Radio România Internațional

Tag: Albania

  • December 5, 2022 UPDATE

    December 5, 2022 UPDATE

    Summit — President Klaus Iohannis will participate, on Tuesday, in the EU – Western Balkans Summit, which will take place in Tirana, Albania. According to the Presidential Administration, the Summit in Tirana is the first event of the kind organized in a capital in the region, a fact that reconfirms the European commitment in relation to the states in the Western Balkans. On this occasion, the head of state will reiterate the availability of continued support for concrete efforts and actions to integrate the countries of the region into the European Union. At the same time, Klaus Iohannis will point out the aspects related to the need to strengthen the resilience of partners, as well as to the European support in sectors such as energy, digital transformation, cyber security and migration management. On the occasion of the Summit, the Tirana Declaration will be adopted, which reflects the support of the Union and of the member states towards the European perspective of the Western Balkans.



    Budget — Romanias draft state budget and social insurance budget for 2023 will be posted on the website of the Finance Ministry on Tuesday for transparency reasons, and they will be on the agenda of the government meeting on Thursday. The ruling coalition proposes that the two draft laws should pass the Parliaments vote before the winter holidays. It will be the first time that the budget will be built on economic and social programs and also the first time that the amount allocated to Defense will be 2.5% of the GDP. It is believed that the budget built around programs will allow better monitoring of expenses, of the degree of implementation and of the real impact in the economy.



    Bribe – The Romanian Parliament decided, on Monday, to dismiss Niculae Bădălău from the position of vice-president of the Court of Accounts, after the former Social Democratic MP was arrested on charges of bribery. There were 308 votes in favor and one abstention. The Social Democratic Party – PSD, which requested the dismissal, pointed out that keeping Niculae Bădălău in office would seriously affect the institutions credibility. The opposition equally demanded the initiation of the dismissal procedure. A week ago, the Bucharest Court of Appeal decided that former PSD senator Niculae Bădălău be arrested, for a period of 30 days, for bribery and influence peddling, in a case in which he is accused of offering bribe worth 170,000 Euros to a mayor from Giurgiu (south), in exchange for the granting of public works contracts.



    Gaudeamus — The 29th edition of the Gaudeamus Radio Romania Book Fair opens on Wednesday at the Romexpo Compound in Bucharest. The event thus returns, after the pandemic, to the format that made it famous for over a quarter of a century as a solid landmark of the book market in Romania. 200 participants will offer the public an extremely varied range of editorial products, on different supports, suitable for all ages and fields of interest, music and educational games. The fairs honorary president will be the poet Ana Blandiana.



    Sanctions — New economic sanctions applied to Russia by the European Union and the G7 group have come into force. They consist in capping the price at which Russia exports oil and in the European embargo on Russian oil imported by sea. The measures are meant to reduce Russias incomes, which it uses to finance its war machine. Although some experts fear a destabilization of the world market, Brussels decision includes a reserve margin, so that Moscow should not be forced to stop its exports. Capping is rejected by Russia, which claims that it will only sell oil to those countries that do not cap its price. In Bucharest, the energy minister Virgil Popescu gave assurances that the embargo on Russian crude oil will not affect Romania, given that the oil companies in our country have found alternative resources. He pointed out that, as of last week, the domestic oil companies and refineries had started processing only non-Russian crude oil. For his part, the general director of the TRANSGAZ company, Ioan Sterian, emphasized that there are no reasons to fear that Romania will run out of gas this winter.



    Hospitality – Romanians spending at restaurants, cafes, pubs or fast-foods this year could be more than 30% higher than in 2021, exceeding 7.5 billion Euros, which is an absolute record for the food service industry, shows a study co-financed by the actors in the field and launched by the Hospitality Culture Institute. Practically, foodservice is becoming the most attractive sector for investments, which is also faced with two big problems: poor digitization and lack of staff, Florin Maxim, founder of the organization, said. According to the cited source, 9% of Romanians who go out spend more than 100 lei (20 Euros) per person on a restaurant meal, a figure that is growing significantly. This year too, even if the anti-pandemic restrictions on the operation of the hospitality industry units were removed, the food delivery sector retained its supremacy. (LS)

  • UE începe negocierile de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord

    UE începe negocierile de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord

    Albania și Macedonia de Nord au primit undă verde
    pentru a începe negocierile de aderare cu Uniunea Europeană. Macedonia de Nord
    este candidată începând din 2005, iar Albania din2014.
    Timp de mai mulți ani, Macedonia de Nord
    nu a putut începe negocierile din cauza opoziției Greciei șia fost nevoită,
    în 2018, să își modifice numele pentru a depăși veto-ul din partea Atenei, care
    a îngreunat progresele în vederea aderării la UE și NATO. În 2020, Alianța a
    primit această țară din Balcanii de Vest cu brațele deschise, Macedonia de Nord
    devenind al 30-lea membru al familiei NATO. În ceea ce privește UE, următorul
    obstacol a fost veto-ul Bulgariei din 2020, din cauza unei probleme între Sofia
    și Skopje pe fondul unor dispute
    istorice şi lingvistice. Demararea negocierilor de aderare a fost posibilă prin
    semnarea de către Bulgaria şi Macedonia de Nord a unui protocol bilateral,
    iniţiat de Franţa, care a deţinut preşedinţia rotativă a UE în prima jumătate a
    anului. Poziţia Sofiei a împiedicat, de asemenea, lansarea negocierilor cu
    Albania, a cărei candidatura este legată de cea a Macedoniei de Nord.


    Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a vorbit despre importanța aderării:

    Mesajul nostru de
    astăzi către cetățenii Macedoniei de Nord este foarte clar. Vă vrem în UE. Nu există nicio îndoială că astăzi trimitem un mesaj foarte puternic
    întregii regiuni și chiar și dincolo de aceasta. Din partea Comisiei, vom continua
    să facem tot ce ne stă în putință pentru a accelera ritmul negocierilor și
    procesului de aderare pentru Macedonia de Nord. Sunt foarte încrezător că va
    exista un impact pozitiv imediat asupra societății, economiei și acest lucru va
    aduce beneficii imediate cetățenilor din țară. Pe de altă parte, sunt convins
    că Albania este hotărâtă să adere la Uniunea Europeană și să muncească din greu
    pentru aceasta, așa cum a făcut deja și așa cum a făcut și după decizia din
    2020 de a crea oportunitatea de a deschide negocierile de aderare.


