Radio România Internațional

Tag: acord

  • Republica Moldova, România, Europa

    Pe 27 august 1991, exact în ziua în care, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova, Republica Moldova îşi proclama independenţa faţă de Uniunea Sovietică, România era prima ţară din lume care recunoştea statalitatea noului său vecin. Un sfert de secol mai târziu, în virtutea aceleiaşi comuniuni de limbă, istorie, cultură şi destin, Bucureştiul este prima dintre capitalele celor 28 de state membre ale Uniunii Europene ce ratifică acordul de asociere a Chişinăului cu spaţiul comunitar.



    Camera Deputaţilor a adoptat documentul în cvasiunanimitate. De stânga sau de dreapta, la putere sau în opoziţie, politicienii români califică drept istorică revenirea pe orbita Europei civilizate a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de sovietici în 1940, în urma unui ultimatum.



    Ministrul de Externe, social-democratul Titus Corlăţean: “Acest acord include în mod firesc o componentă politică de asociere, reprezintă un pas înainte faţă de acordul anterior de cooperare între Republica Moldova şi UE, dar conţine în egală măsură un fundament solid pentru o viitoare integrare a Republicii Moldova în UE.”



    Născut în fosta Uniune Sovietică şi ales, ca reprezentant al dreptei populare, în Parlamentul de la Bucureşti de cetăţenii români din Republica Moldova, deputatul Eugen Tomac subliniază că apropierea Chişinăului de Bruxelles e şi rezultatul sprijinului consecvent al României: “Faptul că ratificăm Acordul de asociere a Republicii Moldova la UE reprezintă extrem de mult pentru românii de dincolo de Prut. Semnarea acordului de asociere la UE a Republicii Moldova înseamnă o ruptură definitivă de influenţa Rusiei şi un prim proces de regăsire a naţiunii române sub acelaşi steag al UE.”



    Simultan cu Legislativul de la Bucureşti, în Parlamentul Republicii Moldova deputaţii votau, la rându-le, ratificarea acordului. Boicotat de opoziţia pro-moscovită, comunistă şi socialistă – care ameninţă că, dacă va reveni la putere după alegerile din toamnă, va întoarce ţara către Rusia – votul a fost, în schimb, salutat de mii de oameni adunaţi în faţa clădirii.



    În numele majorităţii pro-occidentale, preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a sancţionat îndărătnicia comuniştilor: “Opoziţia nu are niciun motiv obiectiv să voteze împotriva ratificării. Nu există nicio explicaţie serioasă pentru a vota împotriva modernizării ţării tale şi împotriva intereselor moldovenilor. Campania electorală nu trebuie să întunece mintea nimănui. Interesele electorale trebuie să coincidă cu aşteptările oamenilor, nu să fie împotriva lor.”



    Promotor neobosit al căii europene, premierul Iurie Leancă susţine şi el că asocierea la Uniune e, pentru Chişinău, cel mai important punct de cotitură după proclamarea independenţei.

  • Jurnal românesc – 1.07.2014

    Jurnal românesc – 1.07.2014

    Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu l-a primit luni, la sediul MAE, pe profesorul canadian de origine română, Aurel Braun, de la catedra de relaţii internaţionale şi ştiinţe politice a Universităţii din Toronto. Cu acest prilej, a fost realizat un schimb de vederi asupra evoluţiilor din vecinătatea imediată a României, cu accent asupra situaţiei de securitate din regiune şi implicaţiilor acesteia asupra României şi statelor partenere din regiunea Mării Negre. Bogdan Aurescu a subliniat importanţa deosebită pe care România o acordă eliminării, într-un orizont de timp cât mai apropiat, a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în Canada. Profesorul Braun este autorul unui număr important de volume în domeniul studiilor de securitate, comunismului şi tranziţiilor din Europa Centrală şi de Est.



    Bogdan Aurescu a avut, tot luni, o întrevedere cu co-preşedintele Grupului de prieteni pentru România din Congresul SUA, Loretta Sanchez, căreia i-a solicitat să susţină adoptarea, cu celeritate, a legislaţiei care să facă posibilă includerea României în programul Visa Waiver. Potrivit unui comunicat al MAE, Bogdan Aurescu a prezentat progresele înregistrate de România în îndeplinirea criteriilor prevăzute de legislaţia SUA şi a reiterat aşteptările autorităţilor de la Bucureşti şi ale cetăţenilor români privind materializarea, cât mai curând posibil, a perspectivei călătoriilor fără vize în SUA. Secretarul de stat a subliniat, de asemenea, importanţa desemnării unui nou ambasador al SUA la Bucureşti, cât mai curând posibil.



    Românii din Spania formează cel mai numeros colectiv de străini, deşi numărul lor a scăzut cu peste 5% în decursul ultimului an, pe fondul reducerii generale a numărului străinilor rezidenţi în ţara iberică, potrivit datelor Institutului Spaniol de Statistică. Numărul românilor din Spania se ridica, la 1 ianuarie 2014, la 730.340 persoane. La nivelul întregii ţări, numărul străinilor a scăzut cu 7,82%, în ultimul an. După români, cei mai numeroşi străini stabiliţi în Spania sunt marocanii, englezii şi ecuadorienii. La 1 ianuarie 2014, Spania avea o populaţie totală de 46.507.760 locuitori.



