Tag: ALDE

  • December 18, 2016

    December 18, 2016

    EVENTS The city of Timisoara, in western Romania, is seeing a series of events aimed at commemorating the heroes of the December 1989 Revolution. 27 years ago, on December 18th, the city witnessed a series of reprisals mounted by the communist authorities against the anti-communist protesters. Religious services were conducted on Saturday, wreaths of flowers were laid at various monuments around the city while flags were flown at half mast. Scores of candles were lit at night on the steps of the Cathedral in Timisoara, where the first protesters were killed on December 17th 1989. Tens of people were killed in the events 27 years ago while 400 others were wounded. Triggered by a spontanous revolt of the people in Timisoara against the abusive measures taken by the communist authorities, the revolution soon spread all throughout Romania, climaxing on December 22nd when ruthless dictator Nicolae Ceausescu and his wife fled in a helicopter. Over 1,000 people were killed and roughly 34 hundred were wounded between December 16th and 25th 1989. Romania was the only country in the estern bloc which saw a violent overthrow of the regime and where the communist leaders were executed.



    WB The World Bank has decided to grant Romania 500 million euros in a second loan targeting the country’s development programmes: the streamlining of its public finances and fostering economic growth. The objective of this programme is to streamline certain institutions, create fresh better-paid jobs and raise the Romanians’ standard of living. The World Bank opened offices in Romania back in 1991 and ever since it has given Romania over 10 billion dollars in loans and grants, money that was used in sectors such as education, health, agriculture, environment projects, social assistance, justice and transport.



    PROJECTS The European Commissioner for regional policy Corina Cretu has approved the continuation of 19 projects in several Romanian regions amounting to 1.3 billion euros. The projects include water supply, sewerage, water treatment facilities as well as centralised urban heating sytems. Another project is aimed at the road and rail transport infrastructure.



    CONFERENCE France has decided to postpone for January the International Conference aimed at kick starting the Israeli-Palestinian peace process, which it intended to stage in December, Francois Delattre, the French ambassador at the UN, has said. Paris believes the continuation of settlement construction is posing a threat to the two states solution and announced it would stage a conference to bring together all the partners involved with the Israeli-Palestinian peace process.



    TALKS Romania’s Parliament in a new formula after the December the 11th election has been summouned by president Iohannis for talks on Tuesday. Iohannis said he would be having talks with representatives of the political parties on the designation of the country’s new Prime Minister. Six political groups have made it to Parliament; the largest number of the total 465 seats have been won by the Social-Democrats. Other political groups that have made it to Parliament are the National Liberal Party, the Save Romania Union (USR), the Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania (UDMR), the Alliance of Liberals and Democrats (ALDE) and the People’s Movement Party (PMP). Minorities, other than the Hungarian one, have mustered 17 seats.




  • Nachrichten 16.12.2016

    Nachrichten 16.12.2016

    Rumäniens Präsident Klaus Iohannis hat am Freitag angekündigt, das neue Parlament am kommenden Dienstag einberufen zu wollen. Am Mittwoch und Donnerstag wolle er sich schließlich mit den Vertretern der politischen Parlamentsparteien zusammensetzen. Der Staatschef hatte am Mittwoch die erste Beratungsrunde mit den Parteien über die Bildung einer neuen Regierung abgeschlossen. Die Vertreter der Mehrheitskoalition aus der Sozialdemokratischen Partei (PSD) und der Allianz der Demokraten und Liberalen (ALDE) lehnten die Einladung des Staatschefs ab. Es gebe keine rechtliche Grundlage für die Beratungen, lautete ihre Begründung. Sie wollten allerdings nach der Amtseinführung der neuen Legislative den Präsidenten treffen. Iohannis bezeichnete die Geste als unhöflich. An den Beratungen beteiligten sich dennoch Vertreter der Nationalliberalen Partei (PNL), der Union Rettet Rumänien (USR), des Ungarnverbandes (UDMR), der Partei Volksbewegung (PMP) und der Gruppe der Nationalen Minderheiten.



    In Bukarest gehen indes die Verhandlungen zwischen der sozialdemokratischen Partei und der Allianz der Liberalen und Demokraten -über die Harmonisierung des Regierungsprogramms weiter. Die beiden Parteien werden zusammen 54 % der Mandate im künftigen Parlament haben. Der Vorsitzende der Sozialdemokraten Liviu Dragnea sagte, er werden bei den nächsten Beratungen mit dem Staatschef Klaus Iohannis eine Person für das Amt des Ministerpräsidenten vorschlagen. Infolge der Parlamentswahlen vom 11. Dezember werden 6 Parteien im Parlament vertreten sein. Die sozialdemokratische Partei hatte die meisten Stimmen bekommen, ihr Ergebnis von etwa 45% reichte jedoch nicht für die alleinige Regierungsbildung aus.



    Das Gesetz zur Abschaffung von 102 Gebühren, das vom Vorsitzenden der Sozialdemokraten, Liviu Dragnea, vorgelegt wurde, ist verfassungsgemäß. Das hat am Freitag das Verfassungsgericht in Bukarest beschlossen. Rumäniens Staatschef Klaus Iohannis hatte das Gesetz angefochten. Dieser erklärte am Freitag, er werde es dem Parlament zur Überarbeitung zurück schicken. In der Begründung seiner Verfassungsklage behauptete Iohannis, das Gesetz würde die Gewaltenteilung, sowie auch die Haushalts-Normen verletzen. Manche Gebühren würden zudem einen Teil der Einkommen mancher Institutionen darstellen. Dazu zählen auch die Rundfunkgebühren. Klaus Iohannis meinte, die Abschaffung der Gebühren könnte die Autonomie der öffentlich-rechtlichen Medienanstalten einschränken.



    In Temeswar haben am Freitag die ersten Gedenkveranstaltungen zur antikommunistischen Revolution von 1989 begonnen. 90 Menschen starben während der ersten Aufstände vor 27 Jahren in der westrumänischen Stadt. Weitere knapp 400 Menschen wurden verletzt. Mehr als 1000 Menschen verloren bei den landesweiten Protesten zwischen dem 16. und 25. Dezember ihr Leben, weitere 3400 wurden verletzt. Rumänien war das einzige Land im Ostblock, in dem die Wende mit Gewalt herbeigeführt wurde. Diktator Nicolae Ceausescu und seine Frau Elena wurden zum Tode verurteilt und am ersten Weihnachtstag hingerichtet.



    SPORT: Rumäniens Handball-Damen haben bei der EM in Schweden das Playoff um Platz fünf gegen Deutschland für sich entschieden. Nach einer dramatischen Schlussphase, setzte sich das Team mit 23:22 durch. Die rumänische Mannschaft hatte nach der Niederlage im letzten Hauptgruppenspiel gegen Dänemark den Einzug ins Halbfinale verpasst. Dennoch waren die Fans mit den Siegen über Olympiasieger Russland, den ewigen Rivalen Ungarn, sowie Kroatien und Tschechien zufrieden. Nationaltrainer der Rumäninnen ist der Spanier Ambros Martin, der vergangenen Monat den Schweden Tomas Ryde abgelöst hatte.

