Radio România Internațional

Tag: ajutoare

  • Ajutoare pentru sinistraţi

    Ajutoare pentru sinistraţi

    În județele Galați și Vaslui, grav afectate de inundațiile din estul României, a fost declarată starea de alertă. Autorităţile locale pot astfel mobiliza mai uşor resurse pentru refacerea localităţilor. Potrivit datelor oficiale, sunt 26 în judeţul Galaţi şi 20 în Vaslui, iar numărul caselor inundate se cifrează la circa 6500. Repararea urgentă a caselor, a anexelor, dar și a drumurilor și podurilor distruse de inundații este o prioritate, spun autoritățile.

    Într-o ședință specială, desfășurată luni, executivul a aprobat un ajutor de urgenţă de până la 10.000 lei (circa 2000 de euro) pentru fiecare familie afectată, iar în cazul acelor familii care au pierdut pe cineva drag a fost aprobat un ajutor suplimentar de 10.000 de lei, a anunţat premierul Marcel Ciolacu

    “Suma totală a acestui prim ajutor este de 100 de milioane de lei. Îi asigur pe locuitorii afectaţi de inundaţii că nu ne vom opri până când nu vom repara şoselele şi podurile din zonă, până când nu vom reface toate locuinţele distruse, astfel încât viaţa lor să revină cât mai aproape de normal.”

    Din rezervele statului au fost alocate 214 tone de alimente şi peste 200.000 litri de apă, iar primele ajutoare au fost deja distribuite. O altă prioritate, a mai spus premierul, o reprezintă întoarcerea la școală a copiilor din localitățile afectate de inundații

    “De aceea, aprobăm eliberarea urgentă de la Rezervele Statului a patru clădiri modulare în care copiii pot învăța temporar, până când situația revine la normal. Autoritățile locale împreună cu Ministerul Educației se ocupă și vor operaționaliza rapid aceste școli temporare.”

    Au fost înființate tabere de corturi pentru sinistrați, iar mai multe instituţii au făcut apel la solidaritate cu aceștia şi au organizat puncte de colectare a donaţiilor. Crucea Roşie Română a lansat o campanie de ajutorare și a trimis deja în zonă camioane cu apă şi alimente.

    Și echipele Apelor Române acţionează în continuare în teren pentru consolidarea liniilor de apărare împotriva inundaţiilor, a anunţat Administraţia Apele Române. Pagubele produse trebuie compensate, iar Uniunea Europeană, prin Fondul de Solidaritate şi prin Mecanismul de Protecţie Civilă, va veni în sprijinul românilor şi al europenilor din celelalte state membre, a declarat, pe de altă parte, negociatorul-şef pentru bugetul Uniunii, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, care a anunţat că va cere ca bugetul multianual să fie mai flexibil, pentru a se putea acţiona mai rapid în caz de calamităţi.

  • Ajutoare de urgenţă pentru cei afectaţi de inundaţii din judeţul Galaţi

    Ajutoare de urgenţă pentru cei afectaţi de inundaţii din judeţul Galaţi

    Premierul Marcel Ciolacu a dispus sâmbătă Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat să elibereze urgent ajutoare pentru persoanele din judeţul Galaţi, afectate de inundaţiile soldate cu pierderea a 4 vieți omenești. Populaţia care suferă din cauza fenomenelor meteorologice va primi apă şi alimente pentru o perioadă de şapte zile, 50 de locuinţe modulare, 12 grupuri sanitare, paturi şi lenjerii de pat, saci de dormit şi tot ce este necesar pentru cazarea temporară.

     

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă că prioritatea este de a salva vieţi omeneşti în zonele puternic afectate de inundaţii din judeţele Galaţi şi Vaslui, el anunţând, totodată, că vor fi amplasate şi tabere provizorii pentru sinistraţi. El a vizitat sâmbătă două localități grav afectate de inundații, Pechea și Slobozia Conachi. Premierul a anunţat că, în cel mai scurt timp, după ce starea vremii se va stabiliza şi apele se vor retrage, se va trece la o evaluare primară a pagubelor, urmând să fie convocată şi o şedinţă de guvern pe acest subiect.

     

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat sâmbătă că se află în permanentă legătură cu cei responsabili să coordoneze intervenţiile în zonele inundate din ţară pentru a se asigura că sinistraţii primesc cât mai rapid asistenţa necesară, adăpost, hrană şi îngrijiri medicale. Inundaţiile severe care au afectat o mare parte din ţară au dus la pierderi de vieţi şi la daune semnificative. Ne confruntăm din nou cu efectele schimbărilor climatice, prezente tot mai des pe întregul continent european, cu consecinţe dramatice asupra oamenilor. Transmit condoleanţe familiilor îndoliate care au pierdut pe cineva drag şi un mesaj de solidaritate cu toţi cei afectaţi de această calamitate, a transmis Iohannis.

     

    Preşedintele PNL, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a mers, sâmbătă, în zonele afectate de inundaţii din judeţul Galaţi, afirmând că sentimentul de solidaritate ne face să devenim o comunitate puternică, nu doar la nivel declarativ. Deasupra politicii interne se află interesul naţional şi grija faţă de semenii aflaţi în dificultate. Suntem alături de grijile şi nevoile compatrioţilor noştri din zonele calamitate, a scris Ciucă.

     

    În urma inundaţiilor, peste 25.000 de gospodării din judeţul Galaţi se confruntă cu întreruperi ale alimentării cu energie electrică, a anunţat sâmbătă ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Aceste întreruperi au fost, în unele cazuri, efectuate la solicitarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a proteja vieţile oamenilor.

