi cel de transport sunt esenţiale. România are o abundenţă de resurse, însă au fost făcute foarte puţine investiţii în infrastructura în aceste domenii şi aceste investiţii suplimentare necesare trebuie identificate. Ele pot fi găsite printr-o implicare mai mare a sectorului privat în companiile de profil, mai întâi cu participatii minoritare, care să facă cele doua sectoare mai transparente, şi ulterior mai eficiente”.



    Pe de altă parte, şefa misiunii FMI pentru România a spus că noul acord conţine, ca element important, măsuri pentru reducerea arieratelor si pentru evitarea acumulării de noi datorii. Ea a precizat că plăţile restante ale statului roman către sectorul privat trebuie eliminate pentru a se evita blocajele din economie.



    Printre cele mai afectate sunt întreprinderile mici si mijlocii, care sufera de lipsa accesului la finanţare, în ciuda programelor de garantare de către stat a creditelor pentru IMM-uri. Andrea Schaechter spune că trebuie identificate şi rezolvate problemele din acest domeniu şi că Agenţia de Administrare Fiscală trebuie sa colaboreze strâns cu IMM-urile şi să agreeze restructurări şi rescadenţări la plată, pentru a le ajuta să îşi achite contribuţiile la bugetul de stat. Continuarea reformei în sectorul sanitar este o alta prioritate a noului program economic agreat cu finanţatorii internaţionali.



    Noul acord de tip preventiv urmează să obţina aprobarea conducerii FMI în sesiunea din toamnă.

  • Măsuri sociale şi un nou acord preventiv cu FMI

    Urmarind sa reduca evaziunea fiscala si sa creasca veniturile la bugetul de stat, guvernul premierului social-democrat, Victor Ponta a anuntat o serie de masuri care vor fi aplicate de la 1 septembrie. In primul rand, e vorba despre scaderea TVA la paine, de la 24% la 9%.



    Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin releva, recent, ca, la nivelul UE, consumul anual de paine este, oficial, 89 kg pe locuitor, in timp ce, in Romania, el se situeaza la 23 de kilograme. Cercetarile de piata facute de Gallup arata ca, in realitate, romanii, traditional, mari consumatori de paine, consuma pana la 101 kilograme pe locuitor. Diferenta, afirma ministrul Agriculturii, o reprezinta evaziunea fiscala.



    Premierul Victor Ponta a facut, luni, apel la mediul privat sa demonstreze ca, platind, mai multi, o taxa mai mica, pot creste încasarile la buget. Victor Ponta: “Ma bazez pe un parteneriat între guvern si asociatiile de producatori. Daca vom avea succes si se va dovedi ca am gândit corect, ca reducem evaziunea fiscala, ca avem si încasari mai bune si îi încurajam pe producatorii corecti, cei care sunt fiscalizati, în mod sigur succesul acestui proiect ne va ajuta sa extindem un regim de TVA diferentiat si catre alte categorii.”



    Pentru a asigura succesul acestei masuri si a reduce impactul bugetar negativ, guvernul e obligat sa faca, insa, o rectificare bugetara si sa creasca accizele la unele produse. Astfel, Ministerul Transporturilor si Secretariatul General al Guvernului vor primi mai putini bani, pana la sfarsitul anului.



    De asemenea, de la 1 septembrie, guvernul va introduce noi accize la unele produse considerate de lux, cum ar fi autoturisme de peste 3.000 de centimetri cubi, iahturi, obiecte de aur si ceasuri. Tot de la 1 septembrie, creste si acciza la alcool, de la 750 la 1.000 de euro pe hectolitru.



    Rectificarea vine însa cu vesti bune pentru sanatate. Un miliard de lei pentru plata medicamentelor si a serviciilor vor fi transferati catre Casa Nationala de Asigurari pentru Sanatate, iar alte 90 de milioane de lei vor merge catre programul de imbunatatire a conditiilor din maternitati.



    Expertii FMI sunt sceptici în legatura cu reducerea evaziunii fiscale in urma acestor masuri, dar au accepat incheierea unui nou acord, preventiv, cu Romania. In conditiile in care situatia economiei internationale se mentine fragila, acordul poate fi o ancora de stabilitate pentru Romania.




  • România va avea un nou acord cu FMI

    România va avea un nou acord cu FMI

    Autorităţile române negociaza, de miercuri, cu o delegatie a FMI, Comisiei Europene şi Bancii Mondiale încheierea unui nou acord de tip preventiv. Expertii troicii se vor întâlni, ca de obicei, la Bucureşti, şi cu reprezentanţii partidelor politice, sindicatelor, ai mediului de afaceri, băncilor şi organizaţiilor societăţii civile. Discuţiile se vor axa pe evoluţiile economice recente şi pe priorităţile pentru continuarea reformelor.



