Tag: ajutoare

  • Jurnal românesc – 18.03.2015

    Jurnal românesc – 18.03.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că a convenit cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko acordarea unei vizibilităţi mai bune comunităţilor de români din Ucraina şi celor de ucraineni din România. El a arătat că, în acestă perspectivă, mecanismele guvernamentale trebuie să-şi reia activitatea şi să abordeze aspecte de actualitate. Klaus Iohannis a mai subliniat, în cadrul vizitei oficiale la Kiev că, prin toate acţiunile României şi Ucrainei, se doresc efecte pozitive în ceea ce priveşte contactele directe între cetăţenii români şi ucraineni şi proiecte comune în plan economic şi cultural.




    Asociaţia Românilor din Italia continuă campania de ajutorare a familiilor nevoiaşe din judeţul Vrancea. Astfel, Asociaţia a organizat cea de-a douăsprezecea misiune umanitară adresată copiilor şi adulţilor din localităţile Urecheşti şi Popeşti. Cu acest prilej, preşedintele organizatiei, Eugen Terteleac, a adresat un îndemn tututor românilor (citam): Rog românii de pretutindeni să fie deschişi acestui tip de acţiuni. Îi invităm pe toţi cei care pot sprijini astfel de misiuni umanitare să contribuie, după posibilităţi, deoarece multe persoane au nevoie de ajutorul nostru. Gestul de absolută împlinire sufletească este acela de a dărui, indiferent dacă vorbim de lucruri materiale sau spirituale.’




    A patra reuniune a Comitetului Comun al Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 va avea 30% din fonduri alocate pentru proiecte majore de infrastructură, care vor fi selectate prin încredinţare directă. Restul fondurilor vor fi alocate prin apeluri de propuneri de proiecte în următoarele domenii: educaţie şi cercetare, inovare (8%), cultură şi patrimoniu (14%), accesibilitate în regiuni (22%), siguranţă şi securitate (16%), iar 10% din fondurile programului vor fi alocate asistenţei tehnice. Decizia a fost luată la a patra reuniune a Comitetului, care a decis ca Programul să fie transmis Comisiei Europene până la sfârşitul lunii mai. Programele de Cooperare Teritorială Europeană presupun cooperarea, prin intermediul unor proiecte gestionate şi administrate în comun de partenerii din statele participante, a unor regiuni din România cu regiuni din statele vecine, în cadrul cooperării transfrontaliere.




    Institutul Francez şi Agenţia Universitară a Francofoniei au semnat un acord de parteneriat cu zece companii de top din România. Scopul acordului este cofinanţarea a 20 de burse de studii în Franţa destinate tinerilor români, în domenii de înaltă specializare. Francois Saint-Paul, ambasadorul Franţei în România, afirma ca Programul permite promovarea şi valorificarea talentului tinerilor din România. În al doilea rând, permite companiilor-partener să descopere tineri cu potenţial în care să investească pentru a-i coopta pe termen lung în domeniul specializării respective. Francois Saint-Paul a amintit că este a 5-a ediţie a acestui program susţinut de Ambasada Franţei la Bucureşti. Până acum, 30 de tineri români au beneficiat de aceste burse de studiu.




    La Galaţi, a avut loc singurul târg educaţional din România, cu oferte pentru studii gimnaziale şi liceale în ţări europene şi în Canada. Taxele anuale de şcolarizare pornesc de la 15.000 de lire sterline, în Marea Britanie şi ajung pînă la 75.000 de franci, în Elveţia. În funcţie de rezultatele şcolare ale elevilor, liceele din străinătate pot oferi burse de studiu care constau în reduceri ale taxei anuale de la 10 până la 50%.


  • Jurnal românesc – 3.12.2014

    Jurnal românesc – 3.12.2014

    În România, angajatorii vor putea opta pentru acordarea tichetelor de masă în format electronic, oferite sub forma unui portofel electronic alimentat de emitenţi, potrivit unui proiect al Guvernului. Astfel, angajatorii vor stabili împreună cu reprezentanţii sindicatelor sau ai salariaţilor clauzele privind acordarea alocaţiei individuale de hrană sub forma tichetelor de masă, precum şi forma suportului acestora, respectiv electronic sau hârtie ca până acum. În cazul acordării tichetelor în format electronic, angajatorii vor alimenta suportul electronic cu valoarea nominală aferentă tichetelor de masă, care va fi folosită exclusiv pentru achiziţionarea de produse alimentare. Sunt interzise retragerile de numerar. Prin această măsură, Guvernul urmăreşte să asigure accesul tuturor emitenţilor de tichete de masă pe o piaţă concurenţială, concomitent cu respectarea caracterului de beneficiu social oferit angajaţilor pentru acoperirea costurilor de masă.




    România îşi păstrează locul 69, de anul trecut, în clasamentul privind indicele de percepţie a corupţiei, întocmit de organizaţia Transparency Internaţional pentru 175 de ţări. Ucraina rămâne ţara europeană cu cel mai ridicat nivel de corupţie în timp ce România înregistrează, alături de Bulgaria, Italia şi Grecia, cel mai slab scor dintre ţările UE. China se află pe locul 100, Turcia pe 64, iar Statele Unite pe 19. Conform clasamentului, Sudanul, Coreea de Nord şi Somalia sunt ţările percepute ca cele mai corupte din lume, în timp ce Danemarca, Noua Zeelandă şi Finlanda sunt considerate cele mai corecte. Raportul a fost realizat pe baza unui indice de percepţie a corupţiei în cadrul partidelor politice, al poliţiei, sistemului de justiţie şi al serviciilor publice. El trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că două treimi din ţările analizate au obţinut un scor sub 50 din 100.




