Radio România Internațional

Tag: Alba

  • Jurnal românesc – 09.05.2019

    Jurnal românesc – 09.05.2019

    Prima parte a
    campaniei naționale Informare acasă! Siguranță în lume!, dedicată
    tinerilor și elevilor, s-a încheiat cu întâlnirea organizată în județul Alba de
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, la care a participat secretarul de
    stat Lilla Debelka. Evenimentele s-au desfășurat în perioada aprilie – mai în
    toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti şi au avut drept scop
    prevenirea și combaterea factorilor de risc la care se expun românii care aleg
    să plece peste hotare și, totodată, susținerea procesului de integrare a
    conaţionalilor în țările unde au ales să trăiască, să studieze sau să
    muncească. MRP transmite că lipsa de informare îi pune adesea pe români în
    situații dificile în statele-gazdă, iar ediţia precedenţă a campaniei a produs
    rezultate. Potrivit Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane,
    numărul victimelor a scăzut cu aproximativ 25% în 2018 față de anul precedent,
    evoluţie care este atribuită campaniilor de informare derulate în țară și peste
    hotare. Următoarea etapă a campaniei Informare acasă! Siguranță în
    lume! se va derula în perioada august-septembrie şi îi va avea drept
    ţintă pe adulţii interesaţi să muncească pe teritoriul altor state. Totodată,
    MRP a anunţat că intenţionează să extindă campania şi în Republica Moldova
    pentru a răspunde solicitărilor venite din partea românilor de peste Prut.




    Preşedintele
    Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul
    Constantin Codreanu, cere Guvernului modificarea şi declasificarea Anexei la
    Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni care vizează Diaspora,
    comunităţile istorice şi Republica Moldova, document care a fost clasificat în
    2017 de cabinetul condus de Sorin Grindeanu. Politicianul dă exemplu un program
    similar adoptat în Polonia şi valabil pentru perioada 2015-2020, care nu
    conţine însă file catalogate drept secret de stat. România şi românii nu
    câştigă nimic prin clasificarea informaţiilor privind situaţia comunităţilor
    sale înrudite de peste hotare, a declarat Constantin Codreanu. Trecerea
    la secret a anexei, spune deputatul, distinge România în peisajul european,
    întrucât niciun alt stat de pe continent, fie membru al Uniunii Europene, fie
    extracomunitar, nu şi-a clasificat legislaţia în materie de minorităţi.
    România ar avea doar de câştigat dacă ar avea curajul să asigure o maximă
    transparenţă atunci când trebuie să-şi prezinte obiectiv şi corect, într-un act
    guvernamental, minorităţile înrudite şi situaţia lor reală a afirmat
    parlamentarul. El apreciază că exemplul polonez în materie trebuie urmat de
    către România, deoarece este în beneficiul real al românilor din afara
    graniţelor ţării.




    Familia Regală a
    României sărbătoreşte pe 10 mai Ziua Regalităţii în grădina Palatului Elisabeta
    din Bucureşti în cadrul unui eveniment la care sunt invitaţi români din ţară,
    din diaspora şi din comunităţile istorice. Manifestarea va cuprinde un concert
    în aer liber şi un mic pavilion cu cărţi regale. Printre participanţi vor fi
    reprezentanţi ai Parlamentului, membri ai corpului diplomatic, ai Academiei
    Române, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Bisericii Catolice, ai Ministerelor
    Apărării Naţionale şi de Interne, personalităţi marcante din lumea artei, a
    ştiinţei şi a sportului, din domeniul educaţiei şi din presă.




    Primăria
    municipiului Iași a alocat 500.000 de lei pentru reabilitarea clădirii
    Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chişinău, locul în care, în
    1918, a fost votată Unirea Basarabiei cu România, transmite presa de dincolo de
    Prut. Instituția publică de învățământ superior din capitala Republicii Moldova
    este succesoarea Conservatorului de Stat din Chișinău fondat în anul 1940 și a
    instituțiilor de învățământ muzical care și-au desfășurat activitatea la
    Chișinău începând cu anul 1919.

  • Jidvei

    Jidvei

    Cum sărbătorile de Paşte se apropie, o vizită în comuna Jidvei, poate
    reprezenta o variantă de a ne pregăti de sărbătoare. Jidvei a fost atestată
    documentar în urmă cu 700 de ani. Situată în centrul României, în judeţul Alba,
    pe râul Tarnava Mică, la o distanţă de 62 km de municipiul Alba Iulia,
    reşedinţa judeţului şi la 24 km de Blaj – oraşul cel mai apropiat, comuna are o
    comunitate multietnică cu obiceiuri și tradiții care adesea se intersectează
    păstrându-și totuși autenticitatea. În prezent, populația este majoritar
    română, urmată de cea rromă, germană și maghiară.


    Şi cum zona este renumită pentru producţia
    vini-viticolă, Nelu Mărginean, director tehnic al unei companii de profil, ne
    poartă printr-una dintre crame, spunându-ne din secretele vinului produs aici:

    A fost construită în 2013 şi dată în folosinţă în 2014. Am
    construit-o la o altitudine de 500 de metri, aşezată între viile de pe zona
    Tăuni-Făget, ca să deservească o suprafaţă de 700 de hectare cu viţă-de-vie.
    Fiind plantaţii noi în zonă, soiurile sunt aromate şi semi-aromate.La
    Jidvei avem în cultură 15 soiuri, cel mai important este Feteasca Regală, urmat
    de Sovignonul Blanc, MuscatOttonel, Gewurztraminer sau Traminer Roz, Riesling
    Italian, Riesling de Rin, Fetească Albă, Chardonnay, Pinot Noir. Mai avem şi
    Neuburger, dar suprafeţe mai mici şi varietăţile roşii care reprezentă 6 % din
    suprafaţa totală cu viţă-de-vie. În acelaşi timp, putem obţine un vin cu
    conţinut alcoolic mare, cu rest de zahăr, dar şi proaspăt, cu o prospeţime dată
    de aciditatea foarte ridicată.


    Dincolo de degustarea direct de la cisternă, crama
    oferă în zilele însorite bucuria îmbinării luminii soarelui cu cea din pahar,
    fiind situată pe culmea dealului.


    Un obiectiv istoric din zonă este castelul Bethlen
    Haller, construit la 1570 și refăcut ulterior de contele Ștefan Bethlen, după
    modelul castelului Chambord din Franța. Un castel cu aer medieval, unde
    cavaleri în armuri străjuiesc intrarea, iar decorurile poartă prin timp în
    istorii demult uitate. Iar pentru cei ce
    aleg să deguste vinuri aici, vă putem spune că mâncarea făcută la castel este
    foarte bună, de la cerbul sau mistrețul lăsate la marinat o săptămână, la
    sarmale de vânat, până la gustări obişnuite pe bază de carne, brânză şi peşte.


    În sat, în această perioadă, gospodarii încep curățenia în case, în curți şi
    la porți. Copacii, pomii fructiferi sunt toaletați, văruiți, podețele,
    gardurile, ramele ferestrelor sunt frumos vopsite, semn al primenirii de
    primăvară. Lăsatul postului sau al secului este marcat în zonă printr-un ritual
    practicat mai ales de copii. Seara, aceştia se strâng pe dealuri unde aprind
    ruguri de lemne sau, cel mai adesea, cauciucuri pe care le rotesc deasupra
    capului şi le dau drumul din vârful dealului, alungând, astfel, iarna și făcând
    loc primăverii.


    Către Paşte, se fac cozonaci, se frământă pâinea de casă, se coc prăjituri,
    se vopsesc ouăle, de obicei cu frunze de ceapă roșie sau galbenă, cu spanac sau
    sfeclă roșie. Dintre mâncărurile specifice zonei, ciorba de miel cu kervel (o
    plantă-condiment acrișoară), friptura de miel împănat, supa de tăiței şi
    cozonacii cu nucă sunt vedetele mesei. O altă delicatesă și, în același timp un
    preparat specific Paștelui, e drobul de miel preparat cu un mănunchi de kervel
    care-i dă o savoare unică.



  • Drumul vinului la Jidvei

    Drumul vinului la Jidvei

    Fiind unul dintre cei mai buni
    ani pentru producţia viticolă, după specialiştii din domeniu, din punctul de
    vedere al caracterului de soi, date fiind condiţiile de climă deosebite, vă
    invităm pe drumul vinului de la Jidvei.


    Aflat pe drumul dintre plăcere
    şi păcat, vinul este unul dintre puţinele produse care au dăinuit de-a lungul
    istoriei, păstrându-şi importanţa şi renumele. Podgoriile din judeţul Alba sunt
    reprezentative pentru ţara noastră. Aici tradiţia s-a păstrat, oamenii locului
    acordând importanţa cuvenită meseriei pe care ştiu să o practice cât mai bine:
    cultivarea viţei-de-vie. Această renumită zonă viticolă deţine cea mai mare
    suprafaţă dintre podgoriile Podişului Transilvaniei. Aria sa corespunde aproape
    în întregime Podişului Târnavelor, străbătut de râurile Târnava Mare şi Târnava
    Mică. Numai podgoria Jidvei dispune de peste 2.000 de hectare cultivate cu
    soiuri alese. Oricine ajunge în această zona poate vizită pivniţele în care se
    păstrează, de câteva sute de ani, producţia de vinuri.