  • Consultări ale preşedintelui României  cu partidele parlamentare

    Consultări ale preşedintelui României cu partidele parlamentare

    Preşedintele României, Klaus Iohannis i-a invitat,
    miercuri, la o primă rundă de consultări
    privind formarea guvernului, pe reprezentanţii formaţiunilor politice care vor
    face parte din viitorul Parlament.

    PSD – câştigătorul scrutinului legislativ de la 11 decembrie şi partenerul său, ALDE, nu au participat la
    discuţii, considerând invitaţia ca prematură, câtă vreme nu a fost stabilită
    componenţa finală a noului Parlament. Atitudinea celor două formaţiuni a fost calificată de
    şeful statului ca « necooperantă şi nesănătoasă » în relaţia cu
    primul om în stat.

    Celelalte partide şi reprezentanţii minorităţilor naţionale
    şi-au expus, în cadrul întrevederii, viziunea asupra etapei postelectorale de
    numire a unui nou premier. Niciuna dintre formaţiuni nu a avansat numele unui
    viitor prim-ministru, dar toate s-au pronunţat împotriva desemnării, în fruntea
    guvernului, a unei persoane condamnate penal.

    Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a spus că PSD nu poate să ofere bunăstarea pe care şi-au
    dorit-o cetăţenii, apreciind că promisiunile nesustenabile făcute de social-democraţi sunt o « fraudă de încredere ». E surprinzătoare, a adăugat Turcan, rapiditatea cu care PSD îşi abandonează
    programul de guvernare şi principiile asumate în perioada de campanie
    electorală.

    Liderul USR, Nicuşor Dan, a transmis preşedintelui Iohannis că
    formaţiunea sa nu va vota un guvern
    format în jurul PSD şi nu va vota un
    guvern alcătuit în jurul lui Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare în dosarul
    privind referendumul de demitere a fostului şef al statului, Traian Băsescu. Nu
    este admisibil, pentru România, a subliniat el, ca guvernul să fie condus de un
    prim ministru care a fost condamnat penal.

    La rândul său, preşedintele
    UDMR, Kelemen Hunor a spus că, pentru minoritatea maghiară din România,
    este important ca Uniunea să găsească
    parteneri în Parlamentul României, în noua sa configuraţie, pentru a pune în aplicare cele mai importante
    elemente din programul politic al UDMR: reformă constituţională, reformă
    administrativă, reformă în educaţie.

    Pentru a şasea formaţiune, PMP, intrată în
    noul Parlament de la Bucureşti, dialogul purtat la Palatul Cotroceni n-a reprezentat, obligatoriu, o consultare în
    vederea formării unui guvern, ci o discuţie de tatonare. Aflat,
    acum, în postura de preşedinte de partid, fostul şef al statului, Traian
    Băsescu a declarat că PMP «este, face parte şi va face parte din orice
    soluţie politică anti-PSD ». El a adăugat că această poziţie are la bază atât motive ideologice dar şi critica modului cum PSD înţelege să gestioneze
    resursele bugetului, «în mod
    populist, pregătind, parcă, ieşirea României din parametrii necesari
    accesului în zona euro.

    Conform declaraţiilor preşedintelui Iohannis, o
    nouă rundă de consultări va fi organizată imediat după validarea Parlamentului.

  • Nachrichten 08.08.2016

    Nachrichten 08.08.2016

    BUKAREST: Seine königliche Hoheit, Michael I. von Rumänien, wird der Bestattungszeremonie seiner verstorbenen Gattin, Königin Ana, aus gesundheitlichen Gründen fernbleiben. Ein Team aus fünf Ärzten habe ihm dies empfohlen, hei‎ßt es in einer Mitteilung des Rumänischen Königshauses. Während der Bestattung soll Michael I. gemeinsam mit Freunden und Nahestehenden in seiner Schweizer Residenz verweilen. An der Zeremonie werden laut Mitteilung die Kronprinzessin und offizielle Nachfolgerin Michaels, Margarita, Prinz Radu, Prinzessin Elena, seine Exzellenz Herr Alexander Philips Nixon, Prinzessin Sofia, Prinzessin Maria, Herr Nicolae Medforth-Mills sowie Fräulein Elisabeta Maria Biarneix teilnehmen. Auch mehrere Vertreter ausländischer Königshäuser haben ihre Teilnahme bestätigt. Die komplette Teilnehmerliste soll am Donnerstag veröffentlicht werden. Die Bestattungszeremonie von Königin Ana von Rumänien wird am Samstag im südrumänischen Curtea de Argeş stattfinden, wo sich die Grabstätte der rumänischen Königsfamilie befindet. Der 94-jährige, selbst schwerkranke, Michael hatte seine Ehefrau täglich in der Schweizer Klinik besucht, in der sie vor einer Woche einem Krebsleiden erlag.



    BUKAREST: Die Bukarester Notenbank hat für Ende 2016 eine Inflationsrate von –0,4% errechnet – etwas niedriger als die 0,6%-Prognose vom Monat Mai. Die Informationen präsentierte der rumänische Notenbankchef, Mugur Isarescu, am Montag in seinem Jahresquartalsbericht. Für Ende des Jahres 2017 geht die Zentralbank von einer Inflation von 2% aus, ebenfalls im Rückgang verglichen mit der Mai-Prognose. Für 2018 könnte die Inflation die eingeschätzten 2,5% übersteigen, so Mugur Isarescu.



    BUKAREST: Die Vorsitzenden der Sozialdemokratischen Partei und der Partei Allianz der Liberalen und Demokraten, Liviu Dragnea und Calin Popescu-Tariceanu, haben am Montag über einen möglichen Misstrauensantrag gegen das parteilose Regierungskabinett des Ministerpräsidenten Dacian Ciolos diskutiert. Dragnea wirft dem Regierungskabinett vor, dass nach der Novellierung des Steuergesetzbuches, die Kriegsveteranen und die Witwen von Kriegsveteranen illegale Steuern entrichten müssen. Tariceanu behauptet seinerseits, dass die Regierung die laufenden Probleme Rumäniens lösen und keine langfristigen Strategien planen sollte. Ministerpräsident Dacian Ciolos hat alle Anschuldigungen zurückgewiesen und erklärt, dass das Steuergesetzbuch novelliert werden musste, weil es viele unklare, mehrdeutige Normen enthalten hätte. Die Sozialdemokratische Partei und die Partei Allianz der Liberalen und Demokraten waren Allierte in der Koalitionsregierung des Sozialdemokraten Victor Ponta, der im November 2015 nach starken Stra‎ßenprotesten gegen die Korruption zurückgetreten war.



