Radio România Internațional

Tag: AFIR

  • Fondurile europene – o necesitate în mediul rural

    Fondurile europene – o necesitate în mediul rural

    În inima Bărăganului în comuna Ciochina, județul Ialomița autoritățile locale au realizat că dezvoltarea depinde de accesarea fondurilor europene. Vasile Câmpulugeanu, primarul comunei Ciochina, județul Ialomița:

    Am beneficiat de un proiect privind sistemul public de apă la nivelul comunei Ciochina, finanțat din fonduri europene. Este un sistem de aproximativ 45 km, funcțional, performant și vreau să menționez faptul că avem aproape 1420 de case racordate la sistemul public de apă. Sistemul deservește întreaga comună iar valorea proiectului a fost de peste 100 miliarde lei vechi.

    Anul trecut autoritățile locale au accesat fonduri europene pentru refacerea infrastructurii rutiere. Vasile Câmpulugeanu, primarul comunei Ciochina, județul Ialomița: Una din marile probleme ale comuității este infrastructura rurală. Am demarat acest mare proiect, dar ca să demarezi un proiect ai nevoie de alte înainte și anume: a trebuit să facem lucrările topografice pe 45 km pentru că este o lucrare de bază de la care pleci, studiile geo și imediat după ce le-am finalizat am demarat un proiect de reabiltare drumuri. Proiectul se intitulează ,,Modernizare drumuri de interes local prin metode alternative, comuna Ciochina, județul Ialomița. Am finalizat proiectul, suntem în faza în care trebuie să depunem cererea la Ministerul Dezvoltării pentru că acest proiect se desfășoară prin programul PNDR 2.

    De ce anume ar mai fi nevoie în comună?

    Ion C. Vasile, consilier în cadrul Primăriei Ciochina, județul Ialomița: Am avea nevoie de canalizare. Este un proiect mai amplu. Vrem să începem cu satul de centru Ciochina și deja am luat legătura cu consultantul și vrem ca acest mare proiect să se desfășoare prin AFIR. Aici există o sumă fixă, un milion euro și din discuţile pe care le-am purtat sper să relizăm 11 km de drum ceea ce ar însemna că am finaliza satul de centru al comunei Ciochina.


  • Investiții în pomicultură

    Investiții în pomicultură

    Proiectele cu finanțare europeană pentru sectorul pomicol se așteaptă să aducă aproximativ 35.000 de ha cu plantații noi. Prin PNDR 2014-2020, au început să apară timid suprafețe pomicule cultivate în sistem superintensiv, dar pe suprafețe mici, ne-a spus Ioan Oprea, reprezentant Asociația pomicultorilor Dâmbovițeni.

    Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru investiții în exploatații pomicole finanțate prin submăsura 4.1a din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR. Suma totală propusă pentru sesiunea următoare este în valoare de 51 013 150 euro.

    Versiunea finală a Ghidului vine cu o serie de clarificări cu privire la dimensiunea economică a exploatațiilor agricole pentru solicitanții care depun mai multe proiecte în aceeași sesiune. O noutate în ceea ce privește investițiile ce pot fi sprijinite prin intermediul acestei submăsuri este reprezentată de introducerea speciilor dud și goji, specii în cazul cărora pentru cheltuielile generate de înființarea plantațiilor se va aplica procedura de achiziții de bunuri și servicii a AFIR.

    De asemenea, AFIR va obține Extrasul de Carte Funciară aferent imobilului pe baza datelor cadastrale înscrise de către solicitant în Cererea de Finanțare, în secțiunea dedicată. Se recomandă tuturor solicitanților să analizeze Ghidul cu atenție pentru a putea, ulterior, să completeze corect cererile de finanțare și să prezinte toate documentele solicitate.

    Ioan Oprea, președintele Asociației pomicultorilor Dâmbovițeni a spus: Marea parte a plantațiilor sunt îmbătrânite, dar încet, încet pe suprafețe mici, având acele proiecte, au început să apară și la noi acele plantații cu densitate mare, superintensive, pe suprafețe mici.

    Prin intermediul submăsurii 4.1a, se acordă fonduri nerambursabile de maximum 1.050.000 de euro, cu o intensitate a sprijinului acordat de 50%, cu majorare până la 90% din totalul cheltuielilor eligibile, în funcție de beneficiar (tânăr fermier/ forme asociative) și de investiție (ecologică/ investiții în zone cu constrângeri naturale etc.). Solicitanții din teritoriul ITI Delta Dunării vor putea depune proiectele în cadrul sesiunii deschise la nivel național, cu respectarea Strategiei ITI.