    Institutul Cultural Român din Bruxelles salută semnarea acordului de asociere UE-Republica Moldova, pe 27 iunie. Într-un comunicat, se precizează că ICR a iniţiat, în 2010, o strategie pentru sprijinirea vocaţiei europene a Rep Moldova şi a integrării sale în spaţiul cultural al UE. În preajma fiecărei Zile Naţionale a României, au fost organizate concerte de mare anvergură cu artişti de pe ambele maluri ale Prutului. Muzicieni din Chişinău au urcat pe scenele unor prestigioase festivaluri din Bruxelles, Bruges şi Strasbourg. Scriitori din Rep Moldova au participat la târguri de carte si festivaluri literare în Belgia, alţii au fost incluşi în numerele speciale dedicate literaturii române de reviste literare neerlandofone. Istorici şi politologi au explorat istoria mai veche sau recentă a acestui spaţiu. Cu sprijinul ICR Bruxelles, ambasada Rep Moldova în Belgia a devenit membru asociat al reţelei EUNIC a institutelor culturale naţionale din ţări UE la Bruxelles, iar poetul Vasile Gârneţ va reprezenta, în premieră, în septembrie, lirica basarabeană, în cadrul proiectului Transpoesie.

  • Republica Moldova, în Europa

    Republica Moldova, în Europa

    Vocaţia occidentală a Republicii Moldova a primit, vineri, un nou certificat, odată cu semnarea, la Bruxelles, a acordurilor de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană. Chişinăul obţine, astfel, un acces privilegiat pe piaţa internă a Uniunii, cea mai mare piaţă unică din lume, în paralel cu angajamentul de a respecta statul de drept şi de a lupta împotriva corupţiei.



    Momentul încununează ani de negocieri şi s-a realizat în pofida eforturilor Rusiei de a zădărnici acest proces, prin embargouri comerciale, dispute energetice şi agresiune militară – notează oficiosul comunitar EUObserver, care afirmă că, de adata aceasta, nimic nu a reuşit să învingă puterea diplomaţiei europene.



    Eforturile administraţiei de la Chişinău, ale sectoarelor dinamice din societate, dispuse să-şi asume costurile reformelor, dar şi susţinerea consecventă a României vecine au fost, astfel, validate de ceea ce preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a numit acordurile istorice prin care Moldova, alături de Georgia şi Ucraina, face un pas uriaş spre Vest. Barosso a avertizat, însă, că documentele în sine nu sunt un panaceu. Succesul acestora depinde — a subliniat şeful executivului comunitar – de continuarea reformelor, care să apropie cele trei republici ex-sovietice de modul de viaţă european, din punct de vedere politic, economic şi cultural.



    La Chişinău, premierul pro-occidental Iurie Leancă susţine că şi-a pregătit instituţiile pentru aplicarea eficientă a acordului de asociere, pe care îl consideră o etapă în procesul de aderare la UE. Stânga pro-moscovită – comunistă şi socialistă – se angajează, în schimb să refacă parteneriatul cu Rusia dacă revine la guvernare dupa alegerile legislative din toamnă.



    Moscova a avertizat, deja, că va lua măsuri de a-şi proteja piaţa de efectele, considerate negative, ale integrării europene a fostelor sale colonii. Ministerul rus de Externe afirma că acordurile semnate de Republica Moldova, Ucraina şi Georgia pot provoca daune economiei ruse, ca urmare a întreruperii cooperării în producţie şi a reducerii relaţiilor comerciale.



    Fapt elocvent, autorităţile aviatice ale Federaţiei Ruse au anunţat, chiar vineri, fără a oferi vreo explicaţie, că nu mai permit operarea zborurilor Moscova — Chisinau şi retur ale companiei Air Moldova. Chişinăul, spun comentatorii, şi-a asumat un adevărat risc economic şi pe aceasta mizează şi cei care nu doresc apropierea de UE.



    Competiţia nu s-a sfârşit — pronostichează şi celebrul centru american de analiza Strafor. Rusia va adopta restricţii comerciale împotriva ţărilor semnatare, însă măsurile vor fi limitate şi nu vor devasta economiile acestora. Dar vor permite Moscovei să facă presiuni asupra guvernelor, pentru a contracara eforturile lor de a se apropia de Occident — mai scriu analiştii americani.

  • Retrospectiva săptămânii 22.06 – 28.06.2014

    Retrospectiva săptămânii 22.06 – 28.06.2014

    Scandal românesc la nivel înalt



    Parlamentul de la Bucureşti a adoptat, miercuri, o declaraţie politică prin care îi cere preşedintelui Traian Băsescu să demisioneze, pe fondul scandalului de corupţie şi trafic de influenţă în care este implicat fratele său, Mircea. Senatoarea social-democrată Gabriela Firea a dat citire declaraţiei: “Îngrijorat de impactul imens pe care scandalul legat de implicarea familiei preşedintelui României îl are în planul credibilităţii statului român, Parlamentul României adoptă prezenta declaraţie politică: Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, nu mai este îndreptăţit să asigure prestigiul, independenţa şi legitimitatea funcţiei prezidenţiale, motiv pentru care trebuie să-şi asume deîndată demisia din funcţia de preşedinte al României.” Favorabili demisiei au fost parlamentarii majorităţii de stânga — PSD, PC şi UNPR, dar şi populiştii din PPDD şi liberalii, din opoziţie. PDL şi opoziţia pro-prezidenţială, în schimb, au absentat de la vot. Declaraţia nu are valoare juridică şi nu îl poate obliga pe şeful statului să facă un astfel de gest. De altfel, Traian Băsescu anunţase anterior că nu va da curs cererii, fiindcă nu a intervenit în dosarul fratelui său şi nu este răspunzător pentru faptele acestuia.