    Ritmul negocierilor depinde de
    viteza reformelor și alinierii la legislația UE din fiecare țară, iar durata
    acestora poatevaria. Comisia Europeană evidențiază progresul
    țărilor candidate în rapoarteanuale. În evaluarea de anul trecut
    vizând Macedonia de Nord și Albania, executivul UE a menționat că ambele țări
    sunt moderat pregătite și au înregistrat uneleprogrese. Negocierile de aderare pot dura mai mulţi ani şi
    statele membre UE încă pot bloca acest proces. Muntenegrul a început
    negocierile în 2012, Serbia în 2014, în timp ce Turcia a primit statutul de
    candidat oficial la aderare in 1999, dar negocierile sunt practic îngheţate. Recent,
    Uniunea Europeană a acordat statutul de candidat oficial la aderare Republicii
    Moldova şi Ucrainei. Cele mai rapide negocieri au fost cele pentru aderarea
    Austriei, Finlandei și Suediei – ceva mai puțin de doi ani, în timp ce Croația
    a avut nevoie de aproape opt ani de la începutul negocierilor pentru a deveni
    membru cu drepturi depline alblocului. Importanța strategică a Balcanilor de Vest
    pentru UE a crescut după invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie,
    existând temeri privind influența Moscovei în regiune.




  • Albania și Macedonia de Nord încep negocierile de aderare la UE

    Albania și Macedonia de Nord încep negocierile de aderare la UE


    Uniunea Europeană a deschis negocierile pentru integrarea Albaniei şi Macedoniei de Nord. Anunțul a fost făcut marți de către șefa Executivului comunitar. Este un moment istoric. Este ceea ce au aşteptat atât de mult timp cetăţenii dumneavoastră şi ceea ce ei merită. Aţi menţinut încrederea în procesul de aderare. Aţi dat dovadă de răbdare strategică, din plin”, a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul adresat premierilor albanez şi nord-macedonean, Edi Rama şi Dimitar Kovacevski.



    Drumul Albaniei către UE



    La rândul său, Petr Fiala, prim-ministrul Cehiei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului UE a salutat deschiderea negocierilor cu cele două state din Balcani: “Viitorul european vă este la îndemână. Vă doresc cel mai rapid parcurs posibil.”



    Sunt 13 ani de când Albania a depus cererea de aderare la UE. La data de 16 noiembrie 2009, Consiliul a aprobat cererea Albaniei şi a invitat Comisia Europeană să îşi prezinte avizul. Însă, un an mai târziu, Executivul european a evaluat că, înainte ca negocierile de aderare să poată fi deschise în mod formal, Albania trebuie să atingă gradul necesar de respectare a criteriilor de aderare.



    În octombrie 2012, Comisia Europeană a recomandat ca Albaniei să îi fie acordat statutul de ţară candidată la aderarea la UE, sub rezerva finalizării măsurilor în anumite domenii. Au mai trecut încă doi ani, iar în 2014 Albania a primit statutul de ţară candidată la UE.



    17 ani de blocaje pentru candidatura Macedoniei de Nord



    Republica Macedonia de Nord şi-a depus solicitarea de aderare încă din luna martie a anului 2004 și a primit avizul pozitiv din partea Comisiei la 9 noiembrie 2005. O lună mai târziu, Consiliul European a conferit Macedoniei de Nord statutul de ţară candidată, dar apoi lucrurile s-au complicat.



    Candidatura Macedoniei de Nord a fost blocată pânâ în 2018 de către Grecia, care a solicitat ca Fosta Republică Iugoslavă să fie redenumită astfel încât să se evite confuziile cu provincia istorică greacă Macedonia. Astfel, statul balcanic s-a redenumit Macedonia de Nord. Apoi, în 2020, bulgarii au oprit procesul de aderare ceea ce a împiedicat şi începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania, a cărei candidatură este legată de cea a Macedoniei de Nord.



    Deschiderea negocierilor nu ar fi fost posibilă fără protocolul semnat duminică, la Sofia de către reprezentanții Bulgariei și Macedoniei de Nord. Cele două state au acceptat o propunere de compromis făcută de Franţa, care a deţinut preşedinţia UE în primul semestru din 2022 şi a mediat între Sofia şi Skopje. Astfel, Bulgaria a renunţat la dreptul de veto cu condiţia respectării drepturilor bulgarilor din Macedonia de Nord şi a înscrierii acestora în Constituţia macedoneană.



    Conferința de presă comună după deschiderea oficială a negocierilor de aderare (video în limba engleză)




    Situația extinderii UE în estul și sudul Europei



    Odată ce Bulgaria a dat undă verde, cele 27 state membre ale Uniunii Europene şi-au dat acordul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord.



    De menționat că drumul celor două state către UE poate dura mai mulţi ani şi statele membre UE încă pot bloca acest proces. Aceasta nu ar fi o excepție, având în vedere că Muntenegru a început negocierile în 2012, iar Serbia în 2014, în timp ce Turcia a primit statutul de candidat oficial la aderare, dar negocierile sunt practic îngheţate.



    În schimb, Republica Moldova şi Ucraina au primit de curând statutul de candidat oficial la aderare, în timp ce Georgia mai are de așteptat pentru același statut.





  • July 19, 2022

    July 19, 2022

    TALKS The president of Palestine Mahmoud Abbas is on an official
    visit to Romania today, at the invitation of president Klaus Iohannis. The 2
    leaders will discuss ways to encourage and strengthen bilateral cooperation in
    areas of mutual interest, particularly political dialogue, home affairs,
    education, economy and trade. The agenda of talks also includes regional
    developments in the Middle East, the progress and prospects of the Peace
    Process, the security situation and the consequences of Russia’s illegal
    aggression against Ukraine, the Romanian Presidency says. Also today, president
    Iohannis is scheduled to receive Ireland’s minister for foreign affairs and
    minister for defence, Simon Coveney.


    DIPLOMACY The Romanian foreign minister Bogdan Aurescu had a meeting on
    Monday with his Greek counterpart, Nikos Dendias, on the sidelines of the
    Foreign Affairs Council held in Brussels. According to the Romanian Foreign
    Ministry, the Greek party thanked Romania for the assistance given by Romanian
    fire-fighters in containing the recent wildfires in Greece. The 2 officials
    also discussed the situation in Ukraine, with a focus on the consequences and impact
    at regional and EU level of Russia’s unjustified and unprovoked military campaign
    in that country. They highlighted the importance of ensuring energy security, a
    sector in which Romania and Greece have converging interests and approaches.
    Bogdan Aurescu welcomed the consolidation of bilateral dialogue and cooperation
    in this field, mentioning the recent opening of the Greece-Bulgaria natural gas
    interconnecting pipeline, a major step in consolidating the energy security of
    the countries in the region.


