Radio România Internațional

Tag: aderare

De ce nu este România în Spaţiul Schengen?

Recurentă în ultimii ani, tema
aderării României la Schengen a fost atinsă recent şi în cadrul reuniunii
anuale a diplomaţiei române, de la Bucureşti, premierul Dacian Cioloş amintind,
cu acest prilej, că, de mai bine de 5 ani, României îi este negat accesul la
spaţiul de liberă circulaţie europeană pentru motive politice. Motive politice
care în acest moment par total depăşite de realităţile cu care ne confruntăm cu
toţii, consideră Cioloş.

Consecventă realizării acestui obiectiv de politică
externă, Bucureştiul a făcut eforturi considerabile şi a îndeplinit criteriile
tehnice, fapt recunoscut, de altfel, de decidenţii de la Bruxelles. Prevăzută
pentru martie 2011, aderarea rămâne încă un obiectiv de realizat. Nici măcar
variantele ulterior vehiculate privind o aderare etapizată, în primă fază cu
frontierele aeriene şi cele navale, nu au fost concretizate.

Subiectul
Schengen a fost discutat şi în cadrul discuţiilor pe care preşedintele
României, Klaus Iohannis, le-a avut la Bucureşti cu omologul său francez,
Francois Hollande, şeful statului român reiterând cu acest prilej faptul că
Bucureştiul acţionează de mult timp ca membru de facto al spaţiului Schengen
şi a făcut faţă foarte bine crizei migranţilor. Este în beneficiul Uniunii ca
România să vină cu expertiza ei în acest spaţiu. Din motive practice, acest
lucru nu se poate realiza dintr-odată. Trebuie să facem cât de curând
demersurile potrivite la Bruxelles pentru a beneficia toată lumea de
securitatea aeroporturilor româneşti, consideră Iohannis. România a investit
în controlul circulaţiei persoanelor care tranzitează prin aeroporturi,
dotându-se cu o structură importantă pentru securitatea noastră. Pentru noi
este un punct esenţial în lupta împotriva terorismului, de aceea discuţiile
trebuie purtate la Bruxelles pentru a vedea cum pot aduce aeroporturile române
o contribuţie în spaţiul Schengen prin eficacitatea lor, a susţinut şi
preşedintele francez.

La
fel ca în cazul aderării la Uniunea Europeană, concretizată în 2007, România
merge în tandem cu Bulgaria şi în procesul de includere în spaţiul Schengen. Va fi România întotdeauna pe aceeaşi foaie cu
Bulgaria sau ar putea fi vorba de negocieri separate vreodată? Profesorul universitar Iulian
Chifu, directorul centrului de Prevenire a Conflictelor explică: Posibilitatea
decuplării presupune complicaţii mai largi, ceea ce nu înseamnă că sunt
imposibile, cu excepţia cazului în care argumentele sunt suficient de slabe încât
să nu permită decuplarea. Adică, este mai simplu de mers pe o variantă
consacrată, obişnuită, decât partenerii europeni să accepte o schimbare majoră,
dacă nu ai argumente cu adevărat puternice, care cu adevărat separă cele două
state. Nu suntem acolo. În momentul de faţă, practic, suntem în acelaşi tip de
abordare din punctul de vedere al partenerilor europeni.

Dacă
Bucureştiul beneficiază de susţineri importante în Europa în privinţa accederii, în aceeaşi măsură probleme
vin de la ţările în care liderii trebuie să obţină aprobare în Parlament pentru
decizii importante de politică externă. Una dintre acestea, şi poate cea mai
vehementă, este Olanda, obţinerea aprobării acesteia reprezentând una dintre
pietrele de încercare. Opozanţii de la Haga consideră că Bucureştiul nu a
implementat toate cerinţele iniţiale pentru a deveni stat membru al Uniunii
Europene. România nu era pregatită în momentul aderării. Era
pregatită din multe puncte de vedere, dar nu în cele esenţiale – de legislaţie,
de sistemul judiciar, de funcţionarea lui, de eficienţa şi imparţialitate în
modul de aplicare a legilor, de corupţia instituţională, spun aceştia,
insistând asupra legăturii între Schengen şi respectarea standardelor UE.

În
plus, dincolo de opoziţia manifestată preponderent de partidele eurosceptice,
vorbim în momentul de faţă de o agendă de probleme a Uniunii Europene care
începe cu teme extrem de complicate, de la existenţa Uniunii Europene,
schimbarea sa, reenergizarea proiectului european, elemente de leadership european
care ar putea fi asumate, deci, elemente care ţin chiar de existenţa sau de
forma de existenţă şi de dezvoltare şi de flexibilitate, de relansare a Uniunii
Europene. Astfel descrie Iulian Chifu contextul actual, în care Bucureştiul şi
Sofia speră, totuşi, într-o rezolvare în ceea ce priveşte aderarea la Schengen: Pe o agendă
care începe aşa, continuă cu terorism, migraţie, luptători străini,
insecuritate, generic vorbind, şi apariţia partidelor xenofobe, populiste,
antisistem, islamofobe, în întreaga Europă, deja în miezul, în prim-planul
vieţii politice, cele două haideţi să le spunem categorii de probleme sunt atât
de importante, încât temele care ţin de acum de extindere, iată, de reformele
din Balcanii de Vest sau de probleme restante de integrare, cum este integrarea
României şi Bulgariei în Schengen, din păcate, revin foarte greu pe această
agendă, tocmai pentru că este extrem de aglomerată. Din nou, Brexit-ul, iată,
vorbim din nou de situaţia Greciei, care nu a ajuns să performeze la nivelul
aşteptat, sunt teme cu adevărat importante, sunt unice – vezi Brexit-ul,
Uniunea Europeană însăşi nu s-a mai confruntat cu o asemenea situaţie, nu ştie
cum să iasă din ea.

Altfel spus, un context complicat, care dă
mici şanse de rezolvare unei probleme – aderarea de Schengen – care trenează
deja de câţiva ani.

16 September 2016
Fondurile europene şi problema atragerii lor

După aderarea României la Uniunea
Europeană, în 2007, atragerea şi absorbţia fondurilor europene par să fie o
mare provocare pentru autorităţile de la Bucureşti. Situaţia e cu atât mai
gravă cu cât e vorba de unul dintre domeniile de importanţă majoră pentru
dezvoltarea economică a ţării.