    Republica Moldova, Georgia şi Ucraina mai aproape de UE



    Preşedintele Traian Băsescu a făcut din susţinerea parcursului european al ex-sovieticei Republici a Moldovei, majoritar românofonă, o prioritate a mandatului său. Alături de Georgia şi Ucraina, aceasta a semnat cu Uniunea Europeană, la finele săptămânii, la Bruxelles, un Acord de Asociere şi Comerţ Liber Aprofundat. În Rusia, un astfel de document este văzut ca un artificiu prin care cele trei state ies de sub sfera ei de influenţă. La Bruxelles, în schimb, el este catalogat drept istoric. Acordul de Asociere şi Comerţ Liber Aprofundat va favoriza o integrare europeană mai profundă atât din punct de vedere politic, cît şi economic a acestor ţări. Va crea, în egală măsură, un cadru de cooperare în domenii precum comerţul, politica de securitate şi cultura. Acordul este pentru ceva şi nu împotriva cuiva — a punctat preşedintele în funcţie al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, potrivit căruia Uniunea Europeană se angajează solemn să stea permanent alături de Republica Moldova, Georgia şi Ucraina pentru a se transforma în democraţii moderne, stabile şi prospere.



    Un nou ministru la Transporturi



    Guvernul de la Bucureşti s-a înnoit! De săptămâna aceasta are un nou ministru al Transporturilor în persoana lui Ioan Rus. Printre măsurile prioritare ale mandatului el a menţionat reducerea risipei de resurse materiale şi umane. Ioan Rus: Vom începe să reducem risipa. Fiind mai competitivi, la un moment dat, s-ar putea să devenim şi performanţi şi să putem concura cu serviciile şi produsele noastre cu cele din Europa. Şi aici mă refer şi la transporturi feroviare, şi aeriene, şi navale, şi rutiere. Ioan Rus îl înlocuieşte la Transporturi pe Dan Şova, care a demisionat. Potrivit premierului Victor Ponta, el va deveni purtătorul de cuvânt al PSD.




    Măsuri economice


    Veşti bune pentru mediul de afaceri românesc! Senatul a adoptat, săptămâna aceasta, proiectul de lege privind reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator cu 5%. Dacă documentul va primi şi acordul Camerei Deputaţilor, el va fi supus votului plenului într-o sesiune extraordinară la începutul lunii iulie şi va intra în vigoare de la 1 octombrie. Potrivit Guvernului, prin reducerea CAS, cresc fondurile rămase la dispoziţia angajatorului, care poate crea noi locuri de muncă, creşte numărul de contribuabili şi este stimulat mediul de afaceri. Pe de altă parte, Executivul român a adoptat şi o ordonanţă care permite înjumătăţirea ratei la bancă, pe o perioadă de doi ani, pentru persoanele care întâmpină dificultăţi la rambursarea împrumuturilor. Premierul Victor Ponta susţine că statul va suporta acest efort financiar. Noi vom suporta deducând din impozit dobânda suplimentară şi acest nou sprijin pentru cei care au rate la bănci. Ne va ajuta nu doar pe plan social, dar şi pe plan economic, pentru că rămân mai mulţi bani în economie şi ăsta e un lucru extrem de important. În egală măsură, s-a decis reîntregirea pensiilor şi a salariilor amputate la începutul crizei economice, precum şi mărirea salariului minim, de la 1 iulie, la 900 de lei, echivalentul a circa 200 de euro.




    Electrica, ofertă suprasubscrisă


    După o serie de privatizări eşuate, autorităţile române jubilează: oferta publică pentru vânzarea, prin listarea la Bursă, a 51% din acţiunile companiei Electrica, principalul distribuitor de energie electrică, s-a încheiat cu succes. Cererea a fost practic de peste două ori mai mare decât oferta. Guvernul speră să obţină circa 460 de milioane de euro, bani care vor fi folosiţi pentru investiţiile pe care compania le va face în următorii ani. Privatizarea Electrica este prima desfăşurată prin intermediul Bursei de Valori.




    Efectele unui nou episod ploios


    În a doua parte a acestei săptămâni a fost, din nou, Cod — galben — de avertizare meteorologică şi hidrologică. Au fost ploi abundente, vânt puternic, precum şi risc de inundaţii pe râuri din sud, sud-vest şi sud-estul României. Mai multe judeţe au fost afectate. Câteva localităţi au rămas fără curent electric. Grindina a distrus geamurile şi acoperişurile a sute de locuinţe, iar rafalele de vânt au doborât copaci, care la rândul lor au avariat maşini. Subsolurile unor blocuri au fost inundate. Grădini şi solarii au fost distruse, iar pe alocuri, traficul feroviar a fost perturbat.

  • Asociere istorică la Uniunea Europeană

    Asociere istorică la Uniunea Europeană

    Foc verbal încrucişat, în prima jumătate a acestei săptămâni, între Statele Unite şi Rusia! Preşedintele american Barack Obama a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni dacă aceasta nu va face în aşa fel încât să fie reduse tensiunile din estul Ucrainei, de care este bănuită că n-ar fi străină. Anterior, ruşii avertizaseră că vor adopta măsuri de protecţie dacă se va dovedi că acordurile de asociere ce urmează să fie semnate, vineri, între Uniunea Europeană, pe de o parte, şi Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, pe de alta, îi vor afecta economia.



    Republica Moldova şi Georgia vor semna acorduri de asociere şi comerţ liber aprofundat, în timp ce Ucraina — doar partea economică a documentului ale cărui capitole politice au fost semnate, deja, cu câteva luni în urmă. La Moscova, aceste documente sunt văzute ca un artificiu prin care cele trei state ies de sub sfera ei de influenţă. La Bruxelles, în schimb, extrem de ambiţioasele acorduri sunt catalogate drept istorice.



    Preşedintele în funcţie al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso: Prin această semnare, Uniunea Europeană se angajează solemn să stea permanent alături de Georgia, Republica Moldova şi Ucraina pe drumul care va duce la transformarea lor în democraţii stabile şi prospere. Acordurile cele mai ambiţioase negociate până acum de Uniunea Europeană urmăresc să aprofundeze relaţiile politice şi economice şi să integreze treptat cele trei ţări în piaţa unică europeană. Este important să precizez, din nou, că acordurile sunt pentru ceva şi nu împotriva cuiva. Nu urmărim să avem relaţii exclusive cu aceste ţări. Credem în societăţile şi în economiile deschise.