     

    Două detaşamente ale Ministerului Apărării Naţionale (MApN), dotate cu bărci de salvare şi camioane, au intervenit, în ultimele 24 de ore, în judeţul Galaţi, în sprijinul populaţiei afectate de inundaţii. De asemenea, MApN asigură transportul cu 10 camioane şi opt trailere a unor materiale din depozitele Rezervelor de Stat din Bucureşti şi Bacău către zonele afectate din judeţul Galaţi. MApN monitorizează permanent situaţia din teritoriu, având forţe şi mijloace de intervenţie pregătite să acţioneze, la cererea autorităţilor, şi în alte zone ale ţării, în situaţia manifestării unor situaţii similare, ca urmare a ploilor abundente prognozate pentru perioada următoare.

     

    Patru tabere cu o capacitate de 200 de persoane fiecare vor fi amenajate în judeţul Galaţi, pentru cetăţenii evacuaţi în urma inundaţiilor, au informat reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. De asemenea, câte două astfel de tabere vor fi amplasate în judeţele Vaslui şi Iaşi, astfel încât oamenii să poată fi evacuaţi preventiv, dacă situaţia o va impune.

     

    Din cauza inundațiilor, traficul rutier a fost oprit pe mai multe drumuri naționale și județene din judeţele Galaţi şi Vaslui.

     

    15 motopompe de mare capacitate au fost relocate în zonele afectate de inundaţii, a informat Administraţia Naţională ‘Apele Române’ (ANAR). Acestea sunt folosite pentru asigurarea scurgerii apelor în zona podurilor şi podeţelor. După caz, vor fi folosite şi pentru scoaterea apelor din gospodării. În mai puţin de 24 de ore s-au produs inundaţii-fulger de peste 150 de litri pe metrul pătrat, judeţul Galaţi, grav afectat din cauza viiturilor puternice produse în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă. Pe alocuri, nivelul apei a ajuns la 1,5 – 2 metri.

     

    Ministerul Sănătăţii a transmis mai multe recomandări pentru populaţie, având în vedere inundaţiile din ţară. Pentru mai multă siguranţă, apa din reţea se poate consuma fiartă şi răcită – apa trebuie lăsată să se răcească singură, fără adăugarea de gheaţă. În cazul în care nu este posibilă fierberea apei, dezinfecţia chimică a apei contaminate este eficientă pentru eliminarea bacteriilor şi a majorităţii viruşilor. Pentru dezinfecţia chimică se folosesc preparate cu clor. În zonele rurale, unde apa se consideră nepotabilă, se recomandă doar consumul de apă îmbuteliată sau apă potabilă asigurată de către reprezentanţii autorităţilor publice. Totodată, pentru a evita îmbolnăvirea, se recomandă populaţiei să spele în permanenţă mâinile şi ustensilele de bucătărie, să fie folosită apa clorinată pentru prepararea alimentelor şi pentru spălarea ustensilelor, să prepare laptele şi hrana bebeluşului numai cu apă sigură din punct de vedere microbiologic şi să separe alimentele neprocesate de cele gătite.

  • România trimite ajutoare în Libia

    România trimite ajutoare în Libia

    România trimite ajutoare în Libia în sprijinul supraviețuitorilor inundațiilor catastrofale produse de ciclonul mediteranean Daniel.

    O aeronavă C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române a decolat sâmbătă, 16 septembrie, cu destinația Benghazi, Libia. Este prima tranșă din ajutoarele pe care România le trimite ca asistență internațională cu titlu gratuit către această țară, afectată de inundații catastrofale.

    Şase curse vor transporta, pe această rută, 55 tone de bunuri, constând în produse alimentare și corturi. Zborurile se execută prin Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, în baza Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

    Este una dintre cele mai mari catastrofe mondiale care s-au întâmplat în ultima perioadă – a declarat șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat. În orașul Derna, unde două baraje din apropiere au cedat în urma ploilor torențiale, bilanțul este copleșitor: peste 11.300 de morți și mai mult de 10.000 de persoane dispărute. Și există risc de apariție a holerei, pentru că 1.000 de morți au fost îngropați în gropi comune, mii de cadavre au ajuns în mare, iar alte mii sunt sub ruine.


    Bilanțul uriaș al inundațiilor ar fi putut fi evitat dacă această țară, divizată de război, ar fi avut un serviciu meteorologic funcțional capabil să emită avertismente, a declarat şeful Organizației Meteorologice Mondiale.

  • România continuă să îi ajute pe refugiaţii din Ucraina

    România continuă să îi ajute pe refugiaţii din Ucraina

    Numărul unic de urgenţă 112 şi
    linia specială destinată copiilor, 119, sunt disponibile şi pentru apeluri în
    limba ucraineană. În plus, la punctele de trecere a frontierei s-au luat măsuri
    suplimentare pentru prevenirea traficului de persoane. De vineri există şi o
    platformă online pe care se centralizează ofertele de ajutor în sprijinul civililor care se refugiază în
    România din calea războiului. Noua platformă a fost dezvoltată în timp-record cu
    sprijinul a peste 600 de voluntari.

    Pe de altă parte, Executivul de la
    Bucureşti a adoptat, sâmbătă, un proiect de hotărâre privind acordarea de
    gratuităţi şi facilităţi pentru transportul rutier, feroviar, naval şi aerian al
    refugiaţilor din Ucraina.

    Poliţia de Frontieră informează că, de când a început invazia rusă în
    Ucraina, în România au intrat peste 380 de mii de cetăţeni ucraineni, din care peste
    304 mii au ieşit.

