Radio România Internațional

Tag: Acordul de la Paris

  • UE își va continua acțiunile umanitare și pentru protecția mediului

    UE își va continua acțiunile umanitare și pentru protecția mediului

    În prima sa zi din timpul celui de-al doilea mandat, președintele american Donald Trump a semnat o serie de ordine executive care retrag Statele Unite ale Americii din Acordul de la Paris privind schimbările climatice și din Organizația Mondială a Sănătății. Replica președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit prompt.

    Acordul climatic de la Paris rămâne cea mai bună speranță a întregii omeniri. Astfel, Comisia Europeană a prezentat recent Pactul pentru o industrie curată. Acesta va accelera decarbonizarea, asigurând totodată viitorul industriei prelucrătoare în Europa.

    Actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale va spori cererea de produse curate fabricate în UE, prin introducerea în cadrul achizițiilor publice și private a unor criterii referitoare la durabilitate, reziliență și marca „fabricat în Europa”.

    De asemenea, Uniunea Europeană sprijină Organizația Mondială a Sănătății, autoritatea de referință în materie de sănătate globală din cadrul sistemului Națiunilor Unite. Începând din 2020, Uniunea Europeană colaborează cu statele care fac parte din Organizația Mondială a Sănătății și cu partenerii internaționali la elaborarea unui instrument care vizează îmbunătățirea prevenirii, a pregătirii și a răspunsului la eventuale pandemii viitoare la nivel mondial.

    Planul de acțiune privind obezitatea infantilă, etichetarea alimentelor, promovarea consumului de fructe și legume, planificarea urbană și transportul activ, strategia „De la fermă la consumator” sau Planul european de luptă împotriva cancerului sunt doar câteva dintre inițiativele coordonate în toate statele Uniunii Europene.

    Comisarul european pentru pregătire, gestionarea situațiilor de criză și egalitate, Hadja Lahbib, a confirmat angajamentele la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește protecția mediului și a sănătății globale.

    „Vom continua să fim lideri în ceea ce privește clima și securitatea globală a sănătății pentru toți. În calitate de comisar responsabil cu ajutorul umanitar, vă pot asigura că Uniunea Europeană își va continua acțiunea umanitară puternică din două motive simple și importante. Ne reprezintă și este și în interesul nostru. Sperăm că Statele Unite ale Americii, tot în propriile lor interese, își vor revizui decizia de a se retrage din Acordul de la Paris privind clima și Organizația Mondială a Sănătății, iar noi vom pleda pentru acest lucru. Ne ocupăm deja de asta.

    În ceea ce privește suspendarea ajutorului extern al Statelor Unite ale Americii, nu vom specula cu privire la decizia finală și vom analiza întregul impact potențial odată ce vor fi cunoscute concluziile revizuirii.

    Încă o dată, într-un moment de criză globală și de incertitudini, trebuie să consolidăm sistemul multilateral și să promovăm cooperarea și solidaritatea între acțiuni și națiuni, pentru a construi o lume mai sănătoasă, mai sigură și mai echitabilă pentru toți.”

  • Schimbările climatice, pe agenda liderilor europeni

    Schimbările climatice, pe agenda liderilor europeni

    La cea de-a 29-a Conferință a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP29),  UE a fost reprezentată de președintele Consiliului European, Charles Michel. În discursul său, președintele Charles Michel a solicitat un nou obiectiv colectiv cuantificat și ambițios.

    În ceea ce privește concluziile referitoare la Conferința ONU asupra schimbărilor climatice, Consiliul a solicitat un acord privind un nou obiectiv colectiv cuantificat eficace, realizabil și ambițios. Acesta ar trebui să fie conceput pe baza unei abordări ample, și pe mai multe niveluri, care să includă diferite fluxuri de finanțare și un grup mai larg de contribuitori. În plus, acordul ar trebui să reflecte, pentru fiecare țară, evoluțiile în materie de capacități economice și ponderile emisiilor de gaze cu efect de seră globale față de începutul anilor ’90.

    Președintele Charles Michel a subliniat responsabilitatea comună pentru criza climatică și a insistat asupra necesității de a extinde baza de donatori care vor contribui la atingerea obiectivului colectiv.

    ”Această amenințare climatică este deosebit de gravă și noi, specia umană, suntem responsabili pentru acest război împotriva naturii. Și este adevărat că unii dintre noi, vorbesc de așa-zisele țări dezvoltate, cu mai multe resurse, au o responsabilitate mai mare decât ceilalți.

    Trebuie să ne ghidăm în continuare după Acordul de la Paris, tratatul internațional pe care ni l-am asumat pentru a gestiona aceste schimbări climatice și principiul cooperării, prevăzut în acest Acord, este esențial pentru felul în care îl implementăm. În acest sens, vă puteți baza pe Uniunea Europeană. Deja Uniunea a alocat 31 de miliarde de dolari din cei 100 prevăzuți până în 2025 pentru  finanțarea combaterii schimbărilor climatice și încurajăm toate statele să ne urmeze exemplul, mai ales grupul G7 și economiile emergente.

    Considerăm că mobilizarea unui număr mai mare de state care să fie alături de noi în lupta pe care am declanșat-o împotriva combaterii schimbărilor climatice reprezintă pentru noi atingerea unui nou obiectiv ambițios. Susținem o abordare pe mai multe niveluri. Considerăm că tarifarea carbonului este o pârghie puternică și considerăm că în ceea ce privește comerțul internațional și băncile de dezvoltare, acestea trebuie mobilizate pentru a respecta acest acord.”

    În fiecare an, COP Conferința Organizației Națiunilor Unite este organizată în scopul de a stabili responsabilități în materie de acțiuni climatice, dar și pentru a identifica și  evalua măsurile climatice.

     

  • UE susţine continuarea acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice, la COP-29 din Azerbaidjan

    UE susţine continuarea acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice, la COP-29 din Azerbaidjan

    Uniunea Europeană militează şi acţionează pentru o limitare a creșterii temperaturii medii globale cât mai aproape posibil de 1,5 °C. Schimbările climatice continuă să fie o problemă care nu cunoaște frontiere și dăunează din ce în ce mai mult vieților și mijloacelor de subzistență în Europa și în întreaga lume. În cadrul Conferinței ONU COP29, un nou obiectiv colectiv cuantificat privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice este principala prioritate a negocierilor din acest an, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

    În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de finanțare internațională a combaterii schimbărilor climatice, contribuind cu peste 28 de miliarde de euro pentru acest obiectiv numai în 2023, și mobilizând o sumă suplimentară de aproximativ 7 miliarde de euro sub formă de finanțare privată pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să se adapteze la impactul schimbărilor climatice.