    La Chişinău, aflat la mai puţin de 500 de kilometri distanţă de Bucureşti, puterea pro-occidentală vede în semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană o mare victorie. Va reuşi, însă, acesta să aducă bunăstarea mult aşteptată de către cetăţenii majoritari românofoni ai ex-sovieticei Republici a Moldovei? Sau va rămâne doar în stadiul de hârtie semnată?



    Guvernul Republicii, susţinut constant de România în demersurile sale europene, consideră că este în interesul naţional să-şi consolideze relaţiile cu Uniunea. Pe termen lung, Moldova se vede chiar membră a ‘clubului’ comunitar. Până atunci, va trebui să construiască o Europă în miniatură la ea acasă, adică să creeze standarde europene de democraţie şi prosperitate pentru toţi cetăţenii săi.



    Acordul va favoriza o integrare europeană mai profundă atât din punct de vedere politic, cît şi economic. Va crea, în egală măsură, un cadru de cooperare în domenii precum comerţul, politica de securitate şi cultura. Într-un cuvânt, va ajuta la transformarea continuă a Republicii Moldova într-o ţară europeană modernă. Valabil — se speră — şi pentru Georgia şi Ucraina!

  • România şi acordul cu FMI

    România şi acordul cu FMI

    După o vizită de 10 zile la Bucuresti, în care interlocutori i-au fost cei mai înalţi demnitari ori reprezentanţi ai mediului de afaceri, delegaţia finanţatorilor externi, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, a anunţat că a treia evaluare a prezentului acord cu Romania a fost amânată. Pentru noiembrie, a precizat misiunea, confirmată şi de premierul Victor Ponta, cel care a dat detalii despre consecinţele amânării evaluării prezentului acord, unul de tip preventiv, în valoare de patru miliarde de euro.



    Victor Ponta: Acordul nu se întrerupe, nu se reziliază în vreun fel sau altul, nu se denunţă. Avem acest acord şi asta înseamnă că, dacă vom avea cumva nevoie – sigur, nu e cazul – să accesăm creditele care sunt puse la dispoziţia României, cu siguranţă avem în continuare acces la acel top up de 10% ca şi cofinanţare pentru fondurile europene. De asemenea, liniile de credit deschise de Banca Mondială pentru programele de sănătate, de educaţie sunt valabile şi funcţionale. Şi, din acest punct de vedere, cred că încrederea pe care România şi-a câştigat-o atât în faţa instituţiilor financiare internaţionale, cât şi a pieţelor financiare private este un bun câştigat pe care trebuie să-l păstrăm”.



    Disensiunile părţilor s-au născut în jurul manierei în care trebuie aplicată ceea ce finanţiştii numesc relaxare fiscală, altiminteri, cerută, de multă vreme şi cu mulţi decibeli, de întreg mediul de afaceri. Principala măsură prin care Executivul de la Bucureşti vrea să reducă presiunea asupra clasei anteprenoriale este reducerea cu cinci procente a contribuţiilor asigurărilor sociale (CAS) pentru angajatori.



    Anunţată, iniţial, pentru 1 iulie, măsura – a detaliat Ponta – va fi pusă în practică la 1 octombrie, fără a avea, însă, acceptul creditorilor internaţionali. De altfel, reducerea CAS, consideră analiştii economici, a fost mărul discordiei în negocierile cu FMI, care, de ani buni încoace, după ce criza a măturat economia autohtonă, a avut un cuvânt greu de spus în politicile financiaro-economice promovate de guvernele ce s-au succedat la Bucureşti. Pentru reducerea CAS, a mai spus Ponta, bugetul este suficient de generos, aşa că pierderile suferite la colectare nu vor fi acoperite de taxe ori impozite suplimentare. Victor Ponta: ”Nu mărim deficitul bugetar, nu creştem taxe sau impozite pentru a acoperi acest lucru”.



    În timp ce, pentru guvern, scăderea CAS are un rol pivotal în pachetul de relaxare fiscală, Opoziţia acuză ceea ce numeşte oportunismul electoral al guvernului de stânga. Deoarece, constată preşedintele interimar al PNL, Klaus Iohannis, măsura va fi aplicată chiar în luna premergătoare alegerilor prezidenţiale, din noiembrie.

  • Acordul România – FMI, în grafic

    Acordul România – FMI, în grafic

    Reunit miercuri, conform calendarului anunţat, boardul FMI a aprobat prima şi a doua evaluare din noul acord stand-by încheiat în toamna anului trecut cu România. Instituţia financiară pune, astfel, la dispoziţia Bucureştiului încă aproape 440 de milioane de euro, resursele totale care pot fi accesate în cadrul acordului ajungând la peste 650 de milioane de euro.



    Acordul în derulare cu FMI şi UE este în valoare de 4 miliarde de euro, bani despre care autorităţile române spun, însă, că nu intenţionează să-i acceseze, scopul înţelegerii fiind de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare. Decizia de miercuri survine după ce, la ultima misiune a FMI la Bucureşti, încheiată la începutul lunii februarie, şeful delegaţiei, Andrea Schaechter, preciza că România a îndeplinit toate criteriile convenite, cu excepţia celui privind reducerea arieratelor, adică a datoriilor companiilor cu capital de stat, pentru ultimul trimestru al anului trecut. Ca răspuns, Executivul român s-a angajat să achite total sau parţial datoriile companiilor feroviare şi rutiere şi să treacă în insolvenţă sau chiar în lichidare alte societăţi mai mici cu pierderi şi datorii istorice.