Ultimul ministru al Fondurilor Europene, Aura
Răducu, şi-a depus, în această săptămână, demisia din functie, la solicitarea
premierului Dacian Cioloş, nemulţumit de obiectivele pe termen scurt ale
acesteia. Aura Răducu îşi propusese, printre altele, să introducă o nouă
abordare şi un nou tip de management în domeniul fondurilor europene. Cea mai
dificilă parte este, însă, accesarea banilor pentru
proiectele de lungă durată pentru a căror punere în aplicare este nevoie de
mulţi bani. Nici micile proiecte nu par
a fi ușor de realizat, în condiţile în care solicitanţii acuză proceduri
complicate şi birocraţie excesivă.

Despre stadiul actual al fondurilor europene
a vorbit, la Radio România, comisarul european pentru politici regionale Corina
Creţu: In ceea ce priveşte perioada de programare 2007-2014,
care încă nu s-a încheiat, avem peste 70% absorbţie dar, sigur, sunt în risc de
pierdere între 2,6 şi 3,4 miliarde de euro, care probabil vor fi dezangajate.
S-au creat foarte multe locuri de muncă, peste 14.000 de locuri de muncă în
ultimii ani, 850.000 de persoane au fost instruite, consiliate. Peste 2.000 de
întreprinderi mici şi mijlocii au fost sprijinite pentru investiţii directe.
Cel mai prost stăm la capitolul transporturi, doar 122 kilometri de cale ferată
refăcuţi, 368 kilometri de noi drumuri. Aş vrea să adaug şi instituţiile de
sănătate, educaţie şi sociale, care au fost renovate, peste 400 de proiecte.

Corina
Creţu a lansat un apel către autorităţile de la Bucureşti să grăbească
pregătirea şi lansarea cererilor de proiecte, dar şi să intensifice eforturile
pentru simplificarea şi reducerea poverii administrative pentru beneficiarii
banilor europeni: Faptul că în următorii şapte ani România va
beneficia de peste 22 de miliarde de euro ar trebui să determine autorităţile
române să grăbească viteza cu care se pregătesc proiectele. În primul rând
trebuie desemnate instituţiile care vor gestiona banii în perioada următoare,
pentru că, practic, Comisia nu a fost încă notificată în legătură cu desemnarea
acestor instituţii de management. Comisia Europeană este în dialog şi în
colaborare constantă cu autorităţile române, a punctat Corina Creţu.

Ea a mai
spus că, pentru instituţia europeană, este important ca autorităţile de la
București să ducă la îndeplinire ceea ce şi-au asumat prin Acordul de
parteneriat, în aşa fel încât cetățenii să beneficieze la maximum de fondurile
europene și să aibă un beneficiu direct
în viaţa lor de zi cu zi.

27 April 2016
Retrospectiva săptămânii 17.04- 23.04.2016

Aderarea României la spaţiul Schengen,
în etape?

Comisia Europeană
sprijină intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, pentru că aceste
ţări îndeplinesc cu siguranţă condiţiile de aderare. Preşedintele Comisiei,
Jean-Claude Juncker, a făcut această declaratie, la Strasbourg, în plenul
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, râspunzând unei întrebari pe această temă
a unui europarlamentar român. Potrivit unor surse diplomatice citate de
trimisul Radio România la Strasbourg, aderarea s-ar putea desfăşura în două
etape, începând din a doua jumatate a anului. Prevăzută, iniţial, pentru martie 2011, aderarea
României la Spatiul comunitar de liberă circulaţie a fost amânată în repetate
rânduri, pe fondul rezervelor exprimate de unele state membre faţă de
reformarea justiţiei şi a eficienţei luptei împotriva corupţiei. In tot acest
timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că respectă, integral,
criteriile tehnice ale aderării.

Provocări pentru noul ministru român al Muncii

Legea salarizării bugetarilor şi
aplicarea noilor prevederi ale Legii privind concediul şi indemnizaţia pentru
creşterea copiilor sunt principalele provocări ale noului ministru român al Muncii, Dragoş Pâslaru. Fost consilier de stat pe probleme economice la Cancelaria
primului-ministru Dacian Cioloş, Pâslaru a înlocuit-o în funcţie pe Ana
Costea. Aceasta şi-a dat dat demisia, în urma nemulţumirilor exprimate de
sindicate cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea
bugetarilor. Între timp, vineri, premierul Cioloş a explicat, la reluarea
discutiilor cu partenerii sociali, că pentru moment nu va fi vorba de
schimbarea Legii salarizării bugetare şi că executivul va veni cu o nouă propunere de ordonanţă
de urgenţă care să corecteze din inechităţile existente in sistemul public de salarizare, în
principal, în privinţa salariilor mici. Pe de altă parte, Pâslaru trebuie să găsească
soluţii pentru aplicarea noilor prevederi ale Legii privind indemnizaţia pentru creşterea
copiilor, recent promulgata de şeful statului. Aceasta elimină plafonul maxim
al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, care până acum era de 3.400
lei (760
de euro). De acum
inainte valoarea indemnizatiei va reprezenta 85%
din venituri şi se acordă pe o perioadă de doi ani. Părinţii care se întorc mai devreme la
serviciu au dreptul la un stimulent de 50% din indemnizaţia minim garantată.

Nemulţumiri şi proteste ale sindicaliştilor
din sănătate, ale minierilor şi energeticienilor români

În România, sindicaliştii
din sănătate, au pichetat
în această săptămâna sediile prefecturilor din mai multe municipii reşedinţă de
judeţ şi Palatul Parlamentului de la Bucureşti pentru a cere eliminarea
inechităţilor din sistemul medical şi finanţarea în mod corespunzător a
sistemului. Ei cer reguli pentru funcţionarea cabinetelor medicale în şcoli şi
alocarea unui buget de 6% din Produsul Intern Brut pentru sănătate. La fel de
nemulţumiţi, zeci de mineri şi energeticieni de la Complexul Energetic Oltenia au parcurs 300 de kilometri pe jos, până la Bucureşti,
într-un marş de protest. Ministrul energiei, Victor Grigorescu, a declarat că
guvernul va găsi soluţii pentru redresarea financiară a companiei. El a
discutat cu reprezentanţii conducerii Complexului şi cu cei ai angajaţilor şi
au stabilit împreună un plan de eficientizare care va presupune şi
restructurarea schemei de personal.

