Radio România Internațional

Tag: albine

  • Patrula Apicolă Urbană

    Patrula Apicolă Urbană

    Bucureștiul ar putea fi considerat, la propriu, un stup imens. Printre ziduri de beton sau copaci toaletați în fiecare sezon, există albine cu faguri de miere, insecte ale nimănui. Zeci de mii de albine îşi găsesc adăpost în guri de ventilaţie ale blocurilor, în poduri de case inclusiv de patrimoniu, în spitale, ambasade, ministere, parcuri sau în cimitire.

    Operatorii de la 112 primesc, în fiecare săptămână, cereri de ajutor de la persoanele care vor să scape de aceste insecte. Motiv pentru care a fost înfiinţată Patrula Apicolă Urbană, un grup de apicultori voluntari care protejează atât oamenii de albine, cât şi albinele de oameni. Practic, Patrula Apicolă este o interfață între cetățeni și apicultorii pregătiți să intervină și să extragă roiurile de albine nedorite sau care se așează în locuri nepotrivite din oraș, unele inedite, despre care povestește Marian Pătraşcu, fondatorul Patrulei:

    ʺFiecare situație, chiar dacă ele par identice, are o particularitate. De regulă, se așează pe o cracă la mică înălțime, dar se așează și la înălțime mare. Am fost chemați la Catedrala Întregirii Neamului, unde sunt trei inele care ornamentează clădirea la 50m înălțime și au fost sesizate de către lucrători cel puțin trei intrări, trei urdinișuri și nu am putut decât să constatăm prezența lor acolo. Nu puteam să spargem pereții și le-am lăsat să-și ducă existența acolo, pentru că noi suntem crescători de albine, lucrăm cu albine și nu le omorâm. Am fost impresionați și noi de ce am văzut că se realizează la 50m înălțime. Cu siguranță că nu au cum să facă rău.

    De asemenea, în clădirea Parlamentului sunt multe familii de albine, lucrează acolo neobosite, mai pleacă roiuri, sunt luate de către colegii noștri. Într-un bloc pe Calea Victoriei, fagurele central avea 1,80m înălțime, deci era acolo sesizat de cetățeni de cel puțin 5 ani. Nu deranjaseră pe nimeni. Într-o casă abandonată în Plumbuita, 20 de faguri. Undeva în apropierea Bucureștiului, într-o fereastră dezafectată, cam 100kg de miere în faguri. Este păcat că se pierd aceste valori, că nu sunt valorificate!ʺ

    Poate părea paradoxal, dar albinele trăiesc mai fericite în Bucureștiul cu trafic sufocant, pentru că au parte de o hrană mai curată decât suratele lor de la țară. Și aceasta pentru că spațiile verzi urbane, atâtea câte sunt, nu sunt otrăvite cu pesticide sau erbicide. “Mediul urban a devenit extraordinar de prietenos pentru familiile de albine. Aici, ele găsesc în permanenţă o sursă de hrană, de nectar, au flori în permanenţă, în parcuri, în scuaruri, în toate aranjamentele florale schimbate constant și udate din primăvară, până toamna târziu”, explică Marian Pătraşcu:

    ʺÎn marile orașe, albinele o duc extraordinar de bine, pentru că, nu e așa?, autoritățile asigură un mediu înflorit permanent, florile sunt schimbate, sunt udate, chiar dacă nu avem precipitații, ceea ce în mediul rural nu se mai întâmplă. Chiar o afirmăm de fiecare dată când suntem chemați la intervenții că mediul urban a devenit un Rai pentru albine, prin comparație cu mediul rural, pentru că florile sunt extrem de limitate, erbicidare excesivă, secetă, schimbări climatice – toate acestea au contribuit la condiții precare în mediul rural, iar urbanul este o alternativă.ʺ

    Patrula Apicolă Urbană, prin fondatorul său, îi îndeamnă pe bucureşteni să nu încerce să alunge singuri albinele, ci să ceară ajutor:

    ʺTrebuie să anunțe autoritățile. Deja, noi, de 6 ani de zile, activăm în București, județul Ilfov limitrof și nu numai, având această pagină pe net în care am încercat tocmai să le arătăm oamenilor că este ceva normal. Albinele pot fi prietenii noștri și trebuie să ne comportăm ca atare. Fără ele nu există viață. Or, este simplu – anunță autoritățile, un apicultor sau direct serviciul de urgență 112 și suntem sunați și știm ce avem de făcut. În perioada de roire, sunt 30-40 de situații în medie semnalate zilnic, iar în perioada de vârf, poate chiar și 100 de apeluri primim numai la nivel de București și județul Ilfov. Aproape toate sunt rezolvate. Pentru noi, primordial este să nu punem viața în pericol nici a cetățenilor, nici a apicultorilor care intervin… Cu siguranță că ele se pot instala și în alt loc. Avem cunoștințe că au creat probleme pe undeva? Noi nu avem aceste mesaje că au creat probleme decât acolo unde au fost zgândărite.ʺ

    În schimb, de ce nu?, coexistând cu oamenii, mierea albinelor din Capitală ar putea deveni un brand al orașului. Marian Pătrașcu:

    ʺÎn zona aceasta de dincolo de Dunăre, chiar Herodot spunea că nu puteai pătrunde de mulțimea roiurilor de albine. Să nu uităm că, sute de ani, s-a dat tribut în miere, ceară și alte produse. Trei din cinci case aveau stupi în grădina curții. Or, la acest moment, cel puțin în ultimii 30 de ani, există această teamă amplificată și spunem noi, nejustificată și, mă repet, trebuie să ne purtăm normal, fac parte din viața noastră și trebuie să învățăm să trăim cu ele.ʺ

    O clientă a Patrulei Apicole Urbane a gustat mierea ʺsălbaticăʺ de București și spune că – doar mai deschisă la culoare decât cea pe care o știm cu toții – aceasta este foarte, foarte bună!