    Potrivit directorului general adjunct al FMI şi preşedinte interimar, David Lipton, România a făcut progrese în cadrul acordului preventiv, dar economia şi sectorul financiar rămân vulnerabile la şocuri. De aceea, punerea în practică a programului cu fermitate este esenţială pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice în acest an electoral. Lipton apreciază că ţinta de deficit bugetar în 2014 ar mai putea fi ajustată şi insistă, în acelaşi timp, pentru o mai mare absorbţie a fondurilor europene. Printre priorităţi trebuie să rămână o mai bună colectare a veniturilor şi implementarea unui sistem de control al cheltuielilor.



    Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul s-a angajat să analizeze, în acest an, eficienţa măsurii de reducere temporară a cotei TVA la pâine şi produse de panificaţie la 9%. Executivul va pregăti şi o strategie pentru un nou regim de impozitare şi evaluare a proprietăţilor şi şi-a propus ca în a doua parte a acestui an să aplice o reducere semnificativă a cotei contribuţiilor sociale.



    Discutarea la pachet a două evaluări nu este ceva neobişnuit în practica relaţiilor FMI cu ţările membre şi a fost determinată, în acest caz, de refuzul preşedintelui Traian Băsescu de a semna scrisoarea de intenţie a autorităţilor române, din cauza prevederii privind introducerea accizei suplimentare la combustibili.



    Premierul Victor Ponta a precizat că acciza la combustibili se va aplica de la 1 aprilie, dar a subliniat că se vor lua măsuri fiscale care să păstreze competitivitatea transportatorilor români şi să combată concurenţa neloială.

  • Decizii occidentale

    Decizii occidentale

    Reuniţi la Bruxelles la Consiliul european de primăvară, liderii europeni s-au rezumat, deocamdată, la extinderea listei oficialilor ruşi şi ucraineni vizaţi de sancţiuni în urma implicării în alipirea Crimeei la Rusia. Sancţiunile constau în restricţii de vize şi în blocarea averilor în UE şi sunt similare celor anunţate cu doar câteva ore înainte de administraţia Barack Obama.



    Moscova trebuie să urmeze calea dialogului — spun atât Bruxellesul cât şi Washingtonul, cei doi poli de putere subliniind că, în absenţa unei soluţii politice, sectoare-cheie ale economiei ruse ar putea avea de suferit în cazul escaladării situaţiei.



    Îngheţarea activelor şi interdicţia de a mai călători în UE sau SUA pentru apropiaţi ai lui Vladimir Putin nu au avut efecte semnificative la Moscova, iar analiştii de la Bloomberg apreciază că exporturile anuale de petrol şi gaze ale Rusiei ar putea fi cea mai eficientă armă a liderului de la Kremlin pentru limitarea măsurilor punitive.



    Rusia este cel mai mare producător de petrol la nivel global şi a exportat în 2012 către Europa şi Statele Unite petrol, carburanţi şi îngrăşăminte chimice bazate pe consumul de gaze naturale în valoare de 160 de miliarde de dolari. Potrivit analiştilor, un embargo pe aceste exporturi ar priva, într-adevăr, guvernul rus de fonduri semnificative, însă consumatorii din Europa ar putea avea foarte mult de pierdut, iar măsura s-ar putea dovedi în cele din urmă ineficientă.



    Deocamdată, cancelarul german Angela Merkel, care supraveghează cea mai mare economie europeană, a declarat că Germania – principalul partener comercial al Rusiei de pe continent – este pregătită să suporte consecinţele economice ale unor sancţiuni împotriva Rusiei. UE a decis şi să anuleze summitul prevăzut în iunie cu Moscova, ca reacţie faţă de alipirea Crimeei de către Rusia.



    Evenimentele din Ucraina au impulsionat, pe de altă parte, procesul de extindere a Uniunii Europene. Bruxellesul şi Kievul au semnat în cadrul Consiliului european capitolele politice ale Acordului de asociere a Ucrainei la UE. Iar semnarea acordurilor similare cu Republica Moldova şi Georgia a fost devansată de Bruxelles pentru luna iunie.



    Şi abordarea NATO faţă de admiterea de noi membri s-ar putea schimba, a declarat secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, reiterând faptul că în prezent fac eforturi intense de a fi admise state ca Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru şi Georgia. Declaraţiile survin în contextul în care, spune oficialul NATO, anexarea Crimeei de către Rusia reprezintă “cea mai gravă” ameninţare la adresa stabilităţii Europei de la sfârşitul Războiului Rece până acum.

  • Ministrul de Externe al României, în vizită la Kiev

    Ministrul român al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, s-a întâlnit luni, la Kiev, cu omologul său ucrainean, Andrii Deşciţa. Cei doi oficiali au discutat despre recentele evenimente din Ucraina, iar Corlăţean a reiterat ferm condamnarea actului de agresiune a împotriva Ucrainei suverane şi independente, act ce periclitează securitatea acestei ţări şi a întregii regiuni.



    De asemenea, cei doi miniştri au analizat spectrul îngrijorător al replicării unor fenomene secesioniste, precum cel din Crimeea, şi posibila perspectivă a formării unui arc de conflicte prelungite în plan regional. Corlăţean a susţinut ca orice demers cu privire la definirea statutului Republicii Autonome Crimeea să se organizeze în consultare şi cu acordul autorităţilor centrale de la Kiev, respectiv să fie conform normelor de drept internaţional şi cadrului constituţional şi legal în vigoare al Ucrainei.



    Totodată, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a exprimat disponibilitatea Guvernului României de a oferi asistenţă concretă Ucrainei în procesul amplu de reformă legislativă, instituţională şi economică avut în vedere ca parte a parcursului european şi în perspectiva unui posibil proces de aderare la Uniunea Europeană.