Liberalii, nominalizări pe bandă rulantă
pentru primaria generală a capitalei Romaniei

Liberalii, principala forţă de
dreapta din România, au făcut o nouă nominalizare, a patra, pentru candidatura
la funcţia de primar general al capitalei. Este vorba de actualul lider al
Organizaţiei Bucureşti a partidului, Cătălin Predoiu, fost ministru al
justiţiei. Precedentele propuneri au fost europarlamentarul Cristian Buşoi,
urmat de prim-vicepreşedinte PNL, Ludovic Orban, care a renunţat la candidatură
şi a demisionat din funcţiile pe care le deţinea, după ce a fost chemat la DNA
şi pus sub control judiciar pentru fapte de corupţie. Nici următoarea nominalizare, cea a lui
Marian Munteanu, fost lider al mişcării studenţeşti în perioada amplelor
proteste izbucnite împotriva puterii comuniste instalate la Bucureşti după
revoluţia din 1989, nu a fost una de bun augur. Munteanu s-a retras,
respingând, însă, acuzaţia care i s-a adus că ar fi colaborat cu fosta poliţie
politică – Securitatea.

Vizita în România a președintelui Ucrainei,
Petro Poroşenko

Autorităţile
române şi-au reînnoit, joi, sprijinul pentru suveranitatea, integritatea
teritorială şi independenţa Ucrainei, cu ocazia vizitei, la Bucureşti, a
preşedintelui Petro Poroşenko. Liderul de la Kiev s-a întâlnit cu omologul său
român, Klaus Iohannis şi cu premierul Dacian Cioloş. Cei doi şefi de stat au
vorbit, intre altele, despre evoluţiile de securitate în regiunea Mării Negre.
În context, Poroşenko a declarat că Ucraina se va alătura iniţiativei de creare
a unei flote a Mării Negre care să consolideze prezenţa NATO în zonă şi să contibuie
la creşterea gradului de securitate în regiune. Cei doi sefi de stat au
discutat şi
posibilitatea creării unei brigăzi militare româno-ucraineano-bulgare după
modelul celei existente între Polonia, Lituania şi Ucraina.Preşedintele Ucrainei s-a întâlnit şi cu
premierul Dacian Cioloş, care a subliniat
că formarea noului guvern de la Kiev reprezintă o nouă şansă pentru accelerarea
reformelor interne şi stabilizarea statului vecin. Cu ocazia vizitei au fost
semnate două acorduri, unul privind cooperarea bilaterală în domeniul
transporturilor militare şi un altul vizând patrularea în comun la frontiera
dintre cele două ţări

23 April 2016
Schengen în două etape pentru România?

România şi Bulgaria
îndeplinesc, cu siguranţă, condiţiile de intrare în spaţiul Schengen, iar
Comisia Europeană sprijină această aderare.

Declaraţia a fost făcută, marţi, de preşedintele acestui for,
Jean-Claude Juncker, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Jean-Claude Juncker: În ceea ce priveşte accederea României la
spaţiul Schengen, voi repeta aici ce am mai spus deja, Comisia a avut dreptate
să propună aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, fiindcă aceste
ţări îndeplinesc condiţiile. Dacă o ţară îndeplineşte condiţiile, este de o
evidenţă elementară, că trebuie să fie admisă în spaţiul Schengen.

Preşedintele
Comisiei Europene a răspuns, astfel, la
o întrebare privind stadiul aderării
celor două ţări la zona de liberă circulaţie.

Potrivit unor surse diplomatice
citate de trimisul Radio România la Strasbourg, aderarea s-ar putea desfăşura
în două etape, începând din a doua parte a acestui an. România îndeplineşte, de
mai mulţi ani, condiţiile de intrare în Schengen, şi dacă, până acum, nu s-a
luat o decizie în acest sens, motivul ţine de considerente politice, legate de
nivelul ridicat de corupţie care există în ţară. La
rându-le, în tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că
respectă, integral, criteriile tehnice de aderare. Anterior
cererilor României şi Bulgariei, nicio ţară inclusă în Schengen nu a fost
supusă unor condiţionări de altă natură, decât tehnice.

Ultimele rapoarte
europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România,
care măsoară progresele realizate în materie de reformă a sistemului judiciar
şi lupta contra corupţiei, sunt, totuşi, pozitive. În egală măsură, România, în
colaborare cu agenţia Frontex, a demonstrat că este capabilă să protejeze
frontierele Uniunii Europene.

Tema spaţiului Schengen, aflat sub o presiune
uriaşă în ultimul timp din cauza afluxului de migranţi care fug din Orientul
Mijlociu şi din Africa din calea războaielor şi a sărăciei este dezbătută,
zilele acestea şi în cadrul reţelei de radiouri europene, Euranet, din care
face parte Radio România. Rezultatele provizorii ale unui sondaj de opinie
propus de Euranet arată că 65% dintre cetăţeni consideră că trebuie păstrată
libertatea de circulaţie în Uniunea Europeană şi doar 9% apreciază că libera
circulaţie trebuie restricţionată, din cauza ameninţărilor teroriste.Reţeaua
organizează, lunar, dezbateri în seria ‘Colţul cetăţenilor’, cu scopul de a fi
cât mai aproape de preocupările oamenilor, de a le oferi informaţii despre
drepturile lor, printr-un dialog deschis, pentru a descoperi diferenţele dintre
normele europene şi modul în care sunt ele aplicate, în viaţa de zi cu zi.

20 April 2016
Jurnal românesc – 20.04.2016

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a afirmat că România şi
Bulgaria respectă criteriile pentru aderarea la Spaţiul Schengen. El a mai spus
că Executivul comunitar susţine intrarea celor doua state în spaţiul de liberă
circulaţie şi că este
elementar să le fie recunoscute drepturile. Declaratiile au fost făcute la Strasbourg, în plenul
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Prevazută,
iniţial, pentru martie 2011, aderarea României la Spaţiul Schengen a fost
amânată în repetate rânduri, pe fondul rezervelor exprimate de unele state
membre faţă de reformarea justiţiei şi a eficienţei luptei împotriva corupţiei.
La rându-le, în tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că
respectă, integral, criteriile tehnice ale aderării.