  • Un nou pact pentru polenizatori

    Un nou pact pentru polenizatori

    Comisia Europeană a
    prezentat recent un nou acord pentru a combate declinul alarmant al insectelor
    polenizatoare sălbatice în Europa, revizuind, astfel, Inițiativa Uniunii Europene
    din 2018 privind polenizatorii. Cetățenii au solicitat din ce în ce mai mult să
    se întreprindă acțiuni decisive împotriva pierderii polenizatorilor, inclusiv
    prin recenta inițiativă cetățenească europeană de succes intitulată Salvați
    albinele și fermierii    . Inițiativa reînnoită stabilește acțiunile care trebuie
    întreprinse de Uniunea Europeană și de statele membre pentru a inversa declinul
    polenizatorilor până în 2030, întrucât, în prezent, o specie de albine, fluturi
    și sirfide din trei este pe cale de dispariție în Uniunea Europeană.


    Polenizatorii sunt
    esențiali pentru a inversa efectele schimbărilor climatice. Fără ele, dietele
    și fermierii noștri ar fi mai săraci. Cu toate acestea, numărul lor este în
    scădere, iar unele specii sunt pe cale critică de dispariție. Patru din cinci
    plante cu flori au nevoie de polenizatori, iar extincția acestora ar duce la
    prăbușirea ecosistemelor, spune Virginijus Sinkevičius, comisar pentru mediu,
    oceane și pescuit.

    În primul rând, stabilim obiectivul
    principal, acela de a inversa declinul până în 2030. Apoi identificăm trei
    domenii principale de acțiune pentru a realiza acest lucru. Majoritatea acțiunilor
    merg în aceeași direcție. Ele abordează cauzele fundamentale ale declinului
    polenizatorilor. Primul domeniu de acțiune este o mai bună conservare a
    speciilor și a habitatelor. Vom face acest lucru prin planuri de conservare
    pentru speciile amenințate și prin identificarea polenizatorilor care sunt
    tipici habitatelor protejate. Avem și o nouă inițiativă numită Buzz Lines, un
    plan pentru o rețea de coridoare ecologice pentru polenizatori. Va exista, de
    asemenea, un nou impuls pentru îmbunătățirea habitatelor polenizatorilor din
    zonele urbane. A doua zonă de acțiune este refacerea habitatelor din peisajul
    agricol, având în vedere că un procent masiv din suprafața Uniunii Europene
    este teren agricol. Deci, intensificăm sprijinul în politica agricolă comună
    pentru agricultura prietenoasă cu polenizatorii. A treia acțiune se referă la
    atenuarea impactului utilizării pesticidelor, având în vedere că utilizarea acestora
    accentuează mult declinul polenizatorilor.


    Având în vedere că
    aproximativ 80 % dintre speciile cultivate și din plantele cu flori sălbatice
    depind de polenizare, pierderea acestora este una dintre cele mai mari
    amenințări la adresa naturii, a bunăstării umane și a securității alimentare în
    Uniunea Europeană. Contextul geopolitic actual a intensificat și mai mult
    necesitatea de a consolida reziliența sistemului alimentar european, inclusiv
    prin protejarea și refacerea habitatelor insectelor polenizatoare. Astfel,Comisia Europeană invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe noile
    acțiuni și să participe activ la implementarea lor, în strânsă cooperare cu
    toate părțile interesate relevante. Noile acțiuni vor completa viitoarele
    planuri naționale de refacere a naturii, în cadrul cărora statele membre vor
    identifica măsurile care trebuie luate pentru realizarea obiectivului
    obligatoriu din punct de vedere juridic de inversare a declinului populațiilor
    de polenizatori până în 2030.


  • Standardele de comercializare ale UE

    Standardele de comercializare ale UE

    Standardele de comercializare ale UE stabilesc cerințele minime pentru produsele care sunt comercializate intre întreprinderi sau pentru consumatori. Strategia ,,De la fermă la consumator prevede o modificare a acestor standarde.

    În ceea ce priveste comercializarea mierii de albine, la ultima reuniune a Consiliului AgriFish, miniștrii și-au exprimat sprijinul pentru propunerea președinției slovene de a revizui normele privind etichetarea amestecurilor de miere, rezultatul fiind trecerea pe etichete a țărilor de origine ale mierii utilizate în amestecuri.

    Voci: Dumitru Rășcanu, președinte, Asociația procesatorilor și exportatorilor de miere din Romania, Ioan Fetea, președinte, Asociația crescătorilor de albine.


  • Albina supererou

    Geoparcul Internațional UNESCO Țara
    Hațegului ne-a obişnuit cu activităţi deosebite. Geoparcul cuprinde elemente de
    interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic,
    istoric și cultural. Pornind de la dinozaurii descoperiţi în Ţara Hațegului,
    care sunt unici în lume, Geoparcul este
    un teritoriu cu valori naturale şi culturale, un program de dezvoltare
    durabilă, un brand care propune o călătorie în timp, în istoria de 4,6 miliarde
    de ani a Pământului.


    Unul dintre cele mai recente proiecte de
    aici este dedicat albinelor. Cristian Ciobanu de la Geoparcul Internațional
    UNESCO Țara Hațegului, Universitatea din Bucureşti, ne-a explicat: Noi, la Geoparc,
    avem mai multe subiecte cu care lucrăm. Avem Timpul omului, Preistoria,
    Timpul Pământului, adică geologia, avem turismul de care trebuie să ne
    ocupăm, educaţia generaţiilor următoare, iar acest proiect răspunde cumva
    tuturor acestor preocupări ale noastre: Albina Super Erou. 100 de milioane de
    ani în slujba mediului. Deja titlul spune tot. E vorba despre un subiect
    sensibil azi, situaţia albinelor, care nu e foarte bună.