    Itinerarul drumului vinului se
    întinde între Gârbova şi Cetatea de Baltă, de la un capăt la celalalt al
    judeţului, localităţi care delimitează Ţara vinului din Alba. Traseul are
    circa 200 de km şi străbate patru municipii – Sebeş, Alba Iulia, Aiud şi Blaj,
    traversând mai mult comune, fiecare remarcabile prin cultură şi tradiţiile
    sale. Traseul începe de la poalele munţilor Apuseni şi parcurge o zona de o
    frumuseţe rară. Fiecare localitate se evidenţiază cu specificul ei, iar pe
    lângă tradiţiile legate de producerea vinului, turiştii pot admira şi obiective
    istorice, naturale şi de cult.


    Comuna Jidvei este situată în
    partea nord-estică a judeţului Alba, pe râul Tarnava Mică, la o distanţă de 62 km
    de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului şi la 24 km de Blaj – oraşul cel
    mai apropiat.


    Nelu Mărginean, director tehnic
    al unei companii de profil, ne poartă printr-una dintre crame, spunându-ne
    poveşti…de pahar: Ne aflăm la crama Tăuni, cea mai nouă cramă
    a companiei noastre. A fost construită în 2013 şi dată în folosinţă în 2014. Am
    construit-o la o altitudine de 500 de metri, aşezată între viile de pe zona Tăuni-Făget,
    ca să deservească o suprafaţă de 700 de hectare cu viţă-de-vie. Fiind plantaţii
    noi în zonă, soiurile sunt aromate şi semi-aromate, mai puţin Feteasca Regală.
    Avem Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Gewurtztraminer, Pinot Noir, pe varietatea
    roşii, Riesling de Rhin, Riesling Italian şi Petit Manseng, un soi care în
    scurt timp va ieşi pe piaţa românească. Un soi cultivat în zona centrală a
    Franţei, în Lasconia, un soi care pentru noi are un caracter deosebit: la un
    nivel ridicat de zaharuri, cules târziu, are aciditate naturală foarte
    ridicată.


    Dincolo de degustarea direct de
    la cisternă, crama oferă în zilele însorite bucuria îmbinării luminii celeste
    cu cea din pahar, fiind situată pe culmea dealului. Coborând mai apoi în vie,
    vizitatorul poate descoperi şi degusta şi în sezonul rece struguri aromaţi.
    Iarna, doar cei păstraţi pentru producţia vinului de gheaţă.


    Revine cu detalii Nelu Mărginean: Ne aflăm într-o parcelă de Traminer roz, o parcelă pe care anul acesta
    am păstrat-o pentru a obţine struguri pentru producerea vinului de gheaţă,
    soiul Ice Wine. Noi în fiecare an păstrăm 3 hectare de Traminer roz pentru
    asta. Îl preferăm pentru pieliţa mai groasă care face să se deshidrateze mai
    încet. Avem răbdare, în fiecare an, aşteptăm îngheţul, aşteptăm să avem o
    săptămână în care temperaturile să fie negative, atât ziua, cât şi noaptea, după care tot
    într-o zi cu îngheţ, recoltăm strugurii pentru a obţine Ice Wine, un vin de
    desert, un vin licoros, cu aromă şi miros puternic de trandafir, cu un conţinut
    de alcool un pic mai ridicat, peste 13 grade.


    Odată
    ajunşi aici puteţi să vă bucuraţi de gustul strugurelui aproape stafidit, a
    cărui dulceaţă cu greu poate fi exprimată în cuvinte!

  • Turism cultural în Sebeș

    Turism cultural în Sebeș

    Între 22-26 august, trenul turistic Transilvania Train şi-a
    desfăşurat periplul anual, oferind celor 150 de pasageri o aventură de legendă
    în inima Transilvaniei timp de 5 zile, fiecare zi având propria temă.
    Itinerariul Transilvania Train s-a desfăşurat pe o distanţă de 600 km şi a
    trecut prin localităţile Braşov, Saschiz, Sighişoara, Mediaş, Alba Iulia, Sebeş,
    Sibiu, Făgăraş    , incluzând vizita a peste 20 de fortificaţii, 15 workshop-uri
    tradiţionale, 2 concerte unice în Biserica Evanghelică din Sebeş şi în centrul
    istoric al Sibiului, 2 petreceri tradţtionale, degustare de vinuri locale
    selecte.


    Profităm şi noi de experienţa pasagerilor Transilvania Train şi
    poposim în Sebeş, pentru a descopri tainele bucătăriei de aici, ajutaţi de
    exact de bucătarul ce a împărtăşit
    turiştilor din tradiţiile culinare ale zonei. Toma Ioan
    Cosmin: În Sebeş noi le-am pregătit o surpriză turiştilor din acest frumos
    tren. Le-am ţinut un atelier de gătit, unde ei au avut ocazia să înveţe
    tradiţiile culinare de la noi şi, bineînţeles, să şi mănânce ceea ce au gătit.
    Zona Sebeşului este foarte valoroasă, ca tradiţii culinare, sunt foarte multe
    influenţe săseşti şi bucătăria este foarte bogată. Turiştii au gătit un gulaş
    de vită cu găluşte din făină, pulpe de raţă confiate, învelite într-un aluat de
    foietaj, am mai gătit mare umplute cu nucă şi cu miere, cum se gătesc la Sebeş
    şi am făcut şi izmenele întoarse, bineînţeles. Acesta este un desert
    tradiţional, un aluat făcut din făină, smântână, ouă, zahăr simplu şi vanilat,
    frământate foarte bine, cu praf de copt sau drojdie, după care se prăjejte în
    puţin ulei sau se coace la cuptor. Ei şi-au gătit singuri aceste feluri de
    mâncare, eu doar le-am arătat ceea ce trebuie să facă.


    Tot atelierul a ţinut patru ore, iar două ore turiştii doar au gătit, pregătind unii carnea, alţii saltele,
    alţii deserturile.


    L-am întrebat pe chef Toma dacă merită să venim la Sebeş: Merită! Au ce descoperi. De exemplu, noi am ţinut acest atelier de
    gătit chiar la muzeul din Sebeş, într-o curte extraordinar de frumoasă, plină
    de verdeaţă, plină de pomi, aproape de Catedrală. Au ce vedea!


    Într-adevăr, Sebeşul este un municipiu din județul Alba (Transilvania,
    România), format din localitățile Lancrăm, Petrești și, reședința de judeţ, Sebeș,
    precum și din satul Răhău. Orașul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de
    coloniștii sași veniți la chemarea regelui Ungariei. În Sebeș s-au stabilit
    populații provenite din regiunea Luxemburgului și a vestului Germaniei de
    astăzi. Denumirea de sași transilvăneni provine din confuzia făcută
    de cancelaria regelui Ungariei, pentru care toate populațiile germane erau
    saxones, sași. Germanii din Sebeș au fost de fapt
    franconi de pe Rin, Rheinfranken. Iar Sebeșul Săsesc a fost unul
    din cele mai importante orașe ale Transilvaniei medievale, devenind una din
    cele șapte cetăți care au dat numele german al provinciei:
    Siebenbürgen.


    Memoria vremurilor de demult se păstrează şi astăzi, în zonă putând
    fi vizitate: Biserica Evanghelică-Luterană, reclădită în stil gotic în sec.
    XIII-XIV şi renovată ulterior în stilul Renașterii, Biserica Învierea Domnului,
    de confesiune ortodoxă, Turnul octogonal, situat lângă Mănăstirea Franciscană.
    În cimitirul romano-catolic din orașul Sebeș a fost ridicat Monumentul Eroilor
    Români, în memoria celor căzuţi în Primul Război Mondial. Obeliscul, cu
    înălțimea de 1,6 m, este realizat din calcar cioplit, fiind susținut de o bază
    simplă, de formă paralelipipedică. În parcul din centrul orașului, se găseşte
    şi Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Pentru cei ce vor să
    îşi încânte ochii cu frumuseţile naturii, o vizită la rezervaţia geologică Râpa
    Roșie, situată la aproximativ 3 km de oraș, nu trebuie ratată.

  • La région touristique d’Arieşeni

    La région touristique d’Arieşeni

    L’offre touristique y est particulièrement diversifiée : depuis les randonnées estivales à travers des contrées magnifiques, à la pratique du ski de fond en hiver. L’alpinisme, le cyclisme hors pistes, le ski alpin sur la piste Vârtop en saison, constituent autant d’attractions à ne pas manquer. Et puis, les grottes, dont certaines accessibles aux touristes, ou encore les sports d’aventure, tel le canyoning ou le rafting, à pratiquer sur les rivières de montagne de la région.La rubrique d’aujourd’hui est dédiée au concours « Alba Iulia, la ville de la grande Union », et consacrée au Centenaire, l’événement qui marque les cent ans passés depuis le moment où les régions majoritairement roumanophones d’Autriche-Hongrie ont rejoint ce qu’était alors le royaume de Roumanie, formé depuis 1881.