Ministerul Muncii
lucrează la o ordonanţă de corecţie a diferenţelor de salarizare din domeniul
bugetar. Noul ministru de resort, Dragoş Pîslaru, a declarat că ordonanţa
vizează creşteri pentru angajaţii cu salarii mici şi eliminarea inechităţilor.
El a precizat că a avut, deja, o întâlnire cu marile confederaţii sindicale.
Ordonanţa ar urma să intre în vigoare în august, iar impactul bugetar este
estimat la două miliarde de lei, pentru perioada 2016 – 2017.

Românii îşi pot
achita on-line taxele şi impozitele doar dacă sunt arondaţi la una dintre cele
200 de unităţi conectate la platforma Ghişeul.ro. Anunţul a fost făcut
de ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru, care
i-a încurajat pe primari să reducă birocraţia prin acceptarea plăţilor on-line.
Potrivit acesteia, nu toţi aleşii au luat o astfel de măsură fiindcă există,
încă, baze de date care nu sunt puse la punct. Ea a mai spus că, prin
intermediul plăţilor on-line, primăriile locale ar putea să colecteze bani în
plus, mai ales de la românii plecaţi în străinătate.

Deputaţii din Comisia pentru agricultură au adoptat
proiectul de lege care sprijină comercializarea produselor alimentare
proaspete. Magazinele vor fi obligate să renunţe la taxa de raft şi să vândă mai multe produse autohtone. Excepţie
fac lunile de iarnă, când necesarul de legume şi fructe poate fi completat cu
produse importate. De asemenea, deputaţii au respins propunerea de închidere a
supermarketurilor la sfârşit de săptămână. Raportul Comsiei pentru agricultură
va fi dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Alegătorii care
şi-au stabilit reşedinţa în altă localitate decât cea de domiciliu au
posibilitatea, până pe 21 aprilie, să se înscrie cu noua adresă în Registrul
Electoral. Astfel, ei se vor regăsi pe lista electorală de la secţia de votare
unde adresa lor de reşedinţa este arondată. Precizările au fost făcute de
vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ.

Bursa de Valori
Bucuresti, alături de case de brokeraj, au promovat România ca destinaţie
pentru investitorii globali, reuniţi la conferinţa anuală de la New York.
Aceste eforturi sunt menite să crească nivelul de cunoaştere asupra pieţei de
capital din România şi să atragă noi fluxuri financiare către economia locală.
La conferinţa de la New York au participat 45 de investitori, reprezentând 31
de fonduri de investiţii, care au sub administrare aproximativ 1.100 de
miliarde de dolari. În total, 15 companii listate la Bursa de Valori Bucureşti
au avut întâlniri cu administratorii de fonduri.

20 April 2016
Jurnal românesc – 28.09.2015

Românii şi-au arătat solidaritatea cu poporul american nu din obligaţie, ci din credinţa că libertatea este cea mai importantă valoare a omului, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a depus duminică flori şi a ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, la memorialul de la Ground Zero. Lumea noastră nu trebuie să mai cadă pradă urii, care răpeşte vieţi şi mutilează destine. Rănile unei naţiuni pot fi alinate doar prin solidaritate şi prin acţiune concretă împotriva celor care atentează la valorile sale, consideră şeful statului român, care face o vizită oficială în SUA. Vineri, Klaus Iohannis a participat la deschiderea Summitului ONU, în cadrul căruia a fost adoptat un plan ambiţios de dezvoltare durabilă pentru următorii 15 ani, cu costuri estimate la mii de miliarde de dolari anual.

Agenţia de evaluare financiară Standard&Poors consideră România o ţară la fel de sigură şi stabilă economic precum statele dezvoltate din Uniunea Europeană. Într-o postare pe Facebook, premierul Victor Ponta citează o informaţie a agenţiei, potrivit căreia, în acest moment pentru România riscul de încetare de plăţi este de doar 7,8 la sută, după ce în perioada 2009-2011, ţara ajunsese în primele 10 cu cel mai mare astfel de risc. Victor Ponta a adăugat că Fondul Monetar Internaţional confirmă că, în cazul păstrării actualului parcurs, România poate depăşi ca putere economică, în următorii trei ani, Portugalia, Cehia şi Grecia.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că tema aderării României la spaţiul Schengen ar putea fi pusă” pe agenda Consiliului JAI din 8-9 octombrie şi a subliniat nevoia de dialog pe acest subiect la nivelul Comisiei Europene şi al statelor membre pentru a convinge partenerii europeni că Bucureştiul şi-a îndeplinit obligaţiile şi că trebuie să fie stat membru Schengen. El a reamintit că România a acceptat şi formula de compromis de a parcurge procedura aderării la spaţiul Schengen în două etape — cu frontierele aeriene şi, ulterior, cu cele terestre.

Registrul Auto Român a cerut reprezentanţei din România a grupului german Volkswagen să îi transmită în cel mai scurt timp lista tipurilor de vehicule pentru care s-au folosit dispozitive sau tehnici de manipulare a emisiilor poluante. Cererea autorităţilor române survine după ce Comisia Europeană a solicitat efectuarea unor verificări în toate cele 28 de state membre cu privire la autoturismele diesel produse de Volkswagen. Producatorul german este acuzat că ar fi manipulat rezultatele testelor din Statele Unite legate de emisiile vehiculelor comercializate, prin instalarea unui software care permitea maşinilor să îndeplinească standardele referitoare la poluare în timpul testelor.

Agenţia de Comerţ şi Dezvoltare din SUA va acorda companiei româneşti Transgaz o finanţare nerambursabilă de 956 de mii dolari pentru susţinerea unui proiect de extindere a gazoductelor. Acordul de finanţare a fost semnat la Bucureşti de ambasadorul american în România, Hans Klemm, şi directorul general al Transgaz, Petru Ion Văduva. Banii vor fi folosiţi pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind construirea porţiunii româneşti a gazoductului Bulgaria — România — Ungaria – Austria şi a unei conducte de transport a gazelor naturale în zona Tuzla – Podişor (sud-est).

