Tag: Alba

  • Karpatenbecken: Erosion nimmt im Hochgebirge seit 100 Jahren zu

    Karpatenbecken: Erosion nimmt im Hochgebirge seit 100 Jahren zu





    Die Bodenerosion wird zu einem dringenden Umweltproblem in den Karpaten, die bereits an biologischer Vielfalt und natürlichen Lebensräumen eingebü‎ßt haben. Dies ist das Fazit der rumänischen Forscherin Aritina Haliuc, Postdoktorandin an der Universität Bordeaux, Frankreich. Sie verweist auf zwei kürzlich veröffentlichte Studien, in denen die Bodenerosion in zwei Karpatenbecken untersucht wurde: Am Roten See in den Ostkarpaten im Landkreis Harghita und am Ighiel-See im Westgebirge im Landkreis Alba. Konkret wurde gemessen, wie viel Sediment über einen Zeitraum von 100 Jahren den Grund dieser Seen erreicht und wie dies mit dem Klima und der Anwesenheit des Menschen zusammenhängt. Beide Studien haben gezeigt, dass sich die Erosion mit zunehmenden menschlichen Aktivitäten beschleunigt. Neben den Auswirkungen auf das Ökosystem, insbesondere am Roten See, hat der erhöhte Sedimenteintrag auch zu einer beschleunigten Ablagerung geführt, ein Prozess, der die Lebensdauer des Sees beeinträchtigt. Vlad Zamfira, Klima-Experte und Autor auf dem Umweltportal Infoclima, wo die beiden Studien veröffentlicht wurden, erläutert, was Erosion genau ist:



    In den letzten 100 Jahren haben wir in den Gebirgsbecken beobachtet, dass sich die Erosion mit der Intensivierung der menschlichen Aktivitäten, insbesondere der Abholzung und Überweidung, beschleunigt. In den Karpaten führt die Umwandlung natürlicher Ökosysteme in Grasland zu weniger Pflanzen und damit zu instabilen, erosionsanfälligen Böden, was zu einer Degradierung der Landschaft führt. Vor dem Hintergrund des derzeitigen Klimawandels, zu dem Temperaturschwankungen, Dürren und Überschwemmungen beitragen, beschleunigt sich die Bodenerosion. Prognosen zeigen, dass dieser Prozess bis 2050 in der Europäischen Union um 13 % bis zu über 22 % zunehmen wird.



    Was aber ist Erosion genau? Die Landformen — Berge, Hügel, Ebenen, Täler –, die wir heute sehen, sind das Ergebnis von Erosionsprozessen, die das Land im Laufe der Zeit abgetragen haben. Erosion ist der geologische Prozess, bei dem der Boden durch natürliche Kräfte wie Wasser, Eis und Wind abgebaut, zerkleinert und abgeführt wird. Es gibt zwei Hauptarten von Erosion: die chemische und die physikalische Erosion. Chemische Erosion liegt vor, wenn sich die chemische Zusammensetzung eines Gesteins verändert, während physikalische Erosion vorliegt, wenn Gesteine zerbrechen, ihre chemische Zusammensetzung aber gleich bleibt. Erdrutsche oder Schlammlawinen werden beispielsweise durch physikalische Erosion verursacht. Die Hochgebirgsregionen der Karpaten sind aufgrund ihres zerklüfteten Geländes und der starken Regenfälle anfällig für Bodenerosion. Abholzung, Überweidung und Vegetationsbrände führen zu Bodendegradation, Verlust der biologischen Vielfalt und der Fruchtbarkeit sowie zu einem erhöhten Risiko von Erdrutschen und Überschwemmungen in tiefer gelegenen Gebieten.“




    Durch Erosion werden die Gesteine kleiner, glatter und leichter abtragbar durch weitere Einwirkungen wie Wasserströme. Sowohl Wasser als auch Eis tragen zur physischen Erosion bei, da ihre Bewegung Felsen zum Auseinanderbrechen oder Zusammensto‎ßen bringt. Auch der Wind ist ein starker Erosionsfaktor, der Staub, Sand, Asche und andere Trümmer über weite Strecken befördert, erklärt die Forscherin Aritina Haliuc. Die Erosion hängt von Klima, Gelände, Vegetation, tektonischen Aktivitäten und menschlichem Handeln ab. Das Klima trägt durch Niederschläge, Wind und Frost-Tau-Wechsel zur Erosion der Landschaft bei. Die Vegetation kann die Auswirkungen der Erosion verlangsamen. Die Wurzeln von Bäumen, Sträuchern und anderen Pflanzen stabilisieren den Boden, verhindern den Sedimenttransport und können die Auswirkungen von Erdrutschen begrenzen. Im Karpatenhochland, wo die Vegetationsdecke dünn und lückenhaft ist, führt selbst eine geringe Erosion zu einem irreversiblen Bodenverlust, was zu einer Verschlechterung der Landschaft und einem Verlust der natürlichen Ökosystemleistungen führt.



    Andererseits sind die rumänischen Karpaten auch für Vegetationsbrände anfällig. Diese können verheerende Auswirkungen auf Ökosysteme im Hochland haben und zum Verlust natürlicher Lebensräume sowie zur Zerstörung der biologischen Vielfalt führen und sogar die Sicherheit der Gemeinden in der Nähe der betroffenen Gebiete gefährden. Darüber hinaus erhöhen Brände, vor allem in Hochgebirgsregionen, das Risiko von Naturkatastrophen wie Erdrutschen, Überschwemmungen und Murenabgängen. In den Karpaten, so zeigen uns die Klimamodelle, sollten die Zunahme der Niederschläge in kurzer Zeit sowie der Anstieg der Temperaturen und die Verlängerung der warmen Jahreszeiten als Folge des Klimawandels Anlass zur Sorge sein, schlie‎ßt die rumänische Forscherin von der Universität Bordeaux.



    Sowohl auf nationaler als auch auf internationaler Ebene gibt es eine Reihe von Initiativen und Strategien, die darauf abzielen, die Bodenerosion zu begrenzen und — so gut es geht — zu verhindern. Da gibt es zum Beispiel das Bodenschutzgesetz, das eine Reihe von Ma‎ßnahmen zur ordnungsgemä‎ßen Bodennutzung, zur Verringerung der Erosion und zur Verhinderung von Degradation vorschreibt. Oder das Nationale Programm zur Entwicklung des ländlichen Raums — ein nicht rückzahlbares EU-Förderprogramm, das die Umsetzung nachhaltiger landwirtschaftlicher Praktiken unterstützt.



    Auf europäischer Ebene gibt es die EU-Bodenstrategie, die darauf abzielt, eine nachhaltige Bodenbewirtschaftung zu gewährleisten und zu fördern. Auf regionaler Ebene schlie‎ßlich zielt die Karpatenkonvention, ein 2003 von Polen, der Slowakei, der Ukraine, Ungarn, Rumänien und der Tschechischen Republik angenommener internationaler Vertrag, auf die Förderung einer nachhaltigen Entwicklung und des Umweltschutzes in den Karpaten ab. Darüber hinaus gibt es lokale Stiftungen und Organisationen, die sich für den Schutz der natürlichen Lebensgrundlagen einsetzen, indem sie die Abholzung einschränken, Naturparks einrichten, betroffene Gebiete überwachen und bewerten und die lokale Bevölkerung aufklären.

  • Muzeul Buciumanilor din judeţul Alba

    Muzeul Buciumanilor din judeţul Alba


    Astăzi vă invităm în comuna Bucium, satul Poieni, din judeţul Alba, pentru a descoperi un muzeu local, iniţiativa unui om pasionat de tradiţiile locului: Muzeul Buciumanilor, fondatorul, proiectantul şi executantul fiind Nicolae Ţandrău, un pensionar, cum ni s-a prezentat, preşedinte al Asociaţiei Baia Domnilor, un om plin de poveşti cu tâlc.



    Buciumanii, adică locuitorii din Bucium, au fost mineri din moşi-strămoşi, ceea ce le-a oferit un statut ceva mai bun decât celor care trăiau doar din agricultura saracă de munte. După naţionalizare, mineritul privat a fost interzis de noile autorităţi comuniste, oamenilor le-a fost confiscat aurul şi minereul rămas, iar o vreme aceştia au rămas fără locuri de muncă. Mineritul a fost reluat prin companii de stat şi a fost oprit la câţiva ani după Revoluţia din 1989, de această dată din motive legate de protejarea mediului.