    BUKAREST: Das Internationale Festival des Unabhängigen Films Anonymus” ist am Montag in der Ortschaft Sfantu Gheorghe im Donaudelta eröffnet worden. Ehrengast der diesjährigen Auflage des Festivals ist der südkoreanische Regisseur Park Chan-wook. Eine Woche lang werden bei Anonymus“ mehr als 350 Streifen aus 33 Ländern vorgeführt; darunter auch die rumänischen Produktionen Sieranevada“ von Cristi Puiu und Hunde“ von Bogdan Mirica, in diesem Jahr in Cannes mit dem FIPRESCI-Preis ausgezeichnet. Beim Filmfestival Anonymus“ entscheidet das Publikum per Abstimmung, wer die Trophäen für den besten abendfüllenden Spielfilm und für den besten Kurzfilm erhält.

  • Rezultatele finale ale alegerilor locale din România

    Rezultatele finale ale alegerilor locale din România

    Partidul Social Democrat a câştigat Primăria Municipiului Bucureşti prin senatorul Gabriela Firea, ca şi primăriile de sector, conform rezultatelor parţiale furnizate de Biroul Electoral Central. După numărarea şi centralizarea tuturor voturior, PSD a obţinut 34,83% din voturile valabil exprimate pentru alegerea celor 3186 de primari din România, PNL 31,49%, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) 5,73%, candidaţii independenţi 5,71%, Alianţa electorală PSD+UNPR 3,96%. PSD a câştigat în ţară 1.677 de mandate de primar, PNL — 1.081, UDMR – 195, ALDE – 64, candidaţii independenţi – 53. UNPR a câştigat 26 de primării, Alianţa Electorală PSD+UNPR – 19, PMP – 18, Partidul Civic Maghiar – 13, Forumul Democrat al Germanilor – 5.



    La consiliile locale PSD a obţinut 33,64%, PNL 29,60%, ALDE 6,52%, UDMR 4,66%, Partidul Mişcarea Populară (PMP) 4,30%. Prezenţa la vot a fost de 48,17%. Ca număr de mandate la consiliile locale, PSD a câştigat 16.648, PNL — 13.193, ALDE — 2.504 mandate, UDMR — 2.284, PMP — 1.315, UNPR — 1.203. De asemenea, au intrat în consiliile locale 316 candidaţi independenţi. Prezenţa la vot a fost de 50,73%.



    La votul pentru Consiliile Judeţene PSD a obţinut 37,58% din voturi, PNL 31,93%, ALDE 6,31%, UDMR 5,33%, PMP 4,27%. PSD a câştigat în ţară 579 de mandate de consilier judeţean, PNL — 496, UDMR — 95, ALDE — 76, PMP — 37, Alianţa Electorală PSD+UNPR – 35. Prezenţa la vot pentru CJ a fost de 49,77%.



    La Consiliul General al Municipiului Bucureşti clasamentul este, după numărarea voturilor din 90,01% din secţii Alianţa Electorală PSD+UNPR a obţinut 40,42% din voturi, Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB) 25,34%, PNL 13,07%, PMP 7,14%, ALDE 6,42%. La Primăria Generală Gabriela Firea a obţinut 42,97% din voturi, Nicuşor Dan, candidatul USB, 30,52%, iar Cătălin Predoiu, candidatul PNL, 11,18%. Prezenţa la vot la Bucureşti a fost de 33,22%.



    Mai multe amănunte la http://www.2016bec.ro/rezultate-finale-10-06-2016/

  • Politica românească după alegerile locale

    Politica românească după alegerile locale

    Văzute exclusiv prin prisma rezultatelor obţinute la nivelul
    întregii ţări, alegerile locale desfăşurate, duminică, în România, au fost un
    succes pentru PNL, principala formaţiune a Dreptei. Cu 32-33 procente,
    liberalii sunt în urma câştigătorului, PSD, cu doar cinci puncte. O poziţie
    care le-ar permite să atace parlamentarele de la toamnă cu încredere.

    Perspectiva se schimbă radical atunci când este analizat scorul din Bucureşti.
    În capitala cândva fief tradiţional al Dreptei liberale, PSD şi-a adjudecat tot
    – primăria generală, cele şase primării de sector, consiliile locale sectoriale
    şi consiliul general al municipiului. Şi ameninţă să impună toate deciziile pe
    care le doreşte, fără ca vreo forţă politică să i se opună, graţie alianţei cu
    dizidenţa liberală ALDE. Ceea ce dă frisoane PNL nu este numai rezultatul,
    calificat unanim de comentatori drept un dezastru, ci faptul că acest partid
    riscă să nu mai reprezinte alternativa la PSD.

    La nivelul capitalei, acest
    statut este revendicat, după locale, de Uniunea Salvaţi Bucureştiul, fost ONG
    transformat în partid. USB, prin tenacele său lider Nicuşor Dan şi
    profesioniştii oneşti pe care i-a promovat, se anunţă capabil să răspundă
    exigenţelor de integritate ale acelui segment de electorat instruit şi decis să
    nu mai tolereze politica de talcioc, corupţia şi incompetenţa partidelor
    tradiţionale. Mesajul transmis de acest electorat PNL este limpede: ori se supune unei schimbări profunde de
    mentalitate şi abordare, ori intră în vrie cu riscul dezarticulării şi
    extincţiei, de facto, aşa cum s-a întâmplat cu PNŢCD, vioara întâi a guvernării
    la sfârşitul anilor 90 şi extraparlamentar astăzi.

    Şefii filialelor de sector
    şi preşedintele pe Bucureşti şi-au asumat eşecul şi au demisionat. Voci critice
    din partid au cerut şi plecarea secretarului general, Ilie
    Bolojan, considerat responsabil pentru eşec în calitatea sa de şef al campaniei
    electorale. Acesta a fost, însă, reconfirmat, un semnal clar că orice revoltă
    internă împotriva conducerii PNL, incluzându-i aici pe copreşedinţii Alina
    Gorghiu şi Vasile Blaga, va fi
    înăbuşită.

    În tabăra stângii, care jubilează după scrutinul local, prioritatea
    este constituirea de alianţe la nivel local şi judeţean cu partenerii loiali de
    până acum, UNPR şi ALDE. Ar mai fi, totuşi, una: eliminarea de la şefia Camerei
    Deputaţilor a lui Valeriu Zgonea, înlăturat din partidul la vârful căruia s-a
    aflat pentru curajul de a-i cere preşedintelui Liviu Dragnea să facă un pas în
    spate după ce a fost condamnat cu suspendare în dosarul privitor la
    referendumul din 2012 de demitere a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Social-democraţii au modificat
    regulamentul în aşa fel încât Zgonea să poată fi înlocuit, însă cel vizat
    contestă noile reglementări, pe motiv că procedurile
    parlamentare nu au fost respectate în acest caz.