    Precizăm că pe pagina de internet www.afir.info (secțiunea Investiții PNDR), au fost publicate alături de versiunea finală a Ghidului solicitantului şi anexele aferente acestuia, necesare pentru întocmirea unui proiect, inclusiv Cererea de Finanțare pe care beneficiarii o pot testa și pregăti în vederea depunerii.


  • Peste 35 milioane de euro disponibile pentru procesarea produselor agricole

    Peste 35 milioane de euro disponibile pentru procesarea produselor agricole

    Agenția pentru
    Finanțarea Investițiilor Rurale     anunță lansarea sesiunii de primire a
    proiectelor de investiții în procesarea
    și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole    ,
    prin intermediul schemei GBER aferente submăsurii 4.2 din cadrul PNDR 2020, în
    perioada 21 decembrie 2018 – 30 iunie 2019.


    Fondurile
    totale disponibile pentru această sesiune sunt de 35.348.504 euro, împărțite
    astfel: 21.209.103 euro pentru
    dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și de comercializare a
    produselor agricole și 14.139.401 euro pentru crearea de noi unități de
    procesare a produselor agricole.


    Călin
    NUȚU, directorul Direcției Relații Publice în cadrul AFIR, a declarat: Începând din 21 decembrie 2018, procesatorii
    pot depune online la AFIR solicitări de finanțare a proiectelor pentru
    investiții în procesarea produselor agricole pentru obținerea de produse
    neagricole, respectiv pentru: fabricarea pâinii, a prăjiturilor, a produselor
    proaspete de patiserie, fabricarea înghețatei, a sorbetului, fabricarea
    produselor din cacao, a ciocolatei și a produselor zaharoase, fabricarea alimentelor
    pentru utilizări nutriționale speciale, de exemplu lapte praf, alimente fără
    gluten , dar și fabricarea unor băuturi, cum ar fi berea artizanală. O
    investiție poate obține până la 2,5 milioane de euro prin PNDR, respectiv prin schema GBER aferentă submăsurii 4.2 .





    Pragul de calitate lunar pentru depunerea unui
    proiect este de 65 de puncte (21 decembrie 2018 – 31 ianuarie 2019) și scade
    treptat până la pragul minim de depunere de 15 puncte (1 – 30 iunie 2019).
    Depunerea proiectelor se realizează online pe site-ul AFIR.


    Toți
    cei interesați să pregătească documentația în vederea depunerii proiectelor pot
    consulta Ghidul solicitantului și anexele pentru schema GBER aferentă
    submăsurii 4.2, documente publicate pe pagina de internet, www.afir.info, la
    secțiunea Investiții PNDR.



  • 769 de milioane de euro pentru investiții non-agricole în mediul rural

    769 de milioane de euro pentru investiții non-agricole în mediul rural

    Agenția pentru
    Finanțarea Investițiilor Rurale a primit online peste 8.600 de solicitări de
    finanțare pentru investiții în crearea și
    dezvoltarea de activități non-agricole în mediul rural, prin
    intermediul submăsurilor 6.2 și 6.4 din cadrul Programului Național de
    Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Valoarea
    fondurilor europene solicitate prin cele două linii de finanțare este de 769 de
    milioane de euro. Astfel, în urma selecției proiectelor, AFIR a încheiat
    contracte de finanțare pentru investiții non-agricole cu 3.025 de antreprenori,
    în valoare totală de 271 de milioane de euro.


    Adrian Chesnoiu, director
    general AFIR, a precizat:


  • 26 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonei montane prin PNDR

    26 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonei montane prin PNDR

    Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
    reamintește tuturor celor interesați că în această perioadă sunt fonduri prin
    Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, pentru investițiile în
    exploatații agricole (sM 4.1), componenta sector vegetal (zona montană), care
    beneficiază de o alocare de 26 de milioane de euro, fiind depuse solicitări de
    finanțare până acum de 11,8 milioane de
    euro.


    Cât de
    importante sunt aceste investiții pentru dezvoltarea zonei montane, ne-a spus
    Claudiu Frânc, președintele Federației crescătorilor de bovine din România:


  • Stop fraudei cu fonduri UE

    Stop fraudei cu fonduri UE

    Colegiul comisarilor a hotărât să
    înregistreze inițiativa cetățenească europeană intitulată Stop fraudei cu
    fonduri UE și utilizării abuzive a acestor fonduri


    Propunerea de inițiativă cetățenească vizează aplicarea unor
    controale sporite și a unor sancțiuni mai severe pentru a proteja interesele
    financiare ale Uniunii în statele membre care nu participă la Parchetul
    European.


