Aderarea Lituaniei la zona euro și președinția letonă a Consiliului Uniunii Europene au fost pe agenda europeană săptămâna aceasta.
Tag: aderare
-
Jurnal românesc – 19.08.2014
La Eforie Nord continuă, pînă duminică, a doua ediţie a Diaspora Estival, un program destinat românilor din afara graniţelor, organizat de Ministerul de Externe de la Bucureşti. Cei 200 de reprezentanţi ai organizaţiilor reprezentative ale comunităţilor româneşti din întreaga lume, ai Guvernului şi Parlamentului, discută despre problemele cu care se confruntă zi de zi românii din diaspora şi despre cum îi pot ajuta autorităţile de la Bucureşti să le rezolve. Prezent la deschiderea lucrărilor, premierul Victor Ponta a susţinut că românii din străinătate trebuie să fie uniţi şi să vorbească în ţările în care s-au stabilit despre faţa frumoasă a României, şi nu despre problemele ei. Ponta a anunţat că la sfârşitul lunii noiembrie se va organiza la Bucureşti un congres al românilor de pretutindeni.
Toţi producătorii români de legume şi fructe afectaţi de restricţiile impuse de Rusia importurilor de produse agricole provenite din ţările UE vor fi eligibili pentru a beneficia de sprijin, chiar dacă nu fac parte din asociaţii de profil a declarat, pentru Mediafax, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. Luni CE a anunţat alocarea a 125 de milioane de euro pentru susţinerea sectorului agricol comunitar, afectat de embargoul impus de Moscova, şi a activat o serie de măsuri excepţionale de sprijin în ceea ce priveşte anumite fructe şi legume perisabile. Cioloş a subliniat că, din datele aflate la dispoziţia CE, România va fi afectată, în mod direct, mai puţin decât alte state europene de embargoul rus, dar a recunoscut că pot apărea şi efecte indirecte ca urmare a faptului că în ţară ar putea ajunge un număr mai mare de produse europene care în mod normal erau exportate pe piaţa rusă.
România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă într-o lege adoptată de Parlament, după alegerile prezidenţiale, pentru ca ciclurile electorale să nu afecteze reformele necesare, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prezent la Cluj Napoca, la o conferinţă a economiştilor români din străinătate, Isărescu a pledat şi pentru aderarea României la Uniunea Bancară, având în vedere că băncile din zona euro deţin peste 70% sută din activele nete şi din capitalul sistemului bancar românesc. Guvernatorul a mai spus că finanţarea externă de la băncile-mamă a scăzut în România cu aproximativ 35% faţă de momentul de început al crizei, circa jumătate din această reducere având loc în anul 2013.
Piaţa auto românească a crescut cu aproape 31% în primele şapte luni ale anului, faţă de perioada similară din 2013, potrivit datelor publicate luni de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile(APIA). Livrările totale de autoturisme şi vehicule comerciale noi au depăşit 57 de mii de unităţi. La autoturisme, topul pe mărci este condus de Dacia, cu peste 16 mii de unităţi vândute, urmată de Volkswagen, Skoda, Ford, Renault şi Opel. Pe modele, Dacia Logan este cel mai bine vândut model, urmat de Dacia Sandero, Dacia Duster.
Poliţia nord-irlandeză a salvat 20 de români potenţiale victime ale traficului de fiinţe umane în cursul unei anchete legate de impunerea muncii forţate în sectorul agroalimentar. Românii, 14 bărbaţi şi şase femei cu vârste cuprinse între 20 şi 48 de ani, se aflau în două locatii din comitatul Armagh (sud). Politia a arestat trei persoane suspectaţe de “trafic de fiinţe umane, impunerea muncii forţate, ţinere în sclavie şi spălare de bani.
-
Ce frânează aderarea României la Schengen?
La trei ani de când România ar fi trebuit să fie membră a spaţiului Schengen nimeni nu se mai încumetă să facă pronosticuri. Fără să-şi piardă, însă, speranţa, românii spun că au îndeplinit criteriile cerute şi rămân încrezători că vor dobândi, până la urmă, calitatea de cetăţeni ai spaţiului de liberă circulaţie europeană.