    Forurile europene susţin că deși țările dezvoltate ar trebui să continue să conducă eforturile de stimulare a finanțării combaterii schimbărilor climatice, realizarea obiectivelor ambițioase necesită un grup mai larg de contributori, precum și mobilizarea finanțării din partea sectorului privat.

    Un alt element important al discuțiilor din acest an îl reprezintă reconfirmarea obiectivelor energetice globale convenite anul trecut, la Dubai, pentru tranziția de la combustibilii fosili, triplarea investițiilor în energia din surse regenerabile și dublarea măsurilor de eficiență energetică până în 2030.

    Obiectivul climatic al Europei este de reducere cu 90% a emisiilor până în 2040.

    Echipa de negociere a UE va lucra, de asemenea, la încheierea negocierilor privind piețele internaționale ale carbonului în temeiul articolului 6 din Acordul de la Paris.

    Pe baza documentului parafat în 2015, 194 de țări au convenit să mențină variația temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C și cât mai aproape posibil de 1,5 °C până la sfârșitul secolului.

  • CE solicită României să-și notifice strategia privind obiectivele climatice și energetice

    CE solicită României să-și notifice strategia privind obiectivele climatice și energetice

    Comisia Europeană a decis, în urmă cu câteva zile, să trimită scrisori de punere în întârziere României, Bulgariei, Irlandei și Poloniei, pentru faptul că nu și-au notificat strategiile naționale pe termen lung, în temeiul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice.

    Scrisoarea de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.

    Strategiile stabile pe termen lung sunt esențiale pentru a contribui la realizarea transformării economice necesare și a obiectivelor mai ample de dezvoltare durabilă, precum și pentru a înregistra progrese în ceea ce privește obiectivele climatice pe termen lung stabilite de Acordul de la Paris.

    La nivelul UE, Uniunea și-a finalizat strategia pe termen lung în 2019, obiectivul de bază fiind ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Prin Legea europeană a climei, UE a transpus în legislație obiectivul neutralității climatice și un altul, intermediar, de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

    Regulamentul privind guvernanța stabilește un proces prin care statele membre să își pregătească, până la 1 ianuarie 2020, primele lor strategii pe termen lung cu o perspectivă de cel puțin 30 de ani și, ulterior, noi strategii o dată la 10 ani.

    Până în prezent, Bulgaria, Irlanda, Polonia și România nu au prezentat încă Comisiei strategiile lor naționale pe termen lung. Statele membre în cauză au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a transmite Comisiei strategiile. În caz contrar, în absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

    Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE.


  • Parlamentul European solicită obiective clare de conservare a biodiversității

    Parlamentul European solicită obiective clare de conservare a biodiversității

    Natura este în declin la nivel mondial, iar ritmul este fără precedent, cu numeroase specii de plante și animale pe cale de dispariție, atrag atenția parlamentarii europeni.

    Într-o rezoluție adoptată zilele trecute în ședință plenară la Strasbourg, ei spun că Uniunea are acum cea mai extinsă rețea de zone protejate din lume, care poate fi însă în pericol dacă nu este elaborat urgent un plan de refacere a naturii. Un plan care să protejeze cel puțin o treime din suprafețele terestre și maritime ale Uniunii și care să acorde o atenție deosebită pădurilor secular, vechi de sute de ani.

    Eurodeputații salută Strategia comunitară privind biodiversitatea, prezentată anul trecut, cu obiective ambiţioase menite să asigura că, până în 2050, ecosistemele mondiale sunt refăcute și protejate în mod adecvat. Dar pentru a pune în practică aceste obiective, este nevoie de o lege privind biodiversitatea similară cu cea din domeniul climei, spun membrii legislativului comunitar și de nu mai puțin de 20 de miliarde de euro pe an.

    Membrii Parlamentului European solicită, în rezoluție, și măsuri concrete de protejare a speciilor sălbatice și cred că Uniunea ar trebui să conducă eforturile de a pune capăt comerțului mondial cu animale pe cale de dispariție.

    Ar fi nevoie și de crearea unei platforme europene pentru înverzire urbană, precum și stabilirea unor obiective obligatorii privind biodiversitatea urbană, cum ar fi un procent minim de acoperișuri verzi pe clădirile noi și interzicerea pesticidelor chimice.

    Eurodeputații se opun în același timp reautorizării glifosatului, un pesticid toxic, și spun că trebuie oprit imediat declinul populațiilor de albine, care au un rol esențial pentru mediu și securitatea alimentară. Pentru a reduce utilizarea pesticidelor, fermierii au nevoie de soluții de protecție a culturilor sigure din punct de vedere ecologic, mai spun europarlamentarii.

    Ei și-ar dori și adoptarea unui Acord de la Paris privind biodiversitatea în cadrul viitoarei conferințe a Națiunilor Unite pe probleme de mediu din octombrie.

    Deși nu are un caracter constrângător, rezoluția Parlamentului European este salutată de activiștii de mediu. Este un semnal important trimis către Comisie și statele membre care ar trebui să facă tot ce le stă în putere pentru a evita cele mai grave consecințe ale pierderii biodiversității, spun membrii organizației nonguvernamentale World Wildelife Fund.


  • Relația UE-SUA după schimbarea administrației de la Washington

    Relația UE-SUA după schimbarea administrației de la Washington

    Uniunea Europeană este pregătită să îmbunătățească dialogul cu SUA, odată
    cu schimbarea administrației de la Washington. De altfel, imediat după ce a
    fost confirmat ca învingător, Joe Biden a primit invitația oficială de a
    participa la o reuniune specială cu liderii Uniunii, ce va fi organizată în
    aceste an, la Bruxelles. Europa crede
    într-o colaborare mult mai eficientăîn lupta cu pandemia de coronavirus, și dorește o
    revitalizare a relațiilor comerciale cu Statele Unite, spune eurodeputatul
    Nicolae Ștefănuță:


    Trebuie să lucrăm cu Statele Unite să ieșim din criză împreună. Fiecare ne
    zbatem acumsă implementăm strategia de vaccinare. Vreau să reamintesc că
    noi suntem printre fericiții 10% din întreaga lume care au acces la vaccin -
    Europa, Statele Unite, ale state bogate ale lumii – și, practic, prin
    implementarea strategiei de vaccinare vom putea ieși din această neagră criză
    economică. Atât noi, cât și Statele Unite, am pus foarte mulți bani deoparte
    pentru investiții, pentru revitalizarea economiei, pentru că de ea depind
    viitorul nostru și viețile noastre. Trebuie să ne re-împrietenim cu SUA, deoarece
    în fosta administrație au fost foarte multe blocaje tarifare care au adus sânge
    rău relației economice UE-SUA. Eu susțin deschiderea acestei piețe
    transatlantice, consider că Statele Unite sunt un aliat esențiali, sunt similari
    și trebuie să fim aproape de ei.