    În decizia colegiului se precizează
    că declarațiile de susținere ar trebui să fie colectate pornind de la premisa
    că acestea sprijină propuneri care nu fac diferențieri între state membre
    exclusiv pe baza participării sau a neparticipării acestora la Parchetul
    European. Acest lucru se explică prin faptul că, în temeiul tratatelor, actele
    juridice nu pot face diferențieri între state membre exclusiv pe baza
    participării lor la o formă de cooperare consolidată. Nu sunt admise decât
    diferențierile justificate în mod obiectiv, de exemplu în cazul în care există
    niveluri diferite de protecție a intereselor financiare ale Uniunii.


    Decizia Comisiei de a înregistra
    inițiativa privește doar admisibilitatea juridică a propunerii. Comisia nu a
    analizat conținutul său, în această etapă.


    În România, în privința fraudelor
    cu fonduri europene s-au înregistrat cazuri asupra cărora domnul Călin Nuțu,
    responsabil relații publice în cadrul Agenției pentru finanțarea investițiilor
    rurale, atrage în mod special atenția beneficiarilor: În ultima vreme, am
    identificat situații grave în care oameni de bună-credință au fost realmente
    înșelați și păgubiți de diferite persoane al căror scop evident că nu a fost
    decât acela de a induce în eroare și de a-și însuși sume de bani prin fraudă.
    Suntem preocupați de această situație și atrag atenția că, la orice nelămurire
    sau suspiciune, trebuie adusă la cunoștința Agenției pentru Finanțarea Investițiilor
    Rurale, de către cei care doresc să acceseze sau au accesat PNDR, să ia
    legătura cu colegii mei din structurile teritoriale, să verifice dacă
    informațiile sunt veridice. Subliniez faptul că toate contractele de finanțare
    se semnează la sediile Centrelor Regionale sau ale Oficiilor Județene ale AFIR,
    după caz, și niciodată în altă parte.



    Înregistrarea inițiativei a avut loc
    ieri, 27 septembrie 2018, și este punctul de plecare al unui proces cu durata
    de un an, în care organizatorii vor strânge semnături în sprijinul inițiativei
    propuse.


  • 203 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole

    203 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole

    Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale anunță deschiderea sesiunii
    de primire a solicitărilor de finanțare a
    investiţiilor pentru procesarea produselor agricole la nivel național,
    inclusiv pentru teritoriul ITI – Delta Dunării, în perioada 3 august 2018 – 31
    ianuarie 2019.


    Fondurile nerambursabile în
    valoare totală de 203 milioane de euro
    sunt asigurate prin submăsura 4.2 Sprijin
    pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole din
    Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Pentru dezvoltarea
    şi modernizareacapacităţilor de
    procesare şi de comercializare sunt alocate 81,2 milioane de euro și
    121,8 milioane de euro pentru crearea de noi unităţi
    de procesare.


    Gabriel Gârban, șeful biroului
    de presă din cadrul AFIR, ne-a spus: Procesatorii
    au acum la dispoziție fonduri nerambursabile pentru înființarea sau
    modernizarea unităților de procesare a produselor agricole. Ne aflăm într-un
    moment în care producem foarte multe materii prime, dar acum trebuie să facem
    pasul firesc către investiții în centre de colectare, de procesare, în unități
    care pot asigura un lanț alimentar integrat. În România sunt foarte mulți
    producători agricoli cărora trebuie să le oferim posibilitatea de a-și procesa
    produsele, astfel încât să crească valoarea muncii lor. Din dorința de a veni
    în sprijinul solicitanților de fonduri, am implementat încă o simplificare a
    procesului de accesare prin semnarea unui acord de colaborare cu Agenția
    Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin care AFIR va solicita
    extrasul de carte funciară aferent
    imobilului, pe baza datelor cadastrale înscrise de către solicitant în Cererea
    de finanţare. Pot spune că suntem prima instituție care a inițiat un
    asemenea acord.





    Prin intermediul sM 4.2
    solicitanții pot obține sprijin financiar nerambursabil
    de 50% din totalul
    cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative și de 40% pentru alte întreprinderi. Sprijinul
    acordat nu va depăși 1.000.000
    euro/ proiect pentru IMM, 1.500.000
    euro/ proiect pentru alte întreprinderi
    sau 2.500.000 euro/ proiect
    pentru forme asociative (cooperative și grupuri de producători). În cazul
    investițiilor care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de
    solicitant) finanțarea poate ajunge până la 2.500.000 euro/ proiect.