    EDUCATION Romanian students won 3rd place in the world, after
    Singapore and Lithuania, at the International Geography Olympiad. As many as
    209 students from 54 countries took part in this year’s competition. This
    success comes after the outstanding performances of Romanian students in other
    international competitions. They won 2nd place at the International
    Physics Olympiad organised online by Switzerland, while Romania’s team won 1st
    place in Europe and 5th in the world at the International Maths
    Olympiad in Oslo, out of 105 competing countries.


    LOAN The World Bank
    and Romania Tuesday signed a EUR 600 mln development policy loan, with a focus
    on inclusive green economic growth, the WB announced. This is the first of 2
    such financing operations, and is accompanied by USD 24.2 mln non-reimbursable
    financial assistance. The WB is currently running 10 investment projects in
    Romania, totalling USD 1.78 bln, in addition to 31 technical and analytical
    assistance projects worth USD 104 mln.


    COVID The Romanian
    health ministry Tuesday announced 7,658 new SARS-CoV-2 infections in the last
    24 hours, over 4,000 more than on Monday. The number of patients in intensive
    care has also increased to 136, and 9 people died from the disease in 24 hours.


    EU ACCESSION The European Union Tuesday opened the accession
    negotiations with Albania and North Macedonia, the president of the European
    Commission, Ursula von der Leyen announced. The 27 EU member states Monday
    night agreed to open accession talks, after Skopje and Sofia signed a protocol
    that eliminates the last remaining obstacles. North Macedonia has been a
    candidate country since 2005, and Albania since 2014.


    UKRAINE The president of Russia Vladimir Putin and the president of
    Turkey, Recep Tayyip Erdogan, are attending a summit in Tehran today, together
    with their Iranian counterpart Ibrahim Raisi. According to the BBC, following
    the sanctions introduced by the West, Putin will use this opportunity to prove
    that Moscow still has strong allies. Putin will also have separate meetings
    with the leaders of the two states. Turkey negotiated with Russia and Ukraine
    to unblock Ukrainian grain through the Black Sea, while Iran and Russia are
    looking for new trade routes to bypass sanctions, the BBC also says. Meanwhile,
    in Ukraine, Russian forces carried on the shelling of Nikopol, with scores of
    attacks launched during the night. Several people, including a child, were also
    wounded after Russian missiles hit Odessa.


    DROUGHT Nearly half of the EU territory is facing drought risks, the
    European Commission warns, as a new heat wave has hit the continent. France,
    Romania, Spain, Portugal and Italy will likely have to handle a drop in
    agricultural yield, especially grains, the Commission explains. Germany,
    Poland, Hungary, Slovenia and Croatia will also be affected. In turn, the
    European Commissioner for crisis management Janez Lenarčič said that the worst
    is yet to come. Europe is struggling with an extreme heat wave these days, with
    temperatures of over 40 degrees Celsius reported in France and the UK, and even
    43 degrees in some areas in the north of Spain. Wildfires
    also destroyed thousands of hectares of land in
    France, Greece, Portugal and Spain, forcing thousands of residents and tourists
    out of those regions. (AMP)

  • Iohannis a reafirmat convingerea privind viitorul european al ţărilor din Balcanii de Vest

    Iohannis a reafirmat convingerea privind viitorul european al ţărilor din Balcanii de Vest

    România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European de la Bruxelles, în cadrul căruia s-a acordat statutul de ţară candidată la aderarea la Uniune Republicii Moldova şi Ucrainei. Liderii europeni au dezbătut și căile prin care statele membre ale Uniunii pot evita o criză energetică majoră la iarnă.

    Pe agenda summitului s-au mai aflat situaţia din Ucraina, relaţia Uniunii cu Balcanii de Vest, dar şi teme economice.

    Preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul constant şi susţinut al României pentru Kiev şi a prezentat eforturile de a facilita exporturile de cereale ucrainene, arătând că porturile şi coridoarele de transport ale României sunt utilizate la capacitate maximă.

    Cu prilejul summitului euro în format extins, şeful statului a reafirmat convingerea privind viitorul european al ţărilor din Balcanii de Vest. Preşedintele Iohannis a reiterat susţinerea pentru deschiderea efectivă cât mai curând posibil a negocierilor cu Macedonia de Nord şi Albania şi, respectiv, identificarea unor soluţii pentru a impulsiona procesul de apropiere de uniune pentru Bosnia şi Herţegovina.

  • UE susține Albania în procesul de aderare

    UE susține Albania în procesul de aderare

    Eurodeputaţii, care au adoptat recent două rapoarte privind progresele
    Albaniei şi Macedoniei de Nord în direcţia aderării, au subliniat că, deşi cele
    două ţări au îndeplinit condiţiile puse şi au obţinut rezultate durabile,
    Consiliul nu a început încă negocierile de aderare. Or, notează eurodeputaţii,
    acest lucru a subminat atitudinea publicului faţă de UE şi reprezintă un
    pericol grav pentru politica de extindere în ansamblul său. Ei cer ca UE să
    examineze cu maximă atenţie implicaţiile de securitate de importanţă
    istorică pe care le-ar avea decizia de aderare a celor două state pentru
    stabilitatea şi unitatea continentului european şi a Balcanilor de Vest.

    În
    raportul privind Albania, eurodeputaţii salută orientarea strategică şi
    angajamentul ferm ale acestei ţări faţă de integrarea europeană şi îşi exprimă
    sprijinul clar faţă de transformarea democratică şi aspiraţiile sale la
    integrare, îndemnând-o în acelaşi timp să-şi intensifice eforturile pentru
    eficientizarea justiţiei şi întărirea democraţiei, a statului de drept şi
    economiei. PE mai consideră că Albania trebuie să ia măsuri pentru a sprijini
    societatea civilă, pentru a combate corupţia şi crima organizată, pentru a
    asigura libertatea presei şi a garanta protejarea drepturilor minorităţilor.