    Un nou Centru Cultural românesc s-a deschis pe 3 decembrie, la sud de Dunăre, în oraşul Kladovo din Serbia. Acesta va sprijini comunităţile româneşti din zonă pentru a-şi păstra identitatea culturală şi lingvistică. Centrul Cultural românesc din Kladovo este cel de-al doilea spaţiu de cultură, tradiţie şi identitate românească din Valea Timocului, după cel inaugurat anul trecut la Zaicear. Aici se desfăşoară deja cursuri de limba română pentru etnicii români din ţara vecină. Centrul din Kladovo a fost deschis de Asociaţia pentru Cultura şi Tradiţia Românilor Dunărea din Serbia, cu sprijinul Departamentului Politici pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe. Totodată, a fost inaugurată şi publicaţia on-line “Jurnal românesc” din oraşul Kladovo, care se adresează românilor din diaspora, aceasta fiind prima redacţie a unui ziar de limba română din Valea Timocului.




    Comisia Europeană a aprobat programul operaţional prezentat de România, în vederea utilizării noului Fond de ajutor pentru persoane defavorizate. Ajutoarele alimentare vor fi completate cu măsuri menite să înlesnească incluziunea socială, precum educaţia sanitară şi alimentară, acces sporit la serviciile medicale sau de consiliere juridică şi sprijin în căutarea unui loc de muncă. Banii sunt alocaţi persoanelor asistate social, celor ale căror venituri sunt sub 45% din salariul minim pe economie (200 euro) dar şi pensionarilor cu pensii mici. Finanţarea UE va fi completată cu peste 75 de milioane de euro, din resursele naţionale. Comisia Europeană precizează că aprovizionarea cu alimente va începe din această iarnă, iar în 2015 va avea loc de două ori pe an. Potrivit ultimelor statistici, România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie, aproximativ 30% din populaţie suferind de lipsuri materiale severe.

  • Dezastru în bazinul Dunării

    Dezastru în bazinul Dunării

    A trecut o săptămână de la începutul intemperiilor catastrofale din Serbia, Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, unde situaţia rămâne instabilă. Peste 1,5 milioane de persoane au fost afectate de cele mai grave inundaţii care au lovit Balcanii în ultimii 120 de ani. Zeci de oameni şi-au pierdut viaţa din cauza torentelor de apă sau a alunecărilor de teren provocate de ploaie. Autorităţile celor trei ţări continuă să fie în alertă maximă pentru a contracara pe cât posibil efectele râurilor ieşite din matcă. Se tem inclusiv de apariţia unor epidemii cauzate de tonele de cadavre de animale ce zac în aer liber.



    În Bosnia, din totalul persoanelor afectate, peste 100 de mii au fost evacuate. Este cel mai grav exod de la războiul intercomunitar din această ţară, între 1992 şi 1995. Din cauza alunecărilor de teren, există inclusiv riscul ca zonele înţesate cu mine antipersonal, din timpul conflictului, estimate la 120 de mii, să se deplaseze.



    În Serbia, centralele electrice trebuie protejate. Despre o parte din culturi nu mai poate fi vorba, peste 80 de mii de hectare de teren agricol fiind sub ape. Teama de o eventuală creştere a Savei, râu ce pleacă din Croaţia pentru a se vărsa, apoi, la Belgrad, în Dunăre, a impus lansarea unui apel la mobilizare : cu ajutorul voluntar a mii de locuitori din zonă, digurile au trebuit supraînălţate pe o distanţă de 12 kilometri cu saci de nisip, astfel încât capitala sârbă să nu fie invadată de ape.



    Românii sunt şi ei în alertă! Nivelul Dunării, în zona românească, este în creştere, iar digurile sunt permanent supravegheate în toate localităţile riverane. Unda maximă de viitură care vine din Serbia este aşteptată spre finalul săptămânii, hidrologii instituind, deja, cod galben şi portocaliu de inundaţii în mai multe judeţe.



    Deocamdată, specialiştii spun că nu există riscul ca apa să depăşească digurile, însă presiunea pe acestea este foarte mare. Este motivul pentru care traficul fluvial a fost, pe alocuri, restricţionat. Până acum, sute de hectare de culturi agricole, păşuni şi păduri au fost inundate. Chiar în aceste condiţii, românii se gândesc la ţările din Balcani lovite de inundaţiile catastrofale din ultimele zile.



    Executivul de la Bucureşti a aprobat acordarea de ajutoare umanitare de urgenţă pentru Serbia şi Bosnia-Herţegovina în limita sumei de 880.000 de lei, echivalentul a aproximativ 200 de mii de euro. Ajutoarele constau în alimente, pături, saci de dormit, cearşafuri, feţe de pernă şi apă potabilă. O echipă de pompieri militari a fost trimisă în misiune în Serbia pentru a duce un transport de motopompe, generatoare sau bărci. Crucea Roşie română a iniţiat, şi ea, o campanie de donaţii. În fine, solidaritatea se manifestă şi la nivel local, autorităţi publice sau localnici mobilizându-se pentru a veni în sprijinul vecinilor lor sârbi.