  • Gestionarea gunoiului de grajd

    Gestionarea gunoiului de grajd

    Depozitarea gunoiului de grajd
    provenit din exploataţiile agricole se face în sistem individual sau comunal,
    conform prevederilor Codului de bune practici agricole privind protecţia apelor
    împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. Astfel, fermele zootehnice
    mici şi medii pot folosi, ca sistem individual pentru depozitarea gunoiului de
    grajd, modelele tehnice prezentate în Ghidul depozitării gunoiului de grajd în
    ferme individuale    , elaborat de Ministerul Apelor şi Pădurilor.


    Prin PNDR 2014-2020, sunt
    finanțate submăsurile 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor
    fermieri    , precum și 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, unde sunt
    acceptate şi amenajările de tip compost cu pat de paie sau întăritură de
    pământ, precum şi grămezile de compost cu folii de plastic, acestea
    încadrându-se ca platforme de gestionare a gunoiului de grajd în sistem
    individual. De asemenea, Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) a
    făcut precizarea că fermierii care deţin platforme individuale pentru
    depozitarea gunoiului de grajd, amenajate după modele tehnice agreate, nu au
    obligaţia de a încheia un contract cu o platformă comunală pentru gestionarea
    gunoiului de grajd.


    Domnul Claudiu Frânc,
    președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România, ne-a declarat: În sfârșit, acum, citind
    mult mai atent Regulamentele Europene (RE) referitoare la reglementarea privind
    gestiunea azotului, pentru că noi aici discutăm de nitrații, nitriții, în
    gestiunea azotului din reglementarea europeană, în RE se spune foarte clar: tot
    ce există zonă montană nu intră sub incidența acestor reglementări. Pe aceasta
    am reușit să o găsim, clar, negru pe alb scrisă în regulament și împreună cu
    AFIR și cu Autoritatea de Management, pentru toate proiectele care se derulează
    pe submăsura 6.3, în zona montană, la fel cum e derogarea aplicată pentru aria
    protejată Delta Dunării, nu o să fie nevoie de acele platforme de dejecții
    permanente, definitive.


    Conform legislaţiei în vigoare,
    platformele individuale trebuie să aibă o bază impermeabilă, să fie prevăzute
    cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare pentru evitarea oricărui risc de
    poluare a apelor cu nitrați din surse agricole. De asemenea, amenajarea trebuie
    să aibă o capacitate suficientă de stocare, dimensionată în raport cu efectivele
    de animale din fermă, care să asigure depozitarea gunoiului de grajd pentru o
    perioadă mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea pe
    terenul agricol a îngrăşămintelor organice.


  • Fonduri de peste 62 de milioane de euro pentru fermele mici și tinerii fermieri

    Fonduri de peste 62 de milioane de euro pentru fermele mici și tinerii fermieri

    Agenţia
    pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunță lansarea sesiunilor de primire a solicitărilor
    de finanțare pentru tinerii fermieri și pentru dezvoltarea fermelor mici prin
    Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, începând de astăzi 1
    august 2018.


    Fondurile totale disponibile pentru sesiunea din acest an
    prin submăsura 6.1 Sprijin
    pentru instalarea tinerilor fermieri și 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici sunt în valoare de 62,5
    milioane de euro, iar intervalul de primire a cererilor de finanțare este
    cuprins între 1 august 2018, ora 9:00 și 31 decembrie 2018, ora 16:00.


    Gabriel Gârban, șeful biroului de presă din cadrul Agenției de Finanțare a
    Investițiilor Rurale, ne-a spus: Tinerii fermieri și fermele mici sunt doi
    piloni importanți care pot susține dezvoltarea durabilă a mediului rural
    românesc. Având în vedere că nevoia de fonduri europene este mult mai mare
    decât alocarea pe care o avem la dispoziție, am stabilit împreună cu
    Autoritatea de Management pentru PNDR praguri de calitate lunare, astfel încât
    să putem finanța cele mai bune proiecte. Dorim să prioritizăm acele planuri de
    afaceri care au șanse mari să se materializeze în investiții ce se pot dezvolta
    pe termen lung. Așa cum am afirmat și cu alte ocazii, lansăm în acest an
    ultimele apeluri de primire a proiectelor pentru tinerii fermieri și le recomandăm
    tuturor solicitanților să completeze cu atenție cererile de finanțare și,
    ulterior, să respecte cu strictețe planul de afaceri pentru care au primit
    finanțarea PNDR.