    Europarlamentarul Vlad
    Botoș, membru al Grupului Renew Europe, a declarat în plenul Parlamentului
    European că această țară trebuie să treacă la pasul următor, iar Uniunea
    Europeană trebuie să susțină acest demers:

    Trecerea
    spre o democrație reală, puternică, este un proces lung și foarte dificil. Iar
    odată create instituțiile democratice funcționale este nevoie de hotărâre și
    efort să le menții. Valorile democratice, drepturile omului, lipsa
    discriminării, libertatea cuvântului și toate celelalte valori pe care Uniunea
    Europeană le susține, necesită atenție și eforturi permanente. Pașii făcuți de
    Albania pentru a se apropia de valorile noastre sunt mari, procesul a fost unul
    de lungă durată și anevoios după decenii de dictatură, după zeci de ani în care
    societeatea civilă, cetățenii, fie ei politicieni sau magistrați sau având alte
    profesii, au fost obișnuiți cu un alt mod de viață. Eforturile Albaniei arată
    clar dorința de a merge mai departe, de a se alătura Uniunii Europene și chiar
    dacă mai sunt progrese de făcut, trebuie să acordăm această șansă unui popor
    care face demersuri susținute de aproape zece ani. Cred că Albania trebuie să
    treacă la pasul următor, iar Uniunea Europeană trebuie să susțină acest demers.


  • Enxhi Rista

    Enxhi Rista

    Mai întâi a studiat la Universitatea
    Babeș Bolyai din Cluj, unde a învățat românește la Facultatea de Litere, apoi a
    venit la București, unde și-a urmat un vis: acela de a face film. A absolvit
    regie de film la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică
    I.L. Caragiale, a urmat aici un masterat, iar acum studiază pentru a deveni
    doctor în cinematografie. Enxhi lucrează în industria filmului, unde are mai
    multe roluri- e producătoare de film, e regizoare, coordonatoare de proiecte,
    face parte din echipa câtorva festivaluri de film- Caravana Metropolis Cinema
    în Aer Liber, Kinodiseea International Children Film Festival. A colaborat la
    câteva filme celebre, printre care Ultima transhumanță, în regia lui Dragoș Lumpan și Touch Me Not, în regia Adinei Pintilie.
    Se numără printre organizatorii Galei Stela Popescu, a participat la un
    workshop de film documentar la Penitenciarul din Botoșani, o colaborare între
    Germania și România. Așadar, Enxhi are o bogată experiență profesională în
    industria filmului românesc, deși e foarte tânără. Am întrebat-o cum a ajuns în
    România și cum a fost începutul:


    Bună ziua,
    vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Povestea mea a început când aveam 17
    ani și eram încă în Albania. Acolo am participat la un workshop de film și am
    realizat un scurtmetraj și în momentul respectiv am înțeles că asta vreau să
    fac în viață, vreau să devin regizoare. Așa că i-am rugat pe părinții mei să mă
    lase să studiez film și mama a fost sprijinul meu principal, ea a înțeles ce
    vreau să fac în viață. Noi venim dintr-o familie de aromâni, prin urmare am
    reușit să obțin o bursă de studii în România. Iar în 2013 am venit în România. În primul an am învățat limba la Cluj la Facultatea de
    Litere, am făcut acolo doar un an și am învățat limba română, pentru că nu
    știam deloc să vorbesc în română, apoi am venit în București, unde am absolvit
    regie de film la UNATC, licență. Apoi am urmat un masterat în producție de
    film, iar acum sunt la doctorat în anul trei și scriu o lucrare pe o temă
    foarte frumoasă, despre cinematografia albaneză în contextul balcanic.



    Visul lui Enxhi s-a împlinit, așadar,
    iar ea a regizat între timp mai multe filme, dintre care unul a atras atenția
    juriului Galei Premiilor Gopo, care l-a răsplătit cu un trofeu Gopo la ediția
    din 2020: El iubește ochii mei, realizat
    in 2019. Filmul călătorește internațional, a ajuns mai întâi la un festival din
    Germania, iar acum se află la un festival din Portugalia. Enxhi ne povestește
    despre film:


    Mie îmi
    place foarte mult să fac documentare, am mai făcut și alte două documentare,
    dar El iubește ochii mei consider
    că este cel mai bun documentar pe care l-am realizat. A fost un workshop cu o
    echipă de studenți din Germania, ne-am dus și am stat o lună la penitenciarul
    din Botoșani și acolo am început să căutăm subiecte. Așa l-am găsit și eu pe
    personajul din filmul meu, care avea o poveste de viață foarte interesantă. Era
    de 20 și ceva de ani în penitenciar, cu pauze foarte mici, timp în care ieșise
    afară, o lăsase însărcinată pe soția lui, făcuse o faptă și intrase din nou în
    închisoare. Avea șase copii cu ea într-un timp foarte scurt în care ei au stat
    împreună, pentru că practic au stat câte o săptămână în acești 20 și ceva de
    ani. Dar ei se iubeau foarte mult și vorbeau foarte frumos despre ce înseamnă
    dragostea, viața, iubirea, gelozia și așa mai departe. Mi s-a părut foarte
    interesant să fac un documentar despre acest cuplu, este un documentar despre
    iubire în primul rând, și se numește El iubește ochii mei pentru că soția lui mi-a spus că el iubește
    ochii la ea și asta mi s-a părut foarte frumos. A fost un subiect care mi-a
    plăcut foarte mult, deși eu nu aveam niciun contact cu această lume până în
    momentul în care am intrat în penitenciar și acolo am descoperit povești foarte
    frumoase și oameni care m-au impresionat. Știam unde mă aflu, știam că eram
    într-un penitenciar, dar totuși încercam să găsesc partea bună a lucrurilor și
    a oamenilor.



    Ce apreciază Enxhi în România și de
    ce a dorit să rămână aici? Am întrebat-o de ce a ales să intre în industria
    filmului românesc și nu s-a întors în Albania și unde e, de fapt, acasă acum
    pentru ea:


    România
    este acasă și spun aceasta foarte mândră. Îmi place foarte mult în România și
    n-aș vrea să plec, mă simt foarte bine aici și cumva simt că aici am crescut.
    Eu am venit la 17 ani în România și simt că am trecut și perioada de
    adolescență aici și perioada aceasta de acum, adică am crescut foarte mult în
    România. Aici este casa mea, am crescut și din punct de vedere personal, și
    profesional. Mă simt foarte bine și nu aș vrea să mă întorc, sper să pot să
    rămân cât mai mult în România. Îmi place totul aici, mă simt acasă din momentul
    în care ies pe stradă, mă simt foarte bine în orice loc unde mă duc. Îmi place
    viața culturală aici, pot să mă duc la concerte, mă duc la foarte multe filmări,
    lucru pe care n-aș putea să-l fac în Albania, având în vedere că suntem și o
    țară mică și nu se întâmplă atât de multe evenimente artistice și mai ales
    filmări. Da, acolo se fac filme, dar se fac puține pe an, iar în România pot să
    particip la foarte multe filmări, iar acest lucru mă atrage. Îmi place nu
    neapărat să fiu regizoare, vreau să fac parte din echipa de producție a unui
    film. Normal că visul meu e să ajung o regizoare mare, dar așa, încet-încet…


    Enxhi s-a integrat perfect în România
    și am întrebat-o dacă îi lipsește Albania:


    Îmi
    lipsește familia foarte mult, îmi e dor de mama și de mâncarea ei. Cam asta.
    Acolo mi-au rămas mama, tata, bunica și niște rude, atât. Eu n-am avut prieteni
    când am fost acolo, adică pentru mine viața a început aici, în România. Toți
    prietenii mei sunt aici, mama a venit doar o dată și sper să trecem de pandemie
    ca să-i pot chema pe amândoi aici, și pe mama și pe tata.


