Radio România Internațional

Tag: AFIR

  • Proiecte pentru dezvoltarea orașului Recaș, județul Timiș

    Proiecte pentru dezvoltarea orașului Recaș, județul Timiș

    Două
    proiecte transfrontaliere în valoare de peste 1,7 miloane de euro pentru
    asigurarea iluminatatului public în orașul Recaș și pentru achiziționarea unor
    mașini de pompieri au fost încheiate cu succes. Alte proiecte pentru dotarea cu
    ultilaje necesare pentru întreținerea spațiului public au fost aprobate și sunt
    în curs de realizare spune primarul Pavel Teodor:


    Avem în derulare și deja am primit
    aprobare pentru achiziție de utilaje, și aici mă refer la faptul că am primit
    un tractor cu remorcă și utilajele aferente pentru stropit pomii, curățat
    străzi. Tot pe PNDR o să facem achiziția unui buldo-excavator multifuncțional
    care are o valoare de 120 de mii de euro, tractorul 40 de mii de euro,
    finalizare, tractorul până în 30.08. 2021 iar buldo-excavatorul până în 29.10.
    2021. La fel, suntem în faza de ultime aprobări pentru eficientizarea și
    modernizarea iluminatului public în satele Izvin și Bazoș. Un iluminat
    inteligent, se poate regla din calculator intensitatea luminii, este ceva de
    vis. Ambele localități au fonduri de aproximativ 11 milioane de lei.
    Finalizarea proiectului va fi în 14.06.2022.


    În
    continuare, tot prin proiecte finanțate din fonduri europene, 2 parcuri din
    Recaș și Izvin vor fi modernizate, clădirea liceului din Recaș va fi izolată
    termic iar grădinița va fi extinsă cu un corp nou pentru o creșă de aproximativ
    70 de locuri. Nu vor fi neglijate nici drumurile agricole de pe colinele
    Recașului ne asigură edilul Pavel Teodor:


    Pe fonduri vom finaliza vreo cinci proiecte, și anume: eficientizarea energetică a liceului teoretic din
    Recaș pe POR, Programul Operațional Regional, în jur de 1 milion 500
    de mii de euro; apoi avem înființarea și modernizarea de parcuri, spații verzi
    în Izvin și Recaș. Acolo avem un cartier nou de locuințe și un teren liber de
    aproximativ 2,5 hectare pe care l-am rezervat în special pentru parcuri în
    zonă. Tot pe POR, mai avem modernizarea grădiniței de copii din Recaș. Vrem să
    extindem clădirea cu o creșă pentru copii. Aici, în jur de 1 milion de euro.
    Și, avem asfaltarea drumurilor agricole, în special drumurile care leagă
    Recașul de satele aparținătoare, un fel de centuri, avem în jur de 30 de
    kilometri de astfel de drumuri. Astea vrem să le facem pe
    AFIR.


    În
    plus, culturile de viță-de-vie de pe dealurile Recașului vor putea fi admirate
    și de bicicliști, primăria având deja un proiect pregătit pentru realizarea mai
    multor trasee.








  • Jurnal românesc – 07.07.2021

    Jurnal românesc – 07.07.2021

    Agenţia
    pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă că a primit 256 de cereri de
    finanţare, în valoare de aproximativ 10,5 milioane de euro, prin intermediul
    submăsurii privind instalarea tinerilor fermieri din diaspora. Ministrul Agriculturii,
    Adrian Oros, a declarat că sprijinul acordat prin această linie de finanţare
    este 100% nerambursabil şi, în prezent, este de 40.000 sau de 50.000 de euro,
    în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole pe care o va dezvolta tânărul fermier.
    AFIR arată că cele mai multe cereri de finanţare, 46, au fost depuse de
    solicitanţii reveniţi din străinătate în judeţul Bistriţa-Năsăud pentru a se
    instala prima oară într-o exploataţie agricolă şi că valoarea acestor cereri
    este de 1,87 milioane de euro. 42 de solicitări au fost depuse
    de tineri reveniţi în judeţul Bihor şi se ridică la valoarea de 1,72 milioane
    de euro. De asemenea, cereri în valoare de peste 760.000 de euro au fost depuse
    de 19 tineri fermieri reveniţi în ţară în judeţul Dolj, în vreme ce 18 fermieri
    întorşi în judeţul Cluj au solicitat fonduri de 750.000 de euro. AFIR
    precizează că toate cererile de finanţare depuse sunt în proces de evaluare,
    iar la finalul acestuia va publica Rapoartele de selecţie pe pagina oficială,
    afir.info, la secţiunea Rapoarte şi Liste.




    Eurodeputatul
    român Eugen Tomac a făcut apel la cetăţenii Republicii Moldova să iasă duminică
    la vot pentru a scăpa de influenţa Moscovei şi a spus că Uniunea Europeană
    trebuie să-şi regândească întreaga arhitectură pentru combaterea dezinformării.
    Eu cred că ne aflăm în plin război, un război cu arme non-militare,
    pentru că ceea ce se întâmplă în prezent ştim foarte bine. Ei creează ştiri
    false, ei dezinformează, ei manipulează, Putin suspendă oricând drepturile omului
    atunci când interesul i-o dictează, subminează democraţia şi răspunsul nostru
    trebuie să fie foarte dur    , a spus Tomac în plenul Parlamentului European
    reunit la Strasbourg. El a apreciat că UE are nevoie de un comisar pentru
    combaterea dezinformării şi apărarea democraţiei, domeniu care ar necesita un
    buget de un miliard de euro şi a cărui menire ar trebui să fie, printre altele,
    apărarea presei libere din statele asociate şi statele membre.
    Tomac l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin de imixtiune în procesul
    electoral din Republica Moldova prin crearea de partide politice şi de
    instituţii media prin care încearcă să ţină acest stat în zona sa de
    influenţă şi a cerut blocului comunitar un răspuns mai ferm. Cetăţenii
    moldoveni sunt chemaţi la urne pe 11 iulie pentru a-şi alege reprezentanţii în
    Parlamentul de la Chişinău, în cadrul unui scrutin legislativ anticipat.