    Alocarea financiară disponibilă tinerilor fermieri
    în sesiunea 2018, prin sM 6.1, este de 11 milioane de euro. Primul prag de
    calitate lunar (aferent perioadei 1 – 31 august 2018) este de 90 de puncte și
    scade treptat până la pragul minim de depunere de 25 de puncte, în intervalul 1
    – 31 decembrie 2018, cu încadrare în alocarea bugetară.


    Fondurile alocate în sesiunea 2018 prin sM 6.3
    pentru investiții în dezvoltarea fermelor mici sunt în valoare de 51,5 milioane
    de euro, din care 3,71 milioane de euro sunt disponibili solicitanților din
    teritoriul ITI – Delta Dunării. Pragul de calitate pentru prima etapă lunară (1
    – 31 august 2018) este de 55 de puncte și scade până la pragul minim de 15
    puncte, în perioada 1 – 31 decembrie 2018.


  • Seră hidroponică realizată cu fonduri europene

    Seră hidroponică realizată cu fonduri europene

    Un tânăr de doar 22 de ani a avut inițiativa și curajul să investească într-o seră unde legumele, în cazul nostru roșiile, vor fi crescute pe un substrat hidroponic din nucă de cocos. Investiția a fost realizată cu fonduri europene în procent de 70%, contribuția beneficiarului, Robert Munteanu, fiind de 30%, după cum ne-a spus chiar fermierul.

    Zilele
    acestea, în localitatea Toboliu din județul Bihor, a avut loc inaugurarea unei sere legumicole pentru cultura de
    tomate în sistem hidroponic. Investiția a beneficiat de
    finanțare prin submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole din
    cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.




    Valoarea
    totală a investiției contractate în iunie 2017 se ridică la 729.096 de euro, din care
    489.339 de euro reprezintă finanțarea nerambursabilă obținută din PNDR 2020.
    Din punctul de vedere al tehnologiilor aplicate, investiția este una dintre
    cele mai importante din vestul și nord-vestul României și este prima seră
    hidroponică realizată până în acest moment în județul Bihor.


    Robert
    Andrei Munteanu, reprezentantul societății Valentino Land SRL, ne-a declarat: Ideea
    a venit de la sine, având terenul lăsat moștenire de bunicii mei. Gândindu-ne
    ce am putea dezvolta pe terenul respectiv, am ajuns la ideea de a depune un
    proiect european, pe urmă ne-am gândit – ce anume? -, am ajuns la construcția
    unei sere, pe urmă am ajuns la – ce să cultivăm în seră? – roșii cherry.


    Reporter:
    Proiectul l-ați depus în anul…?


    Robert
    Munteanu: În 2015. S-a depus proiectul, am devenit eligibili, s-au făcut
    verificările necesare și am primit aprobarea.


    Reporter:
    Aprobarea cum este?


    Robert
    Munteanu: 70% nerambursabil, 30% aport propriu.


    Investiția
    societății Valentino Land SRL, finanțată de AFIR prin sM 4.1 din cadrul PNDR
    2020, presupune construcția și dotarea unei sere legumicole cu o suprafață de
    2.688 mp și ale spațiului tehnic aferent, pentru cultura de tomate în sistem
    hidroponic. De asemenea, prin proiect au fost prevăzute cheltuieli cu
    asigurarea utilajelor necesare serei, precum și pentru împrejmuirea
    perimetrului acesteia.


    Sera
    de tomate este dotată cu cele mai moderne sisteme existente pe piață. Printre
    dotările aferente serei, se numără: cărucioare pentru recoltare, jgheaburi de
    cultură cu substratul aferent, echipamente pentru cântărire și etichetare,
    aparate automate pentru livrarea tomatelor etc.


    Sera
    este acoperită cu folie triplu stratificată în dublu strat și cu o pernă de aer
    pentru o izolare termică mai bună. Cultura în cadrul serei este în sistem
    hidroponic, în substrat de fibră de cocos, și este asistată de o stație de
    fertilizare total automatizată. Ca urmare a implementării proiectului,
    societatea estimează o producție anuală de tomate de aproximativ 100.000 kg.


    Prin
    implementarea acestui proiect, s-a asigurat crearea a trei locuri de muncă,
    introducerea pe piață a produselor românești și creșterea prestigiului
    localității.


  • 15.07.2018

    15.07.2018

    DIICOT – Le président roumain, Klaus Iohannis, décidera dans le courant de la semaine prochaine s’il accepte ou pas à la tête de la DIICOT, chargé d’examiner les infractions de terrorisme et de crime organisé, le procureur Felix Banila, proposé par le ministre de la Justice, Tudorel Toader. Quant au futur président de la DNA, Klaus Iohannis a invité le ministre de la Justice à avancer une proposition. Rappelons-le, c’est Mme Anca Jurma qui a été nommée président par intérim du Parquet anticorruption après la révocation de Laura Codruta Kovesi.