    Din dorinţa de a păstra vie tradiţia locului, a fost creat Muzeul Buciumanilor, despre care Nicolae Ţandrău ne-a istorisit Acest muzeu este o prezentare pentru cei de acum a activităţii şi metodelor de trai ale buciumanilor. Începând de pe vremea romanilor şi până acum, totul s-a bazat pe producţia de aur şi valorificarea lui. Muzeul are câteva obiective mai deosebite. În primul rând, când intraţi în piaţă, în faţa muzeului şi a clădirii bisericii, vedeţi o suliţă, aşa îi spune localnicul, deci un brad de o înălţime cam de 30 de metri, dar nu cu grosime mare, unul dintre cei mai frumoşi brazi pe care îi poate vedea cineva. Acolo, în piaţă, în jurul lui, pe vremuri, era aşa-zisul târg, cu mese unde se desfăşura un comerţ cu produse alimentare. Peste râu de acest târg, eu am ales locul unde să construim un magazin al satului. La baza acestor obiective se află toate construcţiile pe care le făceau minerii, începând de la galerii pentru scoaterea minereului din subteran, la ştanguri, care reprezintă metoda de prelucrare a minereului, în faza a doua, prima fiind mojarul şi omul care zdrobea minereul. Toate astea au o istorie în galeriile respective începând de la Baia Domnilor, Sfânta Ana, Rondu şamd sunt cele pe care le foloseau şi le-au construit minerii buciumani, pe vremea lor.



    Interlocutorul nostru a adăugat Pe lângă asta, există partea etnografică. În apropiere am construit un şopron mare, de vreo 150 de metri pătraţi, în care sunt expuse toate lucrurile şi sculele cu care ei lucrau la mine şi în jurul minei. Căruţa cu jugul în care erau puşi boii, cu care transportau minereul de la galerie la ştanguri. Sau ce foloseau în gospodărie, plugul, grapa, coasa, tot ce există ca utilitate în zonă, de pe vremea când noi nu eram.



    Fostul drum al aurului a şi fost recent marcat de la Zlatna la Abrud, de reprezentanţii mai multor asociaţii de profil, care au venit în vizită în zonă.






  • Jurnal românesc – 18.04.2023

    Jurnal românesc – 18.04.2023

    Două
    expoziţii despre arta sacră, etnografia și tradiţii populare din judeţul Alba
    sunt deschise până pe 19 aprilie, la Veneţia, în Italia, la galeriile
    Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică. Este vorba despre
    expoziţia ‘Arta mozaicului antic şi bizantin’ şi despre o alta intitulată
    ‘Etnografie şi tradiţii populare din judeţul Alba’. Prima ilustrează
    activitatea didactică a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia – Secţia
    de Artă Sacră şi cuprinde lucrări în mozaic, realizate de către studenţi,
    imagini foto-document cu detalii despre ornamentica şi tehnica mozaicului
    pavimentar antic şi bizantin, fotografii cu lucrări realizate de studenţi,
    inclusiv cu focalizarea unor detalii tehnice, precum şi picturi în tehnica
    icoanei pe sticlă, realizate după mozaicuri din zona Veneţiei şi Ravenna. Cea
    de-a doua expoziţie prezintă icoane şi picturi în tehnica temperă pe sticlă, cu
    foiţă de aur şi argint, realizate de lect. univ. dr. Simona-Teodora
    Roşca-Neacşu, şi fotografii realizate în judeţul Alba de fotograful Vasile
    Sârb. Pe 19 aprilie, în cadrul expoziţiei, va avea loc un workshop de artă
    sacră, care va fi deschis pentru public și la care vor participa şi studenţi şi
    absolvenţi aflaţi la studii în Italia în cadrul unor schimburi universitare.






    Ansamblul
    folcloric Ceata Junilor participă în aceste zile la Schimbul intercultural al
    tinerilor din Sibiu şi Cipru. În acest proiect, până pe 21 aprilie, sibienii
    au prilejul să descopere cultura cipriotă şi să aprofundeze valorile europene
    în cadrul a patru tipuri de evenimente, găzduite de Cipru: ateliere de dans,
    spectacole folclorice, seri interculturale şi un workshop de management
    cultural. Mai mult, partenerii ciprioţi vor avea parte de incursiuni în cultura
    română prin intermediul cântecelor, dansurilor şi al obiceiurilor specifice
    judeţului Sibiu pe care Ceata Junilor le va prezenta. Acest schimb
    internaţional este conceput ca un produs cultural şi educaţional complex, menit
    să evidenţieze necesitatea dialogului european sub semnul patrimoniului. Prin
    complexitatea sa, proiectul îşi propune să contribuie la promovarea la nivel
    internaţional a Sibiului şi să consolideze relaţiile tinerilor artişti sibieni
    cu tineri dintr-un alt stat european. Ansamblul folcloric Ceata Junilor a
    fost înfiinţat în 1991 de către coregraful Ioan Macrea, iar astăzi, sub acest
    nume, se regăsesc două generaţii de dansatori.




    Dinu
    Flămând a fost publicat și în Portugalia. Poetul român este acum mai cunoscut
    în această țară, unde pe 18 aprilie i-a apărut un nou volum intitulat Cadeira à
    janela (Scaun lângă fereastră). Dinu Flămând este poet, eseist,
    critic, traducător, jurnalist de presă scrisă, de radio și de televiziune.
    Născut în 1947, el este licențiat în Filologie la Universitatea Babeș-Bolyai
    din Cluj-Napoca (1970). După absolvirea facultății, a lucrat o vreme în redacțiile unor ziare și reviste
    bucureștene. La sfârșitul anilor ʼ80, în timpul fostei dictaturi comuniste, a
    obținut azil politic în Franța, la Paris, unde a denunțat regimul opresiv din
    România, în presa scrisă (Libération, Le Monde) și radiofonică (RFI, BBC,
    Free Europe). A fost jurnalist bilingv la radio (RFI) din 1989 până în 2009.
    După căderea regimului comunist, s-a reintegrat în literatura română. Are
    o vastă operă publicată în România, mai cu seamă de poezie, dar și de critică
    literară sau de traduceri. Ca traducător, s-a dedicat mai cu seamă traducerilor
    din limba franceză, spaniolă, italiană și portugheză, fiind răsplătit cu
    numeroase premii literare. Volumele sale au fost traduse și publicate în
    diverse țări precum Franța, Portugalia, Spania, Italia, Germania, Grecia,
    Macedonia de Nord, Mexic, Columbia, Chile, Honduras, Ecuador.




    Teatrul
    de Balet Sibiu a fost invitat la cea de-a treia ediție a Festivalului
    Internațional de Teatru-Dans Poznan din Polonia – Granițele naturii -
    Granițele culturii, organizat de Teatrul de Dans Polonez (Polish Dance
    Theatre). Baletul sibian va prezenta în Poznan, pe 25 aprilie, pentru publicul
    larg, și miercuri, 26 aprilie, în cadrul unui eveniment cu circuit închis, la
    care sunt invitați oameni de cultură, personalități și oficiali din Polonia și
    România, cea mai nouă producție de dans contemporan realizată la Sibiu,
    spectacolul Un bilet dus (One way ticket), creat de coregrafa Sandra Mavhima.
    Ediția din acest an a Festivalului Internațional de Teatru-Dans Poznan și
    fiecare dintre spectacolele prezentate vor încerca să aducă răspunsuri la o
    serie de întrebări legate de conceptul de graniță. Unde se află granița dintre
    natură și cultură? Există cu adevărat frontiere? Cum pot fi ele traversate? Alături
    de Teatrul de Balet Sibiu, pe scena festivalului vor mai dansa artiști și
    companii de dans din Ucraina, Cehia și Polonia.


  • Cultural and tourist routes in Alba County

    Cultural and tourist routes in Alba County

    Alba County has four certified tourist routes whose aim is to promote cultural and historical sites. Created by the Alba County Council, these routes, namely the Icons Way, the Apuseni Transcultural Route, the National Unity Route and the Via Auraea Route, are recognised as regionally developed cultural and tourist routes and thus promoted by the Romanian ministry for tourism nationwide. Under the criteria for the recognition system, these routes must be designed in such a way as to include accommodation and food-serving facilities that comply with rigorous standards. They must also provide tourists with leisure facilities.