    O altă prioritate a Europei este combaterea schimbărilor climatice, de acea
    liderii UE se așteaptă ca sub noua conducere, SUA să redevină parte din pactul
    pentru mediu de la Paris, semnat în 2015, și să fie un partener important în
    lupta pentru protejarea mediului înconjurător.


    Președintele Trump a părăsit Acordul pentru mediu de la Paris, spunând că,
    prin această mișcare,dă din nou
    viață cărbunelui sau altor industrii. Era o minciună, de aceea oamenii din
    acele state cărora le-a promis că face această schimbare adică Wisconsin sau
    Pennsylvania nu l-au mai ales de data asta. Populismul este seducător dar costă.
    Președintele Biden a afirmat că, din prima zi, va reveni în Acordul de la
    Paris. În plus, și-a numit un om foarte cunoscut și foarte capabil în mediile
    politice de la Washington – John Kerry, fost candidat prezidențial – ceea ce
    este o dovadă de seriozitate. Eu mă aștept ca Statele Unite să sesizeze această
    oportunitate pentru că a face investiții, sustenabile, prietenoase cu mediul
    pentru că este business-ul viitorului, de aceea cred că SUA se vor bate să fie
    lider și pe această piață. Până acum noi, Europa, suntem lider pe această
    piață, deci mă aștept să avem concurență din partea americanilor, dar e bine
    pentru că vom duce împreună această revoluție ecologică în lume și suntem mereu
    mai puternici dacă Statele Unite sunt alături de noi.


  • Pas important către neutralitatea climatică

    Pas important către neutralitatea climatică

    Înţelegerea deschide drumul către neutralitatea climatică în 2050, oferă certitudine investitorilor, mediului de afaceri, autorităţilor publice şi cetăţenilor – a apreciat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acordul survine la un an de când legislativul european lansa Pactul Verde european – un plan de transformare a Uniunii într-o societate echitabilă, sănătoasă, durabilă şi prosperă şi de refacere a modului în care interacţionăm cu natura. Iar pentru ca cetățenii, comunitățile și organizațiile să fie parte în procesul de construire a unei Europe mai ecologice, recent, Comisia a lansat Pactul climatic european, care oferă tuturor un spaţiu pentru a face schimb de informaţii în legătură cu criza climatică, pentru a acţiona şi pentru a face parte dintr-o mişcare europeană pentru climă în continuă expansiune.


    Invitat la Radio România, profesorul universitar doctor Mircea Duţu, preşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti, a vorbit despre importanţa deciziilor comunitare în domeniul climatic şi despre contextul în care survin acestea:

    UE a optat, la 11 decembrie 2019, pentru o nouă strategie de creştere şi încearcă să transforme priorităţile ecologice în oportunităţi de dezvoltare. Ce înseamnă asta? Trebuie să pornim de la situaţia în care se află Europa – o regiune cu resurse în combustibili fosili săracă şi care vrea să beneficieze de faptul că tehnologiile şi tehnicile care emit puţin dioxid de carbon au devenit suficient de dezvoltate încât să asigure beneficiul economic. Uniunea şi-a asumat la nivel mondial calitatea de lider al luptei împotriva schimbărilor climatice şi să dezvolte o tranziţie ecologică în toate domeniile – modificându-şi modul de a produce, de a acţiona și de consum, aşa încât să combine şi să compatibilizeze cât mai bine lupta împotriva schimbărilor climatice cu dezvoltarea ecologică şi economică.


    Înțelegerea privind nivelul de cel puțin 55% – mai ambițioasă decât obiectivul iniţial de reducere cu 40%, dar sub cel de 60% dorit de Parlamentul European – a fost posibilă după discuții îndelungate generate de temerile anumitor țări. Considerând că ar putea să nu reuşească să urmeze ritmul climatic ambiţios impulsionat de statele UE mai bogate, Polonia, ţară cu un sistem energetic intensiv în cărbune, împreună cu alte state central şi est-europene, precum Ungaria, Cehia şi Slovacia, a refuzat, de exemplu, anul trecut să subscrie deplin obiectivului Comisiei Europene privind atingerea neutralităţii climatice în UE până în anul 2050.


    Acordul convenit acum cuprinde mai multe concesii, dar lasă pentru summit-urile următoare clarificarea unor aspecte importante, cum ar fi cuantumul fondurilor europene de care vor beneficia statele membre pentru ca economiile lor să poată face faţă tranziţiei energetice. Se va reveni, de asemenea, asupra discuţiei privind stabilirea ţintelor naţionale de reducere a emisiilor poluante.


    Liderii europeni au decis deocamdată că nu se va solicita fiecărui stat membru să-şi reducă emisiile de CO2 cu 55%, ci se va urmări acest obiectiv pentru ansamblul UE prin ”echitate şi solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă”, ţinându-se cont de ”circumstanţele naţionale specifice şi potenţialul de reducere a emisiilor” poluante pentru fiecare ţară în parte.


    În România, vom implementa în următorii ani o serie de proiecte care să permită atingerea acestor obiective, susţinând în acelaşi timp creşterea economică şi bunăstarea cetăţenilor, a subliniat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis la împlinirea a cinci ani de la adoptarea Acordului de la Paris – moment marcat printr-un summit virtual pe teme climatice.


    Din nou, profesorul Mircea Duțu: România şi-a anunţat, la 10 decembrie 2020, ambiţia de a deveni un lider în domeniul schimbărilor climatice la nivel regional, european şi internaţional. Recunoscând că pentru aceasta este nevoie de un angajament ferm în materie, Bucureştiul s-a declarat hotărât în acest sens şi-şi asumă o ţintă europeană de atingere a neutralităţii din punct de vedere al carbonului până în 2050. Susţine, de asemenea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. Pentru aceasta, două orientări importante propune România: un cadru european flexibil care să permită fiecărei ţări, în raport cu nivelul său de dezvoltare economică, să-şi asume şi să-şi îndeplinească obiectivele pe termen mediu şi lung de reducere până în 2030 a emisiilor şi până în 2050 neutralitatea climatică şi să recurgă la strategii şi planuri naţionale concrete, pe termen mediu şi lung, cu impact cuantificabil şi real.