Într-un interviu pentru Radio România, chestorul şef, Marian Tutilescu, expert în problematica Schengen, a făcut o trecere în revistă a evenimentelor: Consiliul Afaceri Interne din 9 iunie 2011 a stabilit, a aprobat cu unanimitate de voturi decizia potrivit căreia România şi Bulgaria îndeplinesc în totalitate criteriile de aderare. Această decizie evidenţiază foarte clar că nu există absolut nici o problemă în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor. Între timp, au apărut unele evoluţii, atât în ceea ce priveşte legislaţia europeană, cât şi în ceea ce priveşte evoluţia migraţionistă, fenomenul migraţionist. În ceea ce priveşte evoluţia legislativă, la nivelul comunităţii europene a fost adoptat pachetul de măsuri privind întărirea guvernanţei în spaţiul Schengen, care cuprinde două seturi de măsuri – un set privind modificarea modalităţilor de evaluare a statelor candidate, iar un al doilea set de măsuri vizează măsurile privind întărirea propriu-zisă a securităţii în spaţiul Schengen, respectiv acele măsuri care permit închiderea sau reluarea controalelor la frontierele interne ale unui stat membru în anumite condiţii. Una dintre aceste condiţii vizează chiar situaţia în care acest stat se confruntă cu o presiune migraţionistă deosebită şi, pe o perioadă de şase luni, care poate fi prelungită de trei ori câte şase luni, deci pe o perioadă maximă de doi ani, statul respectiv poate să-şi închidă, să-şi reinstaleze controalele la frontieră, până la rezolvarea acelei situaţii care pune în pericol siguranţa spaţiului Schengen.”
Acest pachet de măsuri reprezintă un instrument important, semnificativ pentru a îmbunătăţi securitatea spaţiului Schengen, în condiţiile în care au existat fluxuri migraţioniste puternice din Turcia spre Grecia iniţial, apoi din Turcia spre Bulgaria. În momentul de faţă lucrurile sunt destul de bine stabilizate, spune Marian Tutilescu, potrivit căruia mai există şi vor mai exista mişcări migraţioniste, dar nu semnificative. Din punct de vedere al evaluării, România şi Bulgaria finalizaseră deja procesul la data intrării în vigoare a noului pachet de măsuri, astfel încât, din perspectiva actualei legislaţii nu trebuie să se supună unei noi evaluări.
Tratatul Schengen este extrem de explicit, iar România şi-a îndeplinit cu vârf şi îndesat toate obligaţiile, subliniază şi Mircea Geoană, preşedintele Comisiei parlamentare pentru aderarea la Spaţiul Schengen, potrivit căruia cuplarea aderării cu alte elemente de natură politică, cu alte instrumente la nivel european, cu cicluri electorale în ţări europene importante devine în acest moment un argument care nu mai stă în picioare.
Marian Tutilescu nu exclude posibilitatea unei decizii pozitive în octombrie în ceea ce priveşte ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime pentru România, dar, a amintit el, această decizie trebuie luată în unanimitate în Consiliul Afaceri Interne. În ceea ce priveşte eventuale argumente care ar mai putea fi invocate pentru a fi amânată, din nou, decizia aderării, Marian Tutilescu spune că este greu de anticipat: “Argumentul esenţial a fost cel referitor la progresul în domeniul MCV, dar de fiecare dată în spatele acestui argument erau de fapt alte interese, inclusiv unele electorale interne care nu puteau fi spuse, pentru că nu au nicio legătură cu acquis-ul Schengen. Am simţit de fiecare dată lucrul acesta şi, din păcate, noi ca experţi care am făcut tot ceea ce a depins de noi ca să îndeplinim acele standarde Schengen, am constatat că dincolo de tratate există o altă zonă gri, cenuşie în care se mişcă unii dintre politicieni. Iată, cazul cunoscut la un moment dat în relaţia cu Olanda când un partid de extremă dreapta la acea vreme condiţiona sprijinul pentru guvernul olandez în parlament de poziţia Olandei vizavi de România şi Bulgaria, respectiv de a se opune intrării în Schengen pentru nişte motive, repet, care ţineau de nişte interese politice interne la acea dată.”