    Daniel Lungu, the spokesman for the Augustin Bena Cultural Centre in Alba told us more about each of these routes and the attractions in the county: “The Icons Way is the best known among Romanian tourists, but also foreign, because it includes Alba Iulia, the other capital of the Romanians and the place where the beginning of modern Romania was written. This route implies visits to some of the most important and best-known religious sites in Alba County and the country, such as the Coronation Cathedral in Alba Iulia and Râmeț Monastery and other less known and equally spectacular sites. This is an important year for the Coronation Cathedral, which is also known as the Union Cathedral, because we are celebrating the 100th anniversary of the coronation of the first king and queen of greater Romania. The cathedral was built especially for that event, which took place in 1922. The Icons Way crosses the central part of Alba County and highlights the role played by faith in the lives of the Romanians in Transylvania and its contribution to the preservation of Romanian communities and to their artistic expression. The route also contains a visit to Museikon, a museum of icons and books.



    Located in Transylvania, in western Romania, Apuseni Mountains dont stand out for their height, as their highest peak only goes up to 1,849 m, but for the many activities on offer, its spectacular natural sites and for being home to the only permanent community in Romania to live at an altitude of over 1,300 m in wooden houses built 200 years ago. The Apuseni Transcultural Route is aimed at promoting the cultural heritage and the attractions of the region.



    Daniel Lungu, the spokesman for the Augustin Bena Cultural Centre in Alba explains: “For many, the Apuseni Mountains are the site of spectacular landscapes. They are located in the north-western part of Alba County, following two county roads. The Apuseni Mountains region, the Moți Country, is also known as the Switzerland of Romania. One of the villages here, Rimetea, preserves the traditions of the ethnic Hungarians living in the area. The specific architecture of the buildings is strictly respected. You can find here the traditional white houses specific to this ethnic group and you can also sample the traditional cuisine, such as goulash made in a cast iron pot, which is very popular among the tourists to this area. There are also many Romanian traditions in Apuseni. You might also discover the alphorn, which is ‘tulnic in Romanian, and which is jokingly called the mobile phone of the Moți people.



    History aficionados can cross the National Unity Route and the Via Auraea Route, Daniel Lungu went on to say: The Route of National Unity 1848-1918-1922 covers about 150 kilometers in Alba County, which is recognized for many of the symbolic elements in Romania’s history. This route includes historical and legendary objectives that are related to significant historical events for both Romania and Alba County. The historical moments of 1848, 1918 and 1922 will be found along this route in the form of symbolic towns and monuments. On the other hand, the Via Aurea Route emphasizes the tradition of gold mining, and maybe your listeners have heard of Roșia Montană and of the gold-related legends in the area. Gold has been extracted in this area of ​​the Apuseni Mountains since the time of the Roman Empire.



    The Augustin Bena Cultural Center and the Alba County Council presented these routes in detail both on their own websites, culturaalba.ro and cjalba.ro, or on dedicated websites, such as transalpinadeapuseni.ro. There you will find all the information you need before you hit the road. Also on the website of the Augustin Bena Cultural Center in Alba, you will find an agenda full of events. The most recent one is an established fair dedicated to promoting the most beautiful rural destinations.



    Daniel Lungu is back at the microphone: The Albac Tourism Fair, one of the longest-running events of its kind, is an event that promotes rural tourism and tries to attract people to discover the beauties of Romania. In Blaj, we have the ‘Autumn Riches, another important event. Also this autumn, if you arrive in the Alba Iulia area, you must stop for two days at the ‘Ziua de maine – ‘Tomorrow Folk Festival. We look forward to seeing you in Alba County, to travel the cultural-tourist routes we talked about, to discover new and beautiful places and, last but not least, to meet people who will make your stay very pleasant. We are also waiting for you to discover our cultural events, because you will discover authentic folklore and traditions and local gastronomy.



    Hoping hat we have convinced you to visit Alba area, we invite you next week to a trip to the Danube Delta, a genuine natural paradise. (CM+LS)

  • Radio Tour – Turism activ, cultural, istoric și balnear în Alba

    Radio Tour – Turism activ, cultural, istoric și balnear în Alba

    Astăzi ajungem în partea central-vestică a României, în județul Alba. Cu o natură extrem de generoasă și cu un patrimoniu cultural de o mare valoare, zona se remarcă la nivel național printr-un potențial turistic foarte ridicat și diversificat. Aici, predominant este relieful montan care atinge înălțimi de peste 1.800 de metri în nord-vestul județului și mai mari de 2.000 de metri în sudul acestuia. Ghidul acestei călătorii fascinante este Ioana Mirca, inspector la Biroul Turism de la Consiliul Județean Alba:



    În partea de nord-vest se află și Parcul Natural Apuseni, care este cel mai antropizat areal protejat din România și o destinație turistică importantă pentru iubitorii de munte și de natură. La rândul ei, și zona de sud a județului Alba a cunoscut o dezvoltare turistică însemnată, Munții Șureanu fiind, datorită domeniului schiabil existent, o destinație turistică pentru practicarea sporturilor de iarnă preferată de mulți turiști. Datorită dezvoltării Domeniului schiabil Șureanu, dar și a faptului că județul Alba este traversat de șoseaua înaltă Transalpina, fluxul turiștilor a crescut semnificativ, în special în sezonul estival. În momentul de față, formele de turism cele mai populare din județul Alba sunt turismul montan, turismul rural, turismul cultural şi cel generat de existența pe teritoriul județului a trei elemente de patrimoniu mondial UNESCO, respectiv situl rural Câlnic, Cetatea dacică de la Căpâlna şi Peisajul minier Roșia Montană.



    Însă cum arată acum turismul în județul Alba, după doi ani de pandemie? Ioana Mirca: În momentul de față sunt semnale evidente că lumea a resimțit din plin efectele impuse de restricțiile din perioada pandemiei, iar circulația turistică cunoaște o creștere semnificativă. Oamenii, în general, și nu mă refer aici doar la turiști, simt nevoia socializării, a participării la evenimente, a ieșirilor cu prietenii, a excursiilor și diverselor activități turistice care implică nevoia de evadare din cotidian. În întâmpinarea acestor nevoi, autoritățile publice au reluat o serie de evenimente cultural istorice sau festivaluri care nu s-au organizat în perioada pandemiei, iar cele care au avut loc în lunile trecute au depășit ca număr de participanți nivelul anului 2019. Le-aș aminti aici cele mai recente, respectiv Festivalul Internațional de Teatru Povești și Noaptea muzeelor. Cu pași mici, putem spune că județul Alba se apropie încet de ceea ce însemna turismul dinaintea pandemiei.



    Pandemia a însemnat redescoperirea unei noi forme de turism: întoarcerea spre natură. Autoritățile din județul Alba n-au fost nepregătite. Pe lângă traseele turistice omologate, care sunt în mod obișnuit frecventate de turiști, începuseră demararea unui proiect de creare și de dezvoltare a unor trasee turistice tematice. Ioana Mirca, inspector la Biroul Turism de la Consiliul Județean Alba: Unul dintre ele, denumit Potecuʼ Stânelor, este un traseu în circuit care face legătura cu câteva stâne din zona Munților Șureanu, unde se găsesc produse ecologice din lapte și carne de oaie, în mod deosebit, dar și de vacă (balmoș, înturnat, jintiță, preparate la ceaun sau grătar, etc). Traseul oferă turiștilor mai multe posibilități de a participa la activitățile tradiționale din cadrul stânelor, cum ar fi hrănitul și mulsul animalelor, producerea brânzei sau a cașului și alte activități specifice. Un alt traseu tematic, care într-o formă are legătură și cu Cetatea Dacică de la Căpâlna este Gradus Legionis, traseu care face legătura între Castrul roman din Șaua Aușel din Munții Șureanu și cetate, încercând să recreeze traseul de cucerire al acesteia.


    Desigur, împreună cu colegii din cadrul SALVAMONT Alba și echipe de voluntari, vom continua și acțiunile anuale de întreținere și marcare a traseelor turistice din cele două masive montane din județul Alba pentru a crea turiștilor o experiență cât mai plăcută în condiții de siguranță.