    În virtutea Acordului de la Paris asupra climei, aproape toate ţările lumii s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Prima serie a acestor contribuţii determinate la nivel naţional a plasat planeta pe o traiectorie ce se situează între plus 3 şi plus 4 grade Celsius în raport cu perioada preindustrială, în timp ce obiectivul Acordului de la Paris este de a menţine încălzirea globală sub valoarea de plus 2 grade Celsius şi, pe cât posibil, chiar sub valoarea de plus 1,5 grade Celsius. În cadrul summit-ului virtual, alte țări, precum India, China şi Pakistan, au făcut promisiuni privind schimbările climatice, promisiuni care vor stabili parametrii întâlnirii la nivel înalt care va avea loc la Glasgow, anul viitor.

  • Reformarea politicilor europene în domeniul climatic

    Reformarea politicilor europene în domeniul climatic

    Uniunea Europeană caută modalităţi cât mai eficiente de tranziţie către economia neutră din punct de vedere climatic, în acord cu obiectivele Acordului de la Paris privind Schimbările Climatice. Includerea economiei circulare în strategiile de mediu şi crearea de oportunităţi egale la nivelul întregii Uniuni Europene în acest proces de tranziţie constituie subiecte de dezbatere astăzi la Madrid, în marja Conferinţei ONU pe tema schimbărilor climatice.

    Combinarea principiilor economiei circulare cu politicile de conservare a mediului în principalele sectoare de activitate poate avea un vast potenţial în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, cele mai multe guverne abia dacă iau în considerare această oportunitate atunci când îşi stabilesc strategiile pentru îndeplinirea obiectivului Acordului Climatic de la Paris, care prevede, în primul rând, limitarea creşterii temperaturilor la maxim două grade Celsius peste nivelul perioadei pre-industriale. Experţii au fost de acord că politicile de mediu care respectă principiile economiei circulare pot contribui nu numai la îndeplinirea acestui obiectiv major, ci şi la stimularea unui mediu inovator de afaceri şi la crearea unei economii mai sustenabile.





    Prima dintre conferinţele organizate astăzi în marja Conferinţei ONU pe tema Schimbărilor Climatice de la Madrid are scopul de a arăta factorilor de decizie europeni şi naţionali modalităţile în care statele membre pot integra economia circulară în politicile lor de mediu. Vor fi prezentate exemple de bune practici şi va fi organizat un forum de dezbateri pentru a-i ajuta pe cei implicaţi să facă faţă provocărilor cu care se vor confrunta. Vor fi prezentate şi soluţiile adoptate de unele companii pentru limitarea emisiilor şi reciclare. Cum putem reuni cât mai multe sectoare sociale şi economice pentru a populariza şi aplica principiile economiei circulare ? Putem oare elabora politici care să facă economia circulară mai atractivă, atât pentru societate cât şi pentru mediul de afaceri?

    Tot astăzi şi tot în organizarea Comitetului Economic şi Social European, la Madrid va avea loc un eveniment la care va fi dezbătut un aspect cu impact major: anume că nimeni nu trebuie lăsat în urmă în procesul de tranziţie către economia neutră din punct de vedere climatic. Cu alte cuvinte, o astfel de tranziţie poate fi făcută numai în cadrul unui parteneriat total cu toţi membrii societăţii, inclusiv păturile cele mai vulnerabile, autorităţile regionale şi locale, societatea civilă şi tinerii. Toate aceste aspecte vor fi discutate de reprezentanţi ai Comisiei, autorităţi locale din statele membre, ONG-uri de protecţie şi conservare a mediului, organizaţii sindicale şi companii.

  • Terra – situaţie de urgență climatică?

    Terra – situaţie de urgență climatică?

    Până în 2050, zonele de coastă în care
    trăiesc 300 de milioane de oameni ar putea fi ameninţate de o creştere a
    nivelului oceanelor cauzată de modificările climatice, potrivit unui studiu realizat
    de Climate Central – un institut de cercetări climatologice din Statele Unite.
    Cea mai expusă regiune este Asia, peste două treimi din populaţiile vizate
    aflându-se în China, Bangladesh, India, Vietnam, Indonezia şi Thailanda. În
    studiu se aminteşte că populaţia mondială, estimată la 7,7 miliarde de oameni
    în prezent, ar putea să crească cu 2 miliarde de locuitori până în 2050 şi cu
    încă 1 miliard de locuitori până la sfârşitul secolului, dintre care o mare
    parte locuiesc în megalopolisuri aflate pe ţărmurile mărilor şi oceanelor.

    În
    prezent, aproximativ 100 de milioane de persoane locuiesc în zone aflate sub
    nivelul mării, unele dintre aceste zone sunt protejate de diguri, dar cele mai
    multe nu beneficiază de nicio protecţie. Aceasta, în condiţiile în care
    creşterea nivelului oceanelor cauzată de dilatarea apei sub efectul încălzirii
    climei şi topirii gheţurilor din Groenlanda şi din Antarctica este un adevăr
    incontestabil. Invitată la Radio România, Roxana Bojariu, expert climatolog,
    despre efectul de seră:

    Efectul
    de seră este unul natural şi a fost benefic atunci când viaţa a apărut, pentru
    că o atmosferă care conţine gaze precum dioxidul de carbon, metanul, oxidul de
    azot a permis creşterea temperaturii la suprafaţă cu 33 de grade Celsius, adică
    am putut să avem apă lichidă acolo unde a apărut viaţa. Altfel, ar fi fost un
    glob îngheţat. Dar, faptul că intensificăm acest efect de seră pompând gaze
    care sunt radiativ active, determină o modificare în starea climatică.

    Practic,
    temperatura la suprafaţă creşte din ce în ce mai mult tocmai pentru a ajunge în
    noul echilibru climatic şi atunci evident că intensificarea efectului de seră
    în mod natural vine cu modificări nu doar graduale, ci şi în felul în care
    energia reţinută în plus în sistem este distribuită apoi între componente.
    Evident că şi căile de distribuţie se pot modifica, dar şi cantitatea
    transferată de căldură şi umiditate e mai mare şi atunci avem de-a face cu
    fenomene extreme, de fapt, cu reconfigurarea întregului sistem climatic prin
    această intensificare a efectului de seră – se topeşte gheaţa arctică, se
    topesc gheţarii continentali, creşte nivelul oceanului planetar, se acidifică
    oceanul planetar.