  • Aderarea statelor din Balcanii de Vest

    Aderarea statelor din Balcanii de Vest


    Președinta Comisiei Europene, aflată într-o vizită de lucru în țările balcanice aflate în curs de aderare la Uniunea Europeană, a reafirmat sprijinul Executivului european pentru intrarea Macedoniei de Nord și Albaniei la spațiul comunitar.



    Mesaje de susținere pentru Macedonia de Nord și Albania



    Macedonia de Nord a făcut progrese remarcabile în reformele legate de Uniunea Europeană și a luat decizii curajoase. Sprijin deschiderea formală a negocierilor în cel mai scurt timp posibil. Veți face parte din Uniunea Europeană. E o chestiune de timp”, a transmis șefa Comisiei.



    Un mesaj asemănător a fost transmis și la întâlnirea cu guvernul de la Tirana: Ați depus un efort enorm. Iar acum noi suntem cei care trebuie să ne ocupăm de rezultate. Începem prima Conferință interguvernamentală și o să lucrăm din greu pentru că le datorăm acest lucru tuturor acestor tineri care cred într-un viitor european. Și permiteți-mi să fiu foarte clar, viitorul Albaniei este în Uniunea Europeană.”



    Reticență în rândul statelor membre față de garanția de aderare



    Vizita președintei Comisiei Europene în Balcani are loc cu numai o săptămână înainte de organizarea sumit-ului Uniunii Europene cu statele din Balcanii de Vest, la care vor participa lideri din statele membre alături de reprezentanții celor șase state balcanice.



    Totuși, potrivit agenției Reuters care citează un document intern, Uniunea Europeană nu mai va oferi o garanție de aderare viitoare celor statelor din Balcani deoarece se tem de o reacție politică în unele statele membre.


    Mai mult, rezidența ilegală și cererile de azil nefondate din partea statelor din Balcanii de Vest, precum și cele din estul Uniunii – Moldova, Georgia și Ucraina — au declanșat discuții privind suspendarea călătoriilor fără viză în UE.



    Comisia Europeană nu vede motive pentru impunerea vizelor



    Aceasta, în contextul în care, raportul prezentat de Comisia Europeană, la începutul lunii august, privind monitorizarea regimului UE de călătorii fără viză cu cele șase state balcanice, precum și cu Georgia, Moldova și Ucraina, concluziona că toate țările în cauză continuă să îndeplinească cerințele privind liberalizarea vizelor și au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor de anul trecut.



    Cetățenii din Muntenegru, Serbia, și Macedonia de Nord au dreptul de a călători fără viză în statele UE pentru o perioadă de 90 de zile, încă din decembrie 2009. Același derpt l-au dobândit Albania și Bosnia și Herțegovina în 2010, urmate de Moldova în 2014, Georgia și Ucraina în 2017.



  • Jurnal Românesc – 27.07.2021

    Jurnal Românesc – 27.07.2021

    Ministerul de
    Externe anunţă că a acordat suma de 300.000 de euro, prin organizaţia European
    Endowment for Democracy, în scopul implementării de proiecte în sprijinul
    societăţii civile şi al presei independente din Republica Moldova. Asistenţa
    financiară a fost asigurată din Fondul de Democratizare şi Dezvoltare
    Sustenabilă pentru Republica Moldova în conformitate cu pachetul de sprijin
    anunţat de preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia vizitei la Chişinău, din
    decembrie 2020. Bucureştiul transmite că decizia ministrului de resort Bogdan
    Aurescu vine după ce, anul trecut, MAE român a plătit alte 250.000 euro pentru
    susţinerea societăţii civile şi a presei independente din stânga Prutului.
    Instituţia precizează că Republica Moldova reprezintă principalul beneficiar al
    asistenţei oficiale pentru dezvoltare şi umanitare acordate de România pe linie
    bilaterală. Organizaţia European Endowment for Democracy a fost înfiinţată în
    2013 de Uniunea Europeană şi statele membre ca entitate independentă cu
    expertiză în promovarea proiectelor destinate consolidării democraţiei şi
    drepturilor omului în Vecinătatea UE.




    Protecția
    minorităților naționale și politicile publice destinate diasporei au fost
    principalele subiecte de discuţie pe care secretarul de stat al Departamentului
    pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, le-a avut la Tirana, în Albania,
    cu ministrul de stat pentru diaspora Pandeli Majko şi cu secretarul general al
    Ministerului de Externe albanez, Armand Skapi. În cadrul primei întrevederi,
    discuțiile s-au concentrat pe implicarea diasporei în statul-mamă și legăturile
    acesteia cu statul-gazdă, respectiv strategia statului albanez pentru diaspora,
    context în care şefa DRP și-a exprimat deschiderea pentru organizarea unor
    proiecte culturale comune în 2022.

    La întâlnirea cu reprezentantul MAE albanez
    s-a discutat despre Legea nr. 96/2017 pentru protecția minorităților naționale
    în Albania, prin care aromânii au primit statutul oficial de minoritate
    națională și despre Legea nr.156 din 7 iunie anul curent, care instituie Ziua
    Românității Balcanice la data de 10 mai. Armand Skapi a vorbit și despre
    recensământul pe care administraţia albaneză îl va organiza anul viitor și despre
    prezența studenților albanezi în învățământul universitar din România. Cei doi
    oficiali au abordat şi posibilitatea înființării unui lectorat de limba română
    la Universitatea din Tirana și a unui lectorat de limba albaneză la
    Universitatea din București. Delegaţia românească s-a întâlnit, apoi, cu membri
    ai comunității aromâne din Tirana și a participat la ceremonia de acordare a
    patentei consulare pentru consulul onorific al României în Albania, Elvis
    Tolci. Vizita în comunităţile istorice se încheie pe 28 iulie.