28 September 2015
Priorităţile diplomaţiei române

Reuniţi ca în fiecare an la
Bucureşti, diplomaţii români au analizat timp de patru zile agenda de politică
externă, situaţia economică şi provocările de securitate ale României, ţară
aflată la limita spaţiului european şi a celui euroatlantic. Pe plan extern,
prioritatea absolută a diplomaţiei de la Bucureşti rămâne promovarea Republicii
Moldova, consideră premierul Victor Ponta.

La aproape un sfert de secol de când
şi-a proclamat independenţa faţă de URSS, republica majoritar românofonă merge
pe calea europeană, dar trebuie să facă faţă unor provocări interne şi
geostrategice. Chişinăul se confruntă cu mari probleme economice şi cu o criză
identitară, unii cetăţeni dorind în continuare unirea cu România, în timp ce
alţii şi-ar dori mai degrabă o uniune cu Rusia. În 2014, Republica Moldova a
semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi a obţinut, pentru cetăţenii
săi, regim liberalizat de vize cu ţările UE.

În plus, Chişinăul trebuie să facă
faţă şi unor provocări în contextul regional datorat apariţiei conflictului din
Ucraina vecină. Aliatul său principal este România, alături de care dezvoltă
importante proiecte economice şi culturale. În acest context, premierul le-a
solicitat diplomaţilor: Are nevoie Moldova de sprijinul nostru,
inclusiv diplomatic şi vreau să vă rog, de câte ori aveţi ocazia, să vă bateţi
pentru interesele Republicii Moldova aşa cum vă bateţi pentru interesele
României. Cred că este o poziţie legitimă şi corectă şi cred că acum, mai mult
ca în alte perioade, Republica Moldova are nevoie de sprijinul nostru.

România
ca stat membru NATO şi al Uniunii Europene s-a confruntat cu multe provocări
din punct de vedere geostrategic în vecinătatea extinsă, a subliniat, pe de
altă parte, şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu: Nu putem
ignora faptul că în jurul celor două organizaţii din care facem parte s-a creat
un veritabil coridor de instabilitate, cu multe puncte fierbinţi, de la
agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina şi modificarea echilibrului de securitate
în regiunea Mării Negre prin ocuparea ilegală şi militarizarea Crimeii, până la
ascensiunea fenomenului terorist, provocarea în creştere a migraţiei ilegale,
crizele diverse şi instabilitatea statală în sud. Iar România, aflată la
graniţa răsăriteană a acestora, la punctul de inflexiune cu vecinătatea sudică,
prin regiunea extinsă a Mării Negre, are datoria şi responsabilitatea de a
ajuta substanţial la efortul de a proiecta stabilitate, democraţie şi
prosperitate.

Subiectul imigraţiei a ocupat, de asemenea, un punct dominat
al discuţiilor, în condiţiile în care Europa caută un răspuns comun la criza
refugiaţilor, iar Bucureştiul rămâne angrenat în acest efort. România îşi reafirmă
solidaritatea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în gestionarea
crizei imigranţilor, dar respinge cotele obligatorii, pledând pentru cele
voluntare. Nici o ţară a Uniunii nu poate fi obligată la ceva ce nu poate să
facă, spune şeful statului, Klaus Iohannis: Există alte forme prin
care ţările care refuză aceste cote obligatorii îşi pot arăta solidaritatea.
România nu este o ţară xenofobă, nici separatistă. Noi dorim să contribuim la
rezolvarea acestei chestiuni. Cum vom face acest lucru rămâne de stabilit. Noi
dacă primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel ca să stea peste iarnă şi
pe urmă vedem. Noi dacă-i primim ni-i asumăm. Aceşti oameni trebuie
şcolarizaţi, trebuie să înveţe limba română, copiii trebuie să meargă la şcoală,
ei trebuie să fie integraţi în societate.

Preşedintele Iohannis le-a cerut diplomaţilor români
acreditaţi în străinătate să se implice mai mult în promovarea intereselor
economice ale Bucureştiului şi a pledat din nou pentru primirea României în
spaţiul Schengen, un spaţiu pe care şeful statului îl consideră însă în prezent
nefuncţiona: Aderarea la Spaţiul Schengen va continua, desigur, să
fie un obiectiv al perioadei următoare. Dincolo de îndeplinirea condiţiilor
aferente, este important să reiterăm că includerea României în acest spaţiu va
contribui la întărirea securităţii frontierelor externe ale Uniunii.

Diplomaţii
au discutat şi despre modul în care România poate atrage investiţii străine şi să devină
mai atractivă din punct de vedere turistic. Mihai Daraban, preşedintele Camerei
de Comerţ şi Industrie a României, la sediul căreia a avut loc dialogul pe teme
economice al Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, a subliniat că prioritatea
diplomaţiei economice a Bucureştiului trebuie să fie promovarea capitalului
românesc în Uniunea Europeană. Este timpul ca Bucureştiul să-şi revigoreze,
însă, substanţial relaţiile economice şi cu lumea exterioară UE. Aceasta nu
înseamnă – s-a subliniat – diminuarea importanţei segmentului comunitar, doar că
este absolută nevoie de un efort concentrat de valorificare a ceea ce înseamnă
potenţialul pe care-l oferă alte zone, România folosindu-şi, însă, inclusiv
calitatea de membru al UE.

18 September 2015
România şi zona euro

Partidele politice vor fi
chemate la consultări de preşedintele Klaus Iohannis pentru identificarea unui
consens politic naţional privind aderarea României la zona euro. Decizia a fost
anunţată la scurt timp după întrevederea pe care şeful statului a avut-o, joi,
cu
premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur
Isărescu. Un asemenea consens va permite adoptarea unei strategii naţionale de
trecere la euro şi a unui calendar riguros de măsuri economice, monetare,
legislative şi instituţionale, care să asigure României un parcurs economic
stabil şi predictibil, precizează un comunicat al Preşedinţiei.

Obiectiv
constant al politicii Bucureştiului în ultimii ani, aderarea României la zona
euro a fost, de asemenea, constant amânată ca ţintă. Discuţia doar despre ţintă
este periculoasă, atrage atenţia guvernatorul Băncii Centrale, care, în urmă cu
trei săptămâni, declara că trasarea unei foi de parcurs pentru aderarea la zona
euro este mult mai importantă decât data ţintă de intrare, iar în lipsa
acesteia nu au rost dezbaterile pentru 1 ianuarie 2019 – dată prevăzută de
guvern în Programul de convergenţă transmis Comisiei Europene.