    Pătura formată de gazele cu efect de seră se
    caracterizează prin faptul că, din perspectiva radiaţiilor solare, este
    transparentă, adică radiaţia solară directă vine neepuizată la suprafaţa Terrei
    şi ea se reflectă, a explicat la Radio România, profesorul universitar Mircea
    Duţu, expert climatolog. Dar pătura de gaze este opacă la radiaţia termică şi,
    ca atare, nu mai permite dispersia căldurii în atmosferă, ci o întoarce spre
    scoarţa Pământului şi atunci, între scoarţă şi pătura de gaze, creşte
    temperatura.

    Mircea
    Duţu: Totul se datorează, în
    primul rând, activităţii umane. Omul este prima specie care a devenit o forţă
    geologică. Ca urmare a activităţii umane, influenţăm major atmosfera,
    litosfera, biosfera şi, de aceea, era noastră este numită antropocen, este
    prima oară în istoria naturală a Pământului, de peste 4,5 miliarde de ani, când
    o specie, dintre multe alte specii, devine dominantă şi poate să schimbe
    destinul vieţii, formulei de viaţă. Până acum am avut 5 extincţii majore ale
    vieţii pe Terra, iată că acum ne putem apropia de o alta, dar de această dată
    nu din cauze naturale exclusiv, ci ca urmare a influenţei, a impactului
    activităţii umane.

    Estimările arată că, dacă încălzirea
    climei va fi limitată sub pragul de 2 grade Celsius, conform Acordului de la
    Paris, creşterea oceanelor ar trebui să atingă aproximativ 50 de centimetri
    până în 2100. Specialiştii avertizează că planeta se află în situaţie
    de urgenţă climatică, fiind necesare acţiuni rapide la nivel global pentru
    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Vestea bună este că există
    posibilitatea încetinirii ritmului în care se desfășoară dereglările climatice,
    dar pentru aceasta este nevoie de o colaborare reală între
    societatea civilă, factori de decizie și întreprinderi.

    Pe de altă
    parte, un recent studiu sugerează că râurile care
    izvorăsc din gheţari ar putea juca un rol crucial în lupta împotriva
    schimbărilor climatice. Cercetătorii care au studiat asemenea râuri în zona
    arctică a Canadei au descoperit că apa acestor râuri absoarbe de 40 de ori mai
    mult carbon decât pădurea amazoniană. Apa rezultată din topirea gheţarilor este
    plină de sedimente de nisip şi roci colectate de gheţari în curgerea lor.
    Rostogolirea continuă a acestor sedimente generează un proces în care dioxidul
    de carbon (CO2) din aer se leagă în mod chimic de mineralele şi rocile din
    râurile glaciare, rămânând în aceste ape.

  • Preşedintele României la tribuna ONU

    Preşedintele României la tribuna ONU

    Strategia
    naţională a României cu privire la schimbările climatice a fost concepută cu
    scopul de a crea o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, capabilă să
    integreze politicile climatice printr-o creştere inteligentă, a declarat, în intervenţia
    naţională din cadrul Adunării Generale a ONU, preşedintele Klaus Iohannis.


    În opinia
    sa, schimbările climatice reprezintă o provocare globală – de la penuria de apă
    şi insecuritatea alimentară, până la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor.     Preşedintele a spus că nici România nu a
    fost ocolită de efectele adverse ale acestor schimbări şi si-a exprimat
    speranţa că nu este prea târziu să avem o planetă sigură, unde mediul este
    protejat pentru copiii noştri.


    Liderul de la Bucureşti a pledat în favoarea
    măsurilor concrete pentru a îndeplini angajamentele asumate prin Acordul de la
    Paris şi prin regulile convenite la Katowice, inclusiv prin continuarea
    eforturilor de a limita creşterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius
    peste nivelul preindustrial.


    Prin intermediul Strategiei Naţionale privind
    Schimbările Climatice, România îşi propune să ajungă, până în 2050, la o
    societate în care politicile economice, sociale şi de mediu sunt interconectate
    şi concepute pentru a asigura o dezvoltare durabilă, standarde de viaţă
    ridicate şi o calitate crescută a mediului înconjurător, a mai afirmat Klaus
    Iohannis.     El a amintit că, în timpul mandatului la preşedinţia Consiuliului UE,
    România a promovat agenda Uniunii Europene privind schimbările climatice.


    Tranziţia
    la o economie neutră din punct de vedere climatic a fost intens dezbătută în
    cadrul UE, iar strategia pe termen lung a UE privind schimbările climatice urmează
    să fie finalizată în curând    , a subliniat Iohannis. El a adăugat că România a
    răspuns apelului Secretarului General de a porni iniţiative naţionale în nouă
    domenii concrete, cu potenţial de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi
    de a intensifica, la nivel global, acţiunile vizând adaptarea şi rezilienţa.


    Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 va ghida acţiunile
    ţării pe acest palier pentru următorii 12 ani. Elaborată în baza unei ample
    consultări publice, ea reflectă aşteptările societăţii româneşti şi identifică
    politicile necesare pentru îndeplinirea celor 17 Obiective de Dezvoltare
    Durabilă. Înfiinţarea de nuclee de dezvoltare durabilă în cadrul administraţiei
    şi crearea unei coaliţii a societăţii civile pentru dezvoltare durabilă
    reprezintă doar câteva instrumente pe care le avem în vedere pentru a accelera
    şi a amplifica eforturile noastre naţionale în acest domeniu, a arătat
    Iohannis. El s-a referit şi la combaterea terorismului, căruia i-au căzut
    victime cetăţeni români, recent, la Kabul. Şeful statului a condamnat, în
    intervenţia sa, atacurile teroriste şi a reiterat angajamentul ferm al României
    pentru combaterea terorismului la nivel internaţional, folosind toate
    instrumentele dispoibile.

  • Avertismente privind încălzirea globală

    Avertismente privind încălzirea globală


    Într-un mesaj vehement, menit să impulsioneze acţiunile pentru combaterea încălzirii globale, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a atras atenţia că ţările planetei nu sunt pe calea cea bună pentru a-şi atinge obiectivele de limitare a creşterii temperaturilor, definite prin acordul de la Paris. Pactul, încheiat acum câţiva ani între 195 de ţări membre ale ONU, prevede limitarea încălzirii globale la maximum 2 grade Celsius faţă de nivelul înregistrat în epoca preindustrială.