    România
    participă la ediția 2021 a Voices of Europe – eveniment internațional
    interdisciplinar, organizat de Reţeaua Institutelor Culturale din Uniunea
    Europeană în colaborare cu delegația UE în Israel și cotidianul Haaretz.
    Evenimentul cuprinde o serie de podcast-uri în limbile engleză și ebraică, pe
    teme de actualitate pentru publicul israelian, referitor la mediul social,
    cultural și politic din Europa. România este reprezentată de directorul Institutului
    Diplomatic Român, Iulian Fota, care va apărea în episodul intitulat The
    Global Struggle şi de președintele Festivalului de Film Evreiesc
    Bucureşti, Dan Michael Schlanger, în episodul cu titlul Imagination and
    Creativity in the New Digital Age. Ediția din acest an a Voices of Europe
    este moderată de analistul politic și prezentatorul TV israelian Oren Nahari şi
    se desfăşoară până pe 23 august pe platformele Apple, Google şi Spotify.
    Participarea românească este susţinută de ICR Tel Aviv, iar alături de
    specialiştii români participă şi invitaţi din Polonia, Austria, Germania,
    Lituania, Franța, Italia, Spania și Israel.




    Ediţia în limba portugheză a
    romanului Cu inima smulsă din piept, de Radu Paraschivescu, în
    traducerea lui Corneliu Popa, va fi lansată pe 8 iulie la Lisabona, transmite
    Institutul Cultural Român din capitala Portugaliei. La eveniment vor participa
    directorul editurii Guerra e Paz, scriitorul și eseistul Manuel Fonseca, şeful
    Institutului Cultural Român de la Lisabona, Daniel Nicolescu, și profesorul de
    istoria artei medievale de la Facultatea de Științe Sociale și Umane a
    Universității Nova din Lisabona, Carla Varela Fernandes. Radu Paraschivescu
    este prozator, traducător, jurnalist și redactor de carte. A lucrat ca profesor
    de engleză, bibliotecar, documentarist și redactor de carte la editurile Olimp,
    Elit și RAO. În prezent lucrează la editura Humanitas. A tradus aproape 60 de
    cărți din autori englezi, americani, canadieni și francezi şi a scris ocazional
    articole pentru publicaţii precum România literară, Lettre Internationale,
    Dilema Veche, Orizont, Tomis sau Banatul.


  • Jurnal românesc – 05.05.2021

    Jurnal românesc – 05.05.2021

    ***Ministerul de Externe de la Bucureşti anunţă
    reluarea, începând cu luna mai 2021, a Programului ‘Dialog cu diaspora pe teme
    consulare’.     Potrivit
    unui comunicat al ministerului, programul va fi relansat, într-o primă etapă,
    în format videoconferinţă, urmând ca, în funcţie de evoluţia situaţiei
    pandemice să fie reluate şi întâlnirile în format fizic. Acesta are ca obiectiv
    prinicipal promovarea, prin sesiuni de dialog direct al conducerii
    Departamentului Consular din minister cu reprezentanţii comunităţilor şi
    mediului asociativ românesc din străinătate, a informaţiilor complete şi
    corecte cu privire la gama de servicii consulare pe care cetăţenii români le
    pot solicita prin intermediul platformei E-Consulat, precum şi, în general, cu
    privire la identificarea celor mai bune soluţii în sprijinul comunităţilor
    româneşti şi la liniile de acţiune prioritare privind reforma serviciilor
    consulare, profesionalizarea şi eficientizarea activităţii acestora.     Obiectivul procesului de reformă este facilitarea
    accesului cetăţenilor români la serviciile consulare şi îmbunătăţirea calităţii
    şi condiţiilor de procesare a acestora, precum şi menţinerea unor standarde
    înalte în activitatea de lucru cu publicul şi a unei conduite ireproşabile în
    toate situaţiile.


    Demersul reluării Programului ‘Dialog cu
    diaspora pe teme consulare’     vine în sprijinul cetăţenilor români din
    străinătate, inclusiv ca răspuns la semnalările din partea acestora, şi creează
    astfel un cadru de dialog deschis şi constant prin intermediul căruia
    reprezentanţii comunităţilor româneşti au posibilitatea de a prezenta
    problemele pe care le întâmpină, cu obiectivul final de identificare a celor
    mai eficiente modalităţi de îmbunătăţire a calităţii serviciilor consulare,
    inclusiv în contextul impactului major al restricţiilor impuse de criza
    sanitară asupra activităţii consulare.     Întâlnirile
    se vor realiza bilunar în următoarele state: Germania, Austria, Belgia, Elveţia, Luxemburg, Olanda, Republica
    Moldova, Italia, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Iordania, Grecia,
    Bulgaria, Spania, Portugalia, Turcia, Republica Cipru, Ungaria, Regatul Unit şi
    Irlanda. Ministerul de Externe precizează că nu e exclusă extinderea
    programului şi la alte state.







    ***Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă prelungirea,
    până pe 5 iulie, ora 16:00, a sesiunii de primire a cererilor de finanţare
    pentru programul ‘Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri’, dedicată celor
    din diaspora. Conform unui comunicat remis presei, alocarea financiară pentru
    acesta este de 20 milioane de euro. Până acum au fost depuse 172 de proiecte, a
    căror valoare însumată se apropie de 7 milioane euro. Până la atingerea
    plafonului de depunere a proiectelor mai sunt disponibile fonduri în valoare de
    13 milioane. Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea
    tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de
    50.000 de euro, în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole. Finanţarea se
    acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranşe: 75% din
    cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanţare şi 25% din
    cuantumul sprijinului în funcţie de implementarea corectă a Planului de
    Afaceri, fără a depăşi trei ani (cinci ani pentru exploataţiile pomicole) de la
    semnarea Contractului de finanţare.