În cadrul
discuţiilor de joi a fost decisă înfiinţarea unui Comitet de Coordonare a
procesului de adoptare a monedei comune, care să asigure proiectarea,
coordonarea şi monitorizarea etapelor şi responsabilităţilor implicate pentru
atingerea acestui obiectiv.

Pentru aderarea la zona euro trebuie un efort comun
Guvern, Parlament, Banca Naţională, sublinia, în urmă cu o lună, şi premierul
Victor Ponta, precizând că România îndeplineşte în acest moment criteriile
nominale de aderare la euro.

Pentru a fi cu adevărat pregătită trebuie, însă,
ca România să aibă o economie competitivă, spun autorităţile de la Bucureşti. Parcursul ultimilor ani,
dar şi estimările pentru perioada următoare arată că România stă bine din punct
de vedere al creşterii economice. Iar analiştii Băncii Mondiale
prognozează că România şi Polonia, alături de alte state din Europa Centrală şi
de Est, vor continua să crească într-un ritm mai alert decât ţările din vest,
în următorii doi ani. Elementele care vor contribui la această
expansiune economică sunt întărirea cererii interne, revenirea treptată a
investiţiilor şi creşterea exporturilor, scrie Financial Times, care a obţinut
un raport al Băncii Mondiale privind prognoza economică pentru următorii doi
ani. Economia României a avansat cu 2,8% anul trecut, iar cea mai recentă
prognoză a Băncii Mondiale indică o creştere identică pentru acest an.

29 May 2015
Guvernatorul BNR despre economia românească

Aderarea României la Zona Euro, la 1 ianuarie 2019, este un obiectiv foarte ambiţios şi trebuie pregătit riguros, a reafirmat guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, la o conferinţă pe tema riscului de ţară organizată la Bucureşti de Agenţia internaţională de evaluare COFACE. El susţine ca România trebuie să finalizeze ajustările majore de politică economică înainte de intrarea în mecanismul ratelor de schimb care precede zona euro, în special, prin eliminarea acelor surse care pun presiune mare asupra economiei. Este vorba de sursele de inflaţie reprimată, deficitele cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi substanţiale, precum şi alte surse de presiuni bugetare viitoare.

Mugur Isărescu: ” Am în vedere în primul rând eliminarea surselor de inflaţie reprimată, relevante în acest sens fiind de exemplu finalizarea liberalizării pieţei energiei. Doi: deficite cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi substanţiale; şi trei: alte surse de presiuni bugetare viitoare, ca de exemplu cheltuielile inevitabile de modernizare a infrastructurii rutiere”.

In plus, mai spune şeful Băncii Centrale, România trebuie să efectueze şi ajustări de natură monetară, respectiv încheierea procesului de armonizare a ratelor rezervelor minime obligatorii cu cele prevalente în zona euro. Tehnic, a explicat Isărescu, data ţintă – 2019, stabilită la nivel declarativ de autorităţile de la Bucureşti, presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb la 1 ianuarie 2016, dar aceasta reclamă şi un anumit nivel de dezvoltare a economiei.

Pe de alta parte, Isărescu atrage atenţia că România este singurul stat membru UE fost comunist din estul Europei, care are în prezent o dată ţintă pentru adoptarea monedei unice. El consideră ca este momentul evaluării calendarului de aderare la euro, în contextul în care ţările din jur, precum Bulgaria, Cehia, Polonia, Croaţia şi Ungaria adoptă o atitudine de expectativă.

Participanţii la conferinta COFACE de la Bucuresti au susţinut, la rândul lor, că adoptarea euro de către România în 2019 este foarte dificil de realizat. Ei cred, pe de altă parte, că măsurile prevăzute în noul Cod fiscal vor impulsiona numai creşterea economică pe termen scurt şi vor contribui la îmbunătăţirea consumului; acesta ar avea, oricum, o tendinţă pozitivă şi ar crea potenţialul pentru dezechilibre în anii următori, întârziind, astfel, procesul de adoptare a monedei euro. În acelasi timp, ei atrag atenţia guvernului că economia are nevoie de investiţii pentru a putea stimula creşterea PIB-ului, în vederea reducerii decalajelor faţă de vest.

30 April 2015
România şi aderarea la spaţiul Schengen

Un obiectiv major de politică externă al Bucureştiului este aderarea la spaţiul Schengen, amânată încă din 2011.

A venit momentul ca România să fie parte a acestui spaţiu, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis în cadrul vizitei oficiale făcute luni şi marţi în Italia. Şeful statului a primit asigurări din nou, de la cel mai înalt nivel, că autorităţile de la Roma susţin acest obiectiv. Premierul Mateo Renzi a subliniat că prezenţa României în spaţiul comunitar de libera circulaţie este nu doar în avantajul ei ci şi în avantajul Italiei şi al Uniunii Europene în ansamblu.

Tema aderării României la Schengen a fost abordată şi de premierul Victor Ponta în cadrul intâlnirilor avute marţi la Strasbourg cu oficiali europeni. El a declarat ca Bucureştiul are sprijin la nivelul Comisiei Europene şi al Parlamentului European. Victor Ponta: ”Evident că am discutat şi despre MCV şi despre Schengen, dar acolo poziţiile noastre deja sunt ştiute. Sprijinul, atât la nivelul Comisiei Europene cât şi la conducerea Parlamentului European există, mai rămâne să convingem una sau două ţări membre care încă au reţineri faţă de acest lucru’.

Săptâmana trecută, în cursul vizitei sale la Bucureşti, ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, a cărui ţară va prelua de la 1 iulie preşedinţia semestriala a UE, şi-a amintit că şi la ultima sa vizită în România, în 2011, aderarea la Schengen era un subiect pe ordinea de zi. In opinia sa, toate ţările UE care au îndeplinit 100% condiţiile tehnice ar trebui să aibă posibilitatea de a fi primite în Schengen. De patru ani România a terminat toate pregătirile tehnice dar există încă un mic blocaj, a recunoscut Asselborn. El a dat un sfat autorităţilor de la Bucureşti pentru a desface acest blocaj. “Trebuie discutat cu prietenii germani, dar şi cu francezii şi olandezii pentru a găsi o cheie şi, dacă aceasta va fi găsită, octombrie ar fi o lună bună pentru o soluţie la această problemă”, a spus Asselborn.