    Județul Alba este o zonă cu o importantă încărcătură istorică, așadar, un județ unde turismul cultural-istoric este foarte bine reprezentat. Care sunt cele mai importante evenimente care marchează, în acest domeniu, anul 2022? Ioana Mirca: Obligatoriu de bifat în acest an este evenimentul de maximă importanță din punct de vedere istoric și anume Centenarul Încoronării. Alba Iulia a găzduit Încoronarea Regilor Ferdinand I și a Reginei Maria ca Regi ai României Mari în anul 1922, la 15 octombrie, în prezența unor oaspeți din toată Europa, reprezentanți ai Caselor Regale, membri ai misiunilor speciale, înalți oficiali, precum și a unui numeros public românesc. În acest fel, Unirea din 1918 a primit încununarea firească după recunoașterea internațională prin tratatele de pace de la Paris, Saint-Germain şi Trianon. Acest eveniment crucial în istoria României va fi marcat la Alba Iulia printr-un șir de acțiuni şi activități dedicate, care se regăsesc în Agenda Culturală a Județului Alba.



    În acest an aniversar marcat de Centenarul Încoronării, autoritățile locale au încercat să aducă un plus valoare tuturor formelor de turism care se regăsesc în județul Alba, dar și să dezvolte unele noi, cum ar fi turismul balnear: Cel mai important proiect pentru județul Alba privind dezvoltarea unei noi forme de turism în anul 2022 îl reprezintă deschiderea Complexului Băile Sărate de la Ocna Mureș. Acest proiect de dezvoltare inițiat de către Consiliul Județean Alba și Consiliul Local Ocna Mureș își propune revitalizarea turismului balnear așa cum a fost orașul Ocna Mureș în perioada sa de glorie din anii ʼ80, împreună, desigur, cu creșterea stării de sănătate a celor care vor frecventa complexul balnear. Investiția se ridică la peste 35 de milioane de lei (7 milioane euro), iar baza de tratament cuprinde facilități precum bazine interioare și exterioare cu apă sărată și dulce, sală de tratament cu nămol, spații pentru proceduri de fizioterapie și recuperare medicală, zonă de fitness, restaurant, toate desfășurate pe o suprafață de 6.400 mp.



    Anul 2022 reprezintă revenirea în forță a tuturor evenimentelor cu tradiție din județul Alba. Astfel, în orice perioadă vă veți programa vizita, veți putea participa și la multe festivaluri, târguri, care vă vor apropia de istoria și de tradiția locurilor.


  • Jurnal Românesc – 23.08.2021

    Jurnal Românesc – 23.08.2021

    Toţi cetăţenii
    români din Afganistan care au solicitat sprijin pentru evacuare autorităţilor
    române se află în siguranţă în afara teritoriului afgan, transmite Ministerul
    Afacerilor Externe. Ultimul conaţional care a solicitat sprijin pentru
    repatriere a fost evacuat cu succes duminică din Kabul. Potrivit MAE, acesta,
    care are şi cetăţenia Republicii Moldova şi lucra pentru un program al
    Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost ajutat să ajungă în siguranţă la
    Aeroportul internaţional din Kabul cu sprijinul partenerilor internaţionali.
    Ulterior, el a fost urcat într-o aeronavă şi a ajuns în siguranţă la Islamabad,
    de unde a fost preluat de personalul Ambasadei României în Pakistan. Tot în
    weekend, alţi 15 cetăţeni români şi patru bulgari au sosit la Bucureşti, din
    Afganistan, cu un avion al Forţelor Aeriene Române. Acesta a fost al treilea
    zbor de la Kabul al aeronavei militare de transport româneşti, care a avut la
    bord şi o echipă consulară a Ministerului de Externe, pregătită să acorde
    asistenţă de specialitate.

    Bucureştiul transmite că celula de criză
    interinstituţională, convocată pe 13 august de ministrul Bogdan Aurescu, se
    află în contact permanent cu restul cetăţenilor români aflaţi în Afganistan,
    care nu au solicitat deocamdată sprijin pentru evacuare. MAE mai arată că
    Celula de criză continuă demersurile pentru a le oferi sprijin pentru evacuare
    cetăţenilor afgani, foşti colaboratori ai trupelor române pe perioada
    desfăşurării misiunii acestora în Afganistan, studenţilor bursieri ai statului
    român cu studii în derulare sau care au fost acceptaţi la studii în România,
    precum şi jurnaliştilor afgani, care şi-au manifestat dorinţa de a fi evacuaţi
    în România.




    Ministrul de
    Externe bulgar, Svetlan Stoev, le-a mulţumit şefului diplomaţiei române, Bogdan
    Aurescu, şi statului român pentru sprijinul acordat de ţara noastră în
    evacuarea a cinci cetăţeni bulgari din Afganistan. MAE român transmite că cei
    doi oficiali au avut o convorbire telefonică în cadrul căreia Bogdan Aurescu a
    arătat că gestul României a fost unul firesc, care exprimă foarte bunele
    relaţii existente între cele două ţări. Cei doi demnitari au avut şi un schimb
    de opinii cu privire la climatul de securitate din Afganistan şi au convenit să
    rămână în contact pe acest subiect. Un cetăţean bulgar a fost evacuat din Kabul
    în dimineaţa zilei de 20 august, cu al doilea zbor al aeronavei militare de
    transport a Forţelor Aeriene Române, iar alţi patru au fost evacuaţi pe 22
    august cu al treilea zbor, care i-a adus la Bucureşti împreună cu 15 cetăţeni
    români repatriaţi din Afganistan.




    Cei 142 de
    pompieri români care au fost trimişi în Grecia au ajuns la destinaţie şi şi-au
    stabilit baza la nord de Atena, informează Inspectoratul General pentru
    Situaţii de Urgenţă. Aceştia au acum misiunea de a asigura protecţia a trei
    localităţi din zona Attica. Din cauza temperaturilor ridicate şi a condiţiilor
    de lucru pompierii acţionează în ture de câte şase ore. Misiunea românească
    este un răspuns la solicitarea de asistenţă internaţională înaintată, pe 19
    august, de statul elen prin Mecanismul European de Protecţie Civilă. Pompierii provin de la Unitatea Specială de Intervenţie în Situaţii de
    Urgenţă a IGSU şi de la 16 inspectorate pentru situaţii de urgenţă din ţară. La
    începutul lunii august, alţi 108 pompieri români au fost detaşaţi opt zile în
    Grecia pentru a ajuta la stingerea incendiilor de vegetaţie. Aceştia au fost
    lăudaţi de presa elenă şi la revenirea în România au fost înaintaţi în grad şi
    recompensaţi cu Emblema de onoare a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.




    O
    manifestare culturală dedicată pâinii Blajului, Țipăul, a avut loc la sediul
    Curiei Arhiepiscopiei Majore din Blaj, în județul Alba, ca parte a
    evenimentului Pâinea care ne unește, organizat în cadrul Lunii Diasporei,
    proiect derulat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Iniţiativa a
    adus în prim plan pâinea cu multiplele ei semnificații: hrană trupească,
    sufletească, dar mai ales element de liant între românii de acasă și cei din
    străinătate. Modul de preparare autentic al acestei pâini a fost prezentat de o
    familie de brutari din Blaj. La moment a participat şi secretarul de stat Oana
    Ursache, care le-a mulțumit celor prezenți pentru dăruirea cu care păstrează
    vii aceste tradiții şi le-a promis că una dintre prioritățile DRP va rămâne
    promovarea și susținerea tradițiilor românești atât în țară cât și peste
    hotare. Programul Pâinea care ne unește a început pe 12 august și se va încheia
    pe 8 septembrie la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti din
    București.