  • Decizia Curţii Constituţionale privind alegerile locale

    Decizia Curţii Constituţionale privind alegerile locale

    Cu două zile înainte de începerea campaniei electorale,
    Curtea Constituţională a României a discutat, miercuri, excepţia de
    neconstituţionalitate a două articole din Legea alegerilor locale. Unul se
    referă la organizarea scrutinului într-un singur tur, iar cel de-al doilea la
    numărul necesar de semnături pentru înscrierea în cursa electorală a unui
    candidat independent. Excepţia de neconstituţionalitate a celor două articole
    de lege a fost ridicată de jurnalistul Liviu Avram, iar Curtea Constituţională
    a respins cele două contestaţii, apreciindu-le ca neîntemeiată, respectiv
    inadmisibilă.

    Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că, din punctul de
    vedere al Curţii, alegerile locale se vor desfăşura într-un singur tur şi a
    arătat că, deşi mai sunt înregistrate încă dosare pe aceeaşi temă, practica nu
    se va schimba de la o zi la alta. Astfel, alegerile locale vor avea loc într-un
    singur tur, pe 5 iunie.

    Decizia instanţei supreme a stârnit reacţii diverse în
    rândul clasei politice, aflată în postura de a participa pentru a treia oară în
    perioada post-decembristă la un scrutin organizat de un guvern de tehnocraţi.

    Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, rămâne la părerea că sunt necesare două
    tururi pentru stabilirea aleşilor locali, aşa cum s-a întâmplat în România
    începând cu 1992 până în 2012. Alina Gorghiu speră ca săptămâna viitoare, când
    Curtea are obligaţia să se pronunţe pe fond cu privire la un tur sau două de
    alegeri, instanţa supremă să decidă în sensul organizării şi celui de-al doilea
    tur, în opinia sa acest lucru fiind necesar pentru a respecta un principiu
    democratic – majoritatea decide cine este alesul în comunitate.

    Decizia Curţii
    Constituţionale privind organizarea de alegeri locale într-un singur tur de
    scrutin avantajează atât PSD, cât şi PNL, consideră, pe de altă parte,
    social-democratul Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera
    Deputaţilor. El crede că nu este bine ca regulile să fie schimbate în timpul
    jocului şi că din considerentele Curţii vor trebui extrase elemente pentru a
    analiza necesitatea şi oportunitatea ca această lege de acum să fie amendată la
    un moment dat în Parlamentul următor.

    Şi copreşedintele ALDE, Călin Popescu
    Tăriceanu, crede că nu este oportun să se schimbe sistemul electoral cu numai o
    lună înainte de alegeri şi că viitorul parlament, cel care va rezulta după
    alegerile din toamnă, trebuie să rediscute problema alegerii primarilor
    deoarece acum legea defavorizează partidele mici.

    Decizia CCR este binevenită
    deoarece regulile pentru alegeri nu se schimbă în timpul campaniei electorale,
    spune şi deputatul UMDR Martin Arpad.

  • Evoluciones después de la dimisión del Gobierno de Bucarest

    Evoluciones después de la dimisión del Gobierno de Bucarest

    La dimisión del Gobierno encabezado por el primer ministro socialdemócrata Victor Ponta equivale a la salida del escenario de uno de los más controvertidos políticos rumanos.



    En la primavera de 2012, Ponta llegaba a ser el primer ministro más joven de la Rumanía postcomunista. Nacido en 1972, Victor Ponta era, según declaraba, el representante de una generación que no había sido afectada por la falta de moralidad del sistema comunista y despertaba simpatía y confianza incluso en los que nunca habían simpatizado con la izquierda. El fiscal Victor Ponta se incorporó a la política a principios del 2000 por el líder del Partido Socialdemócrata de aquel entonces, Adrian Năstase, quien posteriormente fue condenado y encarcelado por corrupción. Poco tiempo después del nombramiento de Ponta estalló el escándalo sobre su tesis doctoral acusado de plagio. Por acusaciones similares, un presidente de Hungría y un ministro de Defensa habían dimitido. Ponta no lo hizo. No abandonó su cargo ni siquiera después de que su cuñado fuera detenido por acusaciones de corrupción. Tampoco lo hizo después del desastre de la organización de las elecciones presidenciales de 2014 en la diáspora, ni después de haber perdido en los comicios presidenciales, ni siquiera después de que el pasado verano la Fiscalía Anticorrupción le hubiera acusado de falsedad documental, complicidad en evasión fiscal y blanqueo de dinero. El primer ministro más joven llegaba a ser el primer jefe de Gobierno de la Rumanía postcomunista acusado penalmente durante su mandato.



    Ponta dimitió poco después de que el pasado martes por la noche, decenas de miles de manifestantes denunciaran en la calle la corrupción de la administración central y local, sobre el trasfondo de una enorme emoción colectiva causada por el incendio en un club nocturno, en el que murieron más de 30 personas y unas 150 resultaron heridas. Una dimisión ya tardía, según apreciaba el presidente Klaus Iohannis antes de anunciar el inicio de las consultas con los partidos parlamentarios para nombrar a un nuevo primer ministro. La copresidenta del Partido Nacional Liberal, en la oposición, Alina Gorghiu, aboga por un escrutinio legislativo anticipado:




    “Creemos que ahora las elecciones anticipadas tras un acuerdo político representan la solución más razonable y más equilibrada que cumple las expectativas de la sociedad civil.”




    La coalición formada por el Partido Socialdemócrata, la Unión Nacional por el Progreso de Rumanía y la Asociación ALDE que apoyaba al gobierno que acaba de dimitir opina, sin embargo, que las elecciones anticipadas equivaldrían a una crisis prolongada. El líder del PSD, Liviu Dragnea declara:




    “No estamos de acuerdo con la propuesta del PNL de organizar elecciones anticipadas, porque eso significaría que a partir de ahora, durante algunos meses, vamos a tener un gobierno inestable, encabezado por un primer ministro interino, en un período en que debemos adoptar la ley del presupuesto, se está acercando el invierno y un gobierno inestable no podría tenerlo todo bajo control.”




    Las consultas y su resultado serán, según advierten los especialistas, un gran ensayo para una clase política que ya carece de credibilidad. Pacífica, pero vehemente en sus protestas callejeras, la sociedad civil se vuelve cada día cada vez más exigente.

  • Votul prin corespondenţă, discutat în Parlament

    Votul prin corespondenţă, discutat în Parlament

    La aproape un an de la prezidenţialele din România, marcate de un scandal răsunător ce a depăşit, cu mult, graniţele ţării, Parlamentul de la Bucureşti se pregăteşte să adopte proiectul de lege privind votul prin corespondenţă. A fost nevoie de cozi interminabile la ambasadele din principalele capitale ale lumii, de sute de mii de români din diaspora care au aşteptat cu orele să-şi exprime dreptul la vot şi de mii care nu şi l-au putut exercita din cauza organizării deficitare pentru ca politicienii de la Bucureşti să decidă să ia măsuri.