El a promis că va încerca să pledeze cauza Romaniei pe lângă aceste ţări, care leagă avizul pentru Schengen de progrese consistente în reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei. Primirea în spaţiul comunitar de liberă circulaţie pare a fi condiţionată, aşadar, de ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Acest mecanism, instituit la aderarea României şi Bulgariei la UE în 2007, monitorizează reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate.

29 April 2015
10 ani de la semnarea Tratatului de Aderare la UE

După 10 ani de la prezentarea cererii oficiale de aderare, în 1995, când toate forţele politice şi-au exprimat sprijinul deplin pentru integrare, România a semnat, la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Semnarea a fost urmată, doi ani mai târziu, de intrarea oficială, împreună cu Bulgaria, în marea familie europeană. La zece ani de la semnarea Tratatului, România evaluează, astăzi, etapele parcurse şi caută soluţii pentru aprofundarea integrării şi pentru desăvârşirea reformelor necesare reducerii decalajului faţă de ţările puternice din Uniune.

Procesul de aderare, în cadrul căruia semnarea Tratatului a fost un reper major, reprezintă, în viziunea diplomaţiei române, cel mai important obiectiv naţional din ultimii 25 de ani. Alături de intrarea în NATO, el a antrenat transformări ireversibile în ceea ce priveşte modernizarea societăţii româneşti, prin racordarea deplină la setul de valori şi principii europene şi euro-atlantice. Şeful statului, Klaus Iohannis crede că, acum, România are toate premisele pentru a-şi consolida poziţia în interiorul Uniunii Europene şi promite că autorităţile statului vor acţiona astfel încât vocea României să fie mai puternică în procesul decizional de la Bruxelles.

La rândul său, premierul social democrat, Victor Ponta, subliniază că Uniunea Europeană este, astăzi, o parte integrantă a vieţii românilor, acest statut oferindu-le numeroase avantaje de ordin economic şi social, precum şi beneficii de securitate sau diplomatice. De la Bruxelles, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a felicitat România şi Bulgaria cu prilejul împlinirii unui deceniu de la semnarea Tratatului de Aderare, menţionând că este mândru că a fost, încă de la început, martor al parcursului celor două state.

În acest moment, România este interesată de aprofundarea integrarii în UE, printre obiectivele sale numărându-se ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Acest mecanism, instituit la aderarea României şi Bulgariei, monitorizează reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate şi pare a condiţiona, injust, un alt obiectiv al celor două ţări, primirea în spaţiul de liberă circulaţie Schengen.

Dincolo de sistemul judiciar, pentru care România a început să fie dată drept exemplu, Bucureştiul îşi mai propune să urce, de la periferia clasamentului european, într-o serie de domenii cum ar fi educaţia, sănătatea, protejarea mediului sau infrastructura.

27 April 2015
Dunărea şi cooperarea regională

Graţie stabilităţii interne şi consecvenţei cu care au promovat reforme dure, Bucureştiul şi Sofia au fost admise în NATO în 2004 şi în Uniunea Europeană în 2007. Azi doar candidată la admiterea în Uniune, Serbia, în schimb, e, încă, în convalescenţă, după rănile adânci provocate în anii 90 de războaiele dezlănţuite în fosta Iugoslavie de omul forte din epocă la Belgrad, Slobodan Milosevici. Vineri, la Craiova (sudul României, în apropierea frontierelor cu Bulgaria şi Serbia) premierul român Victor Ponta le-a propus omologilor săi bulgar, Bojko Borisov, şi sârb, Aleksandar Vucici, o acţiune concertată, după modelul cooperării ţărilor central-europene din deja consacratul Grup de la Vişegrad.

Toate trei riverane Dunării, “Bulgaria, Serbia şi România trebuie să acţioneze mai coordonat, mai unitar pe planul iniţiativelor europene. Avem în faţă exemplul de succes al vecinilor noştri, Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, care, prin intermediul Grupului de la Vişegrad, au putut şi pot să-şi valorifice eficient interesele regionale” – a argumentat şeful Executivului de la Bucureşti crearea aşa-numitului “Grup de la Craiova”. Ponta mai crede că Bulgaria şi România îşi pot apăra mai bine interesele la Bruxelles atâta vreme cât acţionează împreună.

Admise simultan în structurile eurpene şi euroatlantice, cele două ţări au, acum, posibilitatea de a intra împreună şi în spaţiul Schengen dacă vor colabora, mai susţine premierul român. Omologul său bulgar îi împărtăşeşte opinia. Pe lângă proiectele comune în domeniile energiei şi infrastructurii, spune Borisov, cooperarea trebuie extinsă şi în alte planuri, inclusiv lupta împotriva contrabandei şi traficului de persoane.

La întâlnirea cu premierul sârb Vucici, Ponta şi Borisov au subliniat interesele strategice şi economice comune pe care le au cele trei state, de la evoluţiile din Balcanii de Vest la strategia pentru regiunea Dunării. Ei au reiterat şi ceea ce-au numit “sprijinul total şi necondiţionat pentru efortul şi demersul Serbiei de a deveni membră a Uniunii Europene”. Analiştii consideră că întâlnirea trilaterală de la Craiova a fost şi o încercare coordonată a Bulgariei şi României de a fixa mai temeinic Serbia pe orbita occidentală.

Jucând cartea discutabilă a echidistanţei între Bruxelles şi Moscova, aspirând la integrarea europeană, dar menţinând raporturi privilegiate cu Rusia, Belgradul dă, frecvent, semnale contradictorii. Pentru Bucureşti, asumarea de către sârbi a valorilor occidentale e cu atât mai importantă cu cât, în regiunile frontaliere Voivodina şi Timoc, există însemnate comunităţi româneşti. România e una dintre cele cinci state membre ale UE care nu a recunoscut independenţa fostei provincii sârbe Kosovo, cu populaţie majoritar albaneză, dar a cerut mereu Belgradului să respecte standardele europene în tratamentul acordat minorităţilor etnice.

27 April 2015
Europa noastră – 7.03.2015

Libertatea de mișcare și regulile pentru aderarea la spațiul Schengen – pe agenda europeană săptămâna aceasta.