    Ultimul program economic convenit cu finanţatorii internaţionali s-a încheiat la finalul lunii iunie cu succes, deşi Romania a beneficiat de o serie de derogări pentru unele criterii neîndeplinite. Unul dintre domeniile la care se înregistrează întârzieri este cel al restructurarii si eficientizarii companiilor de stat. Acesta va rămâne, cu siguranţă, un element -cheie şi al viitorului acord, sublinia directorul general al FMI, Christine Lagarde.



    In prima sa vizita in Romania, care a precedat sosirea delegaţiei Fondului, d-na Lagarde s-a intâlnit cu seful statului si cu primul-ministru si a rostit un discurs la sediul BNR. Directorul FMI a apreciat progresele considerabile facute de partea romana în domeniul fiscal, al sănătăţii şi în sectorul energetic pe parcursul ultimelor două acorduri cu Fondul, dar considera ca trebuie continuate reformele structurale. Christine Lagarde: S-a realizat o consolidare fiscală însemnată, s-a menţinut o supraveghere şi o soliditate a sistemului financiar. Unele reforme structurale-cheie au fost derulate şi aici mă gândesc la sectorul energiei şi gazului, în cazul căruia au fost decise şi votate reforme substanţiale dar mai este încă mult de făcut. Atunci când vine vorba de întreprinderile cu capital de stat este nevoie de multă muncă pentru a valorifica acest capital aflat la dispoziţie şi care nu oferă productivitatea pe care ar putea să o aibă.”



    Potrivit lui Christine Lagarde, următorul acord preventiv incheiat cu Romania se va derula pe două planuri – consolidare bugetara şi reforme structurale. În opinia sa, România are avantajul unui capital uman extraordinar, al unor resurse energetice valoroase, încă nefructificate, precum şi al fondurilor europene pe care Uniunea Europeană i le pune la dispoziţie, dar care trebuie utilizate mai bine şi mai eficient. Christine Lagarde considera ca exporturile, cererea internă şi investiţiile sunt cele trei locomotive care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României.



    Amintim ca Bucurestiul a finalizat cu succes, luna trecuta, un acord preventiv cu FMI, fără să traga fonduri, in valoare de 3,5 miliarde de euro. Acordul urmase unei înţelegeri de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro, semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

  • Măsuri privind Acordul Schengen

    Măsuri privind Acordul Schengen

    Plenul Parlamentului European a aprobat, miercuri, pachetul guvernanţei Schengen, adică două regulamente privind un nou mecanism de evaluare a respectării în teren a regulilor spaţiului de liberă circulaţie, precum şi instituirea temporară a verificărilor la graniţele interne în situaţii excepţionale.



    Potrivit pachetului de masuri, echipe de inspecţie vor face vizite neanunţate pentru a monitoriza orice încercare de a introduce verificări ilegale la graniţele interne. Al doilea regulament subliniază că reintroducerea temporară a controalelor la graniţele interne este o măsură de “ultimă instanţă”. În situaţia unei ameninţări serioase la securitatea internă şi ordinea publică, controalele ar putea fi reintroduse pentru 30 de zile şi extinse până la maximum şase luni. Atunci când unele evenimente neprevăzute necesită o acţiune imediată (de exemplu, în cazul unui atac terorist), statele membre pot reintroduce controalele la graniţă unilateral, pentru maximum zece zile. Orice prelungire a acestui termen trebuie să fie monitorizată la nivelul UE. Statele candidate la Schengen şi cele deja membre ale spaţiului vor fi evaluate identic şi se vor supune aceloraşi reguli.



    Totodată, se mentioneaza ca “migraţia şi trecerea frontierelor externe de către un număr mare de resortisanţi ai unor ţări terţe nu trebuie considerate o ameninţare pentru ordinea publică sau securitatea internă”. Regulamentele ar putea fi aprobate de către Consiliul European în toamna acestui an.



    Agentia de presa Mediafax mentioneaza ca mai mulţi eurodeputaţi români au salutat adoptarea pachetului de guvernanţă Schengen.



    Liberalii şi-au exprimat speranţa că deblocarea acestui pachet de măsuri, care a stârnit polemici aprinse în ultimii doi ani la nivelul Consiliului European şi al PE, va impulsiona negocierile României pentru accesul în Schengen. Social-democratii cred, in acelasi timp, că noile reguli în domeniu vor pune capăt standardelor duble cu care s-au confruntat România şi Bulgaria în încercarea de a adera la Schengen. La randul lor, democrat-liberalii evidentiaza faptul ca România stă mai bine decât multe ţări, din perspectiva siguranţei graniţelor, ceea ce ar putea să fie un argument suplimentar în perspectiva aderării la Spaţiul european de liberă circulaţie, pana la sfarsitul anului.



    Intrarea României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie a fost blocată, până, acum, nu din considerente tehnice, ci din cauza rezervelor formulate de unele state, care au cerut o reformă profundă a sistemului judiciar.