    Cristian Ciobanu a descris rezultatul
    vizibil al acestui proiect: Astăzi vedem o instalaţie artistică, ceva
    inovativ, o combinaţie între artă şi mediu, e vorba despre instalaţia numită
    Coabitare, a artistului Dragoş Neagoe, care se află la Centrul pentru ştiinţă
    şi artă a Geoparcului din comuna General Berthelot. Acolo, artistul a creat o
    structură pe care a amplasat o familie de albine. Dragoş Neagoe este şi
    apicultor. Iar această familie de albine care a fost crescută special pentru
    acest lucru, adică care a fost obişnuită cu condiţii diferite faţă de stup,
    construieşte în continuare, completează, adaugă forme la lucrearea artistului
    om. Deci omul şi albinele lucrează împreună.


    Apicultorul şi sculptorul Dragoş Neagoe a
    pornit de la realitatea potrivit căreia multe familii de albine mor mai ales în
    timpul culesului de rapiță și de floarea soarelui, în special din cauza
    insecticidelor și pesticidelor. Ca artist, a încercat să ia atitudine, aşa că, în 2019, la Palatul
    Mogoșoaia a făcut o mică expoziție pe această temă, cu speranţa ca albina, care
    este pe cale de dispariție, să nu ajungă să fie văzută ca la grădina zoologică.
    Din această vară, în Geoparc a fost amplasată această instalaţie, un chip uman
    sculptat în piatră, îmbogăţit de munca albinelor ce şi-au găsit casă aici.
    Cristian Ciobanu ne-a spus ce fac acum albinele din Geoparc: Ele se pregătesc pentru iarnă acum, adică proiectul se apropie de
    final, albinele trebuia, iniţial, duse de acolo într-un stup, însă nu cred că
    vom mai face asta, ci vom amenaja un spaţiu de iarnă pentru ele, chiar acolo pe
    structură. Structura poate fi văzută şi online, avem o cameră web live, care
    funcţionează permanent acolo. O puteţi vedea pe site-ul geoparcului,
    geoparc.ro.


    Iar această comuniune om-natură s-a
    dovedit mai eficientă decât se aşteptau chiar creatorii instalaţiei, pentru că,
    după cum ne-a împărtăşit Cristian Ciobanu: Albinele lucrează mai repede
    decât ne-am imaginat. Ele deja s-au prins foarte bine de peretele sculpturii.
    Şi au crescut. Dacă vă uitaţi pe camera live sau dacă veniţi la Geoparc, o să
    vedeţi ce frumos construiesc ele în mod natural, fără să fie constrânse de
    stup. Noi, de obicei, nu vedem ce fac albinele acolo în interiorul stupelniţei,
    cel mult dacă scoatem o ramă le vedem acolo foarte ocupate, dar aici aveţi
    ocazia să vedeţi ce se întâmplă înăuntru, ca şi cum am avea un stup
    transparent. Noi ne dorim ca acest proiect să dureze mai mulţi ani şi
    albinuţele săcontinue lucrarea, poate să se şi dezvolte, să fie mai multe
    roluri pe această structură. Deci nu ne vom opri aici. Proiectul va continua,
    mai ales că e parte din preocupările noastre în geoparc pentru artă. E cumva o
    continuare a taberei de Land Art din 2019. Sunt mai multe instalaţii artistice
    la noi.


    Coabitarea dintre sculptură și viața de zi
    cu zi a albinelor dă naștere unui tip de artă hibridă, cu rol educativ și de
    promovare a Geoparcului și a Țării Hațegului. Iar aici este urmărită promovarea valorilor
    naturale, culturale și sociale ale comunităților locale și consolidarea
    identității acestora.

  • Albina supererou

    Albina supererou

    Geoparcul Internațional UNESCO Țara
    Hațegului ne-a obişnuit cu activităţi deosebite. Geoparcul cuprinde elemente de
    interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic,
    istoric și cultural. Pornind de la dinozaurii descoperiţi în Ţara Hațegului,
    care sunt unici în lume, Geoparcul este
    un teritoriu cu valori naturale şi culturale, un program de dezvoltare
    durabilă, un brand care propune o călătorie în timp, în istoria de 4,6 miliarde
    de ani a Pământului.


    Unul dintre cele mai recente proiecte de
    aici este dedicat albinelor. Cristian Ciobanu de la Geoparcul Internațional
    UNESCO Țara Hațegului, Universitatea din Bucureşti, ne-a explicat: Noi, la Geoparc,
    avem mai multe subiecte cu care lucrăm. Avem Timpul omului, Preistoria,
    Timpul Pământului, adică geologia, avem turismul de care trebuie să ne
    ocupăm, educaţia generaţiilor următoare, iar acest proiect răspunde cumva
    tuturor acestor preocupări ale noastre: Albina Super Erou. 100 de milioane de
    ani în slujba mediului. Deja titlul spune tot. E vorba despre un subiect
    sensibil azi, situaţia albinelor, care nu e foarte bună.


    Cristian Ciobanu a descris rezultatul
    vizibil al acestui proiect: Astăzi vedem o instalaţie artistică, ceva
    inovativ, o combinaţie între artă şi mediu, e vorba despre instalaţia numită
    Coabitare, a artistului Dragoş Neagoe, care se află la Centrul pentru ştiinţă
    şi artă a Geoparcului din comuna General Berthelot. Acolo, artistul a creat o
    structură pe care a amplasat o familie de albine. Dragoş Neagoe este şi
    apicultor. Iar această familie de albine care a fost crescută special pentru
    acest lucru, adică care a fost obişnuită cu condiţii diferite faţă de stup,
    construieşte în continuare, completează, adaugă forme la lucrearea artistului
    om. Deci omul şi albinele lucrează împreună.