    La région d’Arieseni, située dans les monts Apuseni, est l’une des zones que la modernité a contournée, où les traditions ancestrales sont encore bien vivantes et toujours aussi fascinantes pour le touriste moderne qui s’y aventure. Quant aux mets traditionnels, n’y soyez pas impatients, vous aurez l’occasion de vous en délecter. Carmen Preja, conseiller touristique au Centre national d’information et de promotion du tourisme d’Alba Iulia, essaye de nous mettre l’eau à la bouche : « Si vous débutez votre séjour par quelques folies culinaires, ne soyez pas inquiets, vous aurez l’occasion de vous dépenser ultérieurement. En grimpant la Colline aux escargots, en allant jusqu’à la chute d’eau Pişoaia, ou encore dans les réserves Detunata Cheală et Detunata Flocoasă, où l’on rencontre des formations karstiques étonnantes. Et puis, évidemment, le Parc national des monts Apuseni qui nous invite aux randonnées en été. La plupart des sentiers sont homologués et dûment marqués. Pour les amoureux de sports d’hiver, bonne nouvelle : de plus en plus de pistes de ski sont aménagées et ouvertes aux skieurs. Quant à l’offre hôtelière, l’on trouve tout ce que l’on désire : depuis les petits cabanons rustiques, en bois, et jusqu’aux hôtels de 4 ou de 5 étoiles, avec saunas, jacuzzis, et toutes les facilités imaginables. »

    La Colline aux escargots est bien plus qu’une simple curiosité. Il s’agit, en effet, d’une réserve paléontologique d’intérêt national. Une zone unique, qui date, en l’état, depuis 65 à 70 millions d’années et où l’on rencontre 35 espèces de mollusques. A l’époque, cette zone était submergée par les eaux chaudes d’une mer, la mer Tethys, où les conditions pour le développement de ces êtres étaient réunies. Les sédiments ont été conservés et, avec le temps, se sont pétrifiés. Deux objectifs à ne surtout pas louper, Ecoutons à nouveau Carmen Preja : « La grotte Scărişoara abrite le deuxième plus important glacier d’Europe. Il faut le voir au moins une fois dans sa vie, cela vaut la peine. Puis, je ne passerais pas sans mentionner la maison-musée d’Avram Iancu, aménagée à la mémoire de ce héros de la lutte d’émancipation des Roumains de Transylvanie, lors de la révolution de 1848. Au-delà du personnage historique, par les objets du quotidien de l’époque exposés, cette maison-musée nous rappelle la vie d’antan de la région. C’est inédit. »

    Mais pour connaître de près la région d’Arieseni, il faut, comme toujours, approcher un habitant. Cette fois ce sera Ioan Mocan, le propriétaire d’une maison d’hôtes, Casa Moţului, la « Maison du Moţ », les « Moţi » étant les anciens Valaques, habitant depuis la nuit des temps cette partie de la Transylvanie. Ioan Mocan est aussi l’un des sponsors du concours dont on vous a touché un mot au début de notre rubrique, mais nous y reviendrons. Voilà ce qu’il nous dit : « Notre région est nantie. Elle est riche et propose une foule d’attractions touristiques : naturelles, historiques et culturelles. Grottes, glaciers, chutes d’eau, églises et monastères anciens. Prenez Roşia Montană, et sa zone minière. Il s’agit d’un musée souterrain grandeur nature, des galeries d’extraction du minerais d’or, vieilles de plus de 2.000 ans. Les jeunes peuvent faire de l’escalade dans les gorges Galbenei, vers la citadelle Ponorului, vers le ravin Ruginoasă. Ce ravin est un véritable phénomène naturel, dû à l’érosion du sol et qui s’agrandit de deux mètres tous les ans. Il est spectaculaire, je le rapprocherais au Grand Canyon situé aux Etats-Unis. Et puis, il y a le glacier Vârtop. On y entre avec des torches, et on trouve à l’intérieur des espèces d’insectes qu’on ne trouve nulle part ailleurs. C’est vraiment intéressant. »

    Et puis, la zone des monts Apuseni, riche en bois, est célèbre pour son artisanat et ses artisans, et pour leur travail du bois justement. C’est là que l’on trouvera des maisons en bois datant de plus de deux siècles. Il paraît qu’un vieux secret, qui garantit la pérennité de l’ouvrage, relierait le moment exacte de la coupe de l’arbre aux phases de la lune. Mais d’autres artisanats traditionnels ont cours parmi les habitants de cette région reculée. Et des événements spécifiques tentent, de nos jours, leur mise en valeur. Ecoutons à nouveau Ioan Mocan, le propriétaire du gîte Casa Moţului : « A Arieşeni même, on compte deux musées où le visiteur peut aussi bien admirer les objets d’artisanat, que s’initier à leur confection. On trouve cela à Arieşeni, mais aussi dans d’autres villages, tels Avram Iancu, Vidra, Târsa, Poiana Vadului. S’initier à la fabrication des tonneaux et des buciums ou des tulnics, ces instruments à vent typiquement roumains, qui peuvent mesurer jusqu’à 3 mètres de long, et qui servaient autrefois à appeler le bétail, ce ne sont pas des choses que l’on apprend tout les jours. Par ailleurs, les femmes tissent cette chemise traditionnelle appelée « ie », la blouse roumaine. Mais l’événement le plus important est le Marché du tourisme rural d’Albac. On peut rencontrer des artisans originaires de toute la Transylvanie, voire de toute la Roumanie. Puis aussi, l’autre grand événement du genre est la Journée de l’artisan du bois, organisé dans la commune de Horea, aux alentours du 15 août, lors de la Sainte Marie. »

    Les touristes arrivent des quatre coins du monde. Foi de propriétaire de gîte. Ioan Mocan encore : « Notre gîte est côté quatre marguerites, l’équivalent des quatre étoiles des hôtels. On compte 13 chambres, dotées d’un accès WiFi. On organise des soirées thématiques, avec des danses et de la musique traditionnelles, spécifiques au Pays des Mots. On organise aussi des randonnées. Mais on propose également des facilités modernes, telles des salles de conférence. Nous accueillons des touristes originaires du Japon, du Brésil, du Costa Rica, de l’Afrique du Sud, de tous les pays européens, et même d’Irak, d’Iran, d’Israël, du Canada ou des Etats-Unis. Les plus assidus sont les touristes originaires d’Afrique du Sud. On avait organisé un événement dédié au Centenaire, et l’on y avait convié la Philharmonie d’Alba Iulia. Et les touristes venaient juste d’arriver. Ils ont écouté la Philharmonie jouer une heure là, dans ces contrées reculées, dans les montagnes, c’était incroyable. A la fin, ils avaient les larmes aux yeux, car ils n’avaient pas imaginé que cela pouvait exister ici, écouter jouer cette musique là, dans les montagnes roumaines. Alors, j’invite tous les auditeurs de Radio Roumanie Internationale à participer au concours, oser visiter la Roumanie et, surtout, le pays des Mots ».

    Enfin, avant de nous quitter, nous vous rappelons que la date limite pour prendre part à notre concours est le 30 juin 2018. Bonne chance!

  • Rimetea

    Rimetea

    O
    destinaţie relativ recentă pe harta turstică a României este localitatea
    Rimetea din judeţul Alba. Aflată la poalele Muntilor Trascău, de unde i se trage şi o mai veche denumire, comuna Rimetea,
    alcătuită din satele Rimetea şi Colţeşti, se remarcă printr-o arhitectură unică a caselor, de secol 19, pe care le
    putem vedea şi acum. După ce, în urmă cu secol şi jumătate, un incendiu
    a distrus aproape toate casele, satul a renăscut, iar noile case au fost ridicate după acelaşi model arhitectonic.
    Sunt case înalte, cu pereţi albi şi cu tocuri de ferestre vopsite în verde, cu porţi înalte, cu grădină
    şi livadă în spate, o parte dintre ele fiind transformate în pensiuni. Pentru
    conservarea valorilor sale arhitecturale,
    Rimetea a primit în anul 1999, din partea Uniunii Europene, premiul Europa Nostra, prin
    programul european de restaurare rurală cu acelaşi nume. De mentionat că
    locuitorii satului Rimetea, în mare parte de naţionalitate maghiară, primesc în fiecare an fonduri din partea unui sector al Budapestei pentru a-şi întreţine
    faţadele caselor şi pentru a le păstra stilul autentic.

    De-a
    lungul timpului, localitatea a avut mai multe denumiri precum Eisenburg,
    Torocko sau Trascău. Mai multe informaţii despre istoria acestei localităţi
    putem obţine dacă vizităm muzeul etnografic aflat în aceeaşi clădire cu primăria.
    Custodele muzeului, Agneta Lassel, ne-a prezentat un scurt istoric al
    localităţii: În satul Rimetea a fost exploataţie de minereu de fier. Din
    secolul al 14-lea până la finele secolului al 19-lea s-a lucrat în minerit. În
    acel timp satul nostru avea statut de oraş, deci din 1666 avea statut de oraş
    până s-au închis minele de fier, până la începutul anilor 1900. Aici, în vremea
    mineritului erau colonizaţi meşteşugari saşi care s-au maghiarizat în timp, dar
    influenţa lor se vede în arhitectură, în pictura pe mobilă şi chiar şi în
    portul tradiţional. Nu numai extracţia de minereu a fost la noi, ci şi toată
    prelucrarea. Erau topitorii, erau ciocane hidraulice şi ateliere meşteşugăreşti
    unde absolut totul s-a făcut şi cu produsele din fier, s-a făcut şi
    comercializare şi troc.


