Radio România Internațional

Tag: albine

  • Neonicotinoide: riscul pentru albine, confirmat de EFSA

    Neonicotinoide: riscul pentru albine, confirmat de EFSA

    Cele
    mai multe utilizări ale pesticidelor neonicotinoide reprezintă un risc pentru
    albine     și pentru albinele sălbatice, potrivit evaluărilor publicate recent de
    Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA). Autoritatea și-a
    actualizat evaluările de risc pentru trei neonicotinoide – clothianidin, imidacloprid
    și thiamethoxam     -, care sunt în prezent supuse restricțiilor în UE din cauza
    amenințării pe care o reprezintă pentru albine.


    Legat de concluziile EFSA, președintele
    Asociației Fermierilor din România, Adrian Rădulescu, a spus: În primul rând, trebuie să înțelegem
    cum lucrează aceste substanțe și cum lucrează albinele, ca să vedem că
    lucrurile nu sunt corect transmise. Tratăm sămânța, nu cred că vreodată vreo
    albină ia contact cu sămânța respectivă. Substanța, după o perioadă, nu mai e
    eficientă. Își face efectul de protejare a seminței până când planta răsare, în
    perioada când planta nu este consumată de alți dăunători în pământ. După
    aceasta, efectul dispare. Ea crește, se dezvoltă, înflorește. Albinele
    lucrătoare trăiesc 28 de zile. Deci, presupunem că albina respectivă a intrat
    în contact cu floarea-soarelui și să spunem că are un efect negativ, cum spun
    cei de la EFSA:
    ea, în 28 de zile, oricum moare. Aceasta nu-i o chestiune care să se transmită
    de la albină la albină, dar vă garantez că nici albinele respective nu mor,
    pentru că, dacă s-ar întâmpla acest fenomen, ar muri toate albinele și n-am mai
    avea puiet în stup, n-am mai avea miere și efectele ar fi dramatice.     Acum, sunt două lucruri de făcut.
    Organizațiile profesionale și guvernele fiecărei țări să vină cu argumente și
    să demonstreze că nu este un efect nociv sau, iar dacă nu pot să facă acest
    lucru, trebuie să găsească împreună alte soluții de înlocuire a substanțelor
    respective, că aceasta nu se poate face brusc și este o perioadă de trecere de
    la un tratament la alt tratament. În orice caz, nu putem să nu semănăm.



    Concluziile EFSA sunt comunicate
    managerilor de risc din cadrul Comisiei Europene și statelor membre, care vor
    examina eventualele modificări ale restricțiilor actuale privind utilizarea
    acestor pesticide.


  • 47,86 de milioane de euro, sprijin financiar pentru investiții în apicultură

    47,86 de milioane de euro, sprijin financiar pentru investiții în apicultură

    De la demararea Programului Național
    de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) și până în prezent, Agenția pentru
    Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR)     a încheiat peste 2.100 de contracte de
    finanțare     care au ca obiect investițiile apicole. Valoarea totală a
    contractelor de finanțare este de 47,86 de milioane de euro. Până în prezent, AFIR a efectuat plăți de 35,5 milioane de
    euro beneficiarilor proiectelor din apicultură.


    Apicultorii au la dispoziție mai multe
    linii de finanțare pentru a-și dezvolta proiectele apicole, dintre care două
    submăsuri sunt cu sprijin 100% nerambursabil, mai precis, submăsura dedicată
    instalării tinerilor fermieri, submăsura 6.1 și cea pentru dezvoltarea fermelor
    mici, submăsura 6.3.


    Ioan
    Fetea    , președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, a
    subliniat:


    Sigur
    că orice sprijin financiar este bine-venit. Apicultorii și-au modernizat
    stupinele, și-au retehnologizat stupinele, fie că este vorba de stații de
    procesare ale mierii, fie că este vorba de linii de producere de faguri, fie
    că-i vorba de utilajele folosite foarte frecvent, mă refer la centrifuge
    ș.a.m.d. Apicultorii s-au dezvoltat și au putut să se conformeze, astfel,
    condițiilor europene solicitate și, sigur, îmbunătățind și calitatea produselor
    prin utilaje moderne, de calitate și care nu infestează produsele apicole.


    Cele
    mai multe investiții apicole au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3
    (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici), pentru care AFIR a
    semnat 1.502 decizii de finanțare, în valoare de 22,5 milioane de euro. De
    asemenea, prin submăsura 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor
    fermieri), AFIR a încheiat 600 de contracte de finanțare, cu o valoare de
    peste 24 de milioane de euro. Restul proiectelor a fost contractat prin
    intermediul submăsurilor 4.1 (Investiții în exploatații agricole) și 4.2
    (Sprijin pentru investiții în
    prelucrarea, comercializarea și/sau dezvoltarea de produse agricole), cu o
    valoare cumulată de aproximativ 1,3 milioane de euro.


  • A apărut Ghidul de bune practici pentru fermieri și apicultori, ediția 2018

    A apărut Ghidul de bune practici pentru fermieri și apicultori, ediția 2018

    Primul Ghid de bune
    practici pentru fermieri și apicultori a fost lansat ca urmare a
    colaborării dintre Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură,
    Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și Asociația
    Producătorilor de Porumb din România.


    Ghidul își propune să rezolve o problemă majoră a Uniunii
    Europene privind scăderea efectivelor de albine ca efect, în primul rând, al
    lipsei de comunicare dintre agricultori și apicultori cu privire la momentul de
    administrare a produselor de protecția plantelor în culturile melifere, la
    remanența produselor aplicate, precum și la locul de amplasare a stupinei de
    către apicultori.