    ***Numărul total al cetăţenilor români cu drept de vot înscrişi în
    Registrul electoral, la data de 30 aprilie, este de 18.916.464, cu 12.088 mai
    puţini faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală
    Permanentă (AEP). Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate
    de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale
    conduse de aceştia. Aproape 30 de mii de persoane au fost radiate ca urmare a
    decesului, pentru 80 s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost
    puşi sub interdicţie, iar 103 persoane au redobândit drepturile electorale ca
    urmare a expirării perioadei de radiere. Din totalul de alegători români care
    figurează în Registrul electoral, peste 18 milioane au domiciliul sau reşedinţa
    în ţară, iar 754.882 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport
    românesc.




    ***Actorului
    român Levente Molnár i-a fost decernat premiul pentru cel mai bun actor în cadrul celei de-a unsprezecea ediții a
    festivalului de film Cinefantasy International Film Festival, la Sao Paulo, în
    Brazilia. El a fost recompensat cu această distincţie pentru rolul Bálint
    Grassai, jucat în filmul Hasadék / Ravine, debutul regizoral în lungmetraj al
    regizorului maghiar Balázs Krasznahorkai. Filmul vorbește despre importanța
    puterii relațiilor de familie și despre contradicțiile create în cadrul acestor
    relații, despre crimă și pedeapsă. Din cauza pandemiei, proiecţia filmului și
    decernarea premiilor au avut loc on-line. Născut în 1975, la Baia Mare, şi
    actor al Teatrului Maghiar din Cluj de aproape două decenii, Levente Molnár a
    devenit cunoscut mai ales pentru rolul Abraham din pelicula maghiară Fiul lui Saul, recompensată cu Premiul Oscar pentru cel mai
    bun film străin în 2016.


  • AFIR prelungeşte termenul de depunere a cererilor de finanţare pentru tinerii fermieri din diaspora

    AFIR prelungeşte termenul de depunere a cererilor de finanţare pentru tinerii fermieri din diaspora

    Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat prelungirea până în 5 iulie a sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri dedicată celor din diaspora.

    Până în prezent au fost depuse 172 de proiecte a căror valoare însumează 6,9 milioane euro. Până la atingerea plafonului de depunere a proiectelor, mai sunt disponibile fonduri în valoare de 23 de milioane euro.

    Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole (dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR).

    Finanţarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranşe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului în funcţie de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăşi trei ani (cinci ani pentru exploataţiile pomicole) de la semnarea contractului de finanţare.

    Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info – Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.


    Sursa Comunicat AFIR / Facebook

  • Proiecte finanţate din fonduri europene pentru comune din judeţul Arad

    Proiecte finanţate din fonduri europene pentru comune din judeţul Arad

    Peste 176 milioane de euro au
    intrat în ultimii cinci ani în dezvoltarea comunelor din județul Arad doar din
    fondurile europene absorbite prin proiectele Agenţiei pentru Finanţarea
    Investiţiilor Rurale (AFIR). Este vorba despre proiecte destinate, cu
    prioritate, domeniul agricol și dezvoltării rurale, cum ar fi înființarea de
    plantații, dezvoltarea rețelelor secundare de irigații, amenajarea drumurilor
    agricole sau sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.


    Au fost semnate 1087 de
    contracte și cum majoritatea sunt deja finalizate, s-au și realizat plăți de
    101 milioane de euro, spune președintele Consiliului Județean Arad, Iustin
    Cionca:


    Pentru proiectele acestea
    sunt două categorii de beneficiari: investitori privați și administrații
    publice. 99% din bani intră în județ la nivelul comunelor, iar asta creează o
    schimbare vizibilă în viața locuitorilor acestor comunități. La proiectele în
    agricultură adăugăm proiectele Consiliului Județean în infrastructură și
    dezvoltarea rețelei de apă și canalizare, adăugăm proiectele pentru dezvoltare
    locală a administrațiilor locale, majoritatea tot din fonduri europene.

    În
    perioada următoare vom vedea și o extindere a rețelei de gaz. Asta înseamnă că
    județul Arad este un județ puternic, care a știut să atragă fonduri europene și
    să creeze o schimbare în bine     – a declarat președintele Consiliului
    Județean Arad, Iustin Cionca.


    În această lună, Consiliul
    Județean Arad a accesat și fonduri europene pentru realizarea unora dintre cele
    mai importante strategii ale județului. Este vorba despre Strategia de
    Dezvoltare 2021-2027 și strategiile sectoriale Cultură, Eficiență energetică.
    Valoarea totală a proiectului prin care se vor elabora aceste documente este de
    466.480,00 lei, iar contribuția proprie a Consiliului Județean Arad este de 2%.




  • Reabilitarea rețelelor de apă potabilă și de canalizare din comuna Dumbrăvița, jud Timiș

    Reabilitarea rețelelor de apă potabilă și de canalizare din comuna Dumbrăvița, jud Timiș

    Conform proiectelor, în maxim un an și jumătate
    problemele de apă și canalizare din comuna Dumbrăvița ar trebui să fie încheiate.
    Reabilitarea rețelei de apă este acum însă aproape de finalizare iar rețeaua de
    canalizare se va extinde pe o suprafață de aproximativ 80 la sută din comună
    spune primarul din Dumbrăvița, Horia Bugarin:


    Reabilitare rețea de apă
    și extindere rețea de canalizare este finanțat din AFIR și bugetul local.
    Valoare totală a proiectului este de 10.491.059 lei din care fonduri europene
    7.230.342 și are două componente: reabilitarea rețelei de apă și extinderea
    rețelei de canalizare. Proiectul pe apă este realizat în proporție de 80 la sută
    și proiectul de canalizare imediat ce vremea ne va permite, se va începe.
    Termenul de execuție este până la 19 octombrie 2021.


    Rețeaua de canalizare va rezolva mare parte din
    problemele comunei în timp de reabilitarea rețelei de apă este realizată pentru
    aproximativ un sfert din localitate.


    Practic reabilitarea rețelei
    de apă este pe aproximativ 25 la sută din comună și partea de canalizare ne
    duce la un grad de realizare a canalizării la 80 la sută și merge pe o zonă
    foarte populată. Este un cvartal destul de mare care practic, pe de o parte,
    aduce canalizarea în zone unde nu exisa și leagă anumite rețele realizate din
    fonduri locale.