    În
    cele două sate, Rimetea şi Colteşti, sunt astăzi sub 1200 de locuitori, peste
    jumătate dintre ei trăind din turism. Sunt 20 de pensiuni clasificate, altele
    în curs de clasificare, iar în total sunt circa 400 de locuri de cazare. Având
    şi moştenirea culturală săsească, sătenii celebrează în fiecare primavară Fărşangul, un ritual de îngropare a iernii
    care atrage mulţi vizitatori. De doi ani, la sfârşitul lunii iunie – începutul
    lunii iulie, aici este organizat Festivalul Double Rise, care în acest an a
    atras circa 25 de mii de vizitatori. Întradevăr, soarele luminează de două ori
    pe zi casele din Rimetea pentru că după primul răsărit se ascunde după muntele
    Piatra Secuiului pentru ca, mai târziu să-şi trimită din nou razele către
    această aşezare. Puteţi admira acest munte dintr-un loc de panoramă, situat pe
    o colină unde puteţi ajunge după ce veţi merge pe cea mai îngustă stradă a
    satului, care nu este mai largă de un metru, strecurându-vă pe lângă case şi
    grădini. Surprinzător poate părea faptul că străzile din Rimetea nu sunt
    asfaltate, însă acestea trebuie conservate în această stare deoarece
    autorităţile locale fac demersuri pentru ca această localitate, în ansamblul
    ei, să intre pe lista siturilor din patrimoniul cultural mondial UNESCO.

  • Ländlicher Tourismus im Landkreis Alba

    Ländlicher Tourismus im Landkreis Alba

    Der siebenbürgische Landkreis Alba zeichnet sich durch sein vielfältiges agrotouristisches Angebot aus. Die Kreishauptstadt ist Alba Iulia (dt. Karlsburg). Die Stadt Alba Iulia liegt am rechten Ufer des Flusses Mureş (dt. Mieresch), in einer gebirgigen Region. Westlich und nordwestlich der Stadt liegt das Apuseni-Gebirge. Die Stadtentwicklung wurde durch zahlreiche historische Ereignisse geprägt. Doch das ist nicht Gegenstand unseres heutigen Beitrags.



    Heute wollen wir in der Stadt Alba Iulia Halt machen, denn der Landesverein für ländlichen, ökologischen und kulturellen Tourismus (kurz ANTREC) bestimmte vor Kurzem die Gewinner des 12. Preisausschreibens Margareta de Aur“ (dt. Goldenes Gänseblümchen“). Mehrere Preise gingen an Teilnehmer aus dem Landkreis Alba. Ausgezeichnet wurde unter anderem der Standort Domeniile Mar’tinuzzi in Vinţu de Jos (dt. Winzendorf), für die gro‎ßartigen Ferienerfahrungen, die hier erlebt werden können. Die Pension La Mesteceni“ in Răhău wurde dagegen für das Online-Marketing touristischer Dienstleistungen ausgezeichnet.



    Emil Anton Comşa, stellvertretender Leiter des Landesvereins für ländlichen, ökologischen und kulturellen Tourismus (ANTREC) und Vorsitzender der ANTREC-Filiale Alba, erhielt eine Auszeichnung für seinen Professionalismus. Dadurch wurden seine Bemühungen zur Förderung des ländlichen Tourismus im Landkreis Alba anerkannt. Er lieferte uns mehr Informationen zum touristischen Angebot im Landkreis Alba:



    Das diesjährige touristische Angebot ist äu‎ßerst vielfältig. Wir bieten unseren Gästen nicht nur Unterkunft und Verpflegung, sondern auch die Möglichkeit, neue Erfahrungen zu machen. Der Standort Domeniile Mar’tinuzzi zum Beispiel beteiligte sich auch am Landesauswahlverfahren »Margareta de aur«, das heuer zum 12. Mal stattfand. Domeniile Mar’tinuzzi schlägt seinen Gästen das Programm »Ferienerlebnisse« vor. Das Schloss Mar’tinuzzi wurde vor 3 Jahren renoviert, es sieht hervorragend aus und ist sehr praktisch aufgeteilt. Internationale Veranstaltungen, Kongresse, Konferenzen können hier bestens untergebracht werden. Der Standort umfasst auch ein ländliches 4-Sterne-Hotel, das bequeme Unterkunft sowie zahlreiche Freizeitgestaltungsmöglichkeiten bietet. In unmittelbarer Nähe befindet sich ein touristisch hergerichteter Schafpferch, aber auch mehrere Teiche, wo man angeln kann. Au‎ßerdem besteht die Möglichkeit einer Schifffahrt auf dem Mieresch. Die Mittelalterliche Burg (die Zitadelle Alba Carolina) in Alba Iulia ist allerdings die Hauptattraktion in der Umgebung. Die Festung wurde vor Kurzem renoviert und wurde kurz danach zum herausragenden europäischen Reiseziel (European Destination of Excellence) gewählt.“




    Wir wollten von unserem Gesprächspartner erfahren, was für Vorteile der ländliche Tourismus im Vergleich zu einem Urlaub in einem Ferienort oder in einer Stadt biete. Dazu Emil Anton Comşa :



    Die Natur ist hier der Schlüsselpunkt. Im Vergleich zum klassischen Tourismus besteht im Falle des ländlichen Tourismus die Möglichkeit, unmittelbare Erfahrungen in der Natur zu erleben. Und Rumänien hat herausragende Angebote diesbezüglich. Eben das ist, was unser Landesverein für ländlichen, ökologischen und kulturellen Tourismus (ANTREC) fördert — den klassischen Tourismus, allerdings bereichert durch die ländliche Dimension. Rumänische Sitten und Bräuche, traditionelle Essgewohnheiten und eine spezifische Gastronomie, die Gastfreundschaft der Rumänen, die traditionelle Volkstracht und die herkömmlichen ländlichen Ereignisse werden allesamt hoch geschätzt im Ausland. Die ausländischen Touristen begrü‎ßen es, dass im ländlichen Raum diese authentischen Werte noch erhalten geblieben sind.“

  • Turism rural în Alba

    Turism rural în Alba

    Astăzi vă invităm să ne însoţiţi în judeţul Alba, situat în Transilvania. Capitala judeţului este Alba Iulia şi este
    situată pe malul drept al Mureşului, într-o zonă submontană, învecinându-se la
    vest şi nord-vest cu Munţii Apuseni. Oraşul este cunoscut în istorie pentru
    numeroasele evenimente desfăşurate aici.


    Dar astăzi, ne oprim în Alba, pentru
    că, recent, Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC)
    a desemnat câştigătorii celei de-a XIII-a ediţii a evenimentului Margareta de
    Aur. Iar o parte dintre premii au ajuns şi în judeţul Alba: mai precis, la Domeniile
    Mar’tinuzzi din Vinţu de Jos, care a obţinut Premiul de excelenţă pentru
    Experienţe de vacanţă şi la Pensiunea La Mesteceni, din Răhău, care a
    primit premiul special pentru promovare on-line servicii turistice.


    Emil Anton Comşa, vicepreşedinte ANTREC România şi preşedintele ANTREC
    Alba, care a primit şi el diploma pentru Profesionalism şi dăruire totală în
    susţinerea turismului rural, ne-a tentat cu oferta judeţului în privinţa
    turismului rural: În acest an venim cu o ofertă diversificată
    de turism, turismul de experienţe. Avem în oferta noastră, care participă la
    competiţia naţională Margareta de aur aflată la ediţia a XIII-a, experienţe
    de vacanţă la Domeniile Mar’tinuzzi, din judeţul Alba. Castelul Mar’tinuzzi,
    care a fost renovat de trei ani de zile, are o structură extraordinară, unde se
    pot desfăşura evenimente internaţionale, congrese, conferinţe. În Domeniile
    Mar’tinuzzi avem şi un hotel rural, de 4 stele, care are zonă de cazare şi care
    oferă multiple atracţii şi posibilităţi de agrement. Astfel avem aici stâna
    turistică amenajată în vecinătate, bălţile de pescuit, posibilitatea de a face
    navigaţie pe râul Mureş şi, bineînţeles, cetatea medievală Alba Iulia, care se
    află în apropiere şi care este cea mai mare fortificaţie, care a fost
    restaurată recent şi a primit titulatura de Destinaţie de excelenţă pentru
    turismul european.


    L-am întrebat pe Emil Anton Comşa de
    ce ar alege un turist să petreacă o vacanţă într-o zonă rurală sau într-o
    pensiune, mai degrabă decât într-o staţiune: Faţă de turismul
    clasic, posibilităţile de a avea experienţe apropiate de natură, sunt
    nenumărate, pentru că România excelează în acest domeniu. Asociaţia ANTREC
    România tocmai asta promovează, într-un pachet comun, atât turismul clasic, cât
    şi faptul că activităţile tradiţionale sunt foarte bine puse în valoare. Aşadar
    tradiţiile româneşti, tradiţia gastronomică, tradiţiile de ospitalitate, portul
    popular şi evenimentele rurale sunt foarte mult apreciate în străinătate.
    Multitudinea de turişti străini poate gusta faptul că România mai păstrează
    încă aceste valori.