    Apicultorul şi sculptorul Dragoş Neagoe a
    pornit de la realitatea potrivit căreia multe familii de albine mor mai ales în
    timpul culesului de rapiță și de floarea soarelui, în special din cauza
    insecticidelor și pesticidelor. Ca artist, a încercat să ia atitudine, aşa că, în 2019, la Palatul
    Mogoșoaia a făcut o mică expoziție pe această temă, cu speranţa ca albina, care
    este pe cale de dispariție, să nu ajungă să fie văzută ca la grădina zoologică.
    Din această vară, în Geoparc a fost amplasată această instalaţie, un chip uman
    sculptat în piatră, îmbogăţit de munca albinelor ce şi-au găsit casă aici.
    Cristian Ciobanu ne-a spus ce fac acum albinele din Geoparc: Ele se pregătesc pentru iarnă acum, adică proiectul se apropie de
    final, albinele trebuia, iniţial, duse de acolo într-un stup, însă nu cred că
    vom mai face asta, ci vom amenaja un spaţiu de iarnă pentru ele, chiar acolo pe
    structură. Structura poate fi văzută şi online, avem o cameră web live, care
    funcţionează permanent acolo. O puteţi vedea pe site-ul geoparcului,
    geoparc.ro.


    Iar această comuniune om-natură s-a
    dovedit mai eficientă decât se aşteptau chiar creatorii instalaţiei, pentru că,
    după cum ne-a împărtăşit Cristian Ciobanu: Albinele lucrează mai repede
    decât ne-am imaginat. Ele deja s-au prins foarte bine de peretele sculpturii.
    Şi au crescut. Dacă vă uitaţi pe camera live sau dacă veniţi la Geoparc, o să
    vedeţi ce frumos construiesc ele în mod natural, fără să fie constrânse de
    stup. Noi, de obicei, nu vedem ce fac albinele acolo în interiorul stupelniţei,
    cel mult dacă scoatem o ramă le vedem acolo foarte ocupate, dar aici aveţi
    ocazia să vedeţi ce se întâmplă înăuntru, ca şi cum am avea un stup
    transparent. Noi ne dorim ca acest proiect să dureze mai mulţi ani şi
    albinuţele săcontinue lucrarea, poate să se şi dezvolte, să fie mai multe
    roluri pe această structură. Deci nu ne vom opri aici. Proiectul va continua,
    mai ales că e parte din preocupările noastre în geoparc pentru artă. E cumva o
    continuare a taberei de Land Art din 2019. Sunt mai multe instalaţii artistice
    la noi.


    Coabitarea dintre sculptură și viața de zi
    cu zi a albinelor dă naștere unui tip de artă hibridă, cu rol educativ și de
    promovare a Geoparcului și a Țării Hațegului. Iar aici este urmărită promovarea valorilor
    naturale, culturale și sociale ale comunităților locale și consolidarea
    identității acestora.

  • Albinele, parte vitală a agriculturii

    Albinele, parte vitală a agriculturii

    Parte integrantă a
    agriculturii europene, sectorul apicol are o contribuție semnificativă la
    menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității. În același timp, aduce
    un aport economic de circa 14 miliarde de euro pe an, fiind sursa principală
    sau adițională de venit pentru circa 620 de mii de cetățeni europeni. Rolul de
    polenizatori al albinelor este unul vital – ele contribuie la înmulțirea multor
    plante cultivate sau sălbatice, fapt ce se reflectă în producția alimentară,
    conservând, în același timp, biodiversitatea.

    Principala producție a albinei nu
    este mierea, ci este polenizarea, spune eurodeputatul Daniel Buda, cu care am
    discutat despre importanța apiculturii și despre sprijinul acordat
    apicultorilor europeni, inclusiv celor din România – țară care deține al doilea
    cel mai mare număr de stupi din Uniunea Europeană, peste 1,8 milioane:

    Aș putea să spun în privința apiculturii
    că este poate cel mai important sector, atât pentru componenta vegetală, cât și
    pentru componenta zootehnică, deoarece fără albine ar dispărea zeci de mii de
    plante și, practic, agricultura ar fi imposibil de practicat pe mai departe la
    același nivel. Spuneam uneori în dezbaterile cu diverse persoane sau cu diverse
    structuri că principala producție a albinei nu este mierea, ci este
    polenizarea. Acest lucru se cunoaște mai puțin de către cetățeni și de aceea
    este important, și la nivelul UE și la nivelul diverselor structuri importante,
    inclusiv din România, să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, adică apiculturii ce
    este al apiculturii.

    De asemenea, pot să vă spun că, după sectorul laptelui, în
    comisia de Agricultură cel mai dezbătut subiect este cel legat de apicultură.
    De ce? Pentru că ne propunem să venim cu forme de sprijin și noua Politică
    Agricolă Comună vine cu o formă de sprijin consistent pentru apicultură. De
    asemenea, la nivel național sectorul apicol a fost puternic sprijinit și este
    puternic sprijinit cu sute de milioane
    de euro. Pentru că altfel apicultorii nu au cum să reziste pe piață, mai ales
    că ei sunt extrem de dependenți de ceea ce înseamnă aceste schimbări climatice,
    deoarece albinele sunt foarte sensibile la aceste aspecte – și au nevoie de
    aceste forme de sprijin.

    Mesajul meu este unul foarte ferm pentru apicultori: să stea liniștiți, că de la nivelul UE,
    de la nivel național, suntem preocupați de nevoile lor, știm care le sunt
    nevoile și resursele financiare pe care le punem la dispoziție cu siguranță se
    vor constitui într-un ajutor sustenabil pentru aceștia, astfel ca mai departe
    să poată să reziste pe piață.

    Sprijinul financiar al UE, dublat de contribuțiile statelor membre, se aplică programelor
    naționale de apicultură, programe destinate îmbunătățirii condițiilor din
    sectorul apicol și comercializării produselor. Printre măsuri se află
    pregătirea apicultorilor, sprijinirea lor pentru a începe o afacere în acest
    sector, lupta împotriva paraziților care afectează stupii, respectiv
    îmbunătățirea calității produselor apicole.

    Datele Comisiei Europene arată că
    în UE, 78% din flora autohtonă și 84% dintre culturi depind parțial sau deplin
    de polenizatori precum albinele. În vederea refacerii și protejării
    ecosistemelor naturale, Comisia Europeană a inaugurat, pe de altă parte, un nou
    Centru de cunoștințe privind biodiversitatea, menit să pună la dispoziția
    publicului cele mai recente informații în domeniu.


