Tag: Africa

  • Ebola, o ameninţare globală

    Ebola, o ameninţare globală

    Îngrijorare din ce în ce mai mare şi măsuri tot mai stricte de securitate în Europa şi Statele Unite din cauza virusului Ebola, care continuă să se răspândească, riscând să devină o ameninţare globală.



    “Maladia este mai rapidă decât noi şi câştigă cursa”, avertiza, în urmă cu mai puţin de două săptămâni, şeful misiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru acţiuni împotriva Ebola, Anthony Banbury, apreciind că mii de noi cazuri sunt prognozate până în luna decembrie, în condiţiile în care bilanţul momentului se ridică la circa 9 mii de îmbolnăviri şi peste 4,5 mii de decese. El a avertizat că dacă Ebola nu este oprită acum, omenirea se va “confrunta cu o situaţie fără precedent, pentru care noi nu avem niciun plan”.



    Declanşată în luna martie, epidemia de Ebola din Africa de Vest nu a primit iniţial prea multă atenţie din partea comunităţii internaţionale, însă, odată cu decesul primului american în SUA din cauza acestei maladii şi cu înregistrarea primei contaminări în afara teritoriului african, mai exact în Spania – Europa şi Statele Unite au luat măsuri tot mai stricte de securitate pentru ca epidemia să nu scape de sub control. Cazuri sporadice ale febrei hemoragice în Europa sunt inevitabile, acest lucru având legătură cu călătoriile în statele afectate din Africa.



    Totuşi, riscurile de răspândire a acestei boli în Europa sunt foarte mici şi pot fi evitate – consideră reprezentantul OMS, Jarno Habicht: O privire generală arată că Europa este mult mai pregătită decât statele afectate din Africa. Totuşi, şi aici au loc consultări permanente, iar multe state, cum ar fi Marea Britanie, dar şi altele, au organizat exerciţii de simulare, ca să vadă cât de pregătit este sistemul lor de sănătate.”



    În urmă cu o lună, într-o rezoluţie convenită de grupurile politice ale legislativului comunitar, europarlamentarii au deplâns pierderea de vieţi omeneşti şi au semnalat că, deşi ţările africane au partea lor de responsabilitate, comunitatea internaţională trebuie să-şi ducă mai departe contribuţia la combaterea epidemiei pentru că nu este doar o problemă a continentului african, ci a lumii întregi. Deputaţii europeni au cerut atunci Consiliului de Securitate al ONU să studieze împreună cu ţările afectate posibilitatea de a trimite pe teren forţe civile şi militare sub comanda Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare.



    Bani şi ajutoare, inclusiv material medical, au fost direcţionate către ţările vest-africane afectate, precum şi pentru vecinii acestora, atât din partea Comisiei Europene, cât şi a statelor membre. De asemenea, la nivelul Uniunii a fost creat un sistem de evacuare medicală, pentru a permite ca membrii personalului medical străin infectaţi cu acest virus să fie repatriaţi cu avionul în cel mult 48 de ore şi să fie internaţi în spitale europene. Mai mult, statele UE, între care Marea Britanie, Franţa, Austria şi Belgia au răspuns la apelul Comisiei, furnizând spitale de campanie, ambulanţe, produse sanitare, echipamente de protecţie şi experţi.



    Organizaţia Medici fără Frontiere a deschis la Amsterdam un al doilea centru de pregătire pentru voluntarii care vor să plece în ţările africane afectate de Ebola, după cel din Bruxelles. După un apel făcut în urmă cu două săptămâni, organizaţia a reuşit să găsească însă doar 13 medici care să corespundă cerinţelor, din cei 200 care s-au oferit. Nu este uşor să găseşti personal medical care să vrea să meargă în Africa, virusul este foarte periculos, condiţiile deosebit de grele, iar cei puţini care se oferă trebuie selectaţi cu stricteţe, a declarat pentru presa olandeză Katrien Coppens de la Medici fără Frontiere: Experienţa este foarte importantă. Situaţia este complicată. Avem nevoie de oameni care să fie în stare să ia decizii la faţa locului.”



    În centrul de la Amsterdam, medicii sunt pregătiţi să acţioneze în condiţii vitrege, fără apă curentă şi fără electricitate, mai spune Katrien Coppens, amintind şi că în Sierra Leone, de exemplu, sunt 42 de grade, iar voluntarii trebuie să poarte costumele în acea saună. Oamenii trebuie să fie pregătiţi pentru orice.”