Autorităţile române speră ca în partea a doua a anului să fie făcut un prim pas decisiv cu privire la graniţele portuare, aeriene, iar în ceea ce priveşte graniţele terestre decizia să urmeze la un interval rezonabil.
-
Încă 10 ani până la aderarea la euro?
România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor, la finalul acestui interval regăsindu-se şi o perioadă de acalmie politică, recomandată pentru aderarea la euro, consideră Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a explicat că printre factorii importanţi pentru stabilirea calendarului de aderare se numără şi asigurarea unui nivel suficient de înalt al PIB/locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare (PPS) raportat la nivel mediu al Uniunii.
Conform datelor, PIB/locuitor al României exprimat la PPS reprezenta circa 49% din nivelul mediu al UE în 2012, faţă de 67% în cazul Estoniei în anul adoptării euro (2011) şi 58% în 2011 în cazul Letoniei (care va adopta euro în 2014).
În opinia lui Isărescu, România încă are nevoie de progrese substanţiale în planul reformelor structurale, incluzând continuarea procesului de restructurare a companiilor de stat, creşterea flexibilităţii pieţei muncii şi a gradului de ocupare şi finalizarea liberalizării preţurilor, conform actualului calendar agreat de guvern cu FMI şi Comisia Europeană (pentru energie electrică, în perioada 2014-2017 şi pentru gaze, în perioada 2016-2018).
Potrivit şefului băncii centrale, România a realizat progrese semnificative în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor de convergenţă, doar rata inflaţiei şi ratele dobânzilor pe termen lung depăşind încă valorile de referinţă ale criteriilor de la Maastricht, însă cele mai recente proiecţii sugerează îndeplinirea acestora în cursul anului următor.
Pe de altă parte, Mugur Isrărescu atrage atenţia că apelarea la deficite bugetare mari pentru încurajarea dezvoltării economice nu face decât să tragă România şi mai mult înapoi în momentul când, inevitabil, acestea trebuie corectate. În plus, pentru ţările de la periferia UE apare şi problema legată de prezenţa capitalului străin în sectorul financiar. Mugur Isărescu: “Trebuie să facem, pe de o parte, consolidare fiscală şi am făcut-o, nu o putem opri, iar pe de altă parte, datorită crizei din Zona Euro, trebuie să acceptăm şi acest proces de reducere a expunerii băncilor cu capital străin faţă de România. Se pare că e prea mult. Pare că ambele procese o să fie suportate cu greutate de către economia românească.”
Şeful BNR a reamintit că, dintre cele zece state care au intra după 2004 în UE, doar cinci au aderat sau sunt în curs de aderare la zona euro (Slovenia – 2007, Slovacia – 2009, Estonia – 2011, Letonia – 2014, Lituania — programată în 2015) în timp ce ţări precum Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi România au renunţat la datele ţintă.
Calendarul stabilit la momentul intrării în UE, în 2007, stabilea că România urma să adere la zona euro în 2015, însă după declanşarea crizei financiare din 2008 această ţintă a fost abandonată.
-
Jurnal românesc – 07.11.2013
86% dintre români nu au intenţia de a pleca să muncească într-un alt stat membru al Uniunii Europene în următoarele şase luni — relevă rezultatele unui sondaj, dat publicităţii în cadrul unei conferinţe privind migraţia forţei de muncă, organizată sub egida Parlamentului European. Potrivit organizatorilor, sondajul răspunde retoricii alarmiste privind efectele ridicării, de la 1 ianuarie 2014, a restricţiilor de pe piaţa muncii din unele state occidentale pentru români şi bulgari. Cea mai virulentă campanie în acest sens se desfăşoară în Marea Britanie, unde atât politicieni populişti, cât şi unele publicaţii cer autorităţilor să prelungească restricţiile.
Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David, a reiterat susţinerea Bucureştiului pentru comunitatea aromână din Albania. În cursul unei întrevederi cu preşedintele Ligii Aromânilor din această ţară, Ilia Gjoka, au fost examinate modalităţile prin care România poate sprijini în continuare eforturile comunităţii aromâne de a-şi prezerva propria identitate. Acestea includ oferirea de burse educaţionale din partea statului român, dezvoltarea de proiecte culturale, precum şi intensificarea dialogului cu autorităţile albaneze în vederea asigurării depline a protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor, în conformitate cu normele şi standardele europene. Vizita delegaţiei de aromâni se înscrie în dialogul permanent pe care oficialii români îl menţin cu membrii comunităţilor româneşti de pretutindeni. Ultima întâlnire de acest tip cu aromânii din Albania a avut loc în martie anul acesta.
În cazul unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE, doar 46% din populaţie ar vota pentru, potrivit datelor unui sondaj făcut public, miercuri, la Chişinău. Ceva mai mult de 20% dintre respondenţi ar vota împotriva aderării la UE, în timp ce aproximativ o treime s-au declarat indecişi sau nu ar participa la vot. Aproape tot atâţia respondenţi (42%) au declarat că ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală controlată de Rusia. Numărul acestora a scăzut, însă, semnificativ faţă de un sondaj similar realizat în aprilie, când 51% ar fi optat pentru aderarea ţării la această structură. 58% dintre respondenţi consideră că, în cazul în care Republica Moldova va deveni stat membru al UE, condiţiile de viaţă vor deveni mai bune sau cu mult mai bune. În acelaşi timp, 23% consideră că acestea se vor înrăutăţi. Totodată, aproximativ două treimi dintre participanţii la sondaj doresc să meargă fără vize în statele membre ale comunităţii europene. Pe de altă parte, doar 18% dintre cetăţenii moldoveni ar vota pentru aderarea la NATO, în timp ce peste o treime se opun. Peste 60% din respondenţi afirmă că ţara merge într-o direcţie greşită, aproape două treimi consideră că reformele din Republica Moldova nu sunt eficiente, iar majoritatea nu sunt mulţumiţi de nivelul de trai.
-
Aderararea la Schengen, poveste fără sfârşit
Cum anticipau mulţi, chestiunea romilor români din Franţa este departe de a se stinge, iar subiectul continuă să ţină capul de afiş al presei din Hexagon.
La Bucureşti, oficialii spun că apropierea mai mult sau mai puţin voalată pe care politicienii parizieni o fac între o eventuală prezenţă masivă a romilor pe teritoriul francez şi o viitoare apartenenţă a ţării noastre la spaţiul de liberă circulaţie este falsă.
Mai precis, a flutura spectrul unei imigraţii în masă după o aderare a României la Schengen nu se justifică nici măcar din raţiuni electorale în perspectiva alegerilor municipale franceze din luna martie. Aceasta pentru că Schengen se referă în principal la securizarea frontierelor externe ale spaţiului, şi nu la libera circulaţie a românilor, drept pe care ei îl au încă din 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Or, prin eforturile făcute, România şi-a făcut toate temele, îndeplineşte criteriile tehnice necesarea accederii în Schengen şi, deci, ar putea să fie adminsă începând cu 1 ianuarie 2014.
In plus, nu trebuie uitat că între România şi Franţa există un parteneriat strategic, în baza căruia oficialii de la Paris şi-au exprimat sprijinul pentru aderarea României la Schengen. Or, obiectivele acestui parteneriat se susţin prin reciprocitate – spune ministrul de externe, Titus Corlăţean: Ceea ce am stabilit în parteneriatul strategic şi foaia de parcurs semnată cu premierul francez, la Paris, în urmă cu câteva luni, acolo unde este inclus un obiectiv comun asumat de ambele părti – sprijinirea de către Franţa a demersurilor României pentru aderarea la Spaţiul Schengen – şi unde sunt şi alte obiective politice, strategice, economice, culturale extrem de importante, un astfel de parteneriat strategic se susţine prin reciprocitate. Dacă nu există reciprocitate, atunci este bine să primim pe canale oficiale şi nu prin intermediul mass-mediei din partea guvernului francez această concluzie.