    Referitor la comunitatea română din Ucraina, ministrul român a salutat decizia preşedintelui interimar al Ucrainei de a nu promulga legea de abrogare a Legii privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic în Ucraina şi a apreciat drept încurajator demersul de constituire, la nivelul Radei Supreme, a unei Comisii tematice mandatate să elaboreze proiectul unei noi legislaţii ucrainene în acest domeniu.



    În cadrul întâlnirii de la Kiev, s-a semnat şi Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind măsurile de întărire a încrederii şi securităţii. Acordul reglementează, în principal, notificarea reciprocă în avans a unor activităţi militare ale unităţilor terestre şi aeriene în regiunile de frontieră.


    Sursa: MAE.ro

  • Un acord pentru Ucraina

    Un acord pentru Ucraina

    După câteva zile în care violenţele de o ferocitate ieşită din comun au domnit în centrul capitalei ucrainiene, raţiunea pare a-şi fi făcut loc în negocierile purtate între ultra-contestatul preşedinte, Viktor Ianukovici, şi reprezentanţii Opoziţiei pro-europene.



    Părţile implicate au semnat, în prezenţa mediatorilor europeni, un acord menit să pună capăt, deopotrivă, crizei politice şi confruntărilor stradale, soldate cu zeci de morţi. Astfel, Ianukovici a făcut, remarcă agenţiile internaţionale de presă, compromisuri ce la începutul săptămânii păreau improbabile, dacă nu chiar imposibile.



    Cel mai important dintre acestea este revenirea la Constituţia din 2004, mişcare prin care Ianukovici acceptă, practic, amputarea unor atribuţii prezidenţiale şi, implicit, reechilibrarea balanţei decizionale între şeful statului şi Parlament, cel care, în ultimii ani, îşi desfăşura activitatea în umbra preşedintelui. De asemenea, termenii întelegerii prevăd formarea unui guvern de uniune naţională, a cărui principală misiune este organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate. În plus, reprezentanţii Opoziţiei, cei care au reuşit să vorbească pe o singura voce, au cerut ca toţi înalţii demnitari implicaţi în reprimarea violenta şi judiciară a protestatarilor să nu mai facă parte, sub nicio formă, din structurile statului.



    Reacţia României, cea care împarte o frontieră de circa 700 de kilometri cu Ucraina, pe teritoriul căreia se află o comunitate românească estimată la jumătate de milion de membri, nu s-a lăsat aşteptată. Ministerul de Externe de la Bucureşti a salutat semnarea acordului şi a dat asigurări că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, va continua să se implice activ în procesul de facilitare a soluţionării depline a crizei. Totodată, diplomaţia română îşi exprimă convingerea că implementarea durabilă şi consecventă a acestuia va asigura stabilitate în Ucraina. În lumina evenimentelor tragice din ultimele zile, părţile implicate în actuala criză trebuie să depună toate eforturile pentru a se evita, pe viitor, escaladarea unor violenţe nejustificabile, care afectează profund poporul ucrainean, a apreciat Ministerul de Externe de la Bucureşti.



    Factorul declanşator al amplelor proteste ce au împânzit Vestul Ucrainei – catolic, pro-european şi profund rusofob — a fost refuzul de ultim moment al lui Ianukovici de a semna, în noiembrie, acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE.



  • Europa noastră – 14.12.2013

    Europa noastră – 14.12.2013

    Cei 28 de miniştri europeni ai muncii au ajuns luni, la un acord privind înăsprirea controalelor privind muncitorii detaşaţi. Subiectul era considerat exploziv, pentru că agita spectrul “instalatorului polonez”, după cum a relatat Agenţia France Presse.




  • Republica Moldova după Vilnius

    Republica Moldova după Vilnius

    După summitul de la Vilnius, de la sfârştul lui noiembrie, consacrat Parteneriatului Estic al UE, comentatorii continuă să delibereze asupra scorului final dintre Bruxelles şi Moscova. A câştigat Rusia, de vreme ce Ucraina, cea mai importantă teritorial, demografic şi strategic dintre republicile ex-sovietice din Europa, a renunţat în ultima clipă să mai semneze acordurile de asociere şi liber schimb? Au învins europenii, fiindcă alte două foste colonii ruseşti, Georgia şi Republica Moldova, au parafat acordurile? Sau a fost mai degrabă remiză? Potrivit Centrului român de Prevenire a Conflictelor&Early Warnings, percepţia depinde de locul observatorilor.



    Chiar dacă, la Bucureşti, Republica Moldova era văzută ca o campioană a Parteneriatului Estic, la Bruxelles — susţin experţii Centrului — statul-fanion era considerat Ucraina, iar decizia luată la Kiev poate provoca o nefastă reacţie în lanţ pentru Chişinău sau Tbilisi.



    Originar din România, analistul american Vladimir Socor nu crede, în schimb, că nesemnarea acordurilor de către Ucraina are repercusiuni semnificative asupra Republicii Moldova. Soarta acesteia, care, prin România, se învecinează direct cu UE, nu depinde de deciziile Ucrainei — a declarat Socor pentru Radio România. Bucureştiul se poate felicita, fiindcă, în mod consecvent, a fost şi rămâne principalul avocat al aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova.



    Ce câştigă, aşadar, România după summitul de la Vilnius? Analistul de politică externă Christian Mititelu, fostul şef al secţiei române de la Londra a Radio BBC: Un vecin care va reprezenta, sperăm, o zonă de dezvoltare economică, de stabilitate şi de norme europene care se extind dincolo de Prut. Moldova trebuie să facă un efort serios în anul următor ca să poată semna, nu numai parafa, acest acord şi dacă lucrul acesta se va face, cred că şi din punct de vedere strategic şi al stabilităţii este un câştig pentru România.”