    Scandalul a mai lăsat doi miniştri de externe fără portofoliu şi a generat certuri serioase în Parlament, puterea şi opoziţia acuzându-se reciproc de inerţie, tergiversare şi rea voinţă. Luni, însă, proiectul de lege privind votul prin corespondenţă a fost adoptat de Senat. Documentul, iniţiat de Autoritatea Electorală Permanentă şi asumat de grupurile parlamentare, prevede că alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doreşte să voteze prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare se poate înscrie în Registrul Electoral printr-o cerere scrisă, transmisă ambasadei sau printr-un formular online.



    Senatorii PNL, în opoziţie, au primit proiectul cu bucurie, liderul lor, Ion Popa, declarând că este un document pe care diaspora îl aştepta demult: “Constat că demersurile pe care le-au făcut parlamentarii PNL, culminând cu greva japoneză, au avut efect şi de aceea doresc să le mulţumesc parlamentarilor PSD pentru înţelepciunea de care au dat dovadă. Este o lege pe care românii o aşteptau demult.” Social-democraţii, la putere, au fost de acord cu proiectul.



    Senatorul Mihai Fifor: “Eu am să vorbesc despre o promisiune onorată, o promisiune pe care PSD a făcut-o alegătorilor din diaspora, românilor din diaspora şi pe care, astăzi, o onorează. Noi ne-am asumat că, într-o săptămână, legea va fi în Parlament şi, doamnelor şi domnilor, astăzi legea este în faţa dumneavoastră, e drept, poate perfectibilă, dar merge la Cameră. Acolo se vor putea depune amendamente în continuare.“



    Chiar şi aşa, proiectul nu a întrunit unanimitatea: grupul UDMR, precum şi cel liberal-conservator, ALDE, nu au susţinut actul normativ pe motiv că ridică multe semne de întrebare. Cât despre preşedintele României, Klaus Iohannis, acesta a salutat adoptarea legii votului prin corespondenţă de către senatori. El şi-a exprimat speranţa că actul normativ va fi finalizat săptămâna viitoare.


    Klaus Iohannis: “Sunt foarte bucuros că Senatul a votat proiectul legii şi sper în continuare ca partidele să îşi menţină acest entuziasm pentru legea votului prin corespondenţă şi poate săptămâna viitoare, deja, să fim în posesia unei astfel de legi.” Proiectul va intra spre dezbatere în Camera Deputaţilor, for decizional.

  • Jurnal românesc – 20.10.2015

    Jurnal românesc – 20.10.2015

    Proiectul legislativ privind votul prin corespondenţă a intrat, marţi, în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care are rol decizional. Luni, propunerea legislativă a fost adoptată cu largă majoritate, de Senat, atât PSD, care domină Guvernul de coaliţie, cât şi PNL, cel mai important partid din opoziţie, susţinând proiectul. Acesta a fost, în schimb, criticat de UDMR şi ALDE, al cărei lider, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a avertizat că poate fi atacat la Curtea Constituţională, întrucât nu respectă articolul din legea fundamentală potrivit căruia votul este universal, egal, direct şi secret. Această modalitate de vot va fi utilizată la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare doar de către românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Cu câteva luni înaintea fiecarui scrutin, alegătorii trebuie să se înscrie în Registrul Electoral. Potrivit documentului, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, se înfiinţează câte un birou electoral pentru votul prin corespondenţă pentru fiecare 10.000 de alegători.



    Senatul a ratificat, luni, în calitate de cameră decizională, şi Acordul privind asistenţa financiară rambursabilă de 150 de milioane de euro acordată Republicii Moldova. Senatorii au votat în unanimitate pentru adoptarea documentului, deja aprobat de deputaţi, cu numai trei abţineri. Motivul solicitării acestui împrumut de catre guvernul de la Chişinău îl constituie sursele insuficiente pentru finanţarea deficitului bugetar, estimat la 3,8% din PIB în 2015. Republica Moldova se află in plin scandal politico-financiar, dupa arestarea fostului premier Vlad Filat, anchetat pentru presupusa implicare directă în dispariţia din sistemul bancar a unui miliard de dolari.



    Importurile de gaze ale României au scăzut, în primele opt luni ale anului, cu aproape 80% faţă de perioada similară a anului trecut, indică datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Proiectul Strategiei Energetice naţionale pentru următorii 20 de ani, publicat pe site-ul ministerului de resort, relevă faptul că România are cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. Acestea ar urma să se epuizeze în circa 14 ani, dacă se menţin parametrii actuali de producţie şi consum.



    Aflat în vizită în Orientul Mijlociu, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut, luni, o întrevedere cu membri ai comunităţii româneşti din Palestina. Cu această ocazie, ministrul a subliniat disponibilitatea statului român pentru acordarea de sprijin cetăţenilor care se află în situaţii dificile în alte ţări, inclusiv prin proceduri de evacuare, dacă va fi nevoie. De asemenea, Aurescu a subliniat importanţa menţinerii identităţii româneşti a tinerilor proveniţi din familii mixte şi a amintit de oferta statului român în domeniul programelor de burse de studii pentru etnicii români din străinătate.



    Numărul locurilor de muncă pentru studenţi şi absolvenţi a crescut uşor faţă de anul trecut, potrivit unui studiu făcut de o firmă de recrutare online. 75% dintre angajatori intervievaţi spun că vor organiza anul acesta stagii de pregătire sau practică pentru cei care urmează sau au terminat o facultate. Director de comunicare la o firmă de resurse umane, Delia Moreanu apreciază că un program de internship poate fi varianta cea mai bună pentru un student, un masterand sau un proaspăt absolvent. Perioada petrecută în cadrul unei companii este una de calitate şi este foarte importantă pentru dezvoltarea lor profesională — mai spune ea.

  • 19.06.2015 (mise à jour)

    19.06.2015 (mise à jour)

    Conférence – Présent à la conférence internationale GLOBSEC 2015, de Bratislava, le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, a exprimé la préoccupation de la Roumanie à l’égard des évolutions sécuritaires dans ses voisinages est et sud. Il a souligné, dans ce contexte, la nécessité d’une réponse cohérente de la part de l’OTAN, par la mise en œuvre complète, d’ici le Sommet 2016, du Plan d’action de l’Alliance visant l’accroissement du niveau de réaction, ainsi que par la poursuite du processus d’adaptation stratégique de l’organisation aux nouveaux risques et menaces contre la sécurité, sur le long terme. Bogdan Aurescu a rappelé sa proposition d’élaboration d’une stratégie de l’OTAN concernant ses partenaires de l’Est et du Sud. Il a précisé que le renforcement de la capacité des partenaires, avec l’appui de l’OTAN, était nécessaire y compris pour que ceux-ci puissent gérer les risques découlant des conflits gelés. L’officiel roumain a évoqué l’exemple du conflit transnistrien, en République de Moldova, en réaffirmant que la stabilité politique de ce pays était importante pour celle du voisinage de l’OTAN et par conséquent pour l’organisation elle-même. Bogdan Aurescu a également précisé que l’élargissement de l’OTAN devait continuer, puisqu’il garantit le maintien et la consolidation de la crédibilité de l’organisation dans les conditions des défis extérieurs actuels.