  • Retrospectiva săptămânii 27.02 – 05.03.2022

    Retrospectiva săptămânii 27.02 – 05.03.2022


    Ucraina rezistă invaziei ruse


    Lumea întreagă privește cu îngrijorare la situația din Ucraina, unde trupele ruse și-au continuat ofensiva pe mai multe fronturi. Mari orașe ale țării precum Harkov, Herson, Mariupol, dar și altele mai mici, au fost atacate și bombardate, iar situația din teren este volatilă și confuză, în funcție de surse. Sirenele au sunat în multe locuri, iar imagini televizate sau distribuite pe social-media arată distrugeri de clădiri și alte obiective, tehnică militară avariată, morți și răniți. Capitala Kiev este și ea sub asediul forțelor ruse, s-au dat lupte toată săptămâna, au fost auzite explozii, oamenii s-au refugiat în stațiile de metrou și în alte adăposturi de teamă bombardamentelor.


    Un incident extrem de grav s-a produs la centrala nucleară Energodar de la Zaporojie, unde vineri a izbucnit un incendiu în urma bombardamentelor ruse. Ucraina a anunţat că incendiul a avut loc la o clădire de cinci etaje aflată lângă centrală, dar a fost stins. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a citat autorităţile locale de reglementare în domeniul nuclear care spun că nu a fost afectat echipament esenţial, iar nivelul radiaţiilor este neschimbat. Preşedintele american Joe Biden a discutat la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski despre situaţia creată. Acesta din urmă a acuzat Moscova că recurge la teroarea nucleară şi că doreşte să repete dezastrul de la Cernobîl, informează AFP. Concluzia săptămânii, trasă de mulți specialiști, este că atacurile rusești s-au intensificat, în pofida a două runde de negocieri de pace.



    Civilii ucraineni fug din calea războiului în țările vecine


    Un număr impresionant de ucraineni, în special femei și copii, au aglomerat frontierele vestice ale țării trecând în țările vecine. Coloane imense de mașini s-au format în punctele de trecere, în pofida măsurilor de simplificare a formalităților luate de statele care îi primesc pe refugiați. Mulți dintre aceștia și-au abandonat autovehiculele și au trecut frontiera pe jos. Imagini emoționante cu mame cu copii, trăgând după ele bagaje grele făcute în pripă, se pot vedea la posturile tv din întreaga lume. Principalele țări de refugiu sunt Polonia și România. O surpriză plăcută, dacă se poate vorbi de așa ceva în condițiile date, a fost modul excepțional în care românii i-au primit pe vecinii ucraineni. Societatea civilă, în primul rând, și ulterior și autoritățile au pus la dispoziția refugiaților mâncare, apă, haine, pături, medicamente.


    Pe rețelele sociale a fost o mobilizare exemplară, mii de locuri de cazare fiind puse la dispoziția acestora de hoteluri, pensiuni și persoane particulare. Autoritățile centrale și locale au pregătit și ele spații de cazare și au deschis centre speciale de primire si informare. Un efort umanitar care a impresionat, românii fiind lăudați de presa internațională! “România a oferit un exemplu înduioşător pentru întreaga lume. Oamenii şi-au deschis uşile propriilor case pentru refugiaţi, s-au organizat prin mediile de socializare misiuni de strângere de fonduri, populaţia română este pregătită să primească refugiaţii. România nu doar că îi primeşte în casele lor pe refugiaţi, dar ajută şi Republica Moldova şi asigură generatoare de electricitate deosebit de importante pentru Moldova. România a asigurat medicamente pentru Ucraina. Dumneavoastră sunteţi un exemplu extraordinar de solidaritate în sânul Europei. Vă mulţumesc din suflet pentru exemplul dat”, a spus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în vizită la București. Ea a amintit și de Centrul umanitar care este operaţionalizat pe teritoriul României pentru sprijinirea Ucrainei și care va juca un rol foarte important, fiind un demers pe termen mediu.



    Comunitatea internațională sancționează Rusia


    Adunarea Generală a ONU a adoptat, miercuri, o rezoluţie care cere Rusiei să înceteze imediat utilizarea forţei împotriva Ucrainei. Documentul a fost votat de o majoritate covârşitoare de 141 de ţări. Dintre cele 193 de ţări membre ale organizaţiei, cinci au votat împotrivă, 35 s-au abţinut, printre care China, Cuba, India şi Africa de Sud, şi 12 au decis să nu participe la vot. Cele cinci ţări care au votat împotrivă au fost Rusia, Belarus, Coreea de Nord, Eritreea şi Siria. Parlamentul European, reunit în ședință specială, a condamnat în cei mai fermi termeni posibili invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia”. Eurodeputaţii au respins categoric retorica Moscovei care face aluzie la o posibilă recurgere la arme de distrugere în masă și i-au reamintit Rusiei obligaţiile internaţionale. Ei au avertizat cu privire la pericolele unei escaladări nucleare a conflictului.


    Noi condamnări și apeluri la pace au venit și din majoritaea capitalelor occidentale. Totodată au fost impuse noi sancțiuni economice și financiare împotriva Rusiei. Companii străine au început să plece sau să-și înghețe afacerile din această țară sau să nu mai livreze mărfuri. Alte companii, inclusiv din România, au oprit importurile și comerțul cu produse de proveniență rusească. În Rusia, primele efecte ale sancțiunilor internaționale bancare se văd deja, rubla scăzând puternic. Televiziunile au arătat cozi imense ale rușilor la bancomate, în timp autoritățile locale au restricționat cumpărările și tranzacțiile în valută. Au continuat și eforturile NATO de întărire a Flancului Estic, în România sosind, în această săptămână, primele trupe franceze, dar și avioane de luptă germane. Portugalia și Belgia au anunțat că vor disloca militari în România, sub umbrela de descurajare a NATO.