  • Corona: Beschränkungen werden ausgeweitet

    Corona: Beschränkungen werden ausgeweitet

    Die Woche begann schlecht für die Rumänen. Die Zahl der mit dem neuen Coronavirus Infizierten nimmt stetig zu, Krankenhäuser und vor allem Intensivstationen sind erneut voll. Seit Montag befinden sich mehrere Gro‎ßstädte des Landes in der sogenannten roten Phase. Diese bedeutet zusätzliche Beschränkungen in Ortschaften, in denen mehr als drei Infektionsfälle je tausend Einwohner auftreten. Über das ganze Land verstreut, befinden sich die Hauptstadt und den benachbarten Landkreisreis Ilfov, die Hafenstadt Constanța, Timiș, Hunedoara, Cluj, Braşov, Alba und Sălaj in der westlichen Landeshälfte in der roten Phase. Der Bukarest umgebende Landkreis Ilfov, hat den höchsten Inzidenzwert und zahlreiche Gemeinden und Städte befinden sich bereits im Shutdown. Die Behörden sagen, dass sie eine solche Ma‎ßnahme für die Hauptstadt, die grö‎ßte, bevölkerungsreichste und wirtschaftlich dynamischste Stadt des Landes, nicht in Erwägung ziehen. Doch viele Einwohner Ilfovs arbeiten in Bukarest und pendeln täglich. Ihre Kinder gehen in der Hauptstadt zur Schule.




    Die Skepsis über die Zweckmä‎ßigkeit des Shutdowns breitet sich weiter aus. Kommentatoren verweisen auf das Scheitern dieser Ma‎ßnahme in Timișoara, wo nach zweiwöchigem Shutdown der Inzidenzwert der COVID-19-Fälle höher ist als zuvor. Das Gleiche gilt für vier Gemeinden in der Nähe der westrumänischen Gro‎ßstadt. Der Kreisratsvorsitzende Alin Nica, ein Mitglied der mitregierenden Liberalen Partei, ist der Meinung, dass die Anordnung des Leiters der Abteilung für Notsituationen, Staatssekretär Raed Arafat, den Shutdown im Gebiet Timișoaras zu verlängern missbräuchlich war und kündigte an die Möglichkeit zu erwägen, diese vor Gericht anzufechten. Die Behörden in Bukarest – Präfekt, Generalbürgermeister und Bezirksbürgermeister – sagen, dass sie den Shutdown vermeiden wollen und an den Wochenenden die Kontrollen in Einkaufszentren und auf Märkten verstärkt werden.




    Der liberale Premierminister Florin Cîțu, erklärte, dass er die Wirtschaft offen halten wolle und auf die Meinungen und Vorschläge der Experten hören werde. Der Leiter der Regierungskoalition rief erneut dazu auf, die geltende Gesetze und die von den Behörden auferlegten Ma‎ßnahmen einzuhalten, die seiner Meinung nach zu den entspanntesten in der Europäischen Union gehören. Es ist an der Zeit, dass die Lösungen von den lokalen Behörden kommen — fügte der Premierminister hinzu. Die oppositionellen Sozialdemokraten behaupten hingegen, die derzeitige Regierung übernehme keine Verantwortung für die Art und Weise, wie sie die neue Welle der Pandemie verwaltet, und versuche den Schwarzen Peter den lokalen Entscheidungsträgern zuzuschieben. Inzwischen rei‎ßt der Geduldsfaden bei immer mehr Menschen. Ende letzter Woche kam es, wie auch anderswo in Europa, in Bukarest und anderen rumänischen Gro‎ßstädten zu lautstarken Demonstrationen gegen die vor mehr als einem Jahr verhängten Corona-Beschränkungen.

  • Investiţii multe, scumpe şi necesare infrastructura judeţului Alba

    Investiţii multe, scumpe şi necesare infrastructura judeţului Alba

    Consiliul Judeţean Alba a investit consistent şi investeşte mai departe în infrastructura din toate domeniile esenţiale pentru judeţ, folosind banii europeni. Mai mult, îşi adaptează priorităţile la cerinţele fiecărei perioade.


    Preşedintele instituţiei, dl. Ion Dumitrel, aflat la cel de-al cincilea mandat:

    Ne-am implicat foarte mult în infrastructura rutieră, dar şi în cea de sănătate.

    Este în lucru reabilitarea energetică a Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, care dorim să se încheie la finalul acestui an. Lucrarea valorează aproximativ 4 milioane de Euro. Reabilitare energetică se execută şi la Spitalul TBC din Aiud, cu cca 1,5 milioane de Euro. Se pregătesc lucrări de extindere, modernizare şi dotare pentru relocarea Ambulatoriului Integrat, unde suntem în faza de achiziţie a serviciilor premergătoare execuţiei. Avem de asemenea, proiecte pentru relocarea şi modernizarea Secţiei de Oncologie, înfiinţarea Compartimentului de Cardiologie Intervenţională, în valoare de 4 milioane de Euro, precum şi modernizarea Blocului Operator, cu 1,5 milioane. Modernizarea Secţiei Neonatologie şi Obstetrică-Ginecologie va costa 2 milioane de Euro.

    Secţia de Ortopedie şi Traumatologie se va moderniza cu 1,5 milioane. Noua Secţie de Boli Infecţioase va fi construită şi dotată cu 9 milioane de Euro. Construim, de asemenea, o nouă Secţie de Psihiatrie, cu 2,5 milioane de Euro.

    În privinţa infrastructurii rutiere menţionez lucrările în desfăşurare la drumul judeţean ce leagă Aiudul de Abrud, trecând prin comunele Râmeţ, Ponor şi Bucium, până la drumul naţional dintre Zlatna şi Abrud, pe o lungime de 78,5 km, cu o valoare de cca 40 milioane Euro, care va fi finalizat în prima parte a anului 2023. În vara acestui an se va finaliza investiţia de pe drumul judeţean dintre comunele Roica şi Întregalde, cu o lungime de 6 km, precum şi cel care porneşte din Sălciua, trece dealul la Ponor, coboară mănăstirea Rîmeţ şi de acolo la Teiuş.


  • Jurnal Românesc – 02.10.2020

    Jurnal Românesc – 02.10.2020

    Autorităţile din Germania au inclus judeţele Alba şi Cluj în lista
    zonelor de risc epidemiologic din România, transmite Ministerul de
    Externe. Odată cu actualizarea documentului, alături de municipiul Bucureşti,
    pe listă se mai găsesc 14 judeţe. Este vorba despre Alba, Bacău, Bihor, Brăila,
    Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Prahova, Vaslui şi
    Vâlcea. MAE precizează că persoanele care sosesc în Germania din zonele de risc
    sunt obligate să completeze un formular de debarcare, a cărui
    variantă în limba română se găseşte pe site-ul Institutului Robert
    Koch, www.rki.de. Totodată, acestea sunt obligate să se autoizoleze la
    domiciliu pentru 14 zile. Începând din 1 octombrie, a fost eliminată
    posibilitatea de exceptare de la măsura autoizolării pentru cei care prezintă
    un test COVID-19 negativ, efectuat anterior intrării în Germania.

    Potrivit
    noilor dispoziţii, autoizolarea poate fi suspendată mai devreme de 14 zile
    numai dacă este efectuat un test începând cu a cincea zi după intrarea în
    Germania şi doar de la momentul comunicării unui rezultat negativ. MAE
    precizează că testarea se poate efectua la medicul de familie sau la
    autorităţile locale de sănătate şi este gratuită în primele 10 zile de la
    sosirea pe teritoriul german. Bucureştiul atrage atenţia că, în cazul
    neîndeplinirii obligaţiilor aferente testării, al nerespectării măsurii
    autoizolării sau a condiţiilor de tranzit, autorităţile germane pot aplica
    sancţiuni de până la 25.000 euro. Românii pot solicita asistenţă consulară la
    reprezentanţele diplomatice ale ţării noastre în Germania. Datele de contact
    ale acestora se găsesc pe paginile berlin.mae.ro, bonn.mae.ro, munchen.mae.ro
    şi stuttgart.mae.ro.