    Fusion — Deux des composantes du gouvernement quadripartite de Bucarest, à savoir le Parti libéral réformateur et le Parti conservateur, ont fusionné, la nouvelle formation politique portant le nom d’Alliance des libéraux et des démocrates — ALDE. Le futur parti de centre-droit aura un seul groupe parlementaire et se présentera seul aux élections locales et parlementaires de l’année prochaine. Le Parti libéral réformateur du président du Sénat, Calin Popescu Tariceanu, et le Parti conservateur dont le leader est l’actuel ministre de l’Agriculture, Daniel Constantin, sont, aux côtés de l’UNPR, des partenaires au sein d’un gouvernement dominé par les sociaux-démocrates de Victor Ponta.



    Concours — Fin du séjour en Roumanie des premiers gagnants du jeu-concours organisé par RRI et doté de prix, “Vacances d’été sur la côte roumaine de la mer Noire». Il s’agit de Jaroslaw Jedrzejczak et de Justyna Drgas-Jedrzejczak, de Pologne. Accompagnés par Daniel Bilţ, journaliste à RRI, ils ont passé 7 nuitées, en pension complète, à l’Hôtel Delta” de la station littorale de Jupiter. Bains de soleil, aventure au bord de la mer Noire, visites, attractions culturelles et historiques de Constanţa, Mangalia et du comté de Constanţa, voilà quelques-uns des repères d’un séjour bien rempli. Au mois de septembre, nous attendons Alexandr Getz, de Kiev, Ukraine et son épouse. Alexandr Getz est le gagnant du deuxième séjour sur la côte roumaine de la mer Noire. Rappelons que ce jeu-concours a été organisé avec lappui de nos partenaires, dont la Mairie de Mangalia, lArchevêché de Tomis, le Musée dart de Constanţa, les Forces navales roumaines, l’Ecole d’application des Forces navales « Vice-amiral Constantin Bălescu» de Mangalia, le Musée d’histoire et d’archéologie de Constanţa, le Musée darchéologie « Callatis » de Mangalia, la filiale de Constanţa de lUnion des artistes plasticiens, le Musée de la Marine roumaine de Constanţa, le Conseil du culte musulman de Roumanie, le haras de Mangalia, Aventura Parc Neptun, Madame Elisabeta Moraitaki, sœur du peintre Ştefan Elefteriadis, né à Mangalia et établi au Brésil.


  • Nachrichten 19.06.2015

    Nachrichten 19.06.2015

    Der
    Bürgermeister des ersten Bukarester Stadtbezirks, der Liberale Andrei Chiliman,
    ist am Freitag wegen Korruptionsverdacht vor den Haftrichter am Kassations- und
    Justizhof geführt worden. Die Ermittler fordern 30 Tage U- Haft. Chiliman wird
    der Bildung einer kriminellen Vereinigung und Bestechlichkeit verdächtigt. Nach
    Angaben der Staatsanwälte habe Chiliman als Bürgermeister des ersten Bukarester
    Bezirks für die gezielte Vergabe öffentlicher Aufträge Provisionen zwischen 10
    und 15 Prozent vom Wert des Auftrags kassiert. Der Schaden beläuft sich auf
    rund 9 Millionen Euro.






    Der rumänische
    Außenminister Bogdan Aurescu hat sich am Freitag in Bratislava in der Slowakei,
    an dem internationalen Sicherheitsforum GLOBSEC 2015 (Bratislava Global
    Security Forum) beteiligt. Angegangen wurden Themen wie die Bedrohung durch den
    islamistischen Terrorismus und durch Russland. Mit dabei waren Staats
    und Regierungschefs aus Europa, darunter der britische Premier David Cameron.
    Aurescu hat in Bratislava die Haltung Rumäniens zur Entwicklung der Sicherheit
    in der östlichen und südlichen Partnerschaft der EU sowie die Erwartungen
    hinsichtlich des NATO-Gipfels vom Juli 2016 in Warschau dargelegt. GLOBSEC ist ein
    mittel-europäisches Außenpolitik und Sicherheitsforum, das ab 2005 jährlich
    Experten und Meinungsbildner aus Bereichen wie Politik, Militär, Wirtschaft und
    Medien zusammenbringt.






    Die
    Liberale Reformpartei und die Konservative Partei, zwei Juniorpartner der
    Regierungskoalition in Bukarest, haben am Freitag unter dem Namen
    Allianz der Liberalen und Demokraten – kurz ALDE – fusioniert. Die
    neue mitte-rechtsgerichtete Partei soll über eine einzige Fraktion im Parlament
    verfügen und bei den Kommunal- und Parlamentswahlen im kommenden Jahr
    eigenständig antreten. Der neuen Partei gehören unter anderen Senatspräsident Calin Popescu-Tariceanu und Landwirtschaftsminister Daniel Constantin an, die die beiden Ursprungsparteien geführt hatten.








    Die
    Pipeline Turkish Stream des russischen Staatskonzerns Gazprom soll nach
    Griechenland verlängert werden. Das haben Griechenland und Russland beim 19.
    Internationalen Wirtschaftsforum in Sankt Petersburg beschlossen. Die
    Energieminister Russlands und Griechenlands, Alexander Nowak und Panagiotis
    Lafazanis, unterzeichneten eine Absichtserklärung über die Zusammenarbeit für
    Bau und Betrieb der Pipeline. Russland werde zum Bau finanziell beitragen,
    sagte Nowak. Über die Höhe der Beteiligung gab es keine Angaben. Nach Ansicht
    von Experten könnte Russland Griechenland rund zwei Milliarden Euro für die
    Pipeline zusagen, die 2019 fertig sein soll.


    Die geplante
    Pipeline soll durch das Schwarze Meer bis nach Griechenland führen. Außer
    Griechenland und der Türkei haben auch Ungarn, Mazedonien und Serbien Interesse
    an einem Anschluss an die Pipeline bekundet. Das Vorhaben Gazproms ersetzt
    frühere Pläne für die transeuropäische Pipeline South Stream, die über
    Bulgarien in die EU führen sollte. Die EU hat am
    Freitag die Strafmaßnahmen gegen die von Russland annektierte
    Schwarzmeerhalbinsel Krim um ein Jahr verlängert. Bis zum 23. Juni
    2016 dürfen demnach keine Kreuzfahrtschiffe aus der Europäischen Union in
    Krim-Häfen einlaufen. Neben Tourismusbeschränkungen gelten für das von der
    Ukraine abgetrennte Territorium zudem Export- und Investitionsverbote. Sie
    sollen vor allem Unternehmen in Bereichen wie Energie, Transport oder
    Telekommunikation treffen. Eine deutlich
    wichtigere Verlängerung der EU-Wirtschaftssanktionen gegen Russland bis zum 31.
    Januar 2016 soll am kommenden Montag bei einem Treffen der EU-Außenminister in
    Luxemburg beschlossen werden. Die Staats- und Regierungschefs hatten sich
    bereits im März darauf geeinigt, die Handels- und Investitionsbeschränkungen
    erst dann aufzuheben, wenn die Vereinbarungen des Minsker Friedensplanes zum
    Ukraine-Konflikt erfüllt sind. Russland teilte
    seinerseits mit, in Reaktion auf die westliche Sanktionspolitik das seit Anfang
    August 2014 geltende Importverbot für Lebensmittel aus der EU und den USA
    zeitlich ausdehnen zu wollen.