    Pentru a rezolva restul problemelor de canalizare din
    comună, administrația locală a obținut finanțarea pentru un proiect
    transfrontalier România – Serbia în valoare totală de peste 500 de mii de euro.
    Primarul Horia Bugarin:


    Următorul proiect, care
    este tot un proiect pe FADR, cooperare transfrontalieră România – Serbia care
    este tot parte de canalizare practic ne duce la un grad de realizare a
    canalizării de aproximativ 90 la sută urmând ca anul acesta să vedem și din
    surse proprii, practic într-una an, un an și jumătate tot ce există în momentul
    actual ca dezvoltare imobiliară în Dumbrăvița să beneficieze de apă și canal.



    Pentru că în ultimii patru ani populația comunei cu
    drept de vot s-a dublat, până la finalul acestui an, administrația locală construiește
    o creșă și o școală din fonduri europene. Este vorba despre o creșă cu 63 de
    locuri și o școală cu 8 clase, 3 laboratoare, bazin de înot și o bibliotecă.


  • Proiecte de utilitate publică în comuna Săcălaz din județul Timiș

    Proiecte de utilitate publică în comuna Săcălaz din județul Timiș

    Comuna Săcălaz se situează
    la 4 km vest de ieșirea din municipiul Timișoara și are o populație de peste
    7.000 de locuitori. Este formată din trei sate: Beregsău Mare, Beregsău Mic și Săcălaz,
    satul de reședință, unul dintre cele mai mari din județul Timiș, cu o populație
    de peste 3.700 de locuitori. Cu toate că este în imediata vecinătate a
    Timișoarei, în Săcălaz abia acum sunt modernizate străzile satului.

    De
    asemenea, tot pe fonduri europene, se lucrează și la infrastructura rutieră din
    celelalte două sate spune administratorul public al comunei, Bogdan Lungu:


    Modernizare infrastructură rutieră localitatea Beregsău Mare și Beregsău
    Mic, depus și finanțat prin programul PNDL. Stadiu de 40 la sută. Continuăm cu
    modernizarea infrastructurii rutiere în comuna Săcălaz, 1 milion 247 de mii de
    euro, suntem la 40 la sută din implementare, cu speranța că anul acesta vom închide
    și acest proiect.


    Valoarea totală a
    investiției de modernizare a căilor rutiere din cele trei sate este de peste 3
    milioane 800 de mii de euro. În Beregsău Mare, unde în anii 90 au funcţionat
    două dintre cele mai importante structuri ale celui mai mare complex de porcine
    din acei ani, administrația locală reușește abia acum să realizeze o rețea de
    canalizare menajeră și o stație de epurare a apei.

    Bogdan Lungu: Realizăm rețea de canalizare menajeră și stație de epurare în
    localitatea Beregsău Mare. Valoarea totală a proiectului este de 1 milion 313
    mii de euro pe AFIR, PNDR, pe măsura 7.2, ca și stadiu de implementare este la
    80 la sută. Stație de filtrare, tratare și stocare apă Beregsău Mare 761 mii
    505 euro, stadiu de implementare 80 la sută. Pe PNDL, de asemenea, reabilitare
    alimentare cu apă cu stație de tratare Beregsău Mic, stadiu de execuție este de
    70 la sută.


    Contractul pentru reabilitarea
    sistemului de alimentare cu apă și stația de tratare a apei în satul Beregsău
    Mic a fost semnat în luna noiembrie a anului trecut și are o valoare de peste 5
    milioane 800 de mii de lei. Termenul de execuție este de 18 luni de la data
    ordinului de începere a lucrărilor. Administrația comunei Săcălaz va moderniza
    pe fonduri europene și rețeaua de alimentare cu Gaz.

    Administratorul public,
    Bogdan Lungu: Un proiect nou pe care s-a depus acum în decembrie este înființare rețea
    de gaz în Beregsău Mare, Beregsău Mic, PUZ Săcălaz în valoare totală de 3 milioane
    de euro depus pe Programul Operațional Infrastructură Mare. Așteptăm detalii
    legate de contractare, ulterior să putem demara proiectarea tehnică și
    execuția.


    În plus, administrația
    comunei Săcălaz mai derulează o serie de alte proiecte europene pentru
    modernizare a unor grădinițe, a unui cămin cultural și pentru amenajarea unor
    spații verzi. Valoarea investițiilor depășește 1 milion 600 de mii de
    euro.


  • Drumuri comunale din Timiş, asfaltate cu ajutorul fondurilor europene

    Drumuri comunale din Timiş, asfaltate cu ajutorul fondurilor europene

    Asfaltarea celor aproximativ 8 kilometri de
    drumuri comunale din fonduri europene încheie unul dintre procesele de
    modernizare ale localităților spune primarul comunei Tomești, Costel Medelean:


    Noi mai mult pe
    fonduri europene ne-am axat. Avem în fază de execuție pe măsura 7 – 2, prin
    AFIR, cei aproximativ 8 kilometri de străzi, drumuri comunale, care se vor
    asfalta. Românești – Curtea este chiar de anul trecut asfaltat iar acum vom
    finaliza cu străzile din Tomești, Românești, Colonia Fabricii, Luncanii de Jos,
    Luncanii de Sus și cu acest proiect ne închidem 99,99% cu tot ce înseamnă
    străzi și drumuri. Vor fi toate modernizate, asfaltate.


    Lucrările de asfaltare vor fi încheiate în
    primul trimestru al anului. Pentru cei aproximativ 5 mii de locuitori din colțul
    de NE al județului Timiș, crearea infrastructurii este importantă și din punct
    de vedere turistic.


    Din punct de
    vedere turistic este foarte importat pentru că am deschis zona de est a județului
    Timiș. Pentru că având infrastructura necesară de a deschide cele 3 comune vii
    de la Timișoara, Traian Vuia, Fârdea, Luncani, Tomești și Margina – autostradă.
    Și invers, pe derularea Margina, Românești, Pietroasa, Luncani, chiar legătura
    cu Caraș-Severinul.