    Ambasada României în Italia a organizat o videoconferinţă cu
    reprezentanţii mediului asociativ, religios şi ai presei de limbă română din
    Peninsulă la care au participat şi membri ai Consulatelor de la Milano, Torino,
    Trieste, Bologna, Bari şi Catania. În cadrul întrevederii s-a discutat despre
    organizarea alegerilor pentru Parlamentul României în secţiile de votare din
    Italia. Ambasadorul George Bologan a afirmat că votul clasic, la urne, este
    condiţionat de evoluţiile epidemiologice din Italia şi i-a încurajat pe români
    să se înscrie pe portalul votstrainatate.ro ca alegători prin corespondenţă. El
    a precizat că, până în prezent, doar circa 1.200 de conaţionali din Peninsulă
    au optat pentru votul prin corespondenţă dintr-un total de aproximativ 16.500
    în condiţiile în care Italia găzduieşte cea mai mare comunitate de români din
    străinătate. Diplomatul a evidenţiat că votul prin corespondenţă reprezintă cea
    mai simplă şi sigură modalitate de exercitare a voinţei electorale şi limitează
    riscul de infectare cu noul coronavirus. Totodată, George Bologan i-a îndemnat
    pe participanţii la videoconferinţă să sprijine ambasada şi oficiile consulare
    prin diseminarea de informaţii exacte, preluate din surse oficiale, pentru o
    bună informare a comunităţii româneşti.




    Gheorghe Dijmărescu, considerat cel mai mare alpinist român din
    toate timpurile, a încetat din viaţă în Statele Unite ale Americii la vârsta de
    59 de ani. Născut în comuna Turcineşti, din judeţul Gorj, Dijmărescu a fugit
    din România în 1985 şi a ajuns în SUA. A dobândit cetăţenia americană şi a
    locuit în statul Connecticut, unde a deţinut o firmă care se ocupa cu
    restaurarea monumentelor istorice. A ajuns de nouă ori pe vârful Everest. În
    anul 2000 a urcat singur şi fără mască de oxigen, iar în 2003 a făcut parte din
    prima echipă de români care a atins cel mai înalt punct al planetei. În anul
    2008, a fost martor al celei mai mari tragedii din istoria alpinismului, când
    11 oameni şi-au pierdut viaţa pe vârful K2. Gheorghe Dijmărescu s-a aflat la
    locul potrivit şi a reuşit să salveze câteva persoane. Cauza decesului său nu a
    fost încă făcută publică.




    Activistul pentru mediu Csibi Magor participă la simpozionul
    european ECOWEEK 2020, care se desfășoară exclusiv online în perioada 2-4 octombrie.
    Manifestarea, la care iau parte specialiști din Lituania, Austria, Grecia,
    Italia, Franța, Cehia, Ungaria, Israel și România, cuprinde conferințe și
    workshop-uri care abordează teme precum ecologia, sustenabilitatea și
    proiectările durabile. Fondator al publicației Think Outside the
    Box, Csibi Magor susţine o prelegere despre legătura dintre
    comportamentul uman şi cel al naturii în cadrul conferinței Conservarea
    planetei: Cum să inversăm trendul, organizată la propunerea EUNIC Tel
    Aviv.

    Csibi Magor conduce departamentul de Leadership la Trend Consult, cu
    misiunea de a schimba cultura în cât mai multe organizații și în societate. În
    2017 şi 2018, a fost numit în funcţia de director executiv al biroului din
    Coreea de Sud al World Wildlife Fund, după ce s-a aflat la cârma biroului din
    România al organizaţiei timp de 7 ani. În perioada 2007-2009 a fost
    vicepreședintele Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară
    din Parlamentul European. Intervenţia sa din cadrul ECOWEEK 2020 se regăseşte
    pe canalul de Youtube al evenimentului și pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.

  • Naturpark Westgebirge: Wanderwege und natürliche Sehenswürdigkeiten

    Naturpark Westgebirge: Wanderwege und natürliche Sehenswürdigkeiten

    Der Naturpark Apuseni (rum. Parcul Natural Apuseni) ist ein Naturschutzgebiet im Apuseni-Gebirge, im Westen Rumäniens. Der Naturpark erstreckt sich über eine Fläche von mehr als 75.000 Hektar in den Kreisen Bihor, Alba und Cluj. Er ist der drittgrö‎ßte Naturpark Rumäniens. Der Naturpark wurde im Jahr 2000 gegründet, obwohl der Wissenschaftler und Forscher Emil Racoviţă schon 1928 einen Vorschlag zur Gründung des Naturparks unterbreitet hatte. 2009 erhielt der Naturpark von der Europäischen Kommission den Preis European Destination of Excellence“ (EDEN) für Tourismus und geschützte Areale. Das EDEN-Projekt zielt darauf ab, weniger traditionelle Reiseziele zu fördern.



    Darüber hinaus will das Vorhaben auf die Vielfalt und Qualität des europäischen Tourismusangebots aufmerksam machen. Die EU will damit die Saisonalität des Tourismus reduzieren, den nachhaltigen Fremdenverkehr fördern und die touristischen Reiseziele besser untereinander verbinden. Alin Moş ist der Verwaltungsleiter im Naturpark Apuseni. Er betonte die Einmaligkeit der im Westen Rumäniens liegenden Region:



    Das Naturschutzgebiet erstreckt sich über drei Kreise, nämlich Bihor, Cluj und Alba. Es umfasst das bedeutendste Karstgebiet im Apuseni-Gebirge. Der Naturpark Apuseni zeichnet sich weltweit durch die au‎ßergewöhnliche Karstlandschaft aus. Diese hat ihn zum international anerkannten Reiseziel gemacht. Die Gletscherhöhle Scărişoara ist weltweit berühmt. In der Höhle befindet sich nämlich der grö‎ßte unterirdische fossile Eisblock in der Welt.“




    Die Verwaltung des Naturparks Apuseni feierte am 24. Mai den Europäischen Tag der Parks. Zu diesem Anlass aktivierte sie eine interaktive Karte. Mehr Details dazu lieferte der Verwaltungsleiter Alin Moş:



    Neben den bekannten touristischen Wanderwegen und Sehenswürdigkeiten — die internationale Anerkennung genie‎ßen — gibt es im Park auch viele Orte und Stellen entlang der Touristen-Routen, die weniger bekannt sind. Aus diesem Grund dachten wir uns dieses Programm zur Stärkung der Verbindung mit der Natur aus. Denn die Wald-Ranger, das Verwaltungspersonal kennen all diese Orte. Es passiert manchmal, dass die Parkbesucher durch ein Gebiet wandern, ohne zu wissen, dass es eine Natursehenswürdigkeit war. Denn sie wissen nicht, wo sich diese wunderschönen Orte befinden. Wir haben bis jetzt 39 solcher Stellen identifiziert und sie entsprechend markiert. An jeder solchen Stelle haben wir eine kleine Holzbank angebracht, damit sich die Leute setzen und die Natur in aller Ruhe bewundern können. Die Bänke wurden in der Regel aus Holzstämmen gebaut, die wir vor Ort fanden. Au‎ßerdem haben wir Infotafeln montiert. Diese umfassen Informationen und Hinweise, die wir ab Mitte April und bis zum Europäischen Tag der Parks über unsere online Kommunikationskanäle veröffentlicht hatten.“




    Die Parkverwaltung will mehr als 100 solcher Rastplätze inmitten der Natur einrichten. Neben den Hinweisen werden die Touristen auch emotionsgeladene, motivierende Botschaften auf den Schildern lesen können. Neben einem Bach werden sie zum Beispiel folgende Aufforderungen lesen: Lass deine Gedanken im Bachwasser herabflie‎ßen und finde zurück zu dir selbst und zur Natur!“ An einem anderen Ort, zwischen den Wurzeln einer alten Buche, steht folgende Botschaft: Setz dich in die Arme des alten Baums und lass dir die Geschichte des Waldes erzählen!“

  • Noi proiecte din Regiunea Centru vor beneficia  de fonduri europene Regio

    Noi proiecte din Regiunea Centru vor beneficia de fonduri europene Regio

    Noi
    proiecte REGIO, în valoare totală de peste 285 milioane de euro, vor intra în
    perioada următoare la contractare, pe baza cererilor de finanțare care au fost
    deja evaluate. Proiectele vizează toate cele șase județe ale Regiunii Centru:
    Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.


    Decizia
    vine ca urmare a faptului că Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și
    Administrației (MLPDA), a adoptat Memorandumul de supracontractare a
    proiectelor aflate în lista de rezervă pentru Axele Prioritare 3, 4, 10 și 13,
    din cadrul POR 2014-2020.


    Valoarea
    totală a finanțării aprobate prin Memorandumul menționat este de peste 2,4
    miliarde euro la nivel național. Aplicarea acestui memorandum oferă Regiunii
    Centru și ADR Centru bugetul necesar pentru a susține nevoile de finanțare
    nerambursabilă necesare dezvoltării comunităților locale.