    Lungmetrajul
    Miracol, regizat de Bogdan George Apetri, şi scurtmetrajul
    Plastic semiotic, de Radu Jude, au fost selectate în programul
    celei de-a 78-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia.
    Miracol va participa în secţiunea Orizzonti, alături de alte 18 pelicule,
    în vreme ce Plastic semiotic va fi proiectat în afara competiţiei.
    Organizatorii festivalului au anunţat şi lansarea unei extensii a secţiunii
    Orizzonti, intitulată Orizzonti Extra, în care va fi atribuit un premiu al
    publicului. Juriul competiţiei oficiale din acest an va fi prezidat de
    cineastul sud-coreean Bong Joon Ho şi va fi completat de regizoarea americană
    de origine chineză Chloe Zhao, actriţa franceză Virginie Efira, regizorul
    italian Saverio Costanzo, actriţa şi producătoarea canadiană Sarah Gadon,
    regizorul român de filme documentare Alexander Nanau şi actriţa şi cântăreaţa
    britanică Cynthia Erivo. Ediţia 2021 a Festivalului Internaţional de Film de la
    Veneţia se va desfăşura în perioada 1 – 11 septembrie.




    Proiectul
    Miercurile Muzicale, organizat de Institutul Român de Cultură și
    Cercetare Umanistică de la Veneția, continuă pe 28 iulie cu difuzaarea unui
    recital al baritonului Silviu-Alexandru Mihăilă. Artistul va interpreta George
    Enescu, Șapte cântece pe versuri de Clément Marot. Programul Miercurile
    Muzicale a reînceput pe 7 aprilie cu un minirecital susţinut de cunoscuta
    soprană Felicia Filip alături de tenorul Andrei Mihalcea. Ultimul moment
    muzical va avea loc pe 4 august şi o va avea în prim plan pe chitarista Alina
    Nicoleta Mreană. Înregistrările transmise în cadrul proiectului conțin atât
    concertul propriu-zis, cât și testimoniale ale artiștilor implicați care
    răspund la trei întrebări standard: Ce schimbări a produs pandemia
    COVID-19 în viaţa de muzician?ˮ, Cum se ascultă muzica clasică? și
    Dacă un tânar vrea să asculte muzică clasică, cu ce ar fi bine să
    înceapă?. Reprezentaţiile sunt transmise pe paginile de Facebook, YouTube
    și Instagram ale Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la
    Veneția şi preluate de Radio România Internațional.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Situaţia românilor
    balcanici, așa cum se vede după recenta vizită a oficialilor români în Albania
    și Republica Macedonia de Nord pentru documentarea asupra situaţiei şi
    problematicii minorităţilor înrudite aromână şi meglenoromână.Participă:
    senatorul Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni
    din Senatul României și senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei.


  • Reforma sistemului de învățământ superior din Albania (2014-2019)

    Reforma sistemului de învățământ superior din Albania (2014-2019)

    Implementarea standardelor europene în domeniul asigurării calității în
    învățământul superior din Albania reprezintă mai degrabă un exemplu de reformă
    formală, instituțională, arată Elona Kodhel într-un articol publicat în numărul
    din iunie 2020 al revistei academice Romanian
    Journal of European Affairs. Cercetătoare
    concluzionează că din punct de vedere procedural sistemul de învățământ
    superior albanez îndeplinește multe dintre reglementările cu privire la
    asigurarea calității din Spațiul European al Învățământului Superior.

    Cu toate
    acestea, din punct de vedere practic, se poate observa o implementare mai
    degrabă nesatisfăcătoare. Astfel, din punct de vedere al politicilor publice, avem
    de-a face cu o internalizare a reglementărilor europene, fără însă ca aceasta
    să ducă la transformări substanțiale ale sistemului. Convergența instituțională
    nu poate duce de la sine la convergență reală, iar procedurile fără aplicare
    practică nu sunt suficiente.


    Textul integral al articolului poate fi accesat online la:

    http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/05/RJEA_vol.20_no.1_June-2020_Article-6.pdf




    (Ionuț
    Mircea Marcu, expert Institutul European din România)

  • Macedonia de Nord și Albania, pe calea aderării la Uniunea Europeană

    Macedonia de Nord și Albania, pe calea aderării la Uniunea Europeană

    În toamna anului
    trecut, Consiliul European bloca negocierile de aderare la Uniunea Europeană cu
    Albania și Macedonia de Nord. Liderii țărilor membre ale Uniunii Europene nu au
    putut cădea de acord, în mod unanim, asupra deschiderii negocierilor cu cele
    două țări. Nici măcar pasul istoric al Macedoniei de a-și schimba numele în
    Macedonia de Nord, după aprige negocieri cu Grecia, părea că nu contează. Reacțiile
    din întreaga Uniune, mai ales la nivelul Parlamentului European, în special din
    partea grupurilor politice angajate în favoarea construcției europene, nu s-au
    lăsat așteptate.

    Potrivit eurodeputatului Vlad-Marius Botoș, membru al grupului
    RENEW EUROPE, vicepreședinte al Comisiei parlamentare de stabilizare și de
    asociere Uniunea Europeană – Albania, a urmat o perioadă de eforturi serioase
    în favoarea deschiderii negocierilor cu cele două țări. Rezultatele s-au văzut
    în martie 2020, când membrii Consiliului au acceptat unanim demararea
    negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Acum, urmează
    negocierile propriu-zise. Care ar fi însă punctele principale care trebuie rezolvate
    de cele două țări?

    Eurodeputatul Vlad-Marius Botoș: Punctele
    nevralgice ale Albaniei sunt problemele interne în ceea ce privește justiția
    din țară. Mecanismele de reformă în tot ceea ce înseamnă sistemul de justiție
    nu sunt atât de accelerate cum ar trebui să fie pentru un stat european, un
    stat care aderă la valorile europene. Macedonia a reușit să își grăbească
    reformele, a reușit să facă o treabă mult mai eficientă în tot acest proces de
    integrare, însă, din păcate, și o spun cu toată responsabilitatea, este legată
    strict de Albania și lucrurile acestea se simt. Ținem minte cum eram și noi la pachet cu Bulgaria în
    procesul nostru de aderare…



    Cât ar putea dura
    însă procesul de aderare a Macedoniei de Nord și Albaniei la Uniunea Europeană?

    Negocierile înaintează. Discuțiile se
    poartă destul de avansat, destul de accelerat. Ochii tuturor sunt ațintiți
    asupra proceselor de reformă în cele două țări. Eu, unul, sunt optimist și cred
    că cele două țări au un orizont destul de scurt de timp în care vor deveni
    membre ale Uniunii Europene.

    Nu vreau să avansez date, însă procesul nu este
    atât de simplu așa cum a fost cu cele zece state care au aderat în 2004 la
    Uniunea Europeană, Polonia, Cehia, Slovacia, țările baltice, apoi penultimul
    val, respectiv România, Bulgaria, și ultima țară care a aderat, Croația, în
    2013.