    Reuniţi la Strasbourg, miniştrii comunitari de externe au apreciat că epidemia de Ebola reprezintă o criză reală, care trebuie abordată la nivel internaţional. Ulterior, UE a decis numirea unui coordonator european al luptei împotriva Ebola. Până în prezent, Bruxellesul a promis să elibereze aproape 500 de milioane de euro pentru a ajuta principalele ţări afectate – Liberia, Sierra Leone şi Guineea – efort financiar considerat, însă, insuficient de către anumite ţări.



    La Washington, preşedintele Barack Obama le-a cerut concetăţenilor săi să evite isteria pe tema Ebola şi a amintit că experţii spun că cea mai bună metodă de a opri epidemia este de a o curma la sursă, în Africa de Vest, înainte de a deveni din ce în ce mai greu de controlat. Între timp, OMS a anunţat eradicarea epidemiei de Ebola în Nigeria, după 42 de zile în care nu s-a mai înregistrat niciun caz, iar prima persoană contaminată cu Ebola în afara Africii, asistenta medicală spaniolă, nu mai are încărcătura virală.



    În România, preventiv, autorităţile au decis să aloce aproximativ 5,5 milioane de euro pentru amenajarea unui spital militar de campanie, într-o zonă de lângă Bucureşti, unde să poată fi preluaţi eventualii bolnavi contaminaţi cu virusul Ebola.


  • Ebola: Senegal închide frontierele

    Senegalul a decis joi, 21 august, să închidă frontiera terestră cu Guineea și pe cea aeriană cu cele trei state din regiune (Liberia, Sierra Leone și Guineea), afectate de virusul Ebola. Decizia vine la scurt timp după ce Kenya a luat aceeași decizie pe fondul multiplicării cazurilor de infestare cu febră virală.



    Ministerul român de Externe recomandă cetăţenilor români să renunţe la călătoriile care nu sunt imperios necesare în Guineea, Liberia, Sierra Leone, iar celor aflaţi deja pe teritoriul acestor state sau în Senegal, să urmărească, în permanenţă, mesajele emise de autorităţile locale și să respecte regulile de conduită şi de igienă recomandate.


  • Epidemie de Ebola – Guineea-Bissau închide frontierele

    Autorităţile din Guineea-Bissau au închis, începând de marți, 12 august, frontierele de sud şi de est, care o despart de Guineea-Conakry, fără a se preciza perioada în care măsura va rămâne în vigoare. Totodată, pe 9 august 2014, Guineea Conakry a închis temporar graniţele cu Liberia şi Sierra Leone. Autorităţile declară că măsura a fost luată preventiv, pentru a împiedica propagarea epidemiei dinspre cele două state vecine.



    Până în prezent ţările unde virusul a fost confirmat prin analize de laborator sunt Guineea-Conakry, Liberia, Sierra Leone şi Nigeria, iar cele în care au existat cazuri prezumate, dar neconfirmate prin analize de laborator sunt Mali, Gambia și Senegal. Statele enumerate mai sus, precum şi cele din vecinătatea focarului epidemic, au dispus măsuri de prevenire şi au lansat campanii interne de informare a populaţiei.



    Ministerul Afacerilor Externe reamintește cetăţenilor români recomandarea să renunţe la călătoriile care nu sunt imperios necesare în Guineea-Conakry, Liberia, Sierra Leone, iar celor aflaţi deja pe teritoriul acestor state, să urmărească mesajele emise de autorităţile locale și să respecte regulile de conduită şi de igienă recomandate.


  • Europa noastră – 09.08.2014

    Europa noastră – 09.08.2014

    Cooperarea EU-Africa, fondurile structurale și sancțiunile împotriva Rusiei — pe agenda europeană săptămâna aceasta.




  • Africa de Vest – Epidemie de Ebola

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care călătoresc în Africa de vest cu privire la epidemia de febră virală hemoragică (Ebola) înregistrată în trei state din această regiune – Guineea-Conakry, Liberia și Sierra Leone.



    Întrucât boala este contagioasă, ţările unde virusul a fost confirmat prin analize de laborator (Guineea-Conakry, Liberia, Sierra Leone şi Nigeria), cele în care au existat cazuri prezumate, dar neconfirmate prin analize de laborator (Mali, Gambia, Senegal), precum şi celelalte state din vecinătatea focarului epidemic au dispus măsuri de prevenire şi au lansat campanii interne de informare a populaţiei.



    Este de reţinut că nu există nici vaccin, nici tratament specific împotriva virusului Ebola. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, majoritatea cazurilor de infestare cu acest virus se soldează cu decese.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să renunţe la călătoriile care nu sunt imperios necesare în Guineea-Conakry, Liberia, Sierra Leone, iar celor aflaţi deja pe teritoriul acestor state, să urmărească mesajele emise de autorităţile locale și să respecte regulile de conduită şi de igienă recomandate.