  • Ursula von der Leyen, la București

    Ursula von der Leyen, la București

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der
    Leyen, se întâlnește, astăzi, la București, cu președintele Klaus Iohannis. Pe
    agenda discuţiilor se află războiul din
    Ucraina şi sprijinul Europei pentru refugiații din ţara vecină. Oficialul
    European a ajuns noaptea trecută în România și a fost întâmpinată de premierul
    Nicolae Ciucă, cu care a avut deja o convorbire.

    Românii îi întâmpină cu
    brațele deschise pe oamenii care fug de război. Sunt aici să le mulţumesc,     a
    scris Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter.

    Şeful statului
    a anunţat recent că România va înfiinţa pe teritoriul său un centru logistic,
    care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul
    ajutorului umanitar către Ucraina şi către ucraineni. Si Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi,
    Filippo Grandi, se află azi la București

  • Guvernul a adoptat ordonanța de urgență prin care oferă sprijin cetățenilor străini

    Guvernul a adoptat ordonanța de urgență prin care oferă sprijin cetățenilor străini

    Guvernul României a adoptat, duminică, ordonanţa de urgenţă pe baza căreia se acordă sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

    Având în vedere concluziile task-force-ului organizat la nivelul Guvernului (…), având în vedere necesitatea asigurării unor condiţii adecvate pentru cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie, conform legii privind azilul în România, având în vedere necesitatea unei reglementări uniforme care să instituie norme clare referitoare la asigurarea finanţării acţiunilor de gestionare a crizelor şi reacţie rapidă, am stabilit, prin ordonanţa de urgenţă, faptul că cetăţenii străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie, potrivit legii privind azil în România, beneficiază în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locuri de cazare stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă de asigurarea următoarelor utilităţi de primă necesitate pe perioada staţionării temporare: hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală de urgenţă, dreptul de a fi inclus în programele naţionale de sănătate publică, a afirmat Bode după şedinţa de Guvern.

    Achiziţia acestor produse şi servicii se va realiza prin procedură de achiziţie publică în regim de urgenţă, iar toate cheltuielile funcţionării acestor tabere se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul IGSU şi al Ministerului Sănătăţii.

    Copiii cetăţeni străini, neînsoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România beneficiază de protecţie specială, prevăzută de legea 272 pe 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, a adăugat Bode.

    Valoarea maximă a costurilor aferente cazării în alte locaţii stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă se va aproba prin hotărâre a Guvernului.

    Pe scurt, prin această ordonanţă de urgenţă am asigurat cadrul finanţării tuturor costurilor necesare în aceste tabere temporare, unde cei care vin din Ucraina au dreptul legal să staţioneze, să fie asistaţi maxim 72 de ore şi, totodată, am precizat cum se vor stabili celelalte costuri legate de cazarea acestora după ce părăsesc aceste tabere temporare. Mai exact, vom veni cu o hotărâre de Guvern şi vom stabili cuantumul şi toate detaliile necesare, a adăugat Lucian Bode.

  • România trimite în Ucraina a doua tranșă de ajutoare

    România trimite în Ucraina a doua tranșă de ajutoare

    UPDATE

    România va suplimenta sprijinul militar şi umanitar acordat Ucrainei, ca răspuns la invazia trupelor ruse, a transmis, duminică, preşedintele Klaus Iohannis.

    România se alătură partenerilor săi în susţinerea noilor sancţiuni pentru a întări şi mai mult răspunsul nostru comun la invazia Rusiei în Ucraina. Un sprijin suplimentar militar şi umanitar urmează să fie trimis Ucrainei, a scris Iohannis, pe o pagină de socializare.

    —————————————-

    Executivul de la București a decis să trimită, duminică, în Ucraina, a doua tranşă de ajutoare, constând în combustibili, veste antiglonţ, căşti, muniţie, echipamente militare, alimente, apă şi medicamente – în valoare totală de 3 milioane de euro, a anunţat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al guvernului.

    România şi-a anunţat disponibilitatea de a prelua răniţi ucraineni în reţeaua sanitară din țara noastră.

    Şedinţa Task-force-ului este în plină desfăşurare. (…) Guvernul României a decis ca, după ce în Ucraina a ajuns deja prima tranşă de medicamente şi echipamente sanitare donate de ţara noastră, astăzi să fie transmisă o a doua tranşă de ajutoare în valoare totală de 3 milioane de euro, constând în combustibili, veste antiglonţ, căşti, muniţie şi echipamente militare, alimente, apă şi medicamente. Guvernul României anunţă disponibilitatea de a prelua răniţii ucraineni în spitalele din reţeaua militară şi civilă din ţara noastră, a declarat Cărbunaru, la Palatul Victoria.