    Nu vreau să avansez niște ani sau o dată, însă eu sper să fie cât mai
    repede, pentru că avem nevoie de o extindere în Balcanii de Vest, noi, Uniunea
    Europeană și noi, România, avem nevoie de stabilitate în zona noastră a
    continentului și cred că toți avem de câștigat dacă cele două țări, Albania și
    Macedonia de Nord, vor adera, dar și celelalte patru țări, și anume Serbia,
    Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Kosovo.


    Ne-am aflat în
    dialog cu eurodeputatul Vlad-Marius Botoș, membru al grupului RENEW EUROPE,
    vicepreședinte al Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere Uniunea
    Europeană – Albania.




  • UE începe negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord

    UE începe negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord

    Uniunea Europeană a dat undă verde deschiderii negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, după ce, în cele din urmă, obiecțiile câtorva state membre au fost depășite. Uniunea îşi respectă cuvântul dat şi îşi îndeplineşte astfel obligaţiile asumate, spun oficialii de la Bruxelles. Totodată, hotărârea confirmă importanţa geostrategică a Balcanilor de Vest şi demonstrează că Europa doreşte şi este capabilă să adopte hotărâri geopolitice, chiar şi în această perioadă în care suntem afectaţi de pandemia de coronavirus, după cum a declarat comisarul european pentru politici de extindere, Olivér Várhelyi.

    ”Felicit din toată inima ambele ţări. Această decizie trimite un mesaj clar şi răspicat către Balcanii Occidentali: viitorul vostru este în Uniunea Europeană”, a scris acesta, într-un mesaj pe Twitter.

    Dar cum este privită decizia la Bucuresti?

    Am întrebat-o pe d-na Iulia Matei, secretar de stat pentru afaceri europene în Ministerul român de Exerne, cât de importante sunt aceste evoluții:

    Deciziile adoptate în cursul acestei perioade la nivelul UE în ceea ce privește deschiderea negocierilor de adeare cu Albania și Macedonia de Nord sunt, fără îndoială, de o importanță majoră atât pentru statele respective, evident, dar și în plan mai larg, la nivel european, din perspectiva semnalului politic pe care am reușit să-l dăm – acela că politica de extindere este una de relevanță majoră pentru Uniunea Europeană.

    În plus aș menționa că importanța acestor decizii este cu atât mai mare cu cât vine după foarte multe amânări pe care le-am avut la nivel european în ceea ce privește această hotărâre pozitivă pentru deschiderea negocierilor de aderare cu cele două state. Faptul că am putut adopta acum, chiar într-un context european atât de dificil precum cel marcat de gestionarea Covid 19, arată totuși că UE are capacitatea de a-și respectă angajamentele în raport cu partenerii din Balcanii de Vest și de a recunoaște progresele semnificative pe care aceste două state le-au realizat în parcursul lor european.

    Ambii candidați şi-au văzut speranţele spulberate de mai multe ori, întrucât Franţa şi Olanda au manifestat scepticism în ceea ce priveşte evoluţia lor în materie de democraţie şi de combatere a corupţiei, temându-se să accepte noi membri într-o perioadă în care coeziunea blocului comunitar era deja afectată de Brexit. Dar Parisul şi Haga şi-au atenuat obiecţiile în ultimele săptămâni, iar procesul s-a accelerat în pofida crizei provocată de pandemie. Grecia a fost convinsă și ea pe ultima sută de metri, după ce au fost incluse formulări mai ferme cu privire la protecţia minorităţilor naţionale în Albania.

    Care a fost poziția Bucureștiului ne spune Iulia Matei: Poziția României este una constantă și principială, a fost și rămâne aceeași, respectiv de sprijin pentru avansarea politicii de extindere. România a privit politica de extindere dintotdeauna ca pe o investiție strategică în stabilitatea regiunii noastre și ca parte a eforturilor mai generale de consolidare a unității europene.

    Noi am subliniat în mod constant, pornind și de la exemplul pe care România practic l-a avut ca stat candidat, prin tot parcursul de reforme pe care l-a îndeplinit, că extinderea aduce beneficii atât statelor candidate, cât și Uniunii Europene în ansamblul său, prin beneficiile multiple din punct de vedere politic, construcție democratică, realizarea convergenței economice și sociale, reducerea decalajelor de dezvoltare la nivel european.

    În consecință, obiectivul deschiderii negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia a fost urmărit și promovat cu consecvență de România, ca o prioritate majoră atât a mandatului său de președinție a Consilului UE din primul semestru al anului 2019, cât și după încheierea acestui mandat.

    România salută intenţia Comisiei Europene de a demara imediat pregătirea propunerilor sale privind documentele-cadru de negociere cu Albania şi Republica Macedonia de Nord şi pledează ca primele Conferinţe Interguvernamentale cu cele două state candidate să poată fi organizate cât mai curând posibil, înainte de finalul acestui an. Tot în aceste zile, Macedonia de Nord a devenit oficial cel de-al 30-lea stat membru al NATO, în urma unui proces îndelungat care a inclus chiar schimbarea numelui țării.

    ”Ne-am îndeplinit visul de generaţii”, spune, într-un comunicat, guvernul de la Skopje.

    Macedoniade Nord este acum parte din familia NATO, o familie formată din treizeci de naţiuni şi aproape un miliard de persoane. O familie bazată pe certitudinea că, indiferent cu ce provocări ne confruntăm, suntem cu toţii mai puternici şi mai în siguranţă împreună, a subliniat, la rândul său, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

    Macedonia de Nord a depus instrumentul său de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord la Departamentul de Stat al SUA (stat depozitar) – ultimul pas formal pentru a se alătura alianţei de apărare.

    Aderarea reprezintă punctul culminant al multor ani de efort din partea guvernului şi a cetăţenilor Macedoniei de Nord’, a declarat Mike Pompeo, secretarul american de stat. El a subliniat ca noua calitate de membru NATO va susţine o mai mare integrare, o reformă democratică, comerţul, securitatea şi stabilitatea în regiune. Pompeo a ținut să precizeze că şi altor ţări uşa NATO le rămâne deschisă.

    Anul trecut, Macedonia de Nord şi-a schimbat denumirea din Macedonia, reglementând o dispută de lungă durată cu Grecia, membră a NATO şi a Uniunii Europene, o condiţie pe care Atena a pus-o pentru ca Skopje să se alăture celor două organizaţii. Albania este membră a NATO din anul 2009.