    AFIR – L’Agence chargée du financement des Investissements en milieu rural, AFIR, lancera du juillet au septembre 2018 plusieurs sessions de dépôts de projets d’un montant total de presque 846 millions d’euros, selon le Ministère roumain de l’Agriculture et du Développement rural. AFIR a reçu jusqu’à présent des demandes de financement pour la période 2014- 2020 d’une valeur totale de plus 7,20 milliards d’euros et a conclu presque 50.000 contrats de financement auxquels elle a alloué 3,85 milliards d’euros. C’est par l’intermédiaire du programme national de développement rural que l’UE et le gouvernement roumain accordent des fonds censés développer le réseau rural de Roumanie. L’enveloppe financière dépasse les 9 milliards d’euros.

    Enlèvement – Un ingénieur roumain aurait été kidnappé samedi par des gens en armes, dans une attaque sur un champ pétrolifère, dans le sud-ouest de la Libye lors duquel trois autres personnes auraient été enlevées. Par la suite, deux d’entre elles auraient été relâchées, mais on ne sait pas si le Roumain est toujours retenu en otage. Le Ministère roumain des Affaires Etrangères a activé samedi la cellule de crise, mais les procédures de vérification risquent de durer en raison de la situation en Lybie. Rappelons-le, le manque de sécurité en Lybie a poussé les autorités roumaines à reloquer leur ambassade en Tunisie. Suite au renversement du Moamar Ghadaffi, en 2011, le territoire libyen se trouve partagé et sous le contrôle de dizaines de milices.

    Conseil – L’implication des jeunes dans les préparatifs de la présidence roumaine du Conseil de l’Europe au premier trimestre 2019 s’avère essentielle, a déclaré samedi, le ministre délégué aux Affaires européennes, Victor Negrescu, à l’issue d’une conférence de presse. Les consultations censées fixer les principaux objectifs de l’agenda politique de la Roumanie ont porté notamment sur des sujets tels l’amélioration du système d’éducation et de formation, l’égalité des chances dans le cas des jeunes et le renforcement de leurs capacités d’adaptation aux exigences du marché de l’emploi et la promotion des partenariats entre les institutions publiques et le milieu associatif.

    Tennis – Les Roumaines Mihaela Buzarnescu et Raluca Olaru sont les principales favorites du tournoi de tennis BRD Bucharest Open prévu du 16 au 22 juillet, à Bucarest. Buzarnescu et Olaru, dont le palmarès vient de s’enrichir d’un titre WTA lors du tournoi de Strasbourg, rencontreront au premier tour du dit tournoi le duo russo- kazakh Alena Fomina- Elena Rîbakina. Sept autres Roumaines figurent au tableau du concours de double dames. Irina Begu jouera aux côtés de Andreea Mitu, Alexandra Cadanta évoluera aux côtés de l’Argentine Maria Irigoyen, Irina Bara fera équipe avec l’Allemande Nicola Geuer, Miriam Bulgaru jouera aux côtés de la Hongroise, Anna Bondar et Elena Gabriela Ruse fera équipe avec Jacqueline Cristian.

    Water- Polo – L’équipe roumaine de water-polo affrontera celle de la Serbie, championne européenne en titre, lundi, au premier jour des Championnats européens séniors accueillis par l’Espagne du 16 au 28 juillet. Y participent les 16 meilleures équipes européennes. La Roumanie fait partie du même groupe que la Slovaquie et la Russie. Lors de l’édition 2016 des Championnats d’Europe, l’équipe roumaine de water-polo s’est classée dixième.

    Foot – CFR Cluj, championne de Roumanie au football a remporté samedi la Super-coupe de Roumanie après une victoire contre U Craiova 1948. Le match a eu lieu à Craiova. C’est pour la troisième fois que l’équipe de Cluj remporte le trophée. Elle représentera la Roumanie dans les préliminaires de la Ligue des Champions. Trois équipes évolueront dans les préliminaires de la Ligue Europa : U Craiova, la vice-championne FCSB et FC Viitorul.

    Météo– Le temps demeure instable. Des pluies et des orages sont attendus sur le nord, le centre et l’est du territoire. Les maxima du jour iront de 21 à 32 degrés.