    Pe lângă turismul monahal, drumurile asfaltate
    oferă posibilitatea de a ajunge la mai multe centre turistice, lacul de
    acumulare sau oferă acces spre zona de munte. Primarul Costel Medelean:


    Sunt mănăstirea
    de la Românești, de la Luncanii de Sus, de la Fârdea. Avem centrul turistic
    Valea lui Liman, avem pensiunile din localitatea Luncanii de Jos, sunt
    pensiunile din comuna Fârdea, este lacul la Surduc. Sunt trasee turistice
    marcate, putem spune chiar de munte pentru că avem vârful Padeș de aproximativ
    1.400 de metri altitudine. Este zona cea mai înaltă a județului Timiș, sunt
    cele 4 comune care sunt prinse în zona montană: Nădrag, Fârdea, Tomești,
    Pietroasa și chiar 5, și Curtea este prinsă de anul trecut în zona montană
    deci, pe lângă partea de mănăstiri, pensiuni, lacul Surduc, se pot face și
    drumeții.



    Pentru a putea oferi turiștilor posibilitatea
    de a vizita biserica de lemn de secol VXII de la Românești, administrația
    comunei Tomești se află în aceste săptămâni în proces de evaluare a ofertelor
    depuse la licitația deschisă pentru refacerea lăcașului de cult. Proiectul, în
    valoare de aproximativ 800 de mii de euro, presupune recondiționarea structurii
    de lemn și a picturilor interioare.






  • December 14, 2020

    December 14, 2020

    CONSULTATIONS. The President of Romania, Klaus Iohannis, holds consultations today with the political parties that will be represented in Parliament following the December 6 elections, in order to appoint a prime minister. The Social Democratic Party, which came out first in the elections and has already met with the head of state, came with the proposal that doctor Alexandru Rafila take over as prime minister and lead a national union government. The National Liberal Party, which came in second place in the elections, the Save Romania Union – PLUS, ranking third, and the Democratic Union of Ethnic Hungarians, the parties that want to form a majority center-right coalition, failed to reach, after two days of negotiations, an agreement regarding a common proposal for prime minister. The Liberals will propose the current finance minister, Florin Cîţu, while the proposal of the Save Romania Union – PLUS Alliance is the co-president of the Alliance, the former technocratic prime minister Dacian Cioloş. The president will also have discussions with the Democratic Union of Ethnic Hungarians, the Alliance for the Unity of Romanians (AUR), a radical-nationalist party joining parliament for the first time, and with representatives of national minorities, other than the Hungarian one.



    STATE OF ALERT. In Romania, the state of alert has been extended by one month, starting today. Adding to the decisions taken so far by the Government, a newl one has come into force, regarding the organization and running of the activities of the cable transport operators on ski slopes, which will be open, but the authorities intend to avoid their overcrowding. According to the latest data announced by the Strategic Communication Group, so far, more than 550,000 cases of people infected with the new coronavirus have been confirmed in Romania. Most cases were registered in Bucharest and in the counties of Cluj (northwest) and Iasi (northeast). 1,289 patients infected with the new virus are in intensive care. The total number of Covid-19 related deaths has reached 13,385.



    UN. Romania has been and will continue to be an active member involved in the proper functioning of the United Nations, the Minister of Foreign Affairs, Bogdan Aurescu, said at the celebration of 75 years of the organizations existence and 65 years of Romanias UN membership. The head of diplomacy considers that Romania has demonstrated a genuine and lasting commitment at all levels: maintaining international peace and security, sustainable development and promoting human rights, democracy and the rule of law. The official added that the COVID-19 pandemic has demonstrated the importance of multilateral cooperation in addressing global challenges. In this context, Bogdan Aurescu stressed that there is a need for an “efficient Organization, able to respond adequately to pre-existing challenges to peace, security and human rights, as well as emerging challenges and trends in the context of the current pandemic crisis.”



    ONLINE SCHOOL. One in three students in Romania could not attend online classes after school closed due to the pandemic, and the country is among the last in the European Union in terms of implementing digital education, a European Parliament report shows. According to the document, about one million students did not have access to education after school closed, while in developed countries 90% of students had access to distance learning tools. On the other hand, there are specialists who point out that excessive use of technology among young students can have negative effects. They say that the generalization of online education can compromise the entire education system, both through direct consequences on quality and due to the requirements related to ensuring equitable access for all students and teachers to high-performance infrastructure.



    INVESTMENTS. In Romania, the Agency for Financing Rural Investments (AFIR) has so far made payments of 7 billion Euros through the National Rural Development Program 2014 – 2020, the degree of absorption on this program exceeding 70%, AFIR announced on Monday. Beneficiaries were farmers, processors, entrepreneurs and local public authorities. The National Rural Development Program 2014 – 2020 provides non-reimbursable funds from the European Union and the government for the economic and social development of the rural area.



    BREXIT. The European Unions chief Brexit negotiator, Michel Barnier, will present the situation to the 27 member states today, following a weekend of intense talks to reach a post-Brexit trade agreement. The UK and the EU have not yet been able to resolve their differences of opinion, the BBC reports. According to the source, the details of the talks are kept secret for the time being, as negotiators fear that if they reach the press or opposition politicians, the proposals could be sabotaged before they become a reality. The EU wants this agreement, but it protects its single market, while the United Kingdom wants the agreement too, but its priority is to protect the countrys sovereignty after Brexit, the BBC also reports.