    Cu speranţa că veţi lua în considerare invitaţia
    noastră vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Atracţii turistice în judeţul Alba

    Atracţii turistice în judeţul Alba

    Ne îndreptăm azi
    către centrul României şi ajungem într-o zonă plină de vestigii istorice,
    monumente, atracţii naturale, dar şi de obiceiuri şi tradiţii. Judeţul Alba
    este străbătut de cea mai spectaculoasă şosea din România, Transalpina. Tot
    aici, comuna Rîmetea oferă un peisaj transilvănean aparte prin cele o sută de
    case albe, de patrimoniu, de sfârşit de secol XIX. Gheţarul de la Scărişoara, Cetatea Alba
    Carolina, Cascada de la Vidra sau Dealul cu melci sunt numai câteva dintre cele
    mai frumoase locuri de vizitat în judeţul Alba.


    Mihai
    Coşer, purtător de cuvânt al primăriei municipiului, spune că Alba Iulia a
    înregistrat în ultimii ani, concomitent cu dezvoltarea ei ca destinaţie
    turistică, un parcurs cultural destul de semnificativ: Acesta ne-a plasat pe o hartă a evenimentelor de calitate, pe o axă uşor de
    intuit, între Sibiu şi Cluj Napoca. Suntem în continuă evoluţie. Evenimentele
    sunt din ce în ce mai interesante de la an la an. Chiar în momentul acesta
    suntem foarte aproape de Alba Fest, un eveniment muzical care a depăşit de mult
    graniţele locale sau regionale devenind de referinţă la nivel naţional.. Sunt
    evenimente pentru toate vârstele. Asta se întâmplă weekend de weekend în
    cetatea Alba Carolina. Mai puneţi la socoteală atracţiile turistice permanente
    care au ca punct de plecare originea istorică a acestor locuri explorate în
    ultimul timp de voluntari. Aceşti actori pun în practică nişte reconstituiri
    istorice. În fiecare seară există un spectacol al gărzii romane Apulum. Acest
    spectacol impresionant adună sute de spectatori. Avem şi peste zi vestita gardă
    austriacă, schimbul de gardă de la ora prânzului. De asemenea, pe parcursul
    întregului sezon turistic şi estival, vă puteţi întâlni cu fanfara în fiecare
    duminică. Alba Iulia înseamnă o bună parte din originea Europei.


    Emanuel Drăguşin,
    din Alba Iulia, coordonator al activităţilor media la Uniunea Naţională a
    Restauratorilor de Monumente Istorice, spune că un turist, fie el român sau
    străin, ar avea foarte multe motive să-şi înceapă călătoria de la cetatea
    bastionară de tip Vauban, Alba Carolina: În primul rând,
    pentru că aceasta e cea mai mare cetate de tip Vauban din România şi din
    sud-estul Europei, având o suprafaţă de peste 100 de hectare. Mai mult decât
    atât, noi spunem că la Alba Iulia respiri aerul istoriei, în condiţiile în care
    vestigiile istorice care se întâlnesc aici, datează încă din primul secol,
    respectiv timpul legiunii a XIII-a Gemina, care a ridicat aici un castru roman,
    în anul 106. Avem o altă fortificaţie peste castrul roman, cetatea medievală de
    secol XVI, iar apoi, la începutul secolului al XVIII-lea, începe ridicarea
    actualei fortificaţii de tip Vauban, în timpul împăratului austriac Carol al
    VI-lea.



    Mihai Coşer, purtător de cuvânt
    al primăriei municipiului Alba Iulia, recomandă cetatea ca punct de plecare în împrejurimile
    oraşului. Foarte
    aproape de noi sunt zone de un real interes turistic atât din punctul de vedere
    al patrimoniului istoric cât şi din punctul de vedere al atracţiilor de weekend
    sau a lucrurilor care se pot face. La 20 de km de noi avem un teren celebru de
    golf. Apoi, sunt munţii Apuseni, pe gustul oricărui turist. Merită vizitat
    castelul de la Jidvei. Foarte aproape de Alba Iulia, la 5 km de centrul
    oraşului, este probabil unica pistă de biciclete din România, situată la o
    altitudine de peste 450 de metri. Este amenajată cu puncte de belvedere. Vinţu
    de Jos este iarăşi o destinaţie foarte interesantă, cu domeniile Mar’tinutzi.



    Bineînţeles, în
    judeţul Alba vă puteţi bucura de bucate savuroase specifice Transilvaniei. Iar,
    dintre toate acestea, există câteva specifice numai destinaţiei noastre. Alba Iulia se mândreşte cu câteva aspecte în zona ospitalităţii. Avem pita
    cetăţii. Este o pâine care are forma cetăţii. De asemenea, vinul cetăţii este
    realizat în colaborare cu o binecunoscută companie de vinuri. Însă de mare
    succes este ciorba de fasole în pită, un produs pe care-l puteţi găsi chiar în
    interiorul cetăţii sau în apropiere de Alba Iulia, la Sântimbru.



    Vin tot
    mai mulţi turişti în Alba Iulia, spune Mihai Coşer, purtător de cuvânt al
    primăriei municipiului Alba Iulia. Însă, dintre toţi aceştia, se remarcă unul
    din Australia. Acesta a ajuns celebru în 2009, după ce a câştigat concursul
    pentru ocuparea celui mai bun job din lume, organizat de Oficiul de Turism din Queensland. Numărul turiştilor a crescut în Alba Iulia, în ultimii patru ani, cu circa
    20%, în medie, de la an, la an. Chiar în acest moment, în Alba Iulia, se află
    cel mai bine plătit om, cu cea mai bine plătită meserie din lume. Este o
    invitaţie pe care am adresat-o unui turist din Australia. Acesta a câştigat un
    concurs la care au participat 34.000 de oameni. Acest om este plătit cu o sumă
    foarte bună de diverse entităţi turistice pentru a ne face promovare. Am avut
    grupuri organizate de turişti care ne-au vizitat. Toamna trecută au venit
    special la noi 3.000 de cetăţeni austrieci. Sunt şi mulţi australieni.



    Iar
    majoritatea turiştilor străini sunt interesaţi să cunoască obiceiurile populare
    şi meşteşugurile din zonă. Daniela Florean, etnolog: Poţi
    întâlni aici costume populare de sute de ani, ştergare, traiste, obiecte de uz
    casnic, lucruri pe care mulţi dintre noi nu le-am cunoscut niciodată sau, chiar
    dacă le-am văzut, le-am uitat. S-a încercat construirea unor gospodării cu
    specific, una dintre ele fiind la Cetatea de Baltă din judeţul Alba, o
    localitate, de asemenea, plină de importanţă istorică, acolo fiind şi o cetate
    ridicată de domnitorul român Ştefan cel Mare. Muzeul acesta întregeşte
    pitorescul locului. Este o gospodărie tipică de viticultor, având în vedere că
    această comună se află în apropierea marilor podgorii de la Jidvei. Acolo poţi
    să vezi cum se făcea în vechime vinul.


    Iată aşadar un oraş
    plin de monumente istorice importante şi bine conservate, vestigii ale
    trecutului său milenar, punct de plecare pentru multe alte destinaţii
    interesante.

  • Dealul cu melci, Alba

    Dealul cu melci, Alba


    Ne îndreptăm azi către Munţii Apuseni, un paradis al speologilor şi al iubitorilor sporturilor de iarnă. Aici veţi găsi cele mai mari şi mai sectaculoase peşteri din România, dar şi renumita staţiune turistică Arieşeni-Vârtop. Însă mulţi dintre turiştii care au ajuns în zonă au dorit să vadă şi au fost uimiţi de frumuseţea Dealului cu melci. Acesta este chiar un deal, format din cochilii de melc, de diferite dimensiuni şi fome. La atingerea formelor pietrificate, se mai simte şi astăzi spirala fină de pe spatele cochiliilor. Zona este protejată datorită valorii sale ştiinţifice reprezentată de sedimentele Cretacicului superior, formate în fundul stâncos al unei mări. Dealul cu melci este o rezervaţie paleontologică, de interes naţional, spune Gheorghe Hogman, din judeţul Alba, specializat în turism şi fost consilier în cadrul Serviciului Turism, al Consiliului Judeţean Alba. “Dealul cu Melci este într-adevăr o curiozitate. Este o rezervaţie naturală paleontologică situată în Ţara Moţilor, pe stânga Văii Arieşului, în comuna Vidra. Este o zonă unică din punct de vedere geologic, veche de 65-70 de milioane de ani şi reprezintă o alternanţă de conglomerate, întâlnindu-se aici urmele a 35 de specii de moluşte. La vremea respectivă, acest teritoriu era acoperit de apele calde ale unei mări, marea Tetis, care întrunea condiţiile dezvoltării unor astfel de vieţuitoare. Au rămas sedimentele care în timp s-au pietrificat, iar astăzi Dealul cu Melci, reprezintă practic o stâncă, la margine de drum. Se văd foarte bine cochiliile pietrificate ale melcilor de mare.”