  • Inaugurare fabrică de procesare a laptelui la standarde europene

    Inaugurare fabrică de procesare a laptelui la standarde europene

    Săptămâna
    aceasta, a avut loc inaugurarea unei fabrici de procesare a laptelui la
    standarde europene    , investiția fiind finanţată prin submăsura 4.2 Sprijin
    pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de
    produse agricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 -
    2020.


    Proiectul
    Înfiinţarea unei capacități de colectare şi procesare a laptelui pentru
    Agroserv Măriuţa SRL, din comuna Dragoeşti, judeţul Ialomiţa a prevăzut
    înființarea unei capacități de colectare, îmbuteliere și procesare a laptelui,
    cu o capacitate totală de 73.288 de litri/ zi, cantitate care se va împărți pe
    mai multe linii de produse. Este important de menționat că vor fi obținute și o
    serie de produse realizate după rețete tradiționale românești    . Din capacitatea
    totală, 37% din materia primă va proveni de la ferma proprie, cea mai mare
    parte a laptelui prelucrat (63%) fiind colectat de la alți producători privați
    existenți la nivel local și regional. În cadrul proiectului, beneficiarul şi-a
    propus inclusiv înființarea unei platforme on-line, prin intermediul căreia se
    vor putea comercializa produsele în mod direct către consumatorul final.


    Nicușor Șerban, beneficiarul finanțării
    nerambursabile de 2,46 milioane de euro, ne-a spus: Parte din dumneavoastră știți, aventura
    lapte, vacă de lapte sau, dacă vreți, în final, fabrică de lapte a început
    undeva în 1998, când având, ca să zic așa, o mică afacere la țară,am
    considerat că e necesar să am în curte, ca orice gospodar, animale, printre
    care și vacă. Așa a început cu prima vacă, s-a făcut a doua, s-a făcut a zecea.
    Am început colaborarea cu marii procesatori, prima livrare pe care am făcut-o
    la un procesator a fost de 120 de litri de lapte. Am crescut la 100 de vaci,
    astăzi mulgem 1.000 de vaci zilnic, sperăm să asigurăm pentru fabrică, cel
    puțin pentru primul an, toată producția de lapte, după care vom fi nevoiți,
    probabil, să cumpărăm lapte și de la fermierii colaboratori și mai apropiați ca
    zonă.

    De
    la demararea PNDR 2020 și până în prezent, AFIR a primit solicitări de
    finanțare a investițiilor în procesarea produselor agricole (submăsura 4.2) în
    valoare totală de 264 de milioane de euro și a încheiat contracte de finanțare
    însumând 138,38 milioane de euro. Valoarea totală nerambursabilă a plăților
    efectuate prin submăsura 4.2 este, până acum, de 46,41 milioane de euro.


  • AFIR-Portal unic cu informații privind fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală

    AFIR-Portal unic cu informații privind fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală

    Agenția
    pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – AFIR a lansat, miercuri, 11 Mai 2018,
    portalul unic Fonduri europene pentru dezvoltare rurală.
    Acesta se constituie într-o platformă online dedicată furnizării printr-un
    singur punct de acces a informațiilor utile privind modalitățile de obținere a
    fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală. Portalul poate fi
    accesat la www.finantare-rurala.ro.


    Gabriel Gârban, reprezentant Agenția
    pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a spus: Punem la dispoziția solicitanților un
    instrument online util care cuprinde informații din sfera tuturor fondurilor
    europene acordate pentru agricultură și dezvoltare rurală, fonduri gestionate
    de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin intermediul AFIR și
    APIA. Ne bucurăm că de Ziua Europei am lansat acest portal adresat tuturor
    românilor interesați de obținerea finanțărilor europene și ne dorim ca acest
    nou canal de comunicare să fie unul dinamic, adaptat la nevoia de informare a
    solicitanților și a beneficiarilor, astfel încât să putem furniza printr-un
    singur punct de acces online, în cel mai scurt timp, informații oficiale de
    interes pentru fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice.



    Noua platformă online cuprinde
    informații referitoare la sursele de finanțare disponibile pentru proiectele de
    investiții în agricultură și în dezvoltarea mediului rural, precum și pentru
    plățile directe pe suprafață, pentru plățile compensatorii de mediu și climă,
    pentru împădurire și pentru plăţile privind bunăstarea animalelor.


    Prin intermediul acestui instrument de
    informare, accesul publicului la informațiile de interes general necesare
    accesării și implementării fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare
    rurală se realizează simplu și rapid, toate informațiile utile fiind
    centralizate într-un singur site.