    În mod paradoxal, pe măsură ce situaţia se înrăutăţeşte pe teren, măsurile politice par să dea înapoi, apreciază oficialul ONU, adăugând că micile naţiuni insulare, care sunt într-adevăr în prima linie, vor avea de suferit cel mai mult. Liderii statelor din Insulele Pacificului au emis, de altfel, o declaraţie comună care avertizează că schimbările climatice vor duce la o catastrofă globală.



    Scrisoarea spune că timpul se scurge în defavoarea regiunii Pacificului, iar sute de mici insule şi oamenii care le populează sunt în pericol. Liderii au avertizat că pierderile sunt deja însemnate, înregistrându-se niveluri crescute ale apelor şi episoade de vreme extremă. Iar Antonio Guterres a declarat că salvarea Pacificului este vitală pentru a putea salva lumea întreagă.



    Toate acestea în condiţiile în care temperaturile cresc, tiparele precipitaţiilor se schimbă, gheţarii se topesc într-un ritm alarmant, iar nivelul mediu al mării pe întregul glob este în creştere. Fără a fi acesta singurul motiv, încălzirea este cauzată de creşterea gazelor cu efect de seră în concentraţiile atmosferice, ca urmare a emisiilor rezultate din activităţile omului. Iar soluţia vine firesc – pentru a atenua schimbările climatice, trebuie să reducem sau să prevenim aceste emisii. Cum? Prin măsuri. Iar aici lucrurile încep să devină ceva mai complicate.



    Invitată la Radio România, Lavinia Andrei, preşedintele Fundaţiei Terra Mileniul III, explică, făcând referire inclusiv la propunerile privind emisiile de gaze cu efect de seră avansate la summitul de la Sibiu de o parte dintre ţările comunitare, propuneri a căror paternitate a fost asumată de liderul francez Emmanuel Macron: Orice măsură implică, de fapt, măsuri în economie, în industrie, în general, măsuri radicale. Propunerea făcută de cele opt state europene şi condusă cumva de preşedintele Macron, cum că până în 2050 trebuie să ajungem la zero emisii, ar implica, în primul rând, pentru noi în România, spre exemplu, să nu mai utilizăm cărbunele. Bine, lucrul acesta nu trebuie să se întâmple de mâine, că totuşi mai avem trei decenii, dar pentru a crea această tranziţie, măsurile trebuie luate încă de acum. Şi trebuie să ştim ce facem, ce punem în loc. Ce facem cu populaţia din zona respectivă? Cu ce se va ocupa?



    În plus, există şi presiunea business-ului, deloc de neglijat, aminteşte Lavinia Andrei. Măsuri legate, în principal, de agricultură şi protecţia mediului se regăsesc între propunerile ambiţioase avansate de liderul francez. Corespondentul Radio România la Paris, Daniela Coman: Reducerea la jumătate a utilizării produselor chimice pentru combaterea dăunătorilor şi a bolilor în agricultură, recompensarea suplimentară din fonduri europene a agricultorilor care se angajează să producă mai curat, mai sănătos şi să reducă folosirea pesticidelor, care realizează ameliorarea naturală a solului, care produc alimente bio, care iau măsuri de salvare a albinelor – sunt doar câteva dintre iniţiativele pe care Emmanuel Macron doreşte să le promoveze la nivel european.



    25% din bugetul Uniunii ar trebui alocat pentru proiecte care să lupte împotriva schimbărilor climatice, consideră Macron. Europa reprezintă al treilea emiţător mondial de emisii de gaze cu efect de seră, după China şi SUA, aminteşte profesorul universitar Mircea Duţu, care explică reţinerea venită din partea unora dintre ţări privind scrisoarea celor opt – la care s-a raliat, ulterior, şi Letonia – prin tendinţa din ultima perioadă de repliere asupra priorităţilor naţionale : La Sibiu, în privinţa atitudinii faţă de acest document, s-a manifestat o falie la nivel european. În primul rând, nu a fost vorba de funcţionarea acelui duet Franţa – Germania care, de obicei, reuşeşte să impună la nivelul Uniunii anumite decizii. În această situaţie, preşedintele Franţei a trebuit să-şi găsească aliaţi în alte ţări, pentru că Germania, din raţiuni de politică internă şi ca urmare a dificultăţilor pe care le are în privinţa reducerii activităţilor producătoare de gaze cu efect de seră, în principiu, nu respinge o asemenea idee, dar amână momentul până la care va adera la ea.



    Germania și țările est-europene cred că țința 2050 este prea ambițioasă și ar dăuna competitivității europene. Ele vor o amânare până, poate, în 2060. Militanții de mediu, pe de altă parte, vor ca liderii să își asume un calendar mai ambițios, argumentând că recentele proteste pe teme de schimbări climatice arată că cetățenii UE reacționează rapid.


  • Instituirea programului LIFE post 2020

    Instituirea programului LIFE post 2020

    Noul program LIFE, pentru mediu şi schimbări climatrice,
    valabil pentru perioada 2021-2027, trebuie să contribuie la angajamentele
    asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris, al Agendei ONU 2030 privind
    dezvoltarea durabilă și al Convenției privind diversitatea biologică.

    Actualul program LIFE, instrumentul financiar al Uniunii
    Europene pentru mediu și politici climatice, acoperă perioada 2014-2020 și are
    un pachet financiar de 3,5 miliarde EURO. Programul LIFE sprijină proiectele la
    scară mică care vizează schimbul de bune practici, testarea tehnologiilor la
    scară mică și accelerarea punerii în aplicare a legislației și politicii Uniunii
    Europene. LIFE acționează, de asemenea, ca un catalizator al investițiilor, în
    special prin proiecte integrate, și facilitează punerea în aplicare a
    acțiunilor la scară largă. Comisia Europeană a propus, la 1 iunie 2018, un
    regulament de stabilire a unui nou program LIFE pentru perioada 2021-2027.
    Scopul este de a elabora un program consolidat. Comisia Europeană propune suma de 5,45 miliarde EURO, în
    prețuri curente, care urmează să fie alocate noului program, care va conține
    două domenii principale de acțiune – mediul și acțiunea în domeniul climei.