    HANDBALL. The Romanian womens handball national team meets, today, Hungary, in the main group II of the European Championship in Denmark. The two representatives occupy the last places in the group, without any points, and have no chances to qualify for the semifinals of the competition. The main group II is led by Norway and Croatia, which have both defeated Romania. The Romanian team will play the last game of the group, on Tuesday, with the Netherlands. (M. Ignatescu)


  • Jurnal românesc – 16.09.2020

    Jurnal românesc – 16.09.2020

    Peste 10.000 de
    cetăţeni români cu drept de vot din afara ţării s-au înregistrat pe portalul
    votstrainatate.ro pentru a participa la alegerile parlamentare programate pe 5
    şi 6 decembrie. Dintre aceştia mai mult de 7.800 au optat pentru votul prin
    corespondenţă şi circa 2.300 pentru cel clasic, la urne. Autoritatea Electorală
    Permanentă şi Ministerul de Externe desfăşoară în ultima perioadă o campanie de
    informare prin care le recomandă conaţionalilor din străinătate să opteze cu
    încredere pentru votul prin corespondenţă, ca modalitate sigură şi comodă de
    exprimare a voinţei electorale la distanţă, fără cozi, fără deplasări, fără
    costuri şi, mai ales, fără riscuri în contextul pandemiei provocate de noul
    coronavirus. Informaţii privind procedura de înscriere sunt disponibile pe
    portalul votstrainatate.ro, iar cei care au întrebări sau sesizări le pot
    transmite la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro. Perioada de Înscriere
    ca alegător în afara graniţelor ţării se încheie la data de 21 septembrie.




    Liga Studenţilor
    Români din Străinătate şi Autoritatea Electorală Permanentă au încheiat un
    acord de parteneriat care vizează derularea de acţiuni şi proiecte în
    beneficiul studenţilor români din afara ţării, consultări pe teme de interes şi
    constituirea unor grupuri de lucru care au ca obiectiv promovarea drepturilor
    electorale în rândul acestora. Preşedintele AEP, Constantin-Florin
    Mituleţu-Buică, a apreciat că este foarte important ca tinerii să
    înţeleagă mecanismele sistemului electoral românesc, pentru că astfel vor
    dobândi o perspectivă mai nuanţată, mai amplă şi mai profundă asupra
    principiilor de funcţionare a democraţiei. La rândul său, liderul LSRS,
    Robert Stredie, a prezentat proiectele pe care Liga le are în desfăşurare,
    precum şi cele aflate în stadiul de elaborare. El şi-a exprimat
    disponibilitatea de a susţine AEP, prin intermediul comunităţii de studenţi pe
    care o reprezintă, în demersurile de informare a românilor din străinătate cu
    privire la modalităţile de votare pe care aceştia le au la dispoziţie.




    Tinerii fermieri
    români din ţară şi din străinătate pot solicita, începând din 16 septembrie,
    finanţare în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020,
    transmite Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Tinerii agricultori
    au la dispoziţie în total 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt
    alocaţi celor din diaspora. Sprijinul financiar este 100% nerambursabil, în
    valoare de 40.000 sau de 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunea exploataţiei
    agricole. Banii sunt acordaţi sub formă de sumă forfetară în două tranşe: 75%
    din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanţare şi 25% în funcţie de implementarea corectă a
    Planului de afaceri, fără a depăşi 3 ani de la semnarea Contractului de
    finanţare sau 5 ani în cazul exploataţiilor pomicole. AFIR informează că
    termenul limită până la care se pot depune cererile de finanţare este de 15
    octombrie, ora 16.00, însă acesta poate fi devansat în cazul în care valoarea
    totală a proiectelor înscrise atinge plafonul de 150% din totalul alocării
    pentru această sesiune. Instituţia precizează că atât Ghidul Solicitantului
    PNDR 2014-2020 cât şi situaţia la zi a depunerilor de proiecte pot fi găsite pe
    site-ul propriu www.afir.info.





    Alina Șerban a fost desemnată cea mai bună actriță din
    Germania, în cadrul celei de-a 8-a ediţii a Galei Premiilor Uniunii Actorilor
    din Germania. Românca a fost răsplătită pentru evoluţia din pelicula
    Gipsy Queen, în regia lui Hüseyin Tabak, în care dă viaţă
    personajului Ali, o emigrantă de etnie romă, mamă singură care luptă să le
    ofere copiilor ei o viață mai bună. Pentru acest rol actriţa s-a pregătit
    intens, a luat lecţii de limba germană şi de box. Filmul conține cea mai lungă
    scenă de pugilism filmată dintr-o singură dublă, în care Alina Șerban a
    întâlnit-o în ring pe campioana mondială Maria Lindberg. Pentru interpretarea
    din Gipsy Queen, românca a mai obținut premiul pentru Cea mai bună
    actriță în 2019 la Festivalul Internațional de Film Tallinn Black Nights,
    cel mai important eveniment de profil din Țările Baltice, precum și o
    nominalizare la Premiile Academiei Germane de Film. Actriță, dramaturg si
    regizoare, Alina Șerban este inițiatoarea teatrului cu mesaj social rom în
    România. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică
    București, Şcoala de Arte Tisch a Universităţii din New York și a obținut
    diploma de masterat la Academia Regală de Artă Dramatică din Londra. Filmul său
    de debut, Singură la nunta mea în regia Martei Bergman, a fost
    selectat la Festivalul de la Cannes în 2018.

  • Milioane de Euro pentru 20 de comune din Sălaj

    Milioane de Euro pentru 20 de comune din Sălaj

    Grupul de Acţiune Locală (GAL) Valea Someşului este un parteneriat public-privat care înglobează 20 de comune sălăjene. Activitatea lui a demarat în aprilie 2012, iar de atunci satele şi sătenii au beneficiat de sume consistente pentru investiţii.

    Ionuţ Ilieş, preşedintele Asociaţiei GAL Valea Someşului: In perioada 2012-2015 am implementat o strategie de dezvoltare locală a teritoriului, lansând peste 100 de proiecte, cu o valoare totală de 2,3 milioane Euro. In actuala perioadă de programare, 2016-2023, ni s-au alocat peste 2,3 milioane. Deja am finanţat 40 de beneficiari, cu contractele de 1.637.000 Euro. Avem ca motto Viitorul este la ţară şi îi îndemnăm pe localnici să acceseze fonduri europene pentru a-şi dezvolta exploataţiile agricole şi a creşte valoarea adăugată a produselor. Noi promovăm aceste produse pe piaţa locală şi prin lanţurile scurte de aprovizionare, deoarece depăşesc semnificativ standardele comerciale ale produselor de larg consum.