  • La Jucu, 25,5 milioane de lei alocați pentru investiții

    La Jucu, 25,5 milioane de lei alocați pentru investiții

    Investițiile cu
    fonduri europene și nu numai au intrat în linie dreaptă la Jucu, în județul
    Cluj. Din totalul de 25,5 milioane
    de lei, aproximativ 9 milioane de lei – 2 milioane de euro – provin din
    Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) – submăsura 7.2 – infrastructura
    de bază, restul fiind câștigați pe proiectele depuse la Ministerul Dezvoltării,
    la care se adaugă sursele proprii primăriei.


    Fondurile sunt alocate în
    principal pentru infrastructură: asfaltare drum, canalizare, pod peste Someș,
    precum și sală de sport sau baze sportive.


    Valentin Pojar, primarul
    comunei, ne-a spus: Pentru acest an, avem
    alocat un buget pentru investiți de doar 25,5 milioane de lei. Suntem în plină
    desfășurare a licitațiilor, avem deja o licitație câștigată și aș aminti câteva
    dintre proiectele pe care noi le avem scoase la licitații: canalizare centru de
    comună Jucu de Sus, canalizare Jucu-Molitură, sunt două proiecte de câte 1
    milion de euro, de la AFIR-Ministerul Agriculturii. Mai avem de la Ministerul
    Dezvoltării: un drum de 5 km de asfaltat și-un pod peste Someș, avem în plan să
    executăm patru capele la nivel de comună. Avem foarte multe proiecte, o sală de
    sport sau baze sportive. Bani există, sunt alocați, se termină licitațiile și
    ne apucăm de executat lucrările în fiecare sat.


    Din păcate, eu sunt
    primar de un an și jumătate – doi ani imediat, am pregătit proiectele, am
    întâmpinat însă unele greutăți, din punct de vedere juridic, cu terenurile. Ca
    să putem lansa proiectele, ne-am ocupat de chestiunea aceasta un an.


    Rep: Ați făcut parcelarea, tot în comună.


    V.Pojar: Si acum suntem la stadiul de a ne pune
    efectiv la lucru și să se vadă ce vrem să facem.


  • Peste 26.000 de proiecte primite și selectate de AFIR în perioada 2017 – începutul anului 2018

    Peste 26.000 de proiecte primite și selectate de AFIR în perioada 2017 – începutul anului 2018

    Pe măsurile destinate investițiilor în agricultură, au fost primite și
    selectate de AFIR peste 26.000 de proiecte în perioada 2017 -începutul anului
    2018.


    Secretarul de stat în
    ministerul agriculturii, Alexandru Potor, ne-a prezentat stadiul acestora: Dacă vorbim de partea de investiții în domeniul agriculturii, cu măsurile
    care sunt gestionate de către AFIR, fenomenul este următorul: am primit foarte
    multe solicitări din partea potențialilor beneficiari de a lansa noi măsuri de
    primire a proiectelor. Eu constat cu mare satisfacție că activitatea din 2017,
    prelungită cu începutul anului 2018, a dat rezultate, rezultate care înseamnă
    mai mult de 26.000 de proiecte care au fost primite și au fost selectate în
    perioada menționată.


    Am primit o sumă uriașă de proiecte pe perioada 2017 – începutul anului
    2018, iar toate acestea au reprezentat un efort pentru AFIR de finalizare, pe
    de o parte, a evaluării și, pe de altă parte, de conducere a plăților, pentru
    că noi nu facem la AFIR doar primire, selecție, evaluare de proiecte, facem și
    partea de plăți. Anul 2017 a fost an-record pentru România în ceea ce privește
    absorbția de fonduri. Deci, am făcut plăți foarte multe, mai mult de 1,6
    miliarde de euro au intrat pe partea de plăți de dezvoltare rurală la AFIR în
    România, în anul 2017, ceea ce a plasat țara noastră în topul absolut al
    intrărilor financiare la nivel european, pe plăți de dezvoltare rurală, pe
    agricultură și vă dați seama că lucrările acestea le facem cu aceiași oameni.


    Din fericire, toate etapele de analiză sau cvasimajoritatea etapelor de
    analiză au fost depășite, colegii mei au pus la dispoziție o analiză, este
    finalizată selecția pe investițiile dedicate instalării tinerilor fermieri -
    măsura 6.1, măsura 7, 7.2 – o reprezintă investițiile pentru infrastructura
    rutieră, apă, apă uzată și apă potabilă, apoi partea de investiții pentru patrimoniul
    cultural – măsura 7.6, măsura 4.1- este cea de investiții în ferme, 4.1 a -
    investiții în exploatații pomicole, măsura 4.2- măsura dedicată procesării
    produselor agricole.


    Toate măsurile
    prezentate au fost analizate și închise.