    Despre noul program LIFE, ne vorbeşte Mihai Ţurcanu, europarlamentar: Potrivit specialiştilor,
    schimbările climatice vor reprezenta în continuare una din provocările majore
    cu care ne vom confrunta în anii ce urmează. Nu este un mit. Seceta, valurile
    de căldură și inundațiile devin din ce în ce mai întâlnite în toate statele
    Uniunii. În calitate de fermier, pot să confirm încă o dată că agricultura este
    unul dintre cele mai expuse sectoare la aceste schimbări, pentru că este
    dependentă de condițiile meteorologice. În contextul noului cadru financiar
    multianual, salut propunerea Comisiei de a mări fondul programului LIFE cu
    aproape 60% pentru perioada următoare, 2021 – 2027. Salut abordarea domeniilor
    de o importanță vitală pentru cetățenii europeni, precum natura, mediul și
    calitatea vieții. Din cele 142 de proiecte susținute de acest fond și un total
    de 430 de milioane de euro, 28 cuprind cu succes și sectorul agricol. Mai
    precis, granturi în valoare de 41 de milioane de euro susțin proiecte în
    domenii pentru anularea și adaptarea la schimbările climatice. Sper că acest
    exemplu de succes să fie un motiv în plus în încurajarea accesării fondurilor
    prin programul LIFE și în viitorul exercițiu financiar. Aș mai dori să fac o
    precizare. Doresc o soluționare pentru fermierii care au restricții la
    subprogramul Natura 2000. Susțin că ar trebui să le fie oferite compensări
    pentru pierderile de producție. Grupul nostru a depus un amendament în acest
    sens.

  • Concluziile Conferinţei ONU privind schimbările climatice

    Concluziile Conferinţei ONU privind schimbările climatice

    Delegaţi din aproximativ 200 de ţări reuniţi în oraşul polonez Katowice, în cadrul Conferinţei anuale a Organizaţiei Naţiunilor Unite dedicate climei, au adoptat normele de aplicare a Acordului de la Paris împotriva schimbărilor climatice. Numeroase state, Uniunea Europeană, dar şi multe organizaţii pentru protecţia mediului au criticat acordul încheiat la Conferinţa ONU.

    Documentului îi lipseşte ambiţia de a combate nivelul periculos al încălzirii globale – au deplâns majoritatea vorbitorilor. Singurul lucru bun este că noua înţelegere include regulile pe baza cărora urmează să se pună în aplicare Acordul de la Paris, semnat în 2015.
    Cea de-a 24-a Conferinţă a ONU privind schimbările climatice a întărit Acordul de la Paris, însă a demonstrat şi că lupta împotriva încălzirii globale nu este dusă nici suficient de rapid şi nici suficient de departe.

    Este felul în care a calificat rezultatele summitului fostul ministru francez de Externe, Laurent Fabius, cel care a prezidat anterioara Conferinţă, în cadrul căreia s-a semnat Acordul de la Paris. Potrivit reputatului politician francez, comunitatea internaţională a dotat Acordul de la Paris cu instrumentele care îl vor trezi la viaţă, dar fără a se angaja să ia măsuri mai multe sau mai rapide împotriva încălzirii climatice, în pofida caracterului urgent şi al catastrofelor care au loc în diferite locuri din lume.

    La rândul său, europarlamentarul german Jo Leinen, vice-preşedinte al delegaţiei Parlamantului European la Conferinţa de la Katowice, şi-a exprimat rezerva cu privire rezultate:
    Delegaţia Parlamentului European a avut destul de mult succes. Am întâlnit oameni din diverse părţi ale lumii, diferiţi parteneri de dialog – din Maldive până în China -, şi ne-am format o impresie. Am văzut şi cât de mult angajament există pentru limitarea temperaturii globale, dar şi cât de multă disperare există. Suntem, din păcate, atât de lenţi şi facem atât de puţine lucruri.




    La Conferinţa de la Katowice, pentru prima dată, a fost stabilit un set de reguli pe baza cărora ţările participante ar urma să îşi reducă emisiile de gaze de seră, constituind un sistem care să permită verificarea îndeplinirii angajamentelor acestora. Pentru această înţelegere a fost nevoie de negocieri dure, însă unele aspecte esenţiale urmează să fie discutate cu altă ocazie. Mulţi diplomaţi sunt mulţumiţi că au reuşit să ajungă şi până aici. Totuşi, unele ţări în curs de dezvoltare confruntate cu perspectiva creşterii nivelului mărilor afirmă că acordul nu este nici pe departe suficient şi că sunt necesare acţiuni mult mai ferme.

  • Ameninţări climatice

    Ameninţări climatice

    2019 va fi
    unul dintre cei mai calzi patru ani înregistraţi vreodată – a avertizat
    responsabilul ONU pentru probleme de climă, Patricia Espinosa, în cadrul unei
    conferinţe referitoare la combaterea încălzirii globale, la Katowice, în
    Polonia. Reprezentanţi din 200 de ţări s-au reunit pentru două săptămâni în
    încercarea de a da un nou impuls acordului de la Paris din decembrie 2015.
    Aceasta, deoarece, potrivit specialiştilor, consecinţele schimbărilor
    climatice nu au fost niciodată atât de grave, iar această realitate ne spune că
    trebuie să facem mai mult.

    Conform Acordului de la Paris, ale cărui prevederi
    vor intra în vigoare în 2020, 184 de ţări au convenit să pună în aplicare
    măsuri pentru reducerea poluării astfel încât media temperaturilor globale să
    nu depăşească cu mai mult de 2 grade Celsius – ideal cu doar 1,5 grade Celsius
    – nivelul înregistrat înainte de Revoluţia Industrială. Al 24-lea summit ONU
    pentru Climă (COP24) este cea mai importantă reuniune pe tema modificărilor
    climatice după încheierea acordului de la Paris şi survine în condiţiile în
    care rapoarte ştiinţifice sugerează că umanitatea mai are la dispoziţie doar 12
    ani în care poate reduce la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră pentru a evita o
    viitoare catastrofă climatică.