    Die rumänische
    Tennisspielerin Simona Halep ist überraschend aus dem Premier-Turnier in
    Birmingham ausgeschieden. Die Weltranglistendritte und erste Favoritin unterlag am Freitag im Viertelfinale in
    drei Sätze gegen Kristina Mladenovic aus Frankreich, Nr. 43 der WTA.





  • 18.06.2015 (mise à jour)

    18.06.2015 (mise à jour)

    Stratégie — L’Administration présidentielle de Bucarest a présenté jeudi aux représentants diplomatiques des Etats membres de l’OTAN et de l’UE la nouvelle Stratégie nationale de défense. La partie roumaine a mis en exergue les principaux éléments de la stratégie et les directions d’action, considérées notamment sous l’angle du statut de la Roumanie de membre de l’OTAN et de l’UE. Déjà approuvée à l’unanimité par les commissions spécialisées du Parlement de Bucarest, la nouvelle Stratégie nationale de défense sera exposée par le président Klaus Iohannis lundi, devant les deux chambres du Législatif, réunies en séance commune.



    Visite — En visite à Bucarest, le président portugais, Anibal Cavaco Silva, a rencontré jeudi le vice-premier ministre chargé de la sécurité nationale et ministre de l’Intérieur, Gabriel Oprea. Rappelons-le, depuis mardi, Gabriel Oprea assume pendant quelques jours les attributions du premier ministre Victor Ponta et coordonne l’activité de l’Exécutif. Gabriel Oprea a déclaré que les relations entre la Roumanie et le Portugal étaient excellentes. De l’avis du responsable roumain, à l’heure actuelle, les échanges commerciaux bilatéraux se chiffrent à un demi milliard d’euros. Le président portugais a également participé jeudi, à Bucarest, à l’ouverture d’un Forum des hommes d’affaires des deux pays. Plus de 500 sociétés commerciales à capital portugais fonctionnent en ce moment en Roumanie. Anibal Cavaco Silva s’est entretenu, la veille, avec le président roumain Klaus Iohannis des relations bilatérales, de la coopération au sein de l’OTAN et de l’UE et de la question des minorités nationales.



    Fusion — Deux formations politiques membres du gouvernement quadripartite de Bucarest, à savoir le Parti Libéral Réformateur et le Parti Conservateur, doivent signer vendredi un protocole de fusion, sous l’appellation d’Alliance des libéraux et des démocrates (ALDE). Le futur parti de centre-droit aura un seul groupe parlementaire et déposera seul sa candidature aux élections locales et parlementaires de l’année prochaine. Le Parti Libéral Réformateur, dirigé par le président du Sénat, Călin Popescu Tăriceanu, et le Parti Conservateur, dont le leader est le ministre de l’agriculture, Daniel Constantin, sont, aux côtés de l’Union nationale pour le progrès de la Roumanie, des partenaires-juniors dans l’Exécutif dominé par les sociaux-démocrates du premier-ministre Victor Ponta.



    Exercice – Un millier de militaires de 25 Etats de lAlliance de l’Atlantique Nord participent à compter de jeudi à lexercice TRIDENT JOUST 15 – une opération de défense collective de lOTAN qui se déroule dans le polygone militaire de Cincu, du comté de Brasov. Dans le cadre de cet exercice, plusieurs structures dun commandement allié réuni seront déployées pour la première fois en Roumanie. La commande et le contrôle de la Force de réaction de lOTAN seront également transférés pour la première fois vers une position temporaire. Un exercice multinational des forces spéciales se déroule à partir de mardi dans les garnisons et les polygones de lest de la Roumanie. ROUSOFEX 15 réunit des militaires de Roumanie, Bulgarie, Géorgie, Grèce, République de Moldova, Pologne, Etats-Unis et Turquie.



    Justice — L’ancien président de la Chambre de commerce et d’industrie de Roumanie, Mihail Vlasov, a été condamné définitivement jeudi par la haute Cour de Cassation et de Justice à cinq ans de prison ferme, pour corruption. En avril 2014, les procureurs anti – corruption l’avaient renvoyé devant la justice, sous l’accusation de trafic d’influence. Il aurait prétendu à un dénonciateur un million d’euros, dont il aurait déjà touché 200.000, lui promettant en échange d’user de son influence sur les membres de la Cour d’Arbitrage commercial international.



    Visite — Le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, a plaidé, jeudi, à Chişinău, en faveur de la formation rapide du nouveau gouvernement de la République de Moldova voisine. Lors d’une entrevue avec le président du Législatif moldave, Andrian Candu, Aurescu a affirmé qu’une nouvelle coalition gouvernementale devrait garantir l’engagement pro-européen ferme, poursuivre les réformes démocratiques, comme souhaité par la population du pays et assurer la stabilité de la République. Mercredi, le chef de la diplomatie roumaine a été reçu par le président Nicolae Timofti. A cette occasion, il a souligné l’importance de la stabilité politique de la République de Moldova, en tant que prémisse essentielle de toute avancée sur la voie des réformes et de l’intégration européenne. La visite du responsable roumain survient moins d’une semaine après la démission du premier ministre moldave, Chiril Gaburici, accusé d’avoir falsifié son diplôme de baccalauréat. Ultérieurement, les leaders de la coalition gouvernementale minoritaire, formée des libéraux-démocrates et des démocrates, ont évoqué la possibilité de coopter au sein du nouvel Exécutif la troisième formation pro-européenne représentée au Parlement, à savoir le Parti libéral.