    Stânca este chiar lângă drum, deci e foarte uşor accesibilă. Iar turiştii care ajung la Dealul cu melci explorează împrejurimile, spune Gheorghe Hogman. “Se opresc fiindcă în zonă mai sunt şi alte obiective interesante. Peste vale şi pe versantul opus, se află o altă rezervaţie naturală, Cascada Pişoaia. Apa acestei cascade conţine foarte multe săruri de calciu. Se poate observa cum roca de calcar formată creşte de la o zi la alta. Pe versantul nordic al muntelui se află o terasă foarte înaltă de unde apa cade de la aproximativ 25 – 30 de metri. Apa îşi croieşte drum prin vegetaţia de deasupra şi se scurge pe versant creând rocă de calcar. Aceasta se poate vedea formată şi printre firele de iarbă. În timp, la bază s-au format câteva stânci. Este foarte interesantă din punct de vedere peisagistic. De asemenea, tot în aval, se află Cheile Văii Morilor.”



    Localnicii ştiu că, pentru a-şi construi o casă sau o biserică durabilă, lemnul trebuie tăiat într-o anumită perioadă a anului, când luna este într-o anumită fază când seva arborelui nu este bogată, astfel încât lemnul să se poată usca şi să fie durabil. Există case vechi, care dăinuie de peste 200 de ani, şi care sunt făcute din lemne din Apuseni, prelucrate într-o manieră foarte înţeleaptă. Frumuseţea zonei este dată şi de satele răsfirate, de culmile munţilor, de fâneţele care sunt printre cele mai bine conservate din Europa, acest lucru reflectându-se şi în biodiversitatea floristică ce se regăseşte aici. În comuna Vidra veţi vedea case vechi de 150 de ani, care sunt locuite şi în prezent. În Munţii Apuseni există o adevărată tradiţie a prelucrării lemnului. Şi nu este singurul meşteşug. Adevărate minunăţii ies din războiul de ţesut al localnicelor. Iar vara veţi auzi cu siguranţă sunetul tulnicului. Gheorghe Hogman, specialist în turism. “În comuna Vidra mai sunt nişte monumente foarte valoroase cum este biserica de la Goeşti, o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea cu un turn svelt, înalt asemeni bisericilor din Maramureş. În Vidra se află două pensiuni de patru margarete care pot caza turiştii. În amonte, drumul continuă la Avram Iancu, unde există un muzeu etnografic, în casa natală a Craiului Munţilor. Iar, de aici, se ajunge la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, o sărbătoare de tradiţie, care are loc la mijlocul lunii iulie, în fiecare an.”



    Invitaţia a fost lansată. Până data viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!


  • Vârtop im Westgebirge: Wandern und Schilaufen

    Vârtop im Westgebirge: Wandern und Schilaufen

    Frische Bergluft tanken, auf Gebirgspfaden wandern und in einer bilderbuchschönen Gegend ausspannen — das können Reisende in Vârtop erwarten. Das Gebiet Nucet-Vârtop liegt direkt an der Nationalstra‎ße 75, die die Landeskreise Bihor und Alba verbindet. Nucet-Vârtop ist sozusagen die Mitte eines Kreises und strahlt nach Arad, Oradea, Cluj, Alba IuIia und Deva aus.



    Der Ort war früher eher verschlafen und wurde touristisch erst nach dem Jahr 2000 richtig erschlossen. Die Gastfreundschaft der Menschen, die Üppigkeit der Küche, die einzigartig schöne Landschaft, die Möglichkeit zum Wintersport und die interessanten Höhlen ziehen jedes Jahr immer mehr Touristen an. Samuel Blândaş-Cosma, Leiter des Touristikinformationszentrums Nucet im Landeskreis Bihor kennt die Gegen bestens.



    Das Feriendorf Vârtop liegt auf einer Höhe von 1840 Metern und ist relativ neu. Seit dem Jahr 2000 gibt es hier Hotels, Pensionen und Gasthäuser, die den Reisenden auch mit verschiedenen lokalspezifischen kulinarischen Angeboten verwöhnen. In 2010 ist eine Schipiste mit einer Sesselbahn gebaut worden, mit 3000 Metern Länge ist es das grö‎ßte Schigebiet im Landeskreis Bihor. Auf 1340 Meter haben wir eine mittelschwierige Piste, auf 540 Meter eine eher schwere Piste. Aber auch im Sommer kommen Touristen gerne, weil das Apuseni-Gebirge in dieser Gegend die grö‎ßte Höhlendichte in ganz Rumänien aufweist: Im Sighişteului-Tal gibt es über 200 Höhlen. Wanderungen sind möglich bis zu den Gipfeln von Piatra Grăitoare in 1658 Metern und Bihoru in 1849 Metern Höhe. Höhlen wie Porţile Bihorului oder Valea Galbenei sind gut erreichbar, wie auch die Groapa Ruginoasă, ein enges Schluchttal von über 600 Meter, das durch Erosion gebildet wurde.“




    Das Apuseni-Gebirge übt auf Touristen eine gewisse Faszination aus, die sie überzeugt, es immer wieder zu besuchen, sagt Samuel Blândaş-Cosma. An diesem Wochenede wird aber Spa‎ß gro‎ßgeschrieben — in Vârtop wird anständig gefeiert.



    Wir feiern die 5. Auflage der Schneefeste an diesem Wochenende, ab Freitag kann man sich für den Slalom-Wettlauf und den Snowboarding-Contest anmelden lassen. Da geben wir auch freie Schipässe aus. Am Samstag um zehn geht es los mit Musik direkt an der Piste und vielen Überraschungen. Um 12 sind die Schifahrer dran, um 15 Uhr die Snowboarder. Am Nachmittag werden die Preise verliehen, am Abend haben wir ein Freiluftkonzert und um 22.15 Uhr findet ein Fackellauf der Schifahrer vom Bergrettungsdienst Salvaspeo Bihor statt. Und den Schlusspunkt setzen wir mit einem Super-Feuerwerk. Am Sonntag entspannen wir uns und sehen ein anderes Freiluftkonzert.“

  • Westgebirge: Zu jeder Jahreszeit einen Besuch wert

    Westgebirge: Zu jeder Jahreszeit einen Besuch wert

    Das Apuseni-Gebirge (auch Siebenbürger Westkarpaten oder Westgebirge genannt) ist eine Gebirgsformation im Westen Rumäniens. Es beeindruckt nicht durch Höhe — der höchste Gipfel erreicht 1849 m –, sondern vielmehr durch die vielfältigen Freizeitmöglichkeiten sowie durch besondere Naturattraktionen. Dazu ist hier die einzige ständige Gemeinschaft anzutreffen, die in einer Höhe von mehr als 1300 m in vor 200 Jahren aus Holz gebauten Häusern lebt. Der Dorftourismus hat im Apuseni-Gebirge eine beeindruckende Entwicklung erfahren. Ein Beweis dafür ist die Tourismusmesse, die im September vor Ort veranstaltet wird. An der Tourismusmesse beteiligen sich Eigentümer von Pensionen und Gasthöfen aus ganz Rumänien. Mehr Einzelheiten dazu bringt Alexandru Pal, der Leiter des Kulturzentrums Augustin Bena“ in Alba und Ko-Veranstalter des Ereignisses:



    Die nationale Messe für Dorftourismus Alba findet bereits zum 22. Mal statt Es beteiligen sich Reiseveranstalter aus dem ganzen Land. Die Tourismusmesse umfasst auch eine Ausstellung für Volkskunst, an der Volkskunsthandwerker aus allen Regionen Rumäniens mitmachen. Das Angebot des Kulturzentrums »Augustin Bena« in Alba umfasst vielfältige kulturelle und künstlerische Dienstleistungen und Produkte: Workshops für visuelle Kunst, Volkstanzunterricht, Workshops zum Erlernen eines Volkskunsthandwerks. Dazu gibt es noch ein Kammerorchester, unsere Volkstanzgruppe, die Fanfare.“




    In der Region der Siebenbürgischen Westkarpaten leben viele Kunsthandwerker, die ein Handwerk von klein auf in der Familie erlernt haben. Gelegentlich finden verschiedene Kulturevents statt, die auch Kreativ-Workshops sowie Ausstellungen, bei denen selbstgemachte Erzeugnisse verkauft werden, umfassen. Dazu Alexandru Pal:



    Am wichtigsten sind die Holz bearbeitenden Handwerke, die sogenannte Holzkunst. Au‎ßerdem bieten wir einen sehr interessanten Workshop an — es handelt sich um die Schule für Glasmalerei Maria Laz Poenaru. Die Workshop-Teilnehmer schaffen traditionelle, hochwertige Erzeugnisse. Unser Angebot umfasst auch einen Kurs für rumänische traditionelle Nähte von der Hand.“




    Das Apuseni-Gebirge ist der richtige Ort für einen erholsamen und zugleich unterhaltsamen Urlaub. Das Freizeitangebot sei hier besonders gro‎ßzügig, so Alexandru Pal, der Leiter des Kulturzentrums Augustin Bena“:



    Es gibt ganz viele Sehenswürdigkeiten in der Region. Die Siebenbürgischen Westkarpaten, der Landkreis Alba sind mit Sicherheit einen Besuch wert. Ich werde Ihnen einige Attraktionen vorstellen, damit Sie sich einen ersten groben Eindruck machen. Einige Sehenswürdigkeiten sind einmalig in Rumänien. Erwähnenswert sind das Museum »Emilian Achim« im Dorf Almaşu Mare, die Cibului-Klamm, die Glodului-Klamm, die Holzkirche »Sfinţii Trei Ierarhi« (dt. die Heiligen Drei Hierarchen). Dealul cu melci (dt. der Schneckenhügel) ist einmalig in Rumänien. Sehenswert sind auch das Gedenkhaus »Avram Iancu«, das Kloster Înălţarea Sfintei Cruci in der Ortschaft Lupşa. Wer sich in der Region aufhält sollte unbedingt durch das Găina-Gebirge sowie durch den Schutzpark Scăriţa Belioara wandern, die Gletscherhöhle in Vârtop sowie die Höhle Huda lui Papară besichtigen. Auch die Burg in Colţeşti stellt eine Attraktion dar. Die Touristen, die ihren Urlaub in der Region verbringen, werden mit Sicherheit eine spannende Zeit haben.“




    Die gefragteste Sehenswürdigkeit in der Region ist vermutlich Peştera Urşilor (dt. die Bärenhöhle). Sie liegt im kleinen Dorf Chişcău und wurde 1975 entdeckt, nach der Sprengung eines Marmorbruchs. Wir fragten Alexandru Pal, den Leiter des Kulturzentrums Augustin Bena“, welche die günstigste Zeit für einen Aufenthalt in der Region wäre.



    Sie können jederzeit kommen. Ideal wäre es — und ich schicke sogar eine Einladung diesbezüglich hinaus — sowohl im Frühjahr wie auch im Sommer in die Region zu kommen. Im Winter macht es allerdings noch mehr Spa‎ß. Die Sehenswürdigkeiten und das Kulturangebot nehmen eine andere Farbe an, je nach Jahreszeit.“




    Veranstaltungen gibt es haufenweise in der Region — pro Jahr finden mindestens 65 Events statt. Um nur ein paar davon zu erwähnen: das Nationalfest Die Goldene Traube“, das Jazz-Festival Alba, das Festival für Folk-Musik oder das Wettkampf-Festival Kultur für Kultur“.

  • Remetea, comuna cu case albe din inima Transilvaniei

    Remetea, comuna cu case albe din inima Transilvaniei

    Casele albe cu ferestre verzi sunt neschimbate de peste 100 de ani, păstrând arhitecura specfică secolului al XIX-lea. În 2004, cocheta comună din inima Transilvaniei a fost singura propunere a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, simultan cu satul Hollókő din Ungaria:


    Patrimoniul arhitectural din Rimetea este propus pentru a fi inclus pe lista Patrimoniului Mondial ca o fază de nominalizare transfrontalieră superioară Patrimoniului arhitectural din satul Hollókő sub o nouă denumire: ‘Vechile sate Hollókő şi Rimetea şi împrejurimile acestora’”.



    Prima menţiune a localităţii dela poqlele munţilor Trascău datează din 1257 cu numele de Toroczcko (denumirea maghiară a localităţii). Secole la rând, comuna a fost cunoscută prin exploatarea fierului şi meşteşugul fierăritului. Astfel, în 1493 localitatea a primit rangul de târg (oppidum), iar în 1666, pe fondul dezvoltării extracţiei de minereu şi a meşteşugului fierăritului, Rimetea devine oraş.


    La începutul secolului al XVIII-lea, Rimetea era unul dintre principalele centre de prelucrare a fierului din Transilvania. Uneltele agricole produse aici erau cele mai renumite din principat şi din estul regatului Ungariei, fiind vândute de negustori în pieţe importante, precum Braşov, Bistriţa, Arad şi Debreţin.”



    Astăzi, localitatea este o atracţie mai ale pentru turiştii din străinătate. Rimetea se afla la o distanţă de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului şi 25 km de Aiud, oraşul cel mai apropiat. Cu aotomobilul, Rimetea poate fi accesată pe DN 75 cu pornire din Turda până in localitatea Buru. Aici, faceti stânga şi peste 8 km aţi ajuns la destinaţie. Nu vă faceţi griji de cazare, deoarece există pensiuni cu preţuri de la 34-40 de lei/persoană.

  • Oferte la Târgul de Turism al României

    Oferte la Târgul de Turism al României

    Organizat la Bucureşti între
    12 şi 15 noiembrie şi ajuns la cea de-a XXXIV-a ediţie, Târgul de Turism al
    României rămâne locul ideal de prezentare al celor mai interesante oferte
    turistice. Vizitatorii târgului au putut beneficia de reduceri substanţiale la
    cazare pentru pachetele verii viitoare şi rezervări pentru vacanţa anului 2016,
    cu 99 euro avans. Sejururile pe litoralul românesc au fost printre cele preferate.
    Reducerea promovată a fost de 30%. Însă şi celelalte zone ale ţării au fost
    incluse în pachete speciale. Circuitele cu autocarul pe cea mai înaltă şosea
    din România, Transalpina, în care era inclusă vizitarea oraşelor Alba Iulia,
    Cluj şi a salinei Turda, s-au vândut la preţul de 700 de lei (157 euro) de
    persoană. Preţul include transportul, asistenţa turistică, trei nopţi de
    cazare, demipensiune şi vizitele incluse în program. Pe de altă parte, un
    circuit de cinci zile în Delta Dunării s-a vândut cu 1365 lei de persoană (306
    euro), pentru cazare cu pensiune completă, transport şi plimbare cu vaporaşul
    pe braţele Dunării.


    Pentru iubitorii
    muntelui, ai apelor naturale şi al aerului curat, Slănic Moldova este alegerea ideală. Aşa promovează staţiunea Ioan Munteanu, patronul unui
    hotel. Este o staţiune frumoasă şi în care se tratează foarte multe persoane,
    mai ales acelea care au probleme cu aparatul digestiv, respirator, care au
    afecţiuni hepato-biliare şi reumatismale. Staţiunea Slănic-Moldova oferă
    tratament, un cadru natural deosebit pentru odihnă şi, în acelaşi timp, şi
    agrement. Pe lângă hotelurile şi pensiunile cu baze de agrement, se desfăşoară
    diverse activităţi atât la pârtia de schi, dar şi plimbări cu un tren al staţiunii,
    numit Expresul de Slănic. Pentru un pachet de cazare de patru nopţi, cu toate
    mesele incluse, cu masă festivă de Revelion şi carnaval, tariful este de 1.300
    de lei (290 euro). Pentru cei care ajung pe 3 ianuarie, pentru un pachet de 3
    nopţi, cu toate mesele şi activităţile incluse (acces la piscină
    semi-olimpică), tariful este de 1.110 de lei. (250 euro). De o lună de zile,
    locurile au fost epuizate.


    Adrian Puiuleţ, din
    cadrul serviciului de turism al Consiliului Judeţean Alba, spune că s-a
    investit foarte mult în infrastructura turistică a judeţului pe care l-a
    reprezentat la Târgul de Turism al României Sunt multe destinaţii, iar turiştii pot găsi multiple posibilităţi de
    a-şi petrece timpul liber: drumeţii, alpinism, parapantă, locuri istorice, avem
    domenii schiabile. Putem concentra aproape toată ţara într-un singur judeţ. În
    judeţul Alba, mai ales în zona rurală, tradiţiile sunt la ele acasă.
    Proprietarii de pensiuni sunt pregătiţi. Sunt atât de multe bucate şi atât de
    multe obiceiuri, încât ne va lua foarte mult timp, ca să vedem din fiecare câte
    ceva.



    Vasile Ciocârlan, din
    comuna Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ, a fost unul din meşterii invitaţi la
    ediţia din acest an a târgului. În judeţul Neamţ se practică toate
    meşteşugurile: sculptură, măşti populare, costume populare. Avem o asociaţie, Valea Ozanei,
    înfiinţată la Târgu Neamţ. Avem şi ateliere. Chiar eu, acasă, am făcut un fel
    de muzeu. Am o casă bătrânească din anul 1800, de la străbunicii mei. Acolo,
    împreună cu Consiliul Judeţean şi cu centrul de cultură din Piatra Neamţ, am
    stabilit o clasă de lucru pentru cei cu vârste între 7 şi 21 de ani. Ne vedem
    de două ori pe săptămână. Realizăm măşti, costume, opinci şi sculpturi în
    lemn.