    25.000 de cetăţeni ucraineni se află pe teritoriul României. 102 dintre aceştia au solicitat protecţia statului român, depunând cerere de azil

    Potrivit datelor pe care le avem, până la miezul nopţii, sunt 47.000 de cetăţeni ucraineni care au intrat în ţara noastră, dintre care 22.785 au ieşit deja. Aşadar, până la acest moment, de la izbucnirea conflictului generat de agresiunea militară rusă din Ucraina, sunt 25.000 de cetăţeni ucraineni care se află pe teritoriul României. Dintre aceştia, 102 au ales să solicite protecţia statului român, depunând în acest sens cerere de azil, a declarat Cărbunaru

  • Ajutoare pentru sinistraţii din Apuseni

    Ajutoare pentru sinistraţii din Apuseni

    Fenomenele meteo
    extreme din ultimele zile au produs pagube însemnate în 13 localităţi din
    vestul României, în zona Munților Apuseni, fiind afectate de viituri peste o
    sută de case. Cel mai grav încercate au fost patru comune: Ocoliş, Roşia
    Montană, Câmpeni şi Abrud. Din fericire nu au fost înregistrate victime.
    Însoțit de ministrul de Interne, premierul Florin Cîțu a mers în zonă pentru a
    evalua pagubele făcute de ape și le-a promis sinistraţilor că vor primi ajutor
    de la guvern în cel mai scurt timp

    Este un miracol că
    nu avem victime în toată această zonă, văzând ce s-a întâmplat, la 250 de
    litri, înţeleg, pe metrul pătrat. Acum urmează partea mai grea, pe termen
    scurt, să refacem tot ce s-a stricat. În primul rând, începem cu gospodăriile
    oamenilor. Toate resursele vor fi puse la dispoziţie pentru a rezolva cât mai
    repede situaţia. Am creat cadrul legal, acum cred că o lună şi ceva, prin care
    putem să dăm ajutoare fără să mai avem nevoie de o şedinţă de guvern, ceea ce
    înseamnă, că după ce primim raportul de evaluare, oamenii vor începe să
    primească susţinere financiară, materială.

    Nu lăsăm pe
    nimeni la greu, intervenim imediat, a spus și ministrul de Interne, Lucian
    Bode, care a dat asigurări că executivul poate să aloce resursele necesare
    pentru cei afectaţi și să intervină pentru ceea ce este necesar, precum
    refacerea drumurilor sau alimentarea cu apă. Meteorologii și hidrologii nu au
    vești bune nici pentru perioada imediat următoare. Ei spun că vremea rămâne
    capricioasă cel puţin până la jumătatea săptămânii, instabilitatea atmosferică cuprinzând
    treptat toată ţara. Întregul teritoriu va fi afectat de furtuni și sunt
    aşteptate din nou cantităţi însemnate de apă, mai ales în intervale scurte de
    timp, de 50-60 de litri pe metru pătrat. Sunt prognozate vijelii, căderi de grindină,
    toate aceste fenomene urmând să înceteze pe parcursul zilei de miercuri.

    În
    vestul Europei situația este și mai gravă. Echipele de salvare acţionează
    intens pentru a încerca să găsească supravieţuitori ai inundaţiilor care au
    provocat haos în Germania şi în ţările din Benelux. Sunt sute de morți și
    dispăruți, iar mii de oameni au rămas fără locuințe. Odată cu retragerea
    apelor, tot mai multe persoane date dispărute sunt găsite fără viaţă. Zeci de
    mii de gospodării au rămas fără energie electrică. În Germania, unde sunt şi
    cele mai multe victime, cancelarul Angela Merkel a promis că guvernul federal
    va furniza rapid ajutor financiar necesar pentru reconstrucţie, dar şi o
    intensificare a eforturilor împotriva efectelor schimbărilor climatice. Şi UE a
    anunţat că va contribui financiar atât în Germania, cât şi în celelalte ţări
    afectate de inundaţii, precum Belgia sau Olanda.


  • Ajutoare şi proiecte pentru Republica Moldova

    Ajutoare şi proiecte pentru Republica Moldova

    Acordul
    financiar în valoare de 100 de milioane de euro între guvernele României şi
    Republicii Moldova și-a
    încetat valabilitatea. Programul a constat într-un ajutor financiar
    nerambursabil acordat de București Chișinăului și a permis, timp de peste un
    deceniu, finanțarea unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea şi
    modernizarea a peste 1.000 de grădiniţe şi instituţii şcolare din Moldova sau
    asigurarea unei contribuţii la dezvoltarea gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect
    strategic de interconectare energetică bilaterală. Ministerul Român de Externe,
    care dă asigurări că Bucureştiul rămâne un partener predictibil şi implicat
    pentru statul vecin, subliniază că a făcut toate demersurile pentru prelungirea
    acordului din 2010. Bucureștiul îşi exprimă regretul și arată că nu a primit,
    nici în timp util și nici într-o formă concordantă, acceptul Chișinăului de
    prelungire a documentului, în pofida mai multor demersuri diplomatice.

    România
    îşi păstrează disponibilitatea pentru încheierea unui nou acord care să
    îndeplinească funcţiile celui din 2010 şi care să integreze toate protocoalele
    adiţionale vizând dezvoltarea Republicii Moldova, avansarea parcursului său
    european şi implementarea reformelor democratice. Totodată, România va continua
    să ofere cetăţenilor moldoveni sprijin direct, consistent şi dezinteresat,
    inclusiv de natură umanitară în actualul context pandemic şi să acţioneze
    pentru avansarea proiectelor strategice de interconectare. Potrivit MAE, pe durata
    ultimelor discuţii bilaterale de la jumătatea lunii martie, reprezentanţii de
    la Chişinău au invocat şi faptul că guvernul interimar al Moldovei nu ar avea
    competenţele necesare pentru încheierea acordului.