    Marfa noastră nu este fabricată industrial, ci prin reţete tradiţionale, aspect care dorim să rămână în mintea consumatorului. Avem şi un proiect social, de suflet, în valoare de 150.000 Euro +TVA, prin care vom construi un Centru de Zi pentru copii în satul Ileanda. Scopul lui va fi prevenirea abandonului şcolar, a instituţionalizării copiilor, precum şi asigurarea unor activităţi de îngrijire, educaţie, recreere, socializare şi consiliere. Contractul cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale este deja semnat şi sper ca, foarte curând, să începem lucrările. Printr-un parteneriat cu asociaţia ASSOC vom accesa fonduri din Măsura 5.2, cu care să extindem acest proiect.


    – Cine vă face proiectele?

    Noi suntem finanţatori, la fel ca AFIR, dar acest proiect social a fost întocmit chiar de GAL Valea Someşului.


  • Proiect cu fonduri europene în comuna Lovrin din județul Timiș

    Proiect cu fonduri europene în comuna Lovrin din județul Timiș

    După
    buldoexcavatorul cumpărat din bani europeni, acum a fost depus un dosar pentru
    a achiziționa un tractor care să fie dotat cu toate componentele necesare atât
    pentru deszăpezire cât și pentru tunsul ierbii ne spune primarul comunei Lovrin,
    Vasile Graur:


    Acum, tot pe GAL am făcut un proiect pentru un tractor
    modern care să aibă toate componentele: cisternă, vidanjă, plug de zăpadă și
    tăietoare de iarbă pentru șanțuri, canale, să întreținem străzile. Acest
    proiect are o valoare de 96 de mii de euro. Trebuia să ne încadrăm până în 100
    de mii de euro, nu puteam să depășim suma aceasta. Finanțarea a fost aprobată
    acum urmează ca să facem procedura de licitație. Tot mai semnăm documente,
    asta-i boala noastră la români că de 6 luni de zile tot ni se cer tot felul de
    acte justificative și tot felul de documente care să ateste că nu avem datorii și
    tot ce conține dosarul ca să îl depunem la AFIR.


    Cel de-al doilea
    proiect al administrației din Lovrin este destinat încălzirii cu apă geotermală
    ne spune primarul Vasile Graur:


    Cel mai important proiect care, acum nu știu ce se va întâmpla dar sper că
    tot pe fonduri europene o să obținem finanțare pentru sistemul de încălzire cu
    apă geotermală, pentru că proiectul este în evaluare la București la Ministerul
    Fondurilor Europene. Inițial au fost evaluate proiectele care au fost cu
    alimentare cu apă pentru încălzirea instituțiilor dar noi pentru că funcționăm
    de foarte mult timp și încălzim și instituțiile și gospodăriile oamenilor, noi
    am făcut un proiect mai amplu pentru încălzirea tuturor gospodăriilor și a
    instituțiilor din comună.


    Cine vor fi
    beneficiarii acestui proiect?


    Ca instituții avem Primăria, 2 școli (liceul și școala cu
    clasele I – VIII), 2 grădinițe, dispensarul, căminul cultural, plus 120 de
    apartamente și locuințe 500 în prima fază. Deci, case care o să fie pe traseul
    conductei de apă geotermală la fiecare locuință. Ulterior, am calculat ca să
    facem extinderea și pe celelalte străzi că ambiția noastră, și nu numai ambiția,
    vrem toată comuna să fie încălzită cu apă geotermală.


    Prima fază a
    acestui proiect are o valoare de 2,5 milioane de euro iar administrația din
    Lovrin estimează că, de la momentul obținerii aprobării, în 16 luni poate
    finaliza această lucrare.




  • Un tânăr clujean, atât beneficar al programului “Tânărul fermier”, cât şi consultant

    Programul Tânărul fermier, lansat în 2015, le-a oferit şi le va oferi încă multora posibilitatea de a abandona viaţa stresantă din oraşe pentru o viaţă poate nu mai puţin stresantă dar mai sănătoasă la ţară. Un tânăr clujean a reuşit performanţa de a deveni atât beneficiar, cât şi consultant în cadrul acestui program. El se numeşte Bogdan Lung.

    În august 2015 am depus proiectul, am semnat contractul în decembrie, iar în martie mi-a fost virată prima tranşă, de 75% din suma totală de 50.000 Euro.


    Am cumpărat 11 solarii, pe o suprafaţă de 4000 metri pătraţi, plus material săditor, stoloni de căpşuni din Italia, certificaţi ecologic. Implementarea a durat cca un an de zile.


    -Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a accesa fonduri în acest program?

    În momentul depunerii cererii de finanţare trebuie să ai o exploataţie cuprinsă între 12.000 şi 50.000 SO (Standard Output). 1 SO = 1 Euro. Pentru finanţările de 40.000 Euro e necesară o exploataţie de cel puţin 12.000 SO, iar pentru cele de 50.000 Euro una de minimum 30.000 SO. În tabelele cu coeficienţi de calcul standard, un hectar de grâu este creditat cu 500 SO, pe când hectarul de căpşuni sau legume îţi aduce 7100 SO, ceea ce echivalează cu câştigul estimat pe hectar. După ce ai semnat contractul de finanţare trebuie să-ţi stabileşti domiciliul în localitatea unde se află sediul exploataţiei, neapărat în mediul rural. Dacă mai ai un loc de muncă, acesta să se afle la maximum 60 km distanţă. Vârsta solicitantului trebuie să fie de cel mult 41 de ani, neîmpliniţi la data depunerii dosarului.


    -Ce trebuie făcut după întocmirea dosarului?

    Până nu demult, trebuia depus la sediile AFIR. Acum, documentaţia se poate depune şi online.

    -Ce probleme pot interveni?

    Prea puţine exploataţii din România sunt înregistrate corespunzător la Primărie, în Registrul Agricol sau la APIA. Mulţi solicitanţi de fonduri renunţă tocmai fiindcă nu se pot încadra în cerinţele legii din acest punct de vedere. In plus, e greu să întocmeşti dosarele perfect, la virgulă.