11 March 2015
Relaţiile româno-germane

Vizita lui Klaus Iohannis în Germania a fost, probabil, cel mai aşteptat
punct de pe agenda diplomatică din primele luni de mandat ale noului preşedinte
al României. Nerăbdarea presei şi analiştilor de la Bucureşti a fost
amplificată după ce, programată iniţial pe 11 februarie, vizita a fost amânată
pentru joi, în semn de respect faţă de funeraliile fostului preşedinte federal
german, Richard von Weizsäcker.

Etnic german din Sibiu, vorbitor nativ
al limbii amfitrionilor săi din Berlin, fost lider PNL – formaţiune afiliată
popularilor europeni, ca şi creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel -,
crescut, ca şi aceasta, în spatele fostei Cortine de Fier, Iohannis are
nenumărate afinităţi cu şefa Executivului german. Discuţiile lor au fost, însă,
unele pragmatice, consacrate subiectelor majore ale relaţiilor bilaterale.
Preşedintele a subliniat că Germania este, deja, principalul partener economic
al României şi a insistat pentru prin sporirea investiţiilor şi creşterea
schimburilor comerciale.

Klaus Iohannis: În sfera economică, am evaluat
cu satisfacţie evoluţia schimburilor dintre cele două ţări, care îşi menţin
tendinţa ascendentă. Am apreciat, de asemenea, prezenţa în România a unor
investitori importanţi şi am afirmat deschiderea şi interesul nostru pentru
atragerea unui număr şi mai mare de companii germane.

Unul dintre cei
mai sceptici, până nu de mult, dintre partenerii occidentali în ceea ce
priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen, Germania promite, acum, că
Bucureştiul poate conta pe sprijinul său în acest dosar.

Trimisa Radio România
la Berlin a întrebat-o pe doamna Merkel dacă, date fiind concluziile pozitive
din rapoartele Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care experţii
comunitari evaluează justiţia română, o decizie privind aderarea României ar
putea fi adoptată până la sfârşitul anului.

Angela Merkel: Da,
aţi amintit ultimele rapoarte, care au fost predominant pozitive, şi noi credem
că reformele vor fi puse în aplicare în mod consecvent. Vom vorbi despre paşii
ce urmează. Nu pot să vă dau un răspuns final, însă înţeleg că România aşteaptă
un răspuns ferm, care să arate că negocierile progresează şi vom reveni asupra
acestor discuţii.

În plan geopolitic, cancelarul Merkel şi
preşedintele Iohannis şi-au reiterat preocuparea faţă de criza din Ucraina,
precum şi interesul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi a statelor din Balcanii de Vest.

Johannis a mai avut, la Berlin, convorbiri cu omologul său german, Joachim
Gauck, cu preşedintele Bundestag-ului, Norbert Lammert, şi s-a întâlnit şi cu
reprezentanţii comunităţii româneşti din Germania, pe care, la fel ca pe aceea
germană din România, o numeşte frecvent punct de legătură şi factor de
consolidare a cooperării dintre cele două ţări.

27 February 2015
Jurnal românesc – 27.02.2015

România,
care şi-a modificat în mai multe rânduri ţinta de aderare la zona euro, va
trebui să fie foarte precaută cu alegerea acestui moment, consideră specialişti
din mediul bancar. În opinia preşedintelui Asociaţiei Analiştilor
Financiar-Bancari din România, Radu Crăciun, ţinta 2019 nu este foarte
credibilă, având în vedere că este deja a şasea anunţată de autorităţi. În
plus, pentru a putea fi atinsă, ar trebui ca România să înregistreze în
următorii ani niveluri ale creşterii economice mult mai mari decât media
statelor din UE, fără a supraîncălzi economia prin măsuri artificiale de
impulsionare a consumului. Din punct de vedere tehnic, însă, România este
pregătită deja pentru adoptarea monedei unice, spune preşedintele Asociaţiei
Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea.

Guvernul
român va lansa luna viitoare programul naţional Primul loc de muncă, adresat
tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani – a anunţat într-un interviu
pentru Radio România ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Cei
interesaţi vor putea fi încadraţi în muncă în administraţia publică, dar şi la
companii de pe piaţa românească dispuse să externalizeze unele servicii. O altă
noutate anunţată de Eugen Teodorovici este sprijiirea românilor din afara
graniţelor pentru deschiderea unei afaceri cu sediul în România, dar a cărei
activitate se poate defăşura în ţara de domiciliu.

La
1 ianuarie 2015, 22 dintre cele 28 de state membre ale UE aveau salarii minime
naţionale care variau de la 184 de euro pe lună în Bulgaria şi 218 euro pe lună
în România, până la 1.923 de euro în Luxemburg, potrivit datelor publicate,
joi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Zece state aveau salarii
minime sub 500 de euro pe lună, iar în şapte state salariile minime depăşeau
1.000 de euro pe lună. Comparativ cu 2008, salariile minime în 2015, exprimate
în monedă naţională, au crescut în toate statele membre ale UE, cu excepţia
Greciei, unde au scăzut cu 14%, şi a Irlandei, unde au rămas stabile. În
perioada 2008 – 2015, cea mai mare creştere s-a înregistrat în România (95%).

România
a reuşit să îşi menţină echilibrul şi stabilitatea financiară şi a făcut
importanţi paşi înainte, dar evoluţia sa din 2014 nu este suficientă pentru a
sigura un progres durabil – consideră Comisia Europeană, care a prezentat, joi,
rapoartele pe baza cărora a identificat 16 ţări membre cu dezechilibre
macro-economice. Pentru România, faptul că nu a ajuns la un acord cu creditorii
internaţionali în privinţa măsurilor economice şi fiscale este considerat un punct
slab. Sunt semnalate, de asemenea, progresele insuficiente în îmbunătăţirea
colectării la buget, în reformarea sistemului de pensii, a celui sanitar sau al
administraţiei publice. În timp ce raportul remarcă o îmbunătăţire a pieţei de
energie prin stabilirea calendarelor pentru liberalizarea la electricitate şi
gaze naturale, sunt punctate şi întârzierile în reformarea managementului
pentru companiile din energie şi transport. Deciziile în urma analizei
experţilor financiari ai Comisiei urmează să fie discutate luna viitoare, în
Consiliul de Afaceri Economice şi Financiare – ECOFIN.

27 February 2015