Prezent la Bucureşti, deputatul socialist Jean-Pierre Dufau, vicepreşedinte al grupului parlamentar de prietenie româno-franceză, declară că integrarea romilor în Franţa sau în Europa nu ar trebui legată de intrarea României în Schengen.
Si la Paris, oficialii se străduiesc să nu facă amalgamuri şi să disjungă cele două chestiuni, a etnicilor romi şi a integrării în Schengen.
Nu e foarte sigur, însă, că opinia publică franceză face diferenţa. Chiar şi aşa, ministrul Manuel Valls precizează că îşi menţine declaraţiile făcute anterior, potrivit cărora problema romilor nu poate fi rezolvată prin inserţie socială, deoarece numărul celor care vor să se integreze este mic.
Seful diplomaţiei, Laurent Fabius, punctează că România nu a îndeplinit condiţiile pentru a intra în spaţiul Schengen în ianuarie 2014.
Purtătoarea de cuvânt a guvernului, doamna Najat Vallaud-Belkacem, spune, şi ea, că nu sunt întrunite condiţiile unei aderări. Iar exemplele pot continua.
-
Măsuri privind Acordul Schengen
Plenul Parlamentului European a aprobat, miercuri, pachetul guvernanţei Schengen, adică două regulamente privind un nou mecanism de evaluare a respectării în teren a regulilor spaţiului de liberă circulaţie, precum şi instituirea temporară a verificărilor la graniţele interne în situaţii excepţionale.
Potrivit pachetului de masuri, echipe de inspecţie vor face vizite neanunţate pentru a monitoriza orice încercare de a introduce verificări ilegale la graniţele interne. Al doilea regulament subliniază că reintroducerea temporară a controalelor la graniţele interne este o măsură de “ultimă instanţă”. În situaţia unei ameninţări serioase la securitatea internă şi ordinea publică, controalele ar putea fi reintroduse pentru 30 de zile şi extinse până la maximum şase luni. Atunci când unele evenimente neprevăzute necesită o acţiune imediată (de exemplu, în cazul unui atac terorist), statele membre pot reintroduce controalele la graniţă unilateral, pentru maximum zece zile. Orice prelungire a acestui termen trebuie să fie monitorizată la nivelul UE. Statele candidate la Schengen şi cele deja membre ale spaţiului vor fi evaluate identic şi se vor supune aceloraşi reguli.
Totodată, se mentioneaza ca “migraţia şi trecerea frontierelor externe de către un număr mare de resortisanţi ai unor ţări terţe nu trebuie considerate o ameninţare pentru ordinea publică sau securitatea internă”. Regulamentele ar putea fi aprobate de către Consiliul European în toamna acestui an.
Agentia de presa Mediafax mentioneaza ca mai mulţi eurodeputaţi români au salutat adoptarea pachetului de guvernanţă Schengen.
Liberalii şi-au exprimat speranţa că deblocarea acestui pachet de măsuri, care a stârnit polemici aprinse în ultimii doi ani la nivelul Consiliului European şi al PE, va impulsiona negocierile României pentru accesul în Schengen. Social-democratii cred, in acelasi timp, că noile reguli în domeniu vor pune capăt standardelor duble cu care s-au confruntat România şi Bulgaria în încercarea de a adera la Schengen. La randul lor, democrat-liberalii evidentiaza faptul ca România stă mai bine decât multe ţări, din perspectiva siguranţei graniţelor, ceea ce ar putea să fie un argument suplimentar în perspectiva aderării la Spaţiul european de liberă circulaţie, pana la sfarsitul anului.