  • Africa de Vest – Epidemie Ebola

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau care intenţionează să călătorească în Africa de vest cu privire la riscul de infestare cu febră virală hemoragică (produsă de virusul Ebola).




    Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Guineea-Conakry, Liberia, Sierra Leone, confirmate prin analize de laborator, dar şi în Mali, unde există cazuri, neconfirmate încă prin analizele de laborator. Statele din vecinătatea focarului epidemic au dispus măsuri de prevenire şi au lansat campanii interne de informare a populaţiei.




    Este de reţinut că nu există nici vaccin, nici tratament eficient împotriva virusului Ebola.




    Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), majoritatea cazurilor de infestare cu acest virus se soldează cu decese. Totodată, conform comunicatelor emise de OMS începând cu primele cazuri depistate în februarie 2014, până în luna iulie 2014, numărul victimelor epidemiei este de 603.




    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să evite, pe cât posibil, călătoriile în zonele afectate de epidemie, iar celor aflaţi deja pe teritoriul statelor afectate, să urmărească mesajele emise de autorităţile locale şi să respecte regulile de conduită şi de igienă recomandate.

  • Semana deportiva 19 de marzo de 2014

    Semana deportiva 19 de marzo de 2014

    2014 ¡Saludos! y bienvenidos a la semana deportiva de hoy . Soy Simona Sarbescu y abrimos esta edición con



    Tenis



    La tenista rumana Simona Halep, semifinalista la semana pasada en Indian Wells, asciende del puesto 7 al 5 mundial, con 4.775 puntos , lo que es la mejor clasificación de la historia de una rumana en la lista de la WTA.


    Según el ranking oficial de la WTA, hecho público este lunes, las demás jugadoras rumanas ocupan las siguientes posiciones en el Top 200: Sorana Cîrstea – puesto 26 con 1910 puntos , Alexandra Cadanţu – puesto 62 con 950 puntos, Monica Niculescu –puesto 70 con 880 puntos , Alexandra Dulgheru – 128 con 491 puntos e Irina-Camelia Begu – posición 129 con 490 puntos .


    En dobles, Monica Niculescu se ha mantenido en la posición 40 con 2005 puntos, Raluca Olaru ha avanzado del puesto 62 al 61, con 1356 puntos, e Irina-Camelia Begu ha caído de la posición 66 a la 73 con 1.139 puntos.


    Para Simona Halep, el primer torneo en que participa como quinta jugadora mundial, el de Miami, EE.UU., promete ser muy difícil. Cabeza de serie 6, Simona es directamente clasificada para la segunda ronda, en la que se encontrará con la ganadora del partido entre Casey Dellacqua (Australia) y Stefanie Voegele (Suiza). Si el primer partido no parece tan difícil para nuestra tenista, los que siguen pueden ser considerados verdaderas finales. Así, en la tercera ronda podría enfrentarse a la estadounidense Venus Williams, en octavos a Cibulkova, en cuartos a Agnieszka Radwanska y en semifinales, a la ganadora entre Jelena Jankovich y Li Na. En la final, su adversaria podría ser Serena Williams! Simona no es la única rumana en el cuadro principal. Junto con ella en el torneo de EE.UU. además participan Sorana Cirstea, Monica Niculescu y Alexandra Cadantu. Una casualidad feliz es que precisamente el día en que ha alcanzado el puesto 5 mundial, Simona Halep ha sido nombrada ciudadano de honor del distrito de Constanza. Dado que estaba en Miami, la condecoración fue recibida en su nombre por el padre de la tenista, Stere Halep .



    Tras alcanzar el puesto 38 mundial en simple, en septiembre de 2011, Irina Begu muestra que podría volver al Top 100. Sus resultados de este mes lo confirman, dado que ganó 4 torneos en Brasil: dos torneos ITF de simple, en Campinas y Sao Paolo, y otros dos de dobles en Sao Paolo y Río de Janeiro, este último en el circuito WTA. Paradójicamente, a pesar de estos resultados, Begu baja dos posiciones en la jerarquía mundial, del 127 al 129. Esto se explica por el modo de cálculo de la clasificación en este momento, que es un cálculo de la verdad, es decir los tenistas deben defender sus puntos realizados el año pasado. Begu fue superada por la rusa Alisa Kleibanova, que ha subido del puesto 142 al 112, así como por la británica Heather Watson, que ha llegado al 121 desde el puesto 134.