  • Decizie a UE privind utilizarea pesticidelor care dăunează albinelor

    Decizie a UE privind utilizarea pesticidelor care dăunează albinelor

    Utilizate pe
    scară largă în agricultura din UE până în urmă cu câţiva ani, pesticidele au în
    prezent un regim special, unul dintre motive ţinând de efectele lor asupra
    albinelor. Cercetătorii au
    afirmat, iar Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a
    confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel
    rezultatele unor studii contestate de industrie. De aceea, utilizarea acestor substanţe a fost
    limitată în Uniunea Europeană.


    Recent,
    Comisia Europeană a decis să interzică României și Lituaniei să acorde
    autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru pesticide care conţin trei tipuri
    de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam), care ar afecta
    albinele. Decizia a fost luată în contextul în care, în ianuarie, Ministerul
    Agriculturii din România a autorizat temporar, pentru situații de urgență,
    utilizarea acestor pesticide la tratarea semințelor de porumb și de sfeclă de
    zahăr.


    Este pentru prima dată când Comisia adoptă astfel de
    decizii. Acordarea de autorizaţii de urgenţă pentru pesticide nu este posibilă
    decât dacă sunt respectate condiţii stricte. Pactul verde pentru Europa
    subliniază că sustenabilitatea lanţului alimentar este o prioritate pentru UE
    ,     a declarat comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.


    Ştefan
    Turcu, purtător de cuvânt al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti,
    explică:


    Deciziile care vizează Lituania şi România, prin
    care practic Comisia interzice acordarea autorizaţiilor de urgenţă
    nejustificate pentru substanţe dăunătoare albinelor, vin după mesaje repetate
    prin care Comisia Europeană atrăgea atenţia asupra acestor pericole pe care le
    pot avea aceste substanţe, neo-nicotinoide. De ce a luat
    această măsură Comisia?
    Pentru că s-a dovedit că aceste substanţe sunt dăunătoare albinelor şi dacă ne
    uităm la nivelul întregii Uniuni Europene, observăm că utilizarea lor a fost
    deja limitată.

    În primăvara acestui an, Comisia va prezenta strategia De la
    fermă la consumator, parte a Pactului ecologic european şi noi ne propunem ca
    prin aceasta să colaborăm cu statele membre şi cu părţile interesate şi avem
    trei mari ţeluri: să asigurăm un proces de tranziţie echitabil şi corect pentru
    toţi cei care lucrează în sectorul agricol şi maritim, apoi, ne dorim foarte
    mult să reducem semnificativ dependenţa de pesticidele chimice, pentru că dorim
    să scădem şi riscurile asociate acestora şi amploarea utilizării lor, precum ne
    dorim să luăm măsuri similare şi în ceea ce priveşte îngrăşămintele şi
    antibioticele.

    Apoi, dorim să dezvoltăm tehnici agricole şi de pescuit
    inovatoare. Aşa cum a atras atenţia
    şi comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, într-adevăr este
    prima oară când Comisia ia această măsură, adică de a interzice acordarea
    autorizaţiilor nejustificate, pentru că aceste autorizaţii trebuie date în
    anumite condiţii care sunt foarte stricte. Sustenabilitatea lanţului alimentar
    este o prioritate a UE şi considerăm noi că aceste substanţe de care am amintit
    fac rău. Fac rău mediului, fac rău diversităţii, atât timp cât există
    suficiente alternative sănătoase.


    Studiile
    au arătat că sănătatea albinelor este esențială pentru activitatea agricolă
    din Uniunea Europeană, dat fiind că 84% dintre speciile de plante și 76%
    din producția alimentară din Europa depind de polenizarea efectuată
    de albine. În UE, sectorul
    apicol contribuie cu peste 14 miliarde de euro pe an la economia europeană, pe
    lângă contribuţia semnificativă la menţinerea biodiversităţii.


  • Utilizarea neonicotinoidelor de către fermierii români

    Utilizarea neonicotinoidelor de către fermierii români

    Interzicerea utilizarii pesticidelor pe bază de neonicotinoide, în urma confirmării, încă din 2015, de către EFSA, a pericolului pe care îl reprezintă pentru populația de albine folosirea a trei substanțe din această grupă SUB FORMĂ DE PULVERIZARE FOLIARĂ, a dus la o serie de controverse între crescătorii de albine și fermierii din UE.



    În România, fără un tratatament al SEMINȚELOR cu acest tip de substanțe (până acum nu există înlocuitori la fel de eficienți) culturile ar putea fi compromise încă de la înființare.



    O dezbatere pe această temă vă propunem în minutele următoare, mai les că, săptămâna aceasta, a avut loc la MADR o întâlnire între autorități si organizațiile profesionale pentru a cere o nouă derogare pentru fermierii români.


    (Interviu cu dr.ing. Sorin ŞTEFAN, expert în produse de protecția plantelor şi Alina CREŢU, director executiv Asociația Producătorilor de Porumb din România)


  • Viitorul agriculturii biologice

    Viitorul agriculturii biologice

    Eurodeputatul Daciana Sârbu i-a solicitat reprezentantului Președinției române a Consiliului UE asigurări că, în această calitate, nu va susține renaționalizarea Politicii Agricole Comune, care ar permite ca unele state membre să se îndrepte spre agricultura cu un caracter industrial și mai pronunțat, pe când altele fac eforturi spre reconversie către agricultura bio sau o agricultură mai verde.

    Daciana Sârbu: Avem nevoie de măsuri urgente și lucrul acesta il spunem de câțiva ani. Cei care decid în contextul președinției României în contextul în care se discută revizuirea Politicii Agricole Comune contextul în care albina este în pericol și sigur dezbătând problema pesticidelor dar nu numai a importurilor de miere contrafăcută la prețuri foarte mici și toată lupta aceasta apicultorilor cu toate problemele care vin peste ei practic aproape zilnic. Mierea noastră e recunoscută pe plan european și nu numai , mierea noastră e curată și încă din păcate luptă cu concurența neloială și eu cred că nu mai trebuie să demonstrăm că aveam miere de calitate deja suntem recunoscuți ce trebuie să facem este să ajutăm sectorul să reziste pentru că au atâtea obstacole de depășit începând de la sigur vreme pesticide prețuri subvenții și așa mai departe că e un sector aflat în dificultate.