    Recent, Comisia Europeană a prezentat o
    strategie prin care Europa să devină
    neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Cum? Prin investiții în
    soluții tehnologice realiste, prin responsabilizarea cetățenilor și prin
    alinierea acțiunilor în domenii-cheie, cum ar fi politica industrială,
    finanțele sau cercetarea. Obiectivul ambiţios al acestei neutralităţi
    climatice, tradusă prin emisii de noxe zero până în 2050, ar necesita o acțiune comună în domenii
    strategice. Comisarul pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete: Sunt
    şapte elemente comune în toate scenariile. În primul rând, sistemul energetic
    european va trebui să se decarbonizeze. Până în 2050, 80% din electricitate va
    veni din surse regenerabile. Împreună cu energia nucleară, va fi coloana
    vertebrală a unui sistem energetic fără carbon în Europa. Şi UE se va
    electrifica în mod substanţial, cel puţin se va dubla cota energiei electrice
    în cererea de energie până în 2050. Se va folosi energia electrică şi pentru
    încâlzire, şi pentru transport, mult mai mult. Al doilea element – eficienţa
    energetică va avea un rol-cheie, pentru industrie, dar şi pentru locuinţe sau
    servicii. În al treilea rând, transporturile trebuie să contribuie mai mult. În
    momentul de faţă reprezintă un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră şi
    ne referim aici la electrificarea transporturilor, trecerea la combustibili
    alternativi, sintetici şi o gestionare mai bună, mai eficientă a transporturilor.

    Al patrulea element – industria. Deja s-au redus emisiile în industrie, dar
    nu în anumite domenii. Emisiile legate de procesele industriale sunt o problemă
    dificilă şi este nevoie de combustibili diferiţi. Comisarul Cañete continuă trecerea în revistă: În al cincilea rînd – utilizarea sustenabilă a terenului.
    Este foarte importantă, trebuie să folosim mai mult biomasa, dar şi să ne
    asigurăm astfel încât capacitatea de absorbţie a carbonului pe care o au pădurile şi
    pâmântul să fie mentinută şi chiar sporită. În al şaselea rând,
    infrastructura va fi esenţială pentru a facilita integrarea sistemelor
    energetice europene, digitalizarea şi folosirea combustibililor cu emisii
    reduse de carbon. În al şaptelea rând, captarea şi stocarea carbonului. În
    ciuda problemei actuale va fi necesară pentru a decarboniza industria.

    Avem un mandat puternic din partea cetățenilor, aminteşte Bruxelles-ul.
    Conform celui mai recent Eurobarometru special, din noiembrie 2018,
    93 % din cetățenii europeni consideră că schimbările climatice sunt
    provocate de activitatea umană, iar 85 % sunt de acord că lupta împotriva
    schimbărilor climatice și utilizarea mai eficientă a energiei pot genera
    creștere economică și locuri de muncă în Europa. România va prelua la 1 ianuarie
    preşedinţia rotativă a UE, iar mandatul său va fi jalonat de dezbateri
    pe strategii care vor defini spaţiul comunitar în următoarele decenii.

    Din
    această postură, România poate creşte rolul Europei de Est, inclusiv în
    domeniul energetic, consideră preşedintele Institutului European pentru
    Performanţa Energetică a Clădirilor şi membru al Fundaţiei Europene pentru
    Climă, Julian Popov: Dincolo de povestea Brexit, care, deşi este una tristă, este o poveste
    de impact, România va prezida începutul negocierilor pentru strategia 2050.
    Este un document important pentru că UE trece în sfârşit la economia verde.
    Apoi vor fi discuţii despre bugetul UE, cel care ar trebui să prevadă creşteri
    de 25% pentru schimbări climatice şi 60% pentru cercetare. Este o paradigmă
    nouă, pentru că Europa şi-a dat seama că rămâne în urmă cu cercetarea. Este un
    moment în care Europa se trezeşte.     Iar România îşi poate pune amprenta
    asupra strategiilor comunitare de viitor, mai spune Julian Popov.

  • UE la summitul G20

    UE la summitul G20

    Deschiderea Uniunii Europene către comerţul deschis şi echitabil, necesitatea reformării Organizaţiei Mondiale a Comerţului ori susţinerea Acordului de la Paris privind schimbările climatice au fost câteva dintre temele susţinute de liderii blocului comunitar la summitul G20, desfăşurat în capitala argentiniană Buenos Aires. Comunicatul comun al ţărilor membre ale G20 reţine, însă, doar un compromis minimal în privinţa comerţului şi confirmă retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris.

    Liderii principalelor economii mondiale observă problemele comerciale actuale, dar se abţin de la orice condamnare a protecţionismului în acest document negociat până în ultima clipă şi care a fost făcut public de Argentina, ţara gazdă. Liderii G20 subliniază, de asemenea, că sistemul comercial multilateral îşi ratează obiectivele şi susţin reforma necesară a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pe fondul înmulţirii confruntărilor dintre Statele Unite şi partenerii lor comerciali. Grupul G20 promite să evalueze stadiul acestei reforme a OMC blamate de Donald Trump, dar contestată din alte motive şi de Beijing, în cursul summitului de anul viitor din Japonia.

    Necesitatea reformării OMC a fost susţinută şi de preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker: Noi, ca europeni, credem cu tărie într-o economie deschisă şi echitabilă, adică, în comerţ. Comerţul cu restul lumii este mai important ca niciodată pentru Europa, pentru a putea sprijini cele 36 de milioane de locuri de muncă în întreaga Uniune – cu două treimi mai multe decât în anul 2000. În prezent, Europa exportă aproape 20 de milioane de joburi în afara Uniunii, un milion dintre acestea doar în Statele Unite. Am lansat, luna trecută, o nouă alianţă cu Africa, pentru a da un impuls ambelor continente, pentru investiţii sustenabile şi pentru a crea, în următorii 5 ani, circa 10 milioane de locuri de muncă în Africa. Să nu subestimăm dimensiunile vecinătăţii noastre cu Africa – ea a devenit tot mai importantă, iar noi o vom sprijini.Sigur, trebuie să elaborăm reguli; pe unele le-am adoptat deja cu ani în urmă, suntem pe cale să reformăm Organizaţia Mondială a Comerţului, cooperăm foarte bine cu Statele Unite. Cât despre schimbările climatice, reafirmăm angajamentul Uniunii Europene faţă de Acordul de la Paris.



    Membrii G20 semnatari ai Acordului de la Paris privind combaterea schimbării climatice subliniază, în comunicat, că acesta este ireversibil şi se angajează la aplicarea sa deplină, ţinând totuşi cont de capacităţile specifice, având în vedere diversele situaţii naţionale. Unele ţări emergente susţin că au nevoie de mai mult ajutor decât statele avansate, pentru tranziţia energetică. În ce le priveşte, Statele Unite reamintesc într-un paragraf distinct că au denunţat Acordul de la Paris. Ele susţin că sunt angajate în favoarea creşterii economice, accesului la energie şi securitate, utilizând toate tehnologiile şi sursele energetice disponibile, însă protejând mediul.