  • Aprobarea deschiderii negocierilor de aderare pentru Albania și Macedonia

    Aprobarea deschiderii negocierilor de aderare pentru Albania și Macedonia

    Balcanii de Vest reprezintă de mulți ani una dintre regiunile subdezvoltate și vulnerabile ale Europei. Cele mai multe țări din regiune au făcut parte din fosta Iugoslavie și au fost marcate de conflictele care au urmat destrămării acesteia. Balcanii de Vest sunt importanți pentru că, așa cum s-a văzut și la criza refugiaților, reprezintă una dintre zonele de acces către Uniunea Europeană; zona a fost exploatată de-a lungul timpului și de rețele de crimă organizată implicate în trafic de persoane, droguri și armament.

    Stabilitatea și dezvoltarea regiunii sunt, așadar importante pentru Bruxelles care a încurajat aspirațiile europene ale statelor din Balcanii de Vest. În calea acestora au stat, însă, lentoarea reformelor, circumstanțele politice din regiune sau din UE sau opoziția unor state europene. Grecia, de pildă, a blocat ani de zile Macedonia din cauza disputelor cu privire la denumirea acestei foste republici iugoslave; litigiul s-a încheiat anul trecut, când Skopje a acceptat schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

    Se aștepta ca odată depășit acel obstacol, deschiderea negocierilor să reprezinte doar o formalitate, însă planurile au fost date peste cap de opoziția președintelui francez Emmanuel Macron, convins că extinderea către Balcanii de Vest trebuie amânată. Olanda și Danemarca s-au arătat, de asemenea, sceptice cu privire la lansarea negocierilor. Până în primăvara acestui an, însă, Franța a revenit la sentimente mai bune și cei 27 au acceptat lansarea negocierilor – fără a anunța, însă, când anume va avea loc.

    Comisia Europeană este cea care va trebui, acum, să schițeze cadrul de negocieri pentru fiecare dintre cele două țări. Comisia a dat asigurări că va trece imediat la treabă, mai ales că atât președintele Ursula von der Leyen, cât și Comisarul pentru extindere, Oliver Varhely, și-au exprimat satisfacția față de decizia Consiliului. Cadrul de negocieri include principiile și recomandările care stau la baza procesului. Chiar și înainte de a se trece la această etapă, Comisia i-a cerut Albaniei să își continue reforma electorală și judiciară și să își intensifice eforturile de combatere a corupției și a crimei organizate.

    În ciuda disponibilității arătate de Comisie, este posibil să dureze câteva luni până la momentul lansării propriu-zise a negocierilor, dat fiind că atenția Bruxelles-ului, a statelor membre și a noilor candidați este concentrată în prezent pe criza generată de pandemia de coronavirus. Odată lansate negocierile, acestea pot dura ani de zile, ritmul fiind dictat și de viteza cu care candidații își îndeplinesc obligațiile asumate.

    Odată cu Albania și Macedonia de Nord, patru dintre cele șase state din Balcanii de Vest sunt înscrise ferm în orbita europeană. Muntenegru și Serbia au lansat deja negocierile; Bosnia și Herțegovina și Kosovo – stat recunoscut doar parțial – sunt posibili candidați și se așteaptă ca, pe termen lung, să se alăture, cu celelalte patru, Uniunii Europene.


  • Nouă metodologie de extindere a UE

    Nouă metodologie de extindere a UE

    Recent, Comisia Europeană a adoptat proiectul
    noii metodologii a procesului de extindere a Uniunii Europene – o veste bună
    pentru prietenii din Balcanii de Vest, după cum a apreciat preşedintele
    executivului comunitar, d-na Ursula von der Leyen.

    Extinderea UE este
    câştigătoare pentru toţi, a subliniat oficialul european, spunând despre
    proiect, pe care l-a catalogat ca fiind credibil şi dinamic, că va stabili
    calea pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de
    Nord.

    Noua metodologie a procesului de extindere propune împărţirea capitolelor
    de negociere pe clusters, respectiv pe domenii. Metodologia prevede
    sancţiuni, dar şi stimulente pentru statele candidate în raport cu modul în
    care sunt îndeplinite criteriile şi reformele necesare procesului de aderare.

    De ce era nevoie de o nouă metodologie?

    Purtătorul de cuvânt al
    Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Ştefan Turcu, explică:

    Era necesară o nouă
    metodologie, de fapt procesul de aderare să fie mai dinamic, mai credibil şi
    mai previzibil, adaptabil zilelor noastre – este propunerea pe care a făcut-o
    Comisia Europeană. Noi sperăm că toate statele membre vor adopta această
    propunere şi, în acelaşi timp, să-şi deschidă negocierile de aderare cu
    Macedonia de Nord şi cu Albania chiar înaintea summitului UE-Balcanii de Vest,
    din 6-7 mai. E important de reţinut că acest proces vizează o dinamizare şi ca
    întreg procesul de negociere să fie mai previzibil. De asemenea, e foarte
    important de precizat că statele membre trebuie să fie de acord şi că aceasta
    este doar o propunere a Comisiei Europene.

    Aş vrea să fac o remarcă despre ce
    înseamnă procesul de aderare. Politica de extindere reprezintă cumva o
    investiţie geostrategică în patru puncte esenţiale: în ceea ce înseamnă
    pacea, stabilitatea, securitatea şi apoi prosperitatea. Principalele etape ale
    aderării, de la faptul că ţara în cauză înaintează o cerere Consiliului, apoi
    Comisia prezintă un aviz şi aşa mai departe – toţi aceşti paşi sunt construiţi
    astfel încât relaţiile dintre UE şi statul care va fi candidat să evolueze
    într-un mod cât se poate de pozitiv.

    Există, desigur, şi o mulţime de aspecte
    care ţin de potenţialul economic al relaţiilor dintre UE şi Balcanii de Vest. Întreprinderile din UE sunt cei mai
    mari investitori, de exemplu, în Balcanii de Vest, cu aproape 13 miliarde de
    euro investite în perioada 2014-2018, iar doar în 2018 valoarea schimburilor
    comerciale dintre UE şi Balcanii de Vest a fost de 54 de miliarde de euro.
    Deci, după cum putem vedea, era necesară această consolidare şi îmbunătăţire,
    obiectivul, însă, rămâne acelaşi – aderarea şi obţinerea calităţii de membru cu
    drepturi depline.

    Nu se pot impune noi reguli pentru ţările care deja au început
    negocierile de aderare, cum este cazul Serbiei şi Muntenegrului, dar este
    prevăzută posibilitatea ca aceste state să poată alege noua metodologie.