    Alina Dumbravă,
    consilier evenimente şi cultură, în cadrul cabinetului primarului din
    municipiul Târgovişte, promovează zona pentru multitudinea de evenimente ce vor
    avea loc în 2016. Anul acesta, la Târgul de turism, promovăm
    nu mai puţin de 11 evenimente pe care primăria le organizează în 2016. Avem
    evenimente consacrate, cu o tradiţie de 49 de ani, cum e Festivalul de romanţe
    Crizantema de Aur. Este singurul festival din România desfăşurat fără
    întrerupere de 49 de ani. Festivalul Medieval Dracula e mai tânăr, însă tinde
    să devine emblema oraşului. Avem festivaluri pentru copii, de teatru, avem
    festivaluri pentru adulţi, de teatru. Cel din urmă e internaţional, iar la
    ultima ediţie a reunit nu mai puţin de 28 de ţări. Avem şi festivaluri dedicate
    muzicii clasice – Primăvara Clasică Europeană. Orchestra simfonică Muntenia
    desfăşoară un spectacol în incinta Curţii Domneşti, cu interpreţi din România
    şi de peste graniţe.



    De la târgul de turism,
    nu a lipsit nici compania naţională de transport pe căile ferate. Aceasta a
    promovat biletele speciale pentru turiştii care vor să ajungă în staţiunile
    montane de pe Valea Prahovei. În mod obişnuit, un bilet de tren la clasa a doua
    de la Bucureşti la Predeal costă 41 de lei, adică circa 9 euro Dorina Litră,
    reprezentant al companiei CFR Călători. La târgul de turism din acest an, punem
    la dispoziţia călătorilor oferta Trenurile Zăpezii 2016, valabilă de la 1
    ianuarie, cu reduceri de 25% de luni până joi. Pe lângă aceasta avem şi
    reduceri de week-end pentru trenurile spre Valea Prahovei , cuprinse între
    31-56%. Tarifele sunt la nivel naţional, cu valabilitate pentru orice categorie
    de turist.



    Hilda Parra, din Spania, este una
    dintre turiştii străini, deja în vizită în România de o săptămână. A venit
    pentru a-şi rezerva vacanţa pentru 2016, fiindcă iată ce crede despre România: E foarte frumoasă. Îmi place. E foarte
    veselă şi cu foarte mult folclor. Am vizitat Marea Neagră şi ne-am plimbat prin
    Constanţa şi Bucureşti. Le-am spus copiilor mei, prietenilor să vină de
    sărbători.



    O excursie de şase zile în nordul Moldovei s-a
    vândut pentru 1030 lei de persoană (231 euro) cu demipensiune, iar un circuit
    în Maramureş costă 1.000 lei de persoană (225 euro), condiţiile fiind similare. Însă, nu uitaţi, încă mai puteţi
    beneficia de reduceri pentru înscrieri timpurii pentru vacanţa în România, în
    2016, dacă vă adresaţi operatorului dv. de turism chiar acum.



  • Atracţii turistice în judeţul Alba

    Atracţii turistice în judeţul Alba

    Vă propunem o călătorie într-o zonă a României plină de vestigii istorice, monumente, atracţii naturale, dar şi de obiceiuri şi tradiţii. În judeţul Alba, străbătut de cea mai spectaculoasă şosea din România, Transalpina, vom stabili împreună un itinerariu potrivit pentru toată familia. Râpa Roşie, Gheţarul de la Scărişoara, şoseaua Transalpina, Cetatea Alba Carolina, Cascada de la Vidra sau Dealul cu melci sunt numai câteva dintre cele mai frumoase locuri de vizitat în judeţul Alba.



    Călătoria noastră începe chiar din oraşul reşedinţă de judeţ, Alba Iulia, din punctul din care Emanuel Drăguşin, purtător de cuvânt al societăţii care administrează ansamblul arhitectural Hotel Medieval din Alba Iulia, ne spune că ar trebui să înceapă orice traseu: Cetatea. Un turist, fie el român sau străin, ar avea foarte multe motive să viziteze cetatea bastionară de tip Vauban, Alba Carolina. În primul rând, pentru că aceasta e cea mai mare cetate de tip Vauban din România şi din sud-estul Europei, având o suprafaţă de peste 100 de hectare.”



    Cetatea din Alba Iulia se remarcă şi prin bogăţia decoraţiilor sculpturale, fiind cea mai bogat decorată cetate de acest tip, adaugă Emanuel Drăguşin: Are şase porţi deosebit de frumoase, primele trei situate pe latura estică a cetăţii. Turistul care vine în Alba Iulia are parte şi de un spectacol deosebit. Ansamblul nostru arhitectural desfăşoară, începând din anul 2009, un ceremonial unic în România: schimbul de gardă. Soldaţii, îmbrăcaţi în uniforme de epocă, de secol XVIII, în fiecare zi, la ora 12.00, execută acest schimb, la poarta a treia a cetăţii. Lucrul acesta aduce viaţă şi culoare în cetatea Alba Carolina şi constituie o atracţie deosebită pentru turişti. De asemenea, soldaţii din garda ansamblului arhitectrural pot fi văzuţi şi la traseul celor trei fortificaţii, care face parte din acest ansamblu, respectiv la porţile cetăţii. Spectacolul este cu atât mai frumos cu cât, la schimbul de gardă, participă şi cai de rasă, din cadrul centrului nostru de echitaţie. În perioada sezonului turistic, în fiecare zi de sâmbătă, împreună cu acest ceremonial al schimnului de gardă are loc şi ceremonialul salvelor de tun, un eveniment unic în România.”



    Un alt element interesant ar fi că, în interiorul cetăţii, pe strada Mihai Viteazu, este consemnată cea mai mare concentraţie de monumente istorice din România. Le puteţi vedea în tururi ghidate în mai multe limbi: engleză, franceză, germană, maghiară. Cetatea poate fi vizitată la orice oră din zi şi din noapte, fiind deschisă publicului în mod gratuit. Anumite taxe se percep la intrarea în unele obiective, cum ar fi Muzeul Naţional al Unirii sau pe traseul celor trei fortificaţii, însă o bună parte a ceremonialului schimbului de gardă poate fi urmărit în mod gratuit.



    De la an la an, am vorbit cu tot mai mulţi turişti străini. Sunt toţi impresionaţi de ceea ce au văzut aici. Aceştia au revnit şi s-au transformat în ambasadori ai frumuseţii acestui loc, spune Emanuel Drăguşin, care ne recomandă şi domeniul schiabil Şureanu. Este situat în munţii cu acelaşi nume. Este atrăgător atât în sezonul rece cât şi în sezonul cald. Fiindcă se apropie sezonul de iarnă, de schi, vă voi da câteva detalii în acest sens. Acumulările de nori din Câmpia de Vest, care sunt aduse în această zonă, asigură o abundenţă de zăpadă pe o perioadă destul de lungă din an, aproximativ şase luni din an. Avem un strat de zăpadă foarte bun pentru sporturile de iarnă. La domeniul schiabil Şureanu avem în momentul de faţă zece pârtii funcţionale, două instalaţii de teleschi şi una de telescaun. Totodată, investiţiile preconizate pentru anul 2014 vor face ca domeniul schiabil Şureanu să fie cel mai mare domeniu de schi din România, cu un potenţial cu totul deosebit. Acesta e încadrat de vârfurile de peste 2000 de metri Pătru şi Auşel pe de o parte şi vârful Şureanu pe de altă parte. Turiştii care vin aici au parte de privelişti deosebite şi de condiţii perfecte pentru practicarea sporturilor de iarnă: schi, snowboard, freeride, etc.”



    Veţi găsi instructori de schi la baza pârtiilor şi, de asemenea, veţi găsi şi echipament de închiriat.



    Daniela Florean, etnograf, directorul Centrului Cultural Augustin Bena” din Alba Iulia, spune că în orice zonă a judeţului ai ajunge, peste tot sunt trasee turistice care pot fi vizitate şi care-ţi umplu chipul şi inima de bucuria de a cunoaşte ceva din trecutul acestui popor. Fie că vorbim de istorie, de literatură sau de etnografie, judeţul Alba are ce aduce în faţa turistului călător pe aceste meleaguri. Cele mai importante momente în care turistul poate cunoaşte partea inedită a acestei regiuni sunt sărbătorile câmpeneşti, care, de obicei, au dată fixă. Cea mai cunoscută este sărbătoarea de Sf. Ilie, de la Muntele Găina. Acest munte a devenit un brand nu numai prin sărbătoarea de acolo, ci şi prin vestitele tulnicărese, care în fiecare an, încântă prin melodiile, prin chemările lor din tulnic, chemări ce se petrec sus, pe munte.”



    În zona rurală se pot întâlni costume populare de sute de ani, ştergare, traiste, obiecte de uz casnic, lucruri pe care mulţi dintre noi nu le-am cunoscut niciodată sau, chiar dacă le-am văzut, le-am uitat, spune Daniela Florean: S-a încercat construirea unor gospodării cu specific, una dintre ele fiind la Cetatea de Baltă din judeţul Alba, o localitate, de asemenea, plină de importanţă istorică, acolo fiind şi o cetate ridicată de domnitorul român Ştefan cel Mare. Muzeul acesta întregeşte pitorescul locului. Este o gospodărie tipică de viticultor, având în vedere că această comună se află în apropierea marilor podgorii de la Jidvei. Acolo poţi să vezi cum se făcea în vechime vinul.”



    Iată aşadar câteva dintre reperele unei vacanţe de neuitat în Transilvania. În speranţa că v-am convins, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.