Intrarea României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie a fost blocată, până, acum, nu din considerente tehnice, ci din cauza rezervelor formulate de unele state, care au cerut o reformă profundă a sistemului judiciar.
-
Marşarierul – o nouă viteză a integrării europene
În urmă cu destui ani, integrarea europeană funcţiona atât de bine că fruntaşii ei se gândeau cum să ajungă şi mai departe pe acest drum, fără să îi mai aştepte pe ezitanţi, sceptici sau estici. A fost lansată ideea Europei cu mai multe viteze, în care codaşii nu mai sunt aşteptaţi — poate nici ajutaţi — iar cei care vor şi pot să adâncească procesul, să îl ducă pe noi culmi de cooperare, să nu fie limitaţi de mecanisme sau politici comunitare. În acest entuziasm integrator şi comunitar, s-a observat, dar cu titlu amuzament, că Uniunea Europeană nu are proceduri pentru situaţia în care cineva vrea să iasă pur şi simplu din această organizaţie. Desigur, cine şi-ar fi dorit aşa ceva, când participă la un proces ce constituie un model de succes de convieţuire şi dezvoltare?
În vremuri mai recente, conglomeratul european a cunoscut fenomene ce nu păreau posibile înainte de declanşarea americană a crizei, în 2008. Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie ocolită de efectele evoluţiilor de dincolo de Atlantic dar, trăgând prea devreme o linie de bilanţ, a fost foarte afectată de criza ce s-a dovedit a fi mondială, până la urmă. Grecia a devenit un caz, un fenomen intern al Uniunii Europene ale cărui implicaţii continentale încă nu le observăm pe de-a întregul. Şi criza pe tărâm european nu se limitează la contemporana Eladă şi nici măcar la limesul mediteranean. Să se fii transformat criza americană din 2008 într-o complicaţie pur europeană, cu cauze şi efecte din UE? Altfel spus, termenul de negativă, care se aplică la creştere pentru a masca o scădere, poate fi alăturat şi integrării pentru a desemna posibilele intenţii de a nu mai participa la idealurile comunitare, un fel de dez-integrare. Marea Britanie s-a alăturat târziu Comunităţilor europene, şi asta după ce a încercat să construască o alternativă, Asociaţia Europeană a Liberului Schimb.
În aceste zile se împlinesc chiar patru decenii de la aderarea la organizaţia europeană a trei ţări, Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca, ce păreau hotărâte să se limiteze la liber schimb, fără interes pentru piaţa comună sau, Doamne fereşte, moneda comună. Când euro a devenit realitate, Danemarca şi Irlanda s-au alăturat acestei evoluţii excepţionale, în timp ce Marea Britanie şi-a continuat drumul aparte. Declaraţiile recente ale premierului guvernului Reginei şi a altor responsabili de la Londra nu ar trebui să uimească. Pe de o parte, este dreptul fiecărui stat membru să se exprime asupra oricărui aspect al vieţii comunitare, inclusiv să decidă separarea drumurilor, iar pe de altă parte, criza europeană şi efectele ei pare să dea dreptate Londrei în politica sa de opinie separată ori de câte ori are ocazia. Dacă ameninţarea cu referendumul britanic în problema apartenenţei la Uniunea Europeană este o idee populistă, veche şi neinspirată, în rest, orice măsură de maximizare a efectelor pozitive ale acestei apartenenţe merită o atenţie detaliată. Dintr-o dezbatere pe adevăruri rostite cu voce răspicată se câştigă mereu mai mult decât dintr-o atitudine inertă, de care oricum Marea Britanie nu a dat dovadă. Poate că asistăm la naşterea unei noi viteze a integrării europene, cea a marşarierului, a mersului înapoi, de întoarcere de pe drumuri care nu se dovedesc a fi cele mai bune opţiuni. Nu întotdeauna scepticismul înseamnă refuz sau negaţie, poate reprezenta şi dorinţa unei evoluţii altfel decât am fi crezut cu toţii că este bine.