    Pe de altă parte, peste 50
    de mii de doze de vaccin anti-coronavirus, produs de compania AstraZeneca, au
    ajuns în weekend în Republica Moldova, cu titlu gratuit din partea României.
    Transportul, al doilea de acest fel, este parte a pachetului de sprijin anunţat
    de preşedintele Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei la Chişinău în decembrie anul
    trecut. Este un ajutor umanitar care vine în sprijinul Republicii Moldova în
    efortul de a limita efectele dramatice ale pandemiei, a declarat premierul
    român Florin Cîțu. El a anunțat că, în perioada următoare, vor fi trimise şi
    alte tranşe de vaccin pentru a se ajunge la cele 200.000 de doze promise.
    Bucureștiul va crea și un fond special pentru localițăţile înfrăţite din
    Republica Moldova şi va acorda sprijin pentru dezvoltarea în continuare a
    instituţiilor româneşti de presă, TVR Moldova şi Radio România Chişinău, a
    anunțat recent senatorul pentru diaspora, Viorel Badea.


  • Noi ajutoare europene pentru fermieri

    Noi ajutoare europene pentru fermieri

    Parlamentarii europeni au majorat sprijinul pe care țările Uniunii îl pot plăti fermierilor și IMM-urilor agroalimentare, în contextul crizei de COVID-19. Sumele vor fi decontate din Fondul de dezvoltare rurală al Uniunii Europene.






    Măsura de urgență, aprobată, vineri, de deputaţii europeni, va permite statelor membre ale Uniunii să utilizeze fondurile europene rămase în programele lor de dezvoltare rurală pentru a plăti o sumă forfetară unică sub formă de compensație pentru fermierii și micile întreprinderi rurale afectate în mod deosebit de criza COVID-19. Acest sprijin specific pentru asigurarea de lichidități din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală este menit să sprijine continuarea activității în sectorul agroalimentar.




    Măsura de urgență a fost propusă de Comisia Europeană ca parte a unui pachet mai amplu care să-i ajute pe agricultori să facă față efectelor pandemiei. Pentru a asigura aprobarea rapidă, Comisia pentru agricultură a cerut ca propunerea să fie votată direct în plenul Parlamentului prin procedura de urgență. Deputații au decis să aducă îmbunătățiri textului prin aprobarea de amendamente pentru a crește plafonul sumelor care urmează a fi distribuite și a oferi autorităților naționale mai mult timp pentru acordarea sprijinului.




    Astfel, compensația care poate fi plătită celor mai afectați fermierii ajunge până la 7.000 EUR, cu 2.000 EUR mai mult decât a propus Comisia Europeană. Plafonul pentru sprijinul acordat IMM-urilor agroalimentare rămâne la nivelul de 50.000 EUR, în conformitate cu propunerea inițială a Comisiei.

    Suma de finanțare a măsurii de sprijin sub formă de lichidități va fi limitată la 2% din pachetul financiar al Uniunii pentru programele de dezvoltare rurală din fiecare stat membru, în creștere față de procentul de 1% propus inițial de Comisia Europeană.




    Deputații au decis, de asemenea, să acorde mai mult timp statelor membre pentru acordarea sprijinului. A fost astfel prelungit până la 30 iunie 2021 termenul pentru efectuarea plăților (în loc de 31 decembrie 2020), iar cererile de sprijin vor trebui aprobate de autoritățile competente înainte de 31 decembrie 2020.




    Proiectul de regulament, sub forma aprobată de deputați și agreată informal de statele membre, va fi înaintat Consiliului spre aprobare finală. Odată aprobat atât de Parlament, cât și de Consiliu, noul act legislativ va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare imediat după aceea.



  • Sprijin pentru populaţia afectată de inundaţii

    Sprijin pentru populaţia afectată de inundaţii

    România,
    iulie 2018: cea mai răcoroasă lună a
    lui Cuptor din ultimii 34 de ani – sunt de părere specialiştii. Meteorologii
    precizează că perioada nu se încadrează într-un normal climatologic pentru
    luna iulie, deoarece nu s-au înregistrat temperaturi caniculare. În mod normal,
    luna iulie este cea mai caldă a anului şi mai lipsită de precipitaţii. Nu însă
    şi în acest an, când plouă aproape în fiecare zi. Meteorologii emit avertizări
    după avertizări de cod galben şi portocaliu de ploi abundente, intensificări
    ale vântului, vijelii şi vreme instabilă pentru toată ţara. Şi hidrologii emit
    numeroase avertizări atât cod galben, cât şi portocaliu de inundaţii pe mai
    multe râuri din ţară. În urma ploilor şi a vântului puternic din
    ultimele zile au fost afectate zeci de localităţi din mai mult de jumătate din
    ţară.


    Prim-ministrul român Viorica
    Dăncilă a anunţat că se vor oferi ajutoare de urgenţă pentru localităţile
    afectate de inundaţii, solicitând autorităţilor locale atenţie maximă pentru a
    interveni acolo unde se impune. În contextul ploilor abundente şi
    instabilităţii atmosferice din ultimele zile, pompierii militari au intervenit
    pentru înlăturarea efectelor de vreme rea. Salvatorii militari au acţionat
    pentru evacuarea apei din sute de locuinţe şi de curţi. Echipajele rămân
    mobilizate în condiţiile în care meterologii au prelungit valabilitatea
    codurilor galben şi portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată şi ploi
    abundente pentru cea mai mare parte a ţării. Mai multe tronsoane de drumuri
    naţionale şi judeţene au suferit din cauza vremii nefavorabile, poduri au fost
    distruse, mai multe drumuri surpate.     Cele mai afectate judeţe, în ultima
    perioadă, au fost cele din sud-estul, sudul şi centrul României.