    Cu ocazia lansării îndrumarului, Adrian Siceanu, director
    științific în cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, a
    spus: Practic, nu putem trăi unii fără alții, suntem parte a unui
    sistem economic în care, vrem, nu vrem, trebuie să supraviețuim, să ne
    înțelegem reciproc problemele. Doleanțele noastre cu privire la protecția
    mediului și a albinelor, pentru că dacă nu ar fi fost acele probleme legate de
    pierderi de familii de albine, depopulări ca urmare a utilizării unor pesticide
    cu efect nociv asupra lor, nu s-ar fi ajuns, probabil, și la acele interdicții
    care sunt legate de utilizarea neonicotinoidelor în Uniunea Europeană, nu s-ar
    fi ridicat atâtea probleme și discuții, inclusiv în România, și nici acea
    ,,petiție cu privire la pierderile de familii de albine.     Noi, în acest Ghid,
    am inserat foarte multe plante melifere, nu sunt numai trei plante melifere sau
    plante care ne-ar putea crea probleme în cazul tratamentelor cu neonicotinoide.
    Sunt foarte multe plante, iar în acea listă, noi am solicitat să fie completată
    cu dăunători, tratamente, efectul acestora asupra albinelor, remanență. Să fie
    un Ghid pragmatic, din care apicultorii să aibă de învățat, să știe la
    ce se pot aștepta când se duc la o anumită cultură de interes melifer. Recent,
    Comisia Europeană pentru agricultură a aprobat un proiect care, sperăm, să
    devină realitate, cu suplimentarea fondurilor pentru apicultură cu 50%, ceea ce
    vizează inclusiv repopularea acolo unde se produc depopulări. Comisia Europeană
    a pus în discuție suplimentarea fondurilor pentru agricultorii care nu cultivă
    acele 5% de teren sau le cultivă cu plante melifere. (n.r. procentul
    de înverzire din PAC.) Se discută ca pe unitatea de suprafață, dacă se cultivă
    plante melifere, să se plătească 1,5 față de 1, cât este subvenția pe
    suprafață.


    În afara drepturilor și a obligațiilor, atât ale agricultorilor,
    cât și ale apicultorilor, Ghidul de bune
    practici oferă și un model de ,,contract de colaborare
    agricultor-apicultor pentru deplasarea stupilor în pastoral.


  • Decizii ale Parlamentului European pentru susţinerea apicultorilor

    Decizii ale Parlamentului European pentru susţinerea apicultorilor

    Măsurile Parlamentului European
    vizează în primul rând suplimentarea cu 50% a fondurilor alocate crescătorilor
    de albine. În plus, se dorește stabilirea unei strategii pentru reducerea
    mortalității populațiilor de albine și interzicerea utilizării de pesticide
    dăunătoare folosite la anumite culturi. Parlamentul
    European va înființa o comisie specială pentru a examina modul în care
    sunt aprobate aceste pesticide.


    O altă măsură
    prin care deputații europeni doresc să protejeze sectorul apicol este
    forțarea producătorilor care își falsifică mierea să respecte legislația UE sau
    pedepsirea lor, în cazul în care nu respectă standardele comunitare. În fiecare an, în Uniunea Europeană ajung 100.000 de
    tone de miere contrafăcută provenind din China.


    Pentru a combate
    pericolul tot mai mare al poluării, care amenință albinele și duce la
    dispariția lor într-un ritm dramatic, Uniunea Europeană va crește bugetul
    alocat programelor financiare apicole și va introduce o nouă schemă de suport.
    Această măsură este considerată vitală pentru securitatea alimentară a Europei
    și a echilibrului ecologic. În unele țări, efectivele de albine s-au
    înjumătățit, ca urmare sunt preconizate și acordarea de compensații bănești
    pentru acoperirea pierderilor suferite de apicultori.


    Raportul
    Comisiei de Agricultură din Parlamentul European mai arată că statele membre
    trebuie să depună eforturi mai mari pentru informarea publicului în legătură cu
    beneficiile consumului de miere, mai ales în rândul copiilor. Cu condiția ca
    aceasta să respecte toate normele impuse de legislația în vigoare, spune
    Norbert Erdős, Comisia pentru Agricultură: Comisia de Agricultură a propus
    soluții realizabile și eficiente pentru a combate îmbolnăvirea albinelor și
    alterarea calității pe care o are mierea. Vrem să mărim sumele pe care le
    primesc apicultorii și să promovăm produsele apicole provenind din Uniunea
    Europeană. Etichetarea acestora trebuie să fie mult mai clară, nu e suficient
    să spui că e produsă în UE sau în afara UE, trebuie specificate țara sau țările
    de unde vine mierea respectivă, precum și procentajul tipurilor de miere
    folosite în produsul final.





    Rezoluția votată de Comisia pentru Agricultură va fi dezbătută și
    votată de plenul Parlamentului European cel mai probabil în intervalul 28
    februarie- 1 martie 2018.


    Uniunea
    Europeană produce 250.000 de tone de miere anual, fiind al doilea cel mai mare
    producător din lume, după China. În prezent există 600.000 de crescători de
    albine în Europa, dar numărul acestora scade an de an. În 2016, țările cu cea
    mai mare producție de miere au fost România, Spania și Ungaria.