    Astfel, peste 100 de proiecte noi din
    Regiunea Centru vor beneficia, în perioada următoare, de fonduri Regio.

    Proiectele,
    care au fost deja evaluate, prevăd reabilitarea unităților de învățamânt,
    eficiența energetică a clădirilor sau modernizarea orașelor din județele Regiunii
    Centru.


    Nicolae Mărginean, director de comunicare
    la nivelul ADR Centru: Pentru regiunea formată din județele
    Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu este vorba despre peste 110
    proiecte în valoare totală de peste 285 milioane de euro, care vor intra în
    procedurile de evaluare și contractare pe baza cererilor de finanțare deja
    depuse și astfel va crește gradul de absorbție a fondurilor europene în
    Regiunea Centru.




    Potrivit
    reprezentanților ADR Centru, prin aprobarea procesului de supra-contractare, va
    crește gradul de atragere a fondurilor europene, la nivel regional, cu
    aproximativ 50%.


    Astfel,
    în final, la nivelul Regiunii Centru se va ajunge la peste 1.000 de contracte
    de finanțare Regio, a căror valoare totală va fi de peste 1,5 miliarde euro,
    din care suma nerambursabilă atrasă va depăși 1,25 miliarde euro.




  • Waschmaschinen von anno dazumal: der Waschmörser mit Triebrad

    Waschmaschinen von anno dazumal: der Waschmörser mit Triebrad

    Sie kennen wohl die Tage, an denen wir kaum Zeit haben zum Ein- und Ausatmen. Wir laufen hin und her, um möglichst viele Angelegenheiten im Haushalt zu erledigen. An solchen Tagen wissen wir die moderne Technologie am besten hochzuschätzen. Wir hei‎ßen die voll automatisierten, leistungsfähigen Waschmaschinen hoch willkommen. Doch wie kamen die Menschen in der Vergangenheit, vor etwa 100 Jahren, zurecht, als es keine automatischen Waschmaschinen gab?



    Die Antwort auf diese Frage ist meistens in Museen zu finden. Im Bukarester Dorfmuseum Dimitrie Gusti“ können zum Beispiel ein hölzerner Waschmörser und das dazugehörige Triebrad gesehen werden, die früher zum Kleiderwaschen verwendet wurden. Die Haushaltgegenstände stammen aus dem Dorf Borlova im Kreis Caraş-Severin (im Südwesten des Landes). Die Waschmörser und Triebräder waren gänzlich aus Holz hergestellt und wurden durch Wasserkraft angetrieben. Derartige Waschmörser wurden meistens in den Regionen eingesetzt, wo die Menge Wasser ausreichte, um das Rad konstant anzutreiben. Wünschenswert war auch, dass das Wasser im Winter nicht erfror. Daher die unerlässliche Bedingung der ausreichenden Wassermenge. Die Waschmörser wurden meistens aus Buchen-, Eichen- oder Erlenholz gefertigt. Das im Dorfmuseum Dimitrie Gusti“ ausgestellte Exponat wurde Anfang des 20. Jahrhunderts hergestellt.



    Vielleicht hört sich das unwahrscheinlich an, doch im Kreis Alba, in Westen des Landes, gibt es immer noch eine solche funktionierende Waschanlage. Sie befindet sich im Besitztum der Familie Avram, im Dorf Dobra de Jos. Die hölzerne Waschanlage ist 101 Jahre alt und immer noch betriebsfähig. Ioana Avram erzählte uns, wie die Waschmaschine läuft — allerdings ohne Waschmittel und ohne Strom:



    Die Kleider werden da hineingelegt und gedreht. Wir lassen sie dort drinnen und das Wasser schlägt zwei Tage lang darauf ein. Mit dieser alten Waschanlage waschen wir Bettdecken, Teppiche — eigentlich alles Mögliche! Das Gebirgswasser ist das bessere Wasser. Meine Schwiegermutter pflegte zu sagen, dass das Schneewasser die Wäsche am besten reinigt. Im Frühjahr kam immer das wei‎ße Wasser, das Ergebnis des geschmolzenen Schnees. Dieses Wasser reinigt die Wäsche am besten!“




    Der Waschmörser ist eine für die Subkarpaten typische Waschanlage. Sie besteht aus folgenden Teilen: ein Holzrad mit mehreren Schaufeln, eine waagerechte Spindel (die Welle) und zwei oder mehrere Hämmer (Stampfer). Die Konstruktion stützt sich auf mehrere Holzbalken. Das Dach wurde aus Schindeln gebaut. Das Triebrad ist Bestandteil der Anlage und hat die Form eines stumpfen Kegels, wobei die kleinere Seite im Boden eingebaut ist. Das Triebrad umfasst mehrere Bretter, die innerhalb des kegelförmigen Trogs eingebaut sind. Das Wasser flie‎ßt mit hoher Geschwindigkeit in die Gosse hinein und treibt das Triebrad an, so dass es sich zu drehen beginnt. Somit wird eine Schleuderbewegung in Gang gesetzt, ähnlich wie bei den modernen Waschmaschinen.



    Mircea Avram erbte die Anlage von seiner Familie. Er kennt ihren Mechanismus in- und auswendig. Er erzählte uns mehr über den Waschmörser:



    Wichtig sind die zwei gro‎ßen Hämmer. Die werden erstmals hoch gehoben und dann hinunter gelassen. Danach wird die Wäsche in die Anlage hinein gesteckt. Wir legen Holz unter den Kessel, um Feuer zu machen und das Wasser zu erhitzen. Das Wasser erreicht eine Temperatur von 37–40 Grad Celsius. Danach lassen wir das Rad frei laufen. Die Hämmer sind so gebaut, dass sie zwei–drei Tage in Bewegung bleiben.“




    Mircea Avram wei‎ß ganz genau, wie hoch die Investition in eine solche Waschanlage vor 100 Jahren war. Denn er besitzt noch die Originalurkunden.



    Das sind die Ausgaben meines Vaters. Er nahm sogar ein Darlehen von der Bank, um den Waschmörser zu bauen. In den Unterlagen kann gelesen werden, wie viel Zinsen er für ein halbes Jahr zahlte. Es werden alle Zahlungen aufgezählt, die er tätigen musste, wie viel er an wen zahlte und für welche Dienstleistung. Und dafür zahlte er auch Gebühren an den Staat. Alles ist dokumentiert.“




    Insgesamt zahlte Mircea Avrams Vater damals 19.608 Lei für die Herstellung des Waschmörsers. Die Waschanlage ist Teil des Kulturvermögens im Kreis Alba — das muss noch dazu gesagt werden. Mircea Avram wei‎ß ganz genau, wie ein solches Wunderwerk instandgehalten wird:



    Am schwierigsten ist, das Triebrad instand zu halten. Die Randelemente, die sie zum Drehen antreiben, müssen öfter ausgetauscht werden. 1994 ersetzten wir die Spindel, das Hauptrad, das einen Durchmesser von 130 cm hat. Den Bottich, in dem die Wäsche gesteckt wird, ersetzten wir erst 2006 mit einem Kessel aus Eichenholz, den wir aus der Umgebung von Mediasch holten.“




    Nach dieser Reise in die Geschichte des Wäschewaschens wissen wir mit Sicherheit die modernen Waschmaschinen entsprechend zu schätzen. Denn die Arbeit im Haushalt ist heutzutage viel einfacher als früher. Und das ist eine gro‎ße Erleichterung.

  • Energie verte pour les établissements publics

    Energie verte pour les établissements publics

    Cela fait déjà quelques années que les édiles mettent à profit les fonds européens pour moderniser leur commune qui dispose aujourd’hui de routes goudronnées, d’eau courante, de réseaux d’assainissement, d’Internet, de distributeurs automatiques de titres de transport ou encore d’automates pour le paiement des taxes et impôts.

    Le maire de la commune a démarré un projet d’énergie verte consistant dans la mise en place d’un système de panneaux photovoltaïques et d’une station de recharge pour les véhicules électriques.