    Maximele
    termice ale aerului au atins 32 de grade Celsius. Anul trecut pe vremea
    aceasta, România se topea sub valul de căldură care se aşternuse peste aproape
    toată ţara. Meteorologii actualizau constant codurile de caniculă, în
    condiţiile în care, erau prognozate temperaturi care depăşeau 40 de grade
    Celsius. Nici în timpul nopții temperatura nu scădea foarte mult în luna iulie 2017,
    termometrele arătând peste 20 de grade.


    Revenind la acest an, meteorologii
    extind, repetat, valabilitatea codurilor galbene şi portocalii de ploi
    abuntente şi vreme instabilă. Meteorologul Oana Păduraru: În judeţele şi zonele
    avertizate cod galben ne aşteptăm la averse, descărcări electrice,
    intensificări de scurtă durată ale vântului, ce izolat vor lua şi aspect de
    vijelie. Până la sfârşitul acestei săptămâni instabilitatea atmosferică se va
    menţine. În acelaşi timp şi în restul zonelor ţării care nu sunt sub incidenţa
    codurilor vor fi manifestări de instabilitate, dar pe arii mai restrânse şi la
    cote mai reduse    . Şi hidrologii au emis, pentru aceste zile, mai multe
    avertizări cod galben şi portocaliu de inundaţii pe mai multe râuri din toată ţara.

  • Sprijin pentru victimele cutremurului din Italia

    Sprijin pentru victimele cutremurului din Italia

    Românii afectaţi de cutremurul din Italia vor fi sprijiniţi de Guvernul de la Bucureşti. Executivul a aprobat, în şedinţă extraordinară, un prim pachet de măsuri cu ajutoare financiare, măsuri anunţate de premierul Dacian Cioloş:


    Acordăm ajutoare de urgenţă pentru rudele persoanelor decedate, totodată vom asigura sprijin şi pentru rudele celor care se deplasează din România în Italia pentru a ajuta persoanele care au fost afectate de această catastrofă. Avem totodată un ajutor specific pe care îl propunem pentru copiii care au rămas orfani; ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor este deja acolo, s-a întâlnit cu românii spitalizaţi, s-a întâlnit cu familiile celor afectaţi şi cu reprezentanţii autorităţilor de acolo.”



    Copiii rămaşi orfani vor primi câte 6.000 de euro. Câte 1.000 de euro vor primi familiile celor decedaţi, iar 10.000 de euro vor fi acordaţi pentru familiile ale căror case au fost distruse în proporţie de peste 50%. Câte 1.000 de euro vor primi şi cei care se deplasează în Italia pentru sprijinirea membrilor supravieţuitori ai familiilor afectate. Potrivit autorităţilor, aceste ajutoare se acordă la cerere, iar persoanele îndreptăţite vor adresa o solicitare misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Ministerului de Externe şi agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială.



    Premierul vrea, pe de altă parte, o analiză privind capacitatea de reacţie a României în cazul unei catastrofe similare celei din Italia şi a solicitat autorităţilor să prezinte, în două săptămâni, un document în acest sens.



    Tema consolidării clădirilor cu probleme din România, concentrate în centrul Bucureştiului şi construite în urmă cu zeci de ani după norme dovedit incompatibile cu situaţia seismică a zonei, este una recurentă. Autorităţile admit că în România sunt probleme care trenează de ani de zile în ceea ce priveşte consolidarea unor clădiri, situaţia datorându-se în mare parte reticenţei proprietarilor de a elibera temporar imobilele pentru a fi refăcute. De aceea, executivul ia în calcul iniţierea unor proiecte legislative care să schimbe această stare de fapt.



    Deocamdată, guvernul a modificat regulamentul de organizare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, fiind înfiinţate patru noi structuri, cu atribuţii în pregătirea pentru intervenţie a personalului operativ sau pregătirea populaţiei pentru situaţii de urgenţă.

  • Ajutoare pentru românii afectați de cutremurul din Italia

    Ajutoare pentru românii afectați de cutremurul din Italia

    Guvernul a aprobat măsuri suplimentare de sprijin pentru cetățenii români afectați de cutremurul din Italia, complementare celor acordate deja de statul italian. Sunt vizate familiile celor care și-au pierdut viața în seism, dar și copiii acestora, răniții, persoanele ale căror locuințe au fost distruse sau cele care nu au avut o locuință proprie și nici nu mai au unde să locuiască după seism, dar și românii care doresc să se întoarcă în România.




    Ajutoarele se acordă la cerere și au următoarele valori:


    – 10.000 euro pentru familiile sau persoanele singure ale căror locuințe proprietate personală au fost distruse în proporție de peste 50% și își mențin reședința în Italia iar cuantumul cumulat al formelor de sprijin primite din partea statului român și italian nu depășește valoarea estimată a locuinței; ajutorul se acordă și familiilor sau persoanelor singure care decid să se întoarcă in România;.



    – 1.000 euro pentru fiecare persoană decedată din familie acordată membrului supraviețuitor al familiei sau rudei până la gradul 2;



    – 1.000 euro (pentru o rudă până la gradul 2 care se deplasează în Italia pentru sprijinirea membrilor supraviețuitori ai familiilor afectate;



    – 6.000 euro pentru copiii rămași orfani în urma decesului părinților și se acordă rudelor până la gradul 4 sau altor persoane cetățeni români la care se dispune măsura de protecție specială a copilului/copiilor pentru creștere și îngrijire;



    – 3.000 euro pentru familiile sau persoanele singure care nu au locuință proprie, dar care nu mai au unde locui prin distrugerea imobilului unde locuiau, indiferent dacă aceștia decid să își mențină reședința în Italia sau să se întoarcă în România;



    – 3.000 euro pentru persoanele adulte apte de muncă care se întorc în România in vederea sprijinului acestora pentru reintegrare;



    – acoperirea cheltuielilor de spitalizare și recuperare pentru cei care nu sunt incluși în sistemul de asigurări și a căror cheltuieli nu sunt acoperite de statul italian.