    -Programul Tânărul fermier va fi din nou funcţional?

    În acest an se deschide o nouă sesiune, după cum apare în calendarul de pe site-ul Ministerului Agriculturii. Suma preconizată este de cca 42 milioane Euro. Ghidul Solicitantului se află pe site, pentru consultare publică până în 14 martie. După aceea va apărea Ghidul în versiunea finală, iar Ministerul va trebui să anunţe care este perioada de depunere a dosarelor şi criteriile de acodare a punctajului. Exploataţiile trebuie să fie înregistrate la APIA până cel târziu în 15 mai.


  • Proiect cu fonduri europene în agricultură, la Luna, în judeţul Cluj

    Proiect cu fonduri europene în agricultură, la Luna, în judeţul Cluj

    Banii europeni sunt disponibili nu doar în sume foarte mari, pentru companii, oraşe sau judeţe, ci şi pentru micii întreprinzători. Un astfel de exemplu avem în comuna Luna, din apropierea Câmpiei Turzii, unde d-na Felicia Tulai a început de mai mulţi ani o afacere cu uleiuri presate la rece, de mare succes, pe care acum doreşte s-o extindă. Iată cum:

    Anul acesta am accesat un proiect pe Măsura 4.2, de modernizare a unităţii de producţie. La noi, 80% din proces este manual, cu excepţia preselor, de dimensiuni mici, cu melc, folosite exclusiv la obţinerea uleiurilor prin presare. Am decis să facem acest proiect pentru a achiziţiona încă două prese, un selector şi o linie de îmbuteliere, pe care ne-o dorim. Am apelat la serviciile unei firme de consultanţă, care ne-a costat cca 8.000 de lei, fiindcă eu sunt de părere că un drum bătătorit e mai uşor de parcurs decât unul nou. Cred că nu ni s-au solicitat mai multe documente decât ar fi fost normal şi am avut un consultant foarte bun, astfel că am înţeles fiecare etapă prin care am trecut.

    Un prim set de documente ne-a fost solicitat înainte de depunerea proiectului, apoi altul după ce proiectul a intrat în analiză, plus vizita celor de la AFIR, iar după aprobarea dosarului am depus încă un set de documente, pe care le-am obţinut în două luni de zile. In prezent, aşteptăm semnarea contractului, astfel încât să putem începe achiziţiile dorite. Primul pas l-am făcut la începutul lui ianuarie, înregistrarea pe site-ul AFIR, iar acum, la final de octombrie, cred că vom semna documentul final. Finanţarea pe care o solicităm este de 112.000 Euro, nu mai mult, fiindcă ne limităm la cât ne este plapuma. Am ţinut cont de faptul că un astfel de proiect presupune o cofinanţare de 50%, la care se adaugă TVA-ul, pe care tot noi îl plătim. E adevărat că TVA va fi recuperat, dar sunt costuri pe care trebuie să ţi le permiţi ca să accesezi banii europeni.


  • Proiecte cu finanțare europeană în Slatina Timiș

    Proiecte cu finanțare europeană în Slatina Timiș

    Caraş-Severinul, ca de altfel şi în celelalte judeţe din ţară se confruntă cu fenomenul de depopulare din mediul rural. În ultimii ani, autorităţile au încercat să reducă decalajul dintre sat şi oraş şi au accesat o serie de proiecte menită să îmbunătăţească viaţa la ţară. Primarul comunei Slatina Timiş, Gheorghe Roma, spune că are în implementare 5 proiecte cu finanţare europeană:

    Fiecare proiect se află în diferite stadii de implementare, iar două dintre ele sunt chiar finalizate, urmând a fi puse în funcţiune. Este vorba de Grădiniţa din Slatina Timiş, în valoare de 300 de mii de euro şi Căminul cultural din Sadova Veche, tot cu o valoare de 300 de mii de euro. Au fost finalizate cu succes, a fost făcută inclusiv recepţia la terminarea lucrărilor şi urmează vizita în teren a finanţatorului, a reprezentantului Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Un alt proiect, cu o valoare de 1 milion de euro se referă la moderizarea drumului comunal şi străzi în Ilova, care cuprinde şi reabilitarea a trei străzi din Slatina Timiş. Lucrările trebuiau începute la începutul lunii septembrie şi aşteptăm ca firma care a câştigat licitaţia să intre în teren. Termenul de finalizare este 14 mai 2020. Sperăm să ne încadrăm în termen. Investiţia este realizată tot de AFIR.



    La Slatina Timiş se încearcă şi alte lucrări de înfrumuseţare a comunei, tot cu fonduri europene.

    Avem în lucru un proiect de modernizare a spaţiilor publice exterioare, realizat în proporţie de 50%. Sperăm ca până la sfârşitul lunii noiembrie să-l finalizăm. Este vorba de reabilitarea parcului central, modernizarea zonei centrale şi de intrare în comună, locuri de joacă pentru copii, modernizarea zonei de la Monumentul eroilor. Este un proiect tot cu fonduri europene, cu o valoare de 100 de mii de euro, a mai declarat primarul Gheorghe Roma.

    Slatina Timiş este doar un exemplu, însă autorităţile locale din Caraş-Severin au accesat zeci de proiecte de dezvoltare rurală. Prefectul judeţului, Matei Lupu spune că această abordare a generat şi riscuri, dar este încrezător că proiectele de infrastructură vor fi duse la capăt.

    Matei Lupu: Sunt multe proiecte în derulare în Caraş-Severin. Ca şi primar, îţi doreşti să faci multe. Faci 4-5 proiecte, multe dintre ele se aprobă şi te trezeşti că nu ai cofinanţare. În plus, lipsesc şi firmele de contrucţii, iar problemele încep să apară. Eu cred că se vor rezolva, chiar dacă vor exista depăşiri ale termenelor de execuţie. E bine că sunt proiecte, e bine că judeţul se dezvoltă, inclusiv cu fonduri europene.