    Nu știu dacă i-aș și spune trend, aș vrea să-i spun viitorul sigur deocamdată produsele BIO sunt mai scumpe, dar dacă ne gândim la beneficiile pe care le au, la faptul că știm sigur că mâncăm un produs de calitate, că nu sunt folosite substanțe nocive, ar trebui să apreciem mai mult produsul și să avem grijă să extindem acest domeniu al agriculturii BIO și apiculturii Bio. Am avut o dezbatere cu apicultorii români reprezentanți ai Comisiei, reprezentanți ai Parlamentului. Am vrut sa-și expună problemele, să primească răspunsuri din partea Comisiei categoric problema apiculturii este pe Agenda Comisiei Europene. Acum ce se întâmplă în România și cum se implementează ceea ce se decide acolo trebuie neapărat să urmărim. Am încredere în sectorul acesta, am încredere că fac lucruri extraordinare și atunci când vor avea nevoie de ajutor și mai mult vor spune aș vrea să spun că am încredere în ce se decide la nivelul administrației dar cred că trebuie să fim foarte atenți. Procesul decizional care până la urmă chiar dacă e greoi făcând presiune nu trebui să se alinieze deciziilor Europene.

    Viitorul agriculturii bio și promovarea practicilor agricole sustenabile trebuie să reprezinte priorități pentru Președinția română la Consiliului UE, consideră eurodeputata Daciana Sârbu, care a abordat acest subiect în Comisia de Mediu a Parlamentului European.


  • Înlocuirea pesticidelor cu substanțe mai puțin dăunătoare

    Înlocuirea pesticidelor cu substanțe mai puțin dăunătoare

    România ar putea fi afectată de o prevedere a raportului care propune sancționarea statelor membre care abuzează de utilizarea neonicotinoidelor, deoarece anual cere două derogări pentru folosirea acestor pesticide. Eurodeputatul avertizează că tendința la nivelul UE este de interzicere a folosirii acestui tip de pesticide și înlocuirea lor cu substanțe mai bune.


    Eurodeputatul Gabriela Zoană: Un alt raport pe care l-am votat și cred că este important să știm pentru agricultorii români în Parlamentul European este o foarte mare bătaie și o discuție pe pesticide. Eu am votat un raport care se referă la pesticide tendința este în timp pesticidele să nu mai fi atât de dăunătoare pentru sănătatea umană lucruri care este foarte bun și să fie înlocuite cu produse biologice produse care să nu afecteze sănătatea umană până la urmă și animală. Știm foarte bine că este un conflict deja mult cunoscut între crescătorii de albine și agricultori pentru că agricultorii își doresc să sporească producția agricolă însă crescătorii de albine spun că afectează albinele și numai o spun și studiile demonstrează acest lucru parțial. Studiile făcute la nivel european au arătat că faptul că se folosesc din ce în ce mai multe pesticide în agricultură nu a scăzut procentul de înfometare a populației europene. Adevărul este că a crescut procentul de producție agricolă și iată că europenii cei care își permit au mâncat mai multe, exporturile au fost mai mari către statele din afara UE.

    Raportul acesta în schimb cuprinde lucruri foarte bune pe deoparte vorbește de agricultura de precizie, o prevedere care ar fi putut să supere o parte din agricultorii români pentru că însăși raportarea propune sancționarea statelor membre care abuzează de această derogare pentru neonicotinoide. România deja se află la al cincilea an în care de două ori pe an solicită derogare pentru neonicotinoide de președinția bulgară a Consiliului UE, Bulgaria insistat pentru interzicerea neonicotinoidelor încă în România sunt folosite neonicotinoidele și vreau să vă spun că agricultorii spun ca o foarte mare nevoie de ele.

    Din informațiile pe care le am la Ministerul Agriculturii se lucrează intens să fie rezolvată această problemă. Trebuie să vedem dacă suntem capabili să aducem concret un raport științific suficient de bun încât să demonstrăm că neonicotinoidele nu afectează în așa măsură albinele și nu numai albinele sunt afectate de fapt astfel încât sa fie interzise sau să găsim înlocuitor ai neonicotinoidelor pentru același preț pentru că de fapt problema este de cost.

    Înlocuitori au fost găsiți dar costurile sunt mult mai mari și desigur agricultorii nu sunt de acord cu această mărire a costului până la urmă pentru că din moment ce înlocuiești un produs cu altul la un alt cost desigur că produsul finit și respectiv produsul agricol va avea un cu totul alt preț. Am vrut să informez agricultorii români despre această situație pentru că este important să știe că trendul european este împotriva folosirii neonicotinoidelor.

    România este la nivel European printre statele membre capabile să furnizeze produse agricole aproape de standardele Bio în ciuda folosirii pesticidelor pentru sporirea producției.


  • Noi propuneri privind utilizarea pesticidelor

    Noi propuneri privind utilizarea pesticidelor


    În luna aprilie, Uniunea Europeană a decis să extindă interdicţia ce vizează trei neonicotinoide, pesticide considerate periculoase pentru albine, la toate culturile în aer liber, cu scopul de a proteja biodiversitatea.



    Eric Andrieu, purtător de cuvânt al social-democraţilor din comitetul pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European, saluta la acel moment un vot esenţial pentru viitorul biodiversităţii şi al agriculturii noastre, fiindcă albinele polenizează 84% din culturile europene şi patru mii de varietăţi de plante, iar rata de mortalitate a albinelor atinge 80% în anumite regiuni ale Europei”, adăuga acesta. Zilele trecute, oficialul european a făcut din nou referire la necesitatea Uniunii Europene de a lucra în detaliu asupra cadrului legislativ privind pesticidele.