    Voici les explications de Dan Lungu, porte-parole de la mairie de Ciugud : « Nous avons développé un système intelligent de production d’énergie électrique qui va desservir la mairie et la station de recharge des voitures électriques. Du coup, la consommation d’énergie électrique sera pratiquement inexistante et puis cela nous offrira la possibilité de promouvoir l’idée d’utiliser des véhicules électriques. D’ailleurs, la mairie de Ciugud utilise depuis plus d’une année une auto électrique 100%. Nous envisageons d’élargir ce projet à l’école. Nous avons récemment ouvert une école intelligente, qui sera bientôt alimentée avec de l’énergie solaire ».

    Les collégiens de Ciugud bénéficieront de moyens éducatifs intelligents tels que manuels numériques, tableaux numériques interactifs, bibliothèque virtuelle, catalogue électronique ou plateforme d’échange entre élèves, parents et professeurs.

    Une solution novatrice vient en aide aux enfants qui s’absentent de l’école pour des raisons de maladie. Ils peuvent assister aux cours en se joignant à un système audio et vidéo. Pour cela il suffit d’entrer ses identifiants, à savoir le nom d’utilisateur et le mot de passe. En plus, les enfants de Ciugud n’auront plus à porter leur cartable plein de livres et de cahiers, car ils recevront une tablette sur laquelle seront téléchargés en format numérique tous les manuels qui leur faut. La commune de Ciugud a également mis en place deux projets financés par des Fonds environnementaux et dont le montant total s’élève à plus de 150 000 euros. Il s’agit de la construction d’une aire de jeux pour enfants qui s’étale sur 1 ha et d’un système de compostage et de collecte sélective des déchets. (Trad. Mariana Tudose)

  • Smart Village: Gemeinde in Landkreis Alba setzt auf erneuerbare Energie und Digitalisierung

    Smart Village: Gemeinde in Landkreis Alba setzt auf erneuerbare Energie und Digitalisierung

    Die Gemeinde Ciugud im Kreis Alba ist wohlbekannt für die modernen Projekte zur Förderung von erneuerbarer Energie, die sie schon lange umsetzt. Seit mehreren Jahren greift die Gemeinde auf EU-Mittel zurück, um den Ort grün umzugestalten und weiter zu entwickeln. Die einst verkommene Ortschaft wurde mit der Zeit in eine moderne Gemeinde verwandelt. Sie verfügt mittlerweile über asphaltierte Stra‎ßen, Elektrizität, Trinkwasser, Kanalisation, Internet, Fahrkartenautomaten sowie Automaten für die Einzahlung von Ortsgebühren. Auch in erneuerbare Energie wurde investiert. Demnach wurde ein Projekt zur Einsetzung von Photovoltaik-Anlagen gestartet. Au‎ßerdem wurde eine Ladestation für elektrische Autos gebaut. Mehr Einzelheiten dazu lieferte uns der Sprecher der Gemeinde Ciugud, Dan Lungu:



    Wir haben ein intelligentes System für die Erzeugung von Strom entwickelt. Diese Anlage wird die notwendige Elektrizität fürs Rathaus erzeugen. Au‎ßerdem wird es auch den Strom für die von uns entwickelte Ladestation für elektrische Autos sicherstellen. Zwei elektrische Autos werden gleichzeitig geladen werden können. Unser Energieverbrauch wird folglich Null sein. Gleichzeitig fördern wir die elektrischen Autos. Die Gemeinde verwendet schon seit einem Jahr ein elektrisches Auto. Wir wollen dieses Projekt weiter entwickeln, uns nicht nur auf die örtliche Verwaltung beschränken, sondern mit der Schule weiter machen. Wir haben eine »smart school«, die wir vor kurzem eröffneten, und möchten, dass auch diese Schule mit Sonnenenergie versorgt wird.“




    Den Schülern der Sekundarstufe, die in Ciugud zur Schule gehen, stehen intelligente Erziehungsmittel zur Verfügung. Das hei‎ßt, die Schule bietet ihnen digitale Lehrbücher, interaktive Tafeln, eine virtuelle Bibliothek, Zugang zum elektronischen Katalog sowie eine Plattform, wo sich Lehrer, Schüler und Eltern austauschen können. Den Schülern, die krankheitsbedingt aus der Schule fehlen, wird die Möglichkeit angeboten, am Unterricht teilzunehmen. Alles, was sie dafür tun müssen, ist, sich an einem Audio- und Videosystem von zu Hause anzuschlie‎ßen. Um das zu tun, stellt ihnen die Schule einen Benutzernamen und ein Passwort bereit. Darüber hinaus werden die Schüler in Ciugud die schwere Schultasche nicht mehr schleppen müssen. Denn sie bekommen ein Tablett, auf dem alle Lehrbücher in digitaler Form gespeichert sind.



    Die Gemeinde Ciugud setzte auch zwei EU-Projekte in Wert von mehr als 150.000 Euro um. Sie wurden aus dem Umweltfonds finanziert. Demnach wurde ein Spielplatz für Kinder eingerichtet. Au‎ßerdem legen die Ortsbewohner gro‎ßen Wert auf die getrennte Müllentsorgung. Und sie verfügen auch über eine Abfallkompostieranlage.

  • Bären tauchen zunehmend in bewohnten Gebieten in Rumänien auf

    Bären tauchen zunehmend in bewohnten Gebieten in Rumänien auf

    Allein in den letzten Wochen haben Dutzende von Anrufen unter der Notrufnummer 112 die Anwesenheit von Bären in mehreren bewohnten Gebieten in den rumänischen Bergen gemeldet, in den Landkreisen Braşov, Mureş, Sibiu, Harghita, Covasna, Alba und Bistriţa-Năsăud. Darüber hinaus wurde kürzlich ein Mann beim Fischen von einem Bären getötet. Ein anderer, der eine Herde von Kühen am Waldrand bewachte, wurde ebenfalls von einem Bären angegriffen und befindet sich in einem schweren Zustand im Krankenhaus. Das sind keine Einzelfälle — die Tiere kommen nicht nur in die Höfe der Menschen in Bergdörfern, sondern auch in Städten.



    Die Behörden suchen Lösungen. Es gibt viele Ursachen dieses Problems, darunter Abholzung und die zu gro‎ße Zahl der Tiere. Tatsächlich gibt es in Rumänien mehr als 6000 Bären. Alle Jagdgebiete sind überfüllt. Ihre Zahl war in den letzten Jahren relativ konstant, aber nach Angaben von Vertretern der Nationalen Forstverwaltung Romsilva wurden ihre Lebensräume, aufgrund der Entwicklung der Stra‎ßeninfrastruktur, der wirtschaftlichen Entwicklung und der Tourismusinfrastruktur fragmentiert. Die Lebensräume der Bären schrumpfen auch aufgrund der Entwicklung der Städte. Laut Schätzungen sollte Rumänien etwa 4000 Exemplare haben. Marian Rasaliu, Präfekt des zentral rumänischen Landkreises Braşov, einer der am stärksten gefährdeten in Bezug auf die Bärenpenetration in besiedelten, sowohl städtischen als auch ländlichen Gebieten, mahnt dringende Ma‎ßnahmen und schlägt sogar vor, einen Teil der Tiere in andere Länder zu schicken.



    Statistiken zeigen, dass es in Europa etwa 14.000 Braunbären in zehn Ländern gibt. Bulgarien hat zum Beispiel 900 — 1200 Bären, die Slowakei 600 — 800 Tiere, Slowenien 500 — 700 und Griechenland etwa 200 Bären übrig. Der Braunbär ist aus dem Vereinigten Königreich verschwunden und in Frankreich und Spanien ist seine Existenz bedroht. Nordeuropa ist die Heimat einer grö‎ßeren Bärenpopulation — etwa 2500 Tiere in Schweden, etwa 1600 in Finnland, etwa 700 in Estland und 70 in Norwegen.



    Bären sind gesetzlich geschützt und dürfen nicht gejagt werden. Um die Anzahl der Tiere in Gebieten, in denen besondere Probleme auftreten, zu verringern, werden aufgrund von Ministerialverordnungen Bären eingesammelt. Eine Ausnahmeregelung für einige hundert Exemplare pro Jahr wird das Problem jedoch nicht lösen, zumal es manchmal nicht möglich ist, alle in der Liste aufgeführten Exemplare einzusammeln.