    Când, imediat după summit, Curtea Constituţională de la Chişinău a decis că limba oficială a statului e româna, şi nu inexistentul idiom zis moldovenesc, preşedintele român, Traian Băsescu, nu şi-a ascuns jubilaţia. Republica Moldova, a spus el, poate acum prelua întregul acquis comunitar şi întreaga legislaţie europeană, deja traduse în română.



    La rândul său, preşedintele Senatului de la Bucureşti, Crin Antonescu, a promis că România va fi prima ţară membră a Uniunii care va ridica vizele pentru cetăţenii moldoveni, îndată ce Bruxellesul va decide în acest sens.



    Pentru moment, recunosc înşişi liderii pro-occidentali de la Chişinău, Republica Moldova nu se poate decupla complet de fosta metropolă, căci depinde de resursele energetice ruseşti şi de pieţele aşa-numitei Comunităţi a Statelor Independente ex-sovietice.



    Ambasadorul Chişinăului în România, Iurie Reniţă, afirmă chiar că apartenenţa la CSI nu împiedică apropierea de UE, deşi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, avertiza că Republica Moldova nu poate aparţine, simultan, ambelor spaţii.



    Christian Mititelu crede că, politic, partida nu e jucată, iar Rusia are, încă, pârghii cu care poate bloca drumul spre Vest al Chişinăului: Are, evident, pentru că Moldova este dependentă 100% din punct de vedere energetic de Rusia. Abia după ce se va termina acest gazoduct, care o leagă de România, cred că lucrurile se vor mai ameliora. Rusia când vrea să exercite presiuni, nu mai ţine cont de regulile scrise sau nescrise ale comerţului internaţional.”



    Vladimir Socor afirmă, însă, textual, că Rusia nu mai are mijloace semnificative pentru a presa, mitui sau şantaja guvernul ori populaţia Republicii Moldova. La Chişinău, crede Socor, există o nervozitate exagerată în privinţa intenţiilor Rusiei. Chiar dacă aceste intenţii sunt dintre cele mai rele, spune el, nu mai există instrumentele necesare. Fiindcă principala componentă a opoziţiei rusofile, Partidul Comunist, este în declin evident şi, de la mass-media la sponsori din mediile de afaceri, a pierdut mijloace esenţiale de a-i influenţa pe alegători. Atragerea Chişinăului pe orbita occidentală, susţine, la rândul său, Christian Mititelu: Este şi un câştig strategic, în sensul că limitează ambiţiile Rusiei de a reconstrui într-un fel sau altul o nouă Uniune Sovietică. Să nu uităm că preşedintele Putin a spus că dispariţia Uniunii Sovietice a fost cea mai mare tragedie a secolului trecut. El atrage atenţia că sfârşitul războiului rece, pe care noi l-am crezut complet îngropat, nu este chiar de îngropat şi că există posibilitatea ca această rivalitate, în aparenţă economică, dar în fapt strategică, să ia din nou forme ceva mai neplăcute.”



    Nu neapărat în termenii rivalităţii explicite cu Rusia, Statele Unite au salutat călduros opţiunea Chişinăului. Descins acolo, John Kerry a spus că integrarea europeană reprezintă cea mai bună garanţie a unui viitor sigur şi prosper.

  • Vizite la Chişinău

    Vizite la Chişinău

    Imperturbabile în faţa presiunilor Rusiei şi defel ispitite de modelul Ucrainei, care a abandonat în ultima clipă calea occidentală, Guvernul şi Preşedinţia Republicii Moldova au ales, acum o săptămână, să parafeze acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană. Chişinăul de devenit, imediat, o destinaţie privilegiată a emisarilor apuseni, veniţi să-i felicite şi să-i încurajeze pe amfitrioni.



    Descins printre cei dintâi, preşedintele Senatului de la Bucureşti, Crin Antonescu, a dat asigurări că România vecină va fi prima ţară care va ridica restricţiile de viză pentru cetăţenii moldoveni, îndată ce Bruxellesul va lua această decizie.



    Tributari unei logici de politică internă, comentatorii de la Bucureşti au remarcat că Antonescu n-a mai fost la Chişinău de 14 ani. Şi au speculat că vizita e a unui prezidenţiabil care, înaintea scrutinului de anul viitor, încearcă să seducă un potenţial electorat, format din cetăţeni moldoveni ce deţin şi paşaport românesc, cifrat la câteva sute de mii de persoane. Agenda vizitei a fost, însă, pe măsura celei de a doua funcţii în statul român, pe care o deţine Antonescu.



    La întâlnirea cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, el a repetat că: În România, ţară membră a Uniunii Europene, există un consens politic total între toate forţele politice, la nivelul tuturor instituţiilor oficiale Preşedinţie-Guvern-Parlament, un consens total pentru a sprijini eforturile de asociere şi de integrare ale Republicii Moldova pe calea UE.”



    Corman a reiterat, la rândul său, gratitudinea pentru susţinerea consecventă a Bucureştiului pentru aspiraţiile europene ale Chişinăului şi a recunoscut că: Este în interesul nostru să dezvoltăm o relaţie normală, firească între două ţări vecine, două ţări prietene, şi contăm mult pe sprijinul României în continuare, la implementarea agendei europene a Republicii Moldova.”



    Integrarea europeană reprezintă cea mai bună garanţie pentru un viitor sigur şi prosper, a spus, tot miercuri, şi secretarul de stat american, John Kerry. Acesta s-a aflat, timp de câteva ore, în Republica Moldova, pentru a transmite un mesaj de susţinere pentru opţiunea occidentală. John Kerry: Mă aflu aici ca să felicit poporul moldovean pentru că a parafat Acordul de asociere cât şi Acordul de comerţ liber cu UE la summitul de la Vilnius de săptămâna trecută şi să vă promit sprijinul american, pe măsură ce finalizaţi şi implementaţi aceste acorduri.”