    Este vorba de a lucra la îmbunătăţirea protocolului de utilizare a acestor substanţe. Noi suntem o instituţie cu atribuţii legislative, nu suntem un ONG. În calitate de Parlament European, avem responsabilitatea de a oferi elemente de analiză, de evaluare şi ameliorare Comisiei Europene, pentru ca aceasta să ţină cont de propunerile noastre, astfel încât să aplice o legislaţie îmbunătăţită. Puterea noastră de a influenţa deciziile Comisiei a accelerat, de fiecare dată, procesul de îmbunătăţire a legislaţiei. Am reuşit să influenţăm partea bugetară şi metodologia internă.



    Este nevoie de mai multă coeziune în grupurile parlamentare, pentru a putea ajunge la o decizie. O afirm cu tărie, sper ca propunerile noastre să se ridice la înălţimea situaţiei în care ne aflăm. Îmi asum această responsabilitate şi sper ca, până în luna decembrie, să putem spune: Iată, Parlamentul European este conştient de importanţa acestui moment şi a făcut o propunere pe măsură.” Acest lucru mă animă, ca scop al misiunii care mi-a fost încredinţată. Trebuie să ne respectăm unii pe alţii, în ceea ce priveşte viziunile şi alegerile.”



    Termenul pesticide” este utilizat, generic, pentru toate substanţele chimice folosite pentru protejarea culturilor agricole împotriva dăunătorilor. Uniunea Europeană asigură un cadru legislativ bine structurat în ceea ce priveşte folosirea acestor substanţe în activităţile agricole care se desfăşoară în statele membre. Pe pagina web a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară, efsa.europa.eu, pot fi găsite toate informaţiile actualizate privind legislaţia europeană în vigoare referitoare la pesticide.



  • Situaţia apiculturii româneşti

    Situaţia apiculturii româneşti

    Actualul ministru consilier la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, Achim Irimescu, fostul ministru al Agriculturii a vorbit despre situația apiculturii românești într-o dezbatere organizată la Bruxelles și a precizat că mierea produsă în țară noastră este de foarte bună calitate datorită condițiilor specifice și a explicat că România este una din țările cu biodiversitatea cea mai bogată din UE.

    Achim Irimescu: Apicultura care are putem spune un merit deosebit pentru ca permite in principiu micilor producători sa desfășoare activități care nu doar sunt in potriva mediului ci dimpotrivă sunt in sustinerea mediului și care sigur cu toții știm produsele apicole au un rol foarte important pentru sănătatea cetățenilor noștri. Romania este un producator tradițional de miere de foarte buna calitate pot sa spun, sigur conferita de condițiile sale specifice ale României. Știți ca Romania este unul dintre statele membre cu biodiversitatea cea mai bogata din UE. Spre exemplu in Germania 80% din polenizatori s-au redus in ultimele decenii. Eu sper ca Romania sa nu facă aceleași greșeli care s-au făcut in vest mai ales in anii 70 și 80 când Politica Agricolă Comuna indemna fermierii, agricultorii sa exploateze orice bucățică de teren și atunci sigur ca s-a restrâns și biodiversitatea. Sectorul apicol al României s-a dezvoltat putem spune substanțial. Desigur este meritul și al programului european pentru agricultura, Programul National Apicol. Producția de miere a României, media multianuală este undeva la peste 20 mii tone. In 2006 erau 18 mii de tone producția României și a ajuns in 2017 o cifra record peste 30 de mii de tone de foarte buna calitate. La nivel de țara avem peste 42 de mii de agricultori, Romania exporta peste 50 %, cea mai mare parte nu constituie export și constituie comerț intracomunitar. In Romania s-a dezvoltat și producția ecologica de miere și ne-am bucura sa crească procentul producției de miere ecologica. Dacă ne uitam la cifre încă nu reprezintă foarte mult circa 150 mii de familii și producția este undeva la 10- 15 % din producția nationala este produs ecologic.

    Sectorul apicol al Romaniei s-a dezvoltat substantial. In 2006 aveam mai putin de 1.000.000 de stupi,iar in 2017 avem 1.600.000 de stupi.

    Actualul ministru consilier la Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana Achim Irimescu,el a atras atentia ca daca mierea de buna calitate se vinde in Romania undeva la 5 euro pe kilogram, la export nu depaseste 3,6 euro pe kilogram.

    Irimescu a facut referire si la importuri, cu o calitate mai indoielnica a mierii. Potrivit datelor prezentate de acesta, se importa peste 3.600 de tone, din care 41% din Moldova, 12% din Ucraina si 10% din China.


  • Măsuri pentru sprijinirea apicultorilor români

    Măsuri pentru sprijinirea apicultorilor români

    Dificultățile cu care se confruntă apicultorii români, dar și oportunitățile de care se pot bucura aceștia în plan european au fost subiectele principale ale conferinței organizate la Bruxelles de eurodeputata Daciana Sârbu, în contextul dezbaterilor referitoare la Reforma Politicii Agricole Comune.

    În cadrul discuțiilor s-a dorit aflarea situației actuale a apiculturii românești și măsurile necesare pentru asigurarea unui acces mai bun la piața europeană pentru mierea românească. Au fost analizate,direcțiile de urmat la nivel național și european pentru dezvoltarea sectorului apicol. Comisia Europeană va prezenta noi instrumente de sprijin disponibile pentru apicultori prin noua Politică Agricolă Comună a spus spus eurodeputata Daciana Sarbu
    FIN – Apicultura este un domeniu în care România poate face performanță pe plan european, însă crescătorii de albine se lovesc de obstacole dintre cele mai diverse – de la dificultatea de a-și promova eficient mierea pe piața europeană și până la probleme derivate din efecte ale schimbărilor climatice. E un sector care merită mai multă atenție din partea autorităților, finanțare mai consistentă, sprijin sporit a mai spus eurodeputata Daciana Sârbu.