    Ajutoarele de urgență se acord pentru: familiile sau persoanele singure afectate de calamitate; un membru supraviețuitor al familiei sau rudei până la gradul 2; o rudă până la gradul 2 care se deplasează în Italia pentru sprijinirea membrilor supraviețuitori ai familiilor afectate; o rudă până la gradul 4 sau altor persoane cetățeni români la care se dispune măsura de protecție specială a copilului/copiilor pentru creștere și îngrijire.



    Pentru a beneficia de ajutoare, cei interesați trebuie să completeze o cerere, model tip, disponibilă la misiunile diplomatice şi oficiile consulare sau la agenția agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, este însoțită, obligatoriu, la depunere, de copia actului de identitate al persoanei îndreptățite și de documente doveditoare care să ateste situația în care se află aceasta.



    Persoanele care și-au pierdu actele în urma seismului pot prezenta copii ale documentelor eliberate de autoritățile italiene prin care le este atestată identitatea și, în același timp, se confirmă că cele originale au fost pierdute.




    Odată cu cererea, persoanele afectate de cutremurul din Italia trebuie să depună, după caz, următoarele documente: actul constatator al gradului de distrugere a locuinței; actul constatator al decesului persoanei; actele de identitate/stare civilă care să ateste că persoana solicitantă este membru al familiei afectate; acte care dovedesc proprietatea personală a locuinței; actele de identitate ale rudelor sau persoanelor care solicită ajutorul prevăzut la art. 2 alin.(1) lit. d) și e) din Hotărârea de Guvern, precum și documentele care să ateste calitatea acestora, inclusiv încredințarea copiilor.



    Actele se depun la misiunile diplomatice, la oficiile consulare ale României sau la la agenția agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială.



    Astăzi, premierul Dacian Cioloș și ministrul muncii, Dragos Pîslaru, s-au deplasat în Italia, pentru a fi alături de comunitatea de români afectată de cutremur. Cei doi oficiali se vor întâlni cu cei patru cetățeni răniți și cu familiile de români din tabăra de sinistrați din zona Amatrice.



    În cursul serii, premierul Cioloș și ministrul Pîslaru vor participa la funeraliile de stat organizate în memoria victimelor cutremurului, alături de președintele Italiei, Sergio Mattarella, și de premierul Matteo Renzi.



    Sursa: Guvernul României

  • Efectele economice ale secetei

    Efectele economice ale secetei

    Seceta prelungită din iulie şi august a creat mari
    probleme agricultorilor români, care susţin că, pe sute de mii de hectare, în
    aproape toate regiunile ţării, culturile sunt compromise şi că pierderile s-ar
    ridica la peste 2 miliarde de euro. Meteorologii estimează că ar trebui să
    plouă două săptămâni, neîntrerupt, ca să se refacă rezerva de apă din sol. Este
    cea mai lungă perioadă de căldură şi secetă din ultimii ani. Cu excepţia unor
    judeţe din centrul şi nordul ţării, toate celelalte sunt afectate.

    Fenomenul
    este agravat de lipsa unui sistem de irigaţii care să facă faţă unor asemenea
    situaţii. În prezent, pot fi
    irigate doar 300.000 de hectare, faţă de 3,3 milioane cât se irigau în 1989. În
    aceste condiţii, guvernul de la Bucureşti este pregatit să acorde despăgubiri
    fermierilor care au culturile grav afectate de secetă.

    Premierul Victor Ponta a
    arătat că, dacă situaţia nu pare a fi foarte gravă la grâu, în schimb culturile
    de porumb vor suferi cel mai mult. În opinia şefului guvernului, efectele
    secetei din această vară se vor simţi până la sfârşitul anului, iar acestea
    trebuie compensate cu măsuri care să stabilizeze inclusiv celelalte ramuri,
    pentru a nu afecta trendul crescător pe care-l are în prezent economia.

    Fermierii români pot, primi, din aceasta vară, ajutoare pentru compensarea
    pierderilor şi din fondul de solidaritate al Uniunii Europene. Pentru aceasta,
    însă, Guvernul de la Bucureşti trebuie să prezinte Comisiei Europene date
    exacte privind urmările acestei perioade prelungite fără precipitaţii – a
    declarat comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu. Seceta
    afectează nu numai agricultura, ci şi transportul pe Dunăre, care a fost
    restricţionat din cauza scăderii debitului fluviului. Transportatorii maritimi
    sunt obligaţi să reducă viteza de deplasare, mai ales în punctele critice.

    În
    plus, vasele cu pescaje mari transferă o parte din marfă pe ambarcaţiuni mai
    mici, pentru a putea traversa zonele cu adâncime scăzută. Multe nave sunt
    blocate pe întregul şenal navigabil al Dunării – important traseu de transport
    fluvial pentru produsele petroliere şi cereale din estul spre vestul Europei.
    Seceta periclitează, în egală măsură, piscicultura şi turismul în Delta
    Dunării, unde accesul este tot mai dificil pe canale şi lacuri. Locuitorii
    acestei zone unice în Europa, inclusă în patrimoniul mondial al Unesco, au
    pierderi economice considerabile şi au cerut ajutor autorităţilor să le reducă
    cotele de pescuit.