    Dublu detaliu elocvent, după ce Ucraina a renunţat să semneze acordurile cu UE, Kerry a refuzat să mai meargă la Kiev, iar vizita sa la Chişinău a fost cea de-a doua a unui secretar de stat american, după cea a lui James Baker în 1992, când Republica Moldova tocmai devenise independentă.

  • Republica Moldova şi UE

    Republica Moldova şi UE

    Un moment important al actualităţii politice internaţionale îl reprezintă summitul Parteneriatului Estic, organizat în capitala lituaniana Vilnius. Creat pentru şase foste republici sovietice şi anume Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, Parteneriatul reprezintă şansa unor relaţii deosebit de apropiate ale acestor ţări cu Uniunea Europeană, prin aprofundarea cooperării politice şi a integrării economice.



    Vecină cu România la est, Republica Moldova, ţară ex-sovietică, majoritar românofonă, şi Georgia au parafat, vineri, la Vilnius, Acordul de asociere cu UE, care îl include şi pe cel de Liber Schimb. Cele două ţări începuseră negocierile în acest sens în 2010. “Trăim un moment istoric, ce simbolizează încredere şi deschidere în relaţia dintre Republica Moldova şi UE”, a declarat premierul moldovean Iurie Leancă, după parafarea documentului, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton. Moldova, astăzi, am asigurat drumul nostru spre UE!”, s-a adresat Iurie Leanca, în limba română, concetăţenilor săi.



    Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a salutat determinarea, curajul şi voinţa politică a liderilor moldoveni si georgieni şi a dat asigurări, în acelaşi timp, că Uniunea Europeană respectă suveranitatea acestor ţări.



    Prezent la Vilnius, şeful statului roman Traian Băsescu a declarat, la rândul său, că Republica Moldova şi Georgia fac un pas înainte la Summitul Parteneriatului Estic, dar că este regretabil pasul înapoi făcut de Ucraina.



    De altfel, eşecul reuniunii la nivel inalt din Lituania il constituie refuzul acestui stat de a se desprinde de influenţa dominantă a Rusiei. În 2011, Ucraina a fost prima ţară a Parteneriatului Estic care a încheiat negocierile cu UE legate de acest acord. Ucraina a decis să suspende pregătirile în vederea semnării Acordului de asociere cu UE, in urma presiunilor venite din partea Rusiei. Totusi, Bruxelles-ul speră ca negocierile cu Ucraina în vederea integrării europene să înregistreze progrese şi, în cele din urmă, documentul să fie semnat.



    O altă ţară membră a Parteneriatului Estic, Azerbaidjanul a semnat un acord de facilitare a vizelor cu Uniunea Europeană. Vecină cu Azerbaidjan la nord-est, Armenia a ales să facă parte din uniunea vamală iniţiată de Rusia, pentru care optase şi Belarusul.

  • Reuniune europeană la Vilnius

    Reuniune europeană la Vilnius

    Acum mai bine de două decenii, Lituania a fost avangarda mişcărilor de renaştere naţională din fosta Uniune Sovietică care au culminat, în 1991, cu dezintegrarea imperiului. Membră, acum, a NATO şi Uniunii Europene, republica baltică e gazda summitului Parteneriatului Estic, structură menită să apropie, prin democraţie şi prosperitate, spaţiul ex-sovietic de structurile comunitare.



    Summitul de la Vilnius reuneşte şefi de stat şi de guvern din cele 28 de state membre ale Uniunii şi din şase foste republici sovietice.



    Premiantele angajamentului pro-occidental sunt Georgia şi Republica Moldova care, vineri, vor parafa acorduri de asociere şi de liber-schimb cu UE. Restul sextetului membru al Parteneriatului Estic rămâne pe poziţii intermediare între Bruxelles şi Moscova, între aspiraţiile europene şi nostalgiile sovietice.



    Incompatibil, sub regimul autoritar al preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, cu standardele democratice ale Europei, Belarusul e parte a uniunii vamale iniţiate de Rusia. Armenia, încă dependentă economic şi militar de fosta metropolă, a optat, la rându-i, acum două luni, pentru aceeaşi uniune vamală. Vecin şi inamic ireductibil al Armeniei, Azerbaidjanul încă negociază cu Uniunea Europeană, dar, potrivit analiştilor, poziţia sa e mai degrabă de colaborare multivectorială, fără angajamente formalizate.



    Nedorita protagonistă a summitului rămâne, însă, Ucraina. Cea mai importantă, geopolitic, dintre fostele republici sovietice trebuia să fie prima membră a Parteneriatului care semnează acordurile cu UE, dar a renunţat în ultima clipă, cedând, astfel, spun comentatorii, presiunilor tot mai energice ale Rusiei.



    De asemenea presiuni n-a fost scutită nici Republica Moldova. Dar, susţinută de o mare parte a societăţii moldoveneşti, de responsabilii de la Bruxelles şi, ca principal avocat al aspiraţiilor sale europene, de România vecină, coaliţia guvernamentală pro-occidentală de la Chişinău a rezistat atât promisiunilor, cât şi ameninţărilor Moscovei.



    Preşedintele român, Traian Băsescu, consideră că summitul de la Vilnius reprezintă doar un început de drum pentru Republica Moldova, fiindcă între parafarea acordurilor de asociere şi de liber schimb şi o eventuală integrare ar putea trece zece ani. Iar premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, recunoaşte, la rândul său, că parcursul european va deveni ireversibil doar atunci când Chişinăul va fi, în mod oficial, candidat la aderare.