    Rugby



    La selección de rugby Los Robles empezaron bien el enfrentamiento en Tiflis, con Florin Vlaicu que logró marcar tres veces, de penales, pero el trofeo fue adjudicado y bienmerecido por los georgianos, animados por más de 20.000 espectadores presentes en este partido. Georgia terminó el grupo con 41 puntos y Rumanía – con 38! “Los Robles ” contaron en las plazas oficiales del estadio con la presencia de Victor Ponta, el primer ministro de Rumanía. El segundo lugar coloca a Rumanía en un grupo considerado más difícil con Francia, Irlanda, Italia y Canadá, en la Copa Mundial que se celebrará en Reino Unido el próximo año.



    Balonmano masculino



    El HC Odorhei derrotó a los portugueses del Aguas Santas-Milaneza por 31-28, la noche del pasado domingo en casa en la primera ronda de los cuartos de final de la Copa Challenge. También el pasado domingo, el equipo alemán Fuchse Berlín superó al HCM Constanza por 28-26, en Alemania en un partido del grupo D de la Copa EHF.



    Deporte de aventura



    Cuatro rumanos de Bucarest han salido de viaje en la aventura de su vida: recorren el “Continente Negro” en coche. La idea surgió en vísperas de la Navidad de 2012, cuando los 4 temerarios se reunieron para planificar sus futuros viajes. ¡Vamos a cruzar África en coche! , propuso Leo y Edi, Sunay y Nutzu estuvieron de acuerdo, según señala sport.rol.ro


    Según la página web del viaje, 44africa.ro, donde 44africa representa el nombre de esta travesía, inicialmente los 4 querían salir de Bucarest hacia el sur hasta el fin del mundo. Su destino final era el punto más austral de África, Cabo de Agulhas, en África del Sur. Habrían atravesado Bulgaria, Turquía, Egipto, Sudán, Etiopia, Kenya, Tanzania, Zambia, Namibia y Sud África . ¡Mala suerte! porque les resultó imposible viajar por Egipto, donde las líneas de ferry estaban cerradas. Así, han establecido una nueva ruta han renunciado a Egipto y Sudán, pero han aparecido Uganda, Ruanda y Botswana. Los rumanos darán la vuelta al lago Victoria, partiendo desde el Monte Kilimandjaro, el Monte Kenay y terminando el viaje en las Reservas de Ngoro-Ngoro y Serengeti. Luego, desde la Cascada Victoria, viajarán a Botswana, por el Delta Okawango.


    A pesar de los costes muy altos de esta aventura, Edi, Leo, Sunay y Nutzu han logrado, por sus propias fuerzas, solucionarlo todo. Según han declarado , “Somos cuatro rumanos buenos, valientes , limpios y puros ,tanto en sentido literal como figurado, pagamos los impuestos y no hacemos negocios con el Estado”.


    Aquí ponemos fin a los deportes. Nos pueden encontrar en www.rri.ro y en FB, Radio Rumanía Internacional. Simona Sarbescu les desea ¡Feliz semana!

  • România şi decolonizarea Africii

    România şi decolonizarea Africii

    După 1945, mişcarea de decolonizare a devenit trendul principal în relaţiile internaţionale, dominaţia imperiilor coloniale fiind virulent contestată. Dar decolonializarea a însemnat începutul unor perioade de violenţă şi chiar război civil între diferite grupări politice care propuneau modele concurente de dezvoltare a noilor state, dar s-au dovedit incapabile de dialog. În puţine cazuri situaţia s-a rezolvat nonviolent, aşa cum a fost în India.



    Decolonizarea Africii a fost puternic susţinută de Uniunea Sovietică şi China, ţări comuniste în căutare de sfere de influenţă în lupta împotriva capitalismului. În majoritatea coloniilor din Africa, disputele s-au tranşat prin soluţia războiului deoarece gherilele comuniste, subvenţionate şi înarmate de către blocul comunist, au refuzat negocierile cu celelalte grupări politice. Asemenea statelor din blocul comunist, România s-a implicat şi ea în decolonizarea Africii încercând să aleagă o soluţie independentă şi să mizeze pe mişcarea ţărilor nealiniate, din care însă nu a făcut parte. Mircea Nicolaescu a fost ambasador în câteva ţări din Africa şi America de Sud şi a fost membru al delegaţiei române la ONU în Comitetul de Decolonizare. Într-un interviu din 1996 acordat Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română el s-a referit la principiile României de decolonizare a Africii.