    Réfugiés – Le nombre de déplacés et de réfugiés suite aux multiples conflits dans le monde a atteint le niveau record de 60 millions de personnes en 2014, indique le rapport annuel du Haut-Commissariat pour les réfugiés des Nations unies. Il y a une décennie, leur nombre était de 37,5 millions, rappelle le HCR. Laugmentation depuis 2013 est la plus importante jamais enregistrée en une seule année, selon lagence de lONU. En 2014, chaque jour, 42.500 personnes sont devenues des réfugiés, des déplacés internes ou des demandeurs dasile, constate le rapport. Cette hausse majeure survient depuis 2011 avec le conflit syrien qui génère désormais le plus important déplacement de population jamais enregistré dans le monde. La Roumanie a enregistré en 2014, 1506 demandes dasile, dont la plupart venues de la part de citoyens dorigine syrienne, suivis par les Irakiens, les Iraniens et les Palestiniens. Plus de 700 dentre eux ont reçu le statut de réfugié ou une autre forme de protection. Depuis le début de lannée et jusquà la fin mai, 719 personnes ont demandé lasile, en provenance principalement de Syrie et dUkraine.



    Tennis — La joueuse roumaine de tennis Simona Halep, n° 3 mondiale, s’est qualifiée jeudi pour les quarts de finale du tournoi WTA de Birmingham, au Royaume-Uni, en battant la Tchèque Klara Koukalova, sur le score de 6-1, 6-3, en seulement 50 minutes. Dans les quarts de finale, Halep doit affronter Kristina Mladenovic, de France. Jeudi encore, la paire roumano-indienne Florin Mergea/Rohan Bopanna s’est qualifiée pour les demi-finales du double messieurs du tournoi ATP de Halle, en Allemagne, après sa victoire contre le couple Marin Draganja (Croatie)/Henri Kontinen (Finlande), score 7-6 (4), 7-6 (3). Au pénultième acte de la compétition, les deux joueurs doivent rencontrer les Américains Eric Butorac et Scott Lipsky. Les principaux favoris, eux aussi qualifiés pour les demi-finales, à savoir le Roumain Horia Tecău et le Néerlandais Jean-Julien Rojer, affronteront la paire composée de Raven Klaasen (Afrique du Sud) et Rajeev Ram (Etats-Unis).


  • Interviu cu eurodeputatul Mircea Diaconu

    Interviu cu eurodeputatul Mircea Diaconu

    Mircea Diaconu, ALDE, Vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură și educație a Parlamentului European, este raportor pe Raportul “Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european”. Tocmai a terminat proiectul de raport, care va fi discutat în 23 martie în Comisia pentru cultură și educație (CULT), votat în CULT 16 iunie şi în plen la Strasbourg, în septembrie.






    Raportul propune o nouă strategie pentru politica europeană din domeniul patrimoniului cultural şi face o serie de recomăndari concrete, între care:




    – introducerea unui mecanism de control al calităţii în proiectele de restaurare a patrimoniului cultural finanţate prin fondurile europene;

    – eliminarea (sau măcar revizuirea) barierei de 5 milioane de euro pentru proiectele de patrimoniu cultural finanţate din FEDER;

    – crearea de căi legale prin care comunitatea locală, societatea civilă şi mediul privat să se poată implica activ în protejarea patrimoniului cultural (aşanumita “guvernanţă participativă”), desigur dublate de un sistem de control al calităţii;

    – desemnarea unui An european al patrimoniului cultural, cu un buget pe măsură.



    În acelaşi timp, Mircea Diaconu este raportor din partea ALDE pe avizul CULT pe TTIP (Acordul Comercial Transatlantic). Poziţia clară este aceea de a susţine “excepţia culturală” în TTIP.

  • A la Une de la presse roumaine 25.02.2013

    A la Une de la presse roumaine 25.02.2013


    Les sujets politiques semblent les plus en vue lundi dans la livraison quotidienne des journaux bucarestois. « Crin Antonescu a gagné sans émotion la course à la direction du PNL » titre Adevarul qui annonce que le maire de Sibiu, Klaus Johannis, est devenu premier vice-président du même parti. Or, selon le nouveau statut des libéraux, ce sera dorénavant à Johannis d’assumer les prérogatives présidentielles à chaque fois que le leader du parti ne pourra pas exercer ses fonctions.


    Concrètement, écrit Adevarul, « le numéro 2 du parti est le remplaçant du chef de la formation (politique) », un rôle qui sera assumé de plus en plus souvent, annonce la presse. La raison ? Le leader libéral Crin Antonescu se prépare pour le scrutin présidentiel de 2014. « Si je gagne, je serai le nouveau président de la République et, donc, je ne pourrai plus rester au PNL. Si je ne le gagne pas, alors je vais me retirer de la direction du PNL », a affirmé Antonescu dans les pages de Romania libera qui explique pourquoi ce congrès fut, aux dires de Antonescu, le dernier de sa vie.


    Entre temps Jurnalul National s’attarde sur l’ascension de Johannis commentée par la presse allemande. « Le Saxon de Transylvanie fait un pas en avant vers l’élite roumaine » écrit Markische Zeitung. « La Roumanie peut offrir plus qu’une bonne cuisine du terroir arrosée d’un bon petit vin, elle peut donner plus qu’une bonne tchorba et un verre de Chardonnay » a déclaré à Bucarest, le leader de l’Alliance des démocrates et des libéraux pour l’Europe (ALDE), Sir Graham Watson, présent au Congrès du PNL. Et lui d’ajouter « on peut vaincre Basescu et les populaires européens ».


    Entre temps, dans le camp adverse, celui des démocrates-libéraux, plusieurs personnages déjà célèbres se disputent la direction du parti. « Après Vasile Blaga et Elena Udrea, ce fut à Monica Macovei de faire part dimanche de ses intentions de se porter candidate à la direction du PDL », peut-on lire dans Romania libera. « Deux amazones »contre « le bulldog Vasile Blaga » lance à son tour Evenimentul zilei qui ajoute que Monica Macovei espère gagner grâce « aux réformistes » du parti. « Une motion qui s’adressera à la classe moyenne » et qui a réuni déjà plus de 100 signatures. Monica Macovei a également affirmé qu’en cas de victoire, elle renoncerait au mandat d’euro parlementaire. « Le parti se dirige depuis Bucarest, depuis la Roumanie, comme quoi je serai à Bucarest ».


    Le journal Adevarul s’attarde, lui, sur un scandale éclaté au sein de l’Eglise orthodoxe roumaine. « L’archevêque Paisie interrogé par les procureurs anticorruption » pour « avoir perçu une sorte de taxe de protection » dans le cadre d’un projet européen. Concrètement, plusieurs desservants de l’Archevêché de Timisoara, avec à leur tête l’archevêque Paisie, sont accusés « de détournement de fonds et abus de fonction » dans un projet européen qui a conduit à l’ouverture de 16 centres d’accueil destinés à quelque 500 enfants démunis.


    Pourtant, plusieurs salariés de ces centres ont réclamé à la police le fait que les prêtres soustrayaient abusivement, chaque moi, 500 lei de leurs salaires, offraient aux petits un seul repas par jour au lieu de deux comme prévu initialement et retenaient l’allocation des enfants à leur propre bénéfice. Le projet européen est tombé à l’eau et 500 enfants ainsi que leurs familles se voient obliger à présent de lutter seuls contre la pauvreté. Affaire à suivre !