    Am un interes aparte pentru acest subiect pentru ca in opinia mea Romania poate face performață in plan european in domeniul apicol. Crescătorii de albine din Romania au obținut deja rezultate remarcabile dar se lovesc de foarte multe obstacole in activitatea lor. Nici in plan european apicultorii in general nu sunt suficient susținuți și recompensați pentru munca lor. As enumera câteva dintre problemele apiculturii și anume: răspândirea mierii contrafăcute pe piata interna care a dus la înjumătățirea prețului de achiziție al mierii in 2016 comparativ cu 2014, lipsa instrumentelor de management a riscurilor care face ca apicultorii din Romania sa nu fie recompensați in caz de seceta sau ploi. Mortalitatea albinelor cauzată atât de impactul schimbarilor climatice cat și de pesticide, volatilitatea prețului mierii datorat atât puterii scăzute pe negociere cu procesatorii dar și cu marii retailaeri și monopolul de pe piata. Lipsa de instrumente de sprijin direct și de finanțare. Din păcate bugetul pentru programele naționale pentru apicultura a crescut între 2004 și 2016 cu doar 12 %, de la 32 la 36 de milioane de euro pe an ceea ce reprezinta un total general de 3 la mie din bugetul Politicii Agricole Comune. Am dezbătut recent in acest context in Comisia de Agricultura, am dezbătut un raport dedicat viitorului apiculturii europene. Am contribuit la acest raport cu multe amendamente și ma bucur ca 10 dintre ele au fost aprobate, am cerut plăti mai consistente pentru apicultori atât prin plăti cuplate cat și prin plăti compensatorii din pilonul 2, prin instrumente de gestionare a riscului pentru situație de vreme nefavorabila care afectează producția. Am solicitat și susținerea apicultorilor prin programe de formare și schimburi de experiența dintre statele membre, măsuri drastice împotriva falsificării mierii și un sistem mai strict de verificare a mierii provenite din afara UE inclusiv prin laboratoare care sa testeze calitatea acestor importuri. Am propus revizuirea directivei privind mierea astfel încât doar produse care conțin 100 % miere și nu amestecuri sa poata fi comercializate sub acest nume. In fine am cerut finanțare suplimentară pentru cercetare in domeniul apicol. Între timp Comisia Europeana a prezentat noile propuneri legislative privind noua politica agricolă comuna post 2020 din păcate ca de fiecare data când se vorbeste de PAC, sectorul apicol este oarecum neglijat. E nevoie de multe soluții și de discuții aplicate sa promovam sectorul apicol românesc, sa facem mai cunoscute rezultatele muncii și sa ajutam la creșterea unui domeniu care poate fi foarte important pentru Romania.


  • Finanțare crescută pentru cercetarea apicolă

    Finanțare crescută pentru cercetarea apicolă

    Uniunea Europeană ar trebui să crească finanţarea pentru cercetarea în domeniul apicol, axată în special pe bolile albinelor, pentru a facilita obţinerea de medicamente inovative care să nu contamineze mierea.

    84% dintre speciile de plante si 76% din productia alimentara din Europa depind de polenizarea efectuata de albine, insa fondurile puse la dispozitie de UE pentru acest sector sunt insuficiente, se mai precizeaza in textul raportului raportului dezbatut in sesiunea plenara a Parlamentului European.


    Daciana Sârbu: Acest raport a fost dezbătut, au fost aprobate și amendamentele pe care le-am depus. Din punctul meu de vedere Romania are o șansa de a excela in acest domeniu. Apicultorii romani trebuie sa se bucure de sprijin mult mai solid in primul rand prin aceste măsuri care trebuie luate la nivel european nu doar la nivel national. Dincolo de susținerea acestor măsuri aici, Romania la rândul ei trebuie sa-și protejeze apicultorii, sa încurajeze o mai buna colaborare între sectoare agricole astfel incat sa existe nu o competiție între fermieri și apicultori, ci o colaborare. Trebuie sa încurajam cercetarea tocmai pentru a feri albinele de boli și de a găsi soluții de înlocuire a acestor pesticide care dăunează nu doar albinelor dar și oamenilor.

    Fondurile pentru apicultura sunt insuficiente iar UE ar trebui sa aloce mai multe fonduri pentru apicultori dar mai ales in cercetare pentru a găsi și altfel de medicamente care sa trateze albinele. Fără albine nu exista agricultura, fără albine nu exista viața. Apicultura este un domeniu in creștere cu un potențial extraordinar, iar cererea este tot mai mare.


  • Noi măsuri pentru susţinerea apiculturii

    Noi măsuri pentru susţinerea apiculturii

    Eurodeputata Daciana Sârbu a solicitat în plenul Parlamentului European, sprijin financiar mai consistent pentru apicultori şi combaterea mult mai eficienă a fenomenului mierii contrafăcute, adesea provenind din afara UE.

    Daciana Sârbu: Provenim dintr-o țara unde am spus pana in 2015 și eram cel mai mare producator de miere din Uniunea Europeana,sigur ca avem tot dreptul sa vorbim despre ceea ce se întâmpla acum in acest domeniu. Din păcate mesajele nu sunt atât de puternice și motiv pentru care am ținut sa dezbat aceasta problema motiv pentru care am ținut sa dezbat aceasta problema și sa ridic semnale de alarma in primul rand referitor la scăderea alarmanta a numărului de albine din cauze ce tin de folosirea pesticidelor in agricultura, dar și de schimbările climatice, de boli și dăunători și a doua mare problema care are legatura cu piata de miere afectată foarte puternic de răspândirea mierii contrafăcute, o problema atât pentru consumatori dar și pentru producătorii corecți care își doresc sa vândă o miere curată care evident ca suferă din cauza acestei concurente neloiale. Uniunea Europeana încă importa 40 % din miere și probabil ca se strecoară și aceasta miere contrafăcută in acele importuri.


    Din aceste motive eurodeputata s-a implicat activ pe aceasta tema, propunand mai multe amendamente la raportul privind apicultura, dintre care 10 au fost adoptate in Comisia pentru agricultura si dezvoltare rurala.

    Eurodeputata a cerut suport financiar pentru apicultori, atat prin plati cuplate, cât si prin plati compensatorii – in situatii in care productia este afectata de vremea nefavorabila.