    Relaţii ale României cu spaţiile foste coloniale au fost şi înainte de cel de-al doilea război mondial şi unele chiar foarte intense. Ele s-au intensificat după cel de-al doilea război mondial şi mai ales în contextul încercării României de a intra în lume ca ţară independentă, cu propria ei politică, în căutarea de alianţe, de interese comune. Unul din punctele acordurilor realizate cu aceste colonii şi apoi ţări africane a fost menţionarea libertăţii fiecăreia, dreptului fiecăreia de a-şi alege calea dezvoltării potrivit propriei decizii. Problema sistemului intern, a respectării lui, a fost întotdeauna menţionată în documentele noastre de politică externă.



    În cazul conflictelor civile, soluţia aleasă de diplomaţia română a fost echidistanţa, de neimplicare deschisă de partea unei grupări sau a alteia. Mircea Nicolaescu. ”La Cairo erau foarte puţine ambasade la care veneau reprezentanţi de la toate mişcările de eliberare din Africa. Toate mişcările de eliberare, indiferent de culoarea politică, din ţările africane îşi aveau reşedinţa la Cairo, în anii 1961-64. Dar numai la România şi la încă 2-3 ţări veneau şi mişcările de eliberare de dreapta şi cele de stânga. Sovieticii aveau grupul lor de clienţi care susţineau sus şi tare regimul socialist, direct sovietic. Chinezii aveau de asemenea clientela lor, ca să nu mai vorbesc de americani, mai puţin de francezi şi de englezi care erau compromişi. România, în ţările în care confruntările pe bază ideologică au fărămiţat mişcarea de eliberare cum ar fi Congo, Angola, Mozambic, Kenya, Zimbabwe şi aşa mai departe, a fost singura care a ţinut legătura şi cu unii şi cu alţii. Am avut întotdeuna canalul de dialog deschis, dar le-am spus că era treaba lor să se înţeleagă.



    Calea unei politici africane independente pe care o alesese România nu era agreată de sovietici. Dar echidistanţa propusă de România nu a fost una realistă, ca dovadă ecoul ei foarte redus, aşa cum reiese din cele afirmate de Mircea Nicolaescu. ”La proclamarea independenţei Angolei, sovieticii organizaseră o reuniune a tuturor ambasadorilor ţărilor socialiste pentru a merge în comun să prezinte omagiile lor noului preşedinte ales. Numai că reprezentantul României, ambasadorul Gheorghe Stoian, nu a acceptat să meargă cu ceilalţi şi a mers singur înaintea tututror şi a prezentat salutul şi sprijinul pentru independenţa Angolei. Pe tot parcursul frământărilor de acolo, atâta vreme cât noi am fost solicitaţi am ţinut legătura şi cu o mişcare şi cu alta şi le-am sfătuit în permanenţă în legătură cu nevoia de a se înţelege între ele. Sovieticii au mizat pe una din mişcări, americanii pe alta, chinezii au fost alături de americani şi asta a fost cauza unui război. Nu a fost aşa în Tanzania, unde maturitatea forţelor interne a fost în stare să se distanţeze egal şi de unii şi de alţii.



    Mircea Nicolaescu s-a referit şi la particularităţile Africii ale căror neglijări au dus la eşecuri, aşa cum a fost cazul Algeriei. ”În ceea ce priveşte viziunea asupra procesului de decolonizare, se rupe uneori artificial evoluţia din Africa aşa-zis Arabă de Africa aşa-zis Neagră. Nu se poate spune că Africa este numai Neagră sau numai Arabă aproape în niciuna din zonele ei. Iar în ceea ce priveşte aşa-zisa zonă Sahariană acolo este o zonă de influenţe reciproce. Este greu de făcut o asemenea separare şi din punct de vedere istoric. Unul din ultimele state africane care şi-au proclamat independenţa a fost Algeria. Puţine au fost zonele coloniale din lume care au fost incluse chiar în teritoriul naţional al ţării-metropolă, aşa cum a fost Algeria, care a fost desfiinţată ca entitate şi ruptă în trei departamente ale Franţei. Unul dintre exemplele de eşec răsunător al mişcării comuniste a fost Algeria pentru că ea nu a reuşit să înţeleagă că acolo este vorba de independenţa naţională a unui popor şi nu de o independenţă a trei departamente din Franţa.



    Implicarea României în decolonizarea Africii a însemnat însă şi alegerea unei direcţii fără perspective în a face diplomaţie. În anii ’80, izolat de lumea politică occidentală şi ţinut de la distanţă de ţările socialiste, regimul Ceauşescu a mizat mult pe cartea africană.