Tag: alegeri anticipate

  • Ṭi voru partidili?

    Ṭi voru partidili?

    Nica di marță, di cându Guvernul român PNL-UDMR cumăndusitu di liberalu Florin Cîțu fu demis pritu moțiuni di cenzură, analiștii u spunu minduirea căţe cathi ună partie politică ditu Parlamentu va ş’mutrească isinferurli cari, hiinda ahâtu di divergenti, va u facă multu zorlea alăncearea a unei nauă coaliţii cari s’treacă di un vot di tru nvestitură. Atea ţi avea anticipată analiștilli agiundzi s’hibă dealihea! Partidlu Social-Democrat, prota formațiune di opoziție și promotorlu a moțiunillei, excludi varianta ta s’ndrupască un Guvernu minoritar PNL și mindueaşti că alidzerli anticipate suntu nai ma bună cearei.



    Prezidentulu social-democrat, Marcel Ciolacu: “Mini lugursescu că România ari ananghi di un Guvern stabilu şi, ditu videala a noastă, ari ună goală cearei: alidzerli ninti di kiro. Până la anticipati, un Guvernu di specialişti.”



    Minduearea a PSD easti ambărţitată di soţlli di opoziție – naționaliștilli ditu Alianţa tră Unirea a Românilor (AUR). Uniunea Salvați România, până tru yismăciuni numirlu doi tru coaliția la puteari, ama dușman declarat al Florin Cîțu și, tamam ti aţea, votantu, marță, a moțiunillei, u spuni vrearea ta s’toarnă tru un Guvern cu PNL și UDMR, ama cu un altu premier.



    Prezidentulu USR, Dacian Cioloş: “Nu avem furñie s’ndrupămu un Guvern minoritar a PNL, tră aţea că noi putem s’ndrupămu un Guvern deadunu cu PNL. Cathi partie ş’apufuseaşti miniştrilli, aşi cum u feaţi şi până tora, ama easti aapofasea a PNL ma va s’lu ndrupască pi Florin Cîţu tră ună ipotisi di ministru, ama ici ca premier.”



    Emu, liberalii niţi nu vor s’avdă: îl vor tut Florin Cîțu prim-ministru! Ma multu, uidisitu cu Dan Vîlceanu, ministrul PNL demis a Finanţelor, coaliţia cu USR nu poati să s’facă diznău, macă va s’bagă căftări:


    “Alăsară România fără Guvernu tru un moment tru cari lipsea s’minduească la oamiñi şi ma puţăn la amintaticlu politic şi voi s’ţănă cât ma puţăn, ama aesta ţăni di atea cătu ayoñea va s’dukească că feaţiră ună alathusi, di cât ayoñea va s’dukească că aţea alathusi lipseaşti s’hibă diznău adrată şi că Florin Cîţu easti prezidentulu PNL şi nu poţ s’yiñi s’badz condiţii a unui partid politic cu scor diplo.”



    Tru tută aestă hauo politică, aţelu ditu soni zboru va lu’aibă prezidentulu a văsiliillei, Klaus Iohannis. El nu easti, ama, cu nădie că prima rundă di muabeţ cu partidili, programată ti luni, va s’bitisească cu ună cearei:


    “Lipseaşti s’aflămu ună cearei. Mini va s’călisescu partidili parlamentari la consultări şi va s’cilăstăsescu deadunu cu aţelli oamiñi cu măduuă, ma responsabili s’aflămu ună işeari ditu aestă criză.”



    Şeflu a statlui nica spuni și atea că alidzeri ninti di kiro suntu aproapea imposibil ti ndridzeari tru kirolu ţi yini, agudită di pandemie ică di creaştirea cabaia mari a păhadzloru pi păzarea ali energhie.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Ce vor partidele?

    Ce vor partidele?

    Încă de marți, de când Guvernul român PNL-UDMR condus de liberalul Florin Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură, analiștii au anticipat că fiecare forţă politică din Parlament își va urmări interesele care, fiind atât de divergente, vor face foarte dificilă configurarea unei noi coaliţii care să treacă de un vot de învestitură. Ceea ce anticipaseră analiștii se adeverește! Partidul Social-Democrat, principala formațiune de opoziție și promotor al moțiunii, exclude varianta de a susţine un Guvern minoritar PNL și crede că alegerile anticipate sunt cea mai bună soluţie.


    Preşedintele social-democrat, Marcel Ciolacu: Eu cred că România are nevoie de un Guvern stabil şi, din punctul nostru de vedere, există o singură soluţie: alegerile anticipate. Până la anticipate, un Guvern de specialişti.


    Părerea PSD este împărtășită de colegii de opoziție – naționaliștii din Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR). Uniunea Salvați România, până în septembrie numărul doi în coaliția la putere, dar dușman declarat al lui Florin Cîțu și, tocmai de aceea, votant, marți, al moțiunii, ar vrea să revină într-un Guvern cu PNL și UDMR, dar cu un alt premier.


    Preşedintele USR, Dacian Cioloş: Nu avem motive să susţinem un Guvern minoritar al PNL, pentru că noi putem susţine un Guvern împreună cu PNL. Fiecare partid îşi stabileşte miniştrii, aşa cum a făcut-o şi până acum, însă e decizia PNL dacă vrea să-l susţină pe Florin Cîţu pentru un post de ministru, însă în niciun caz ca premier.


    Or, liberalii nici nu vor să audă: îl vor tot pe Florin Cîțu prim-ministru! În plus, potrivit lui Dan Vîlceanu, ministrul PNL demis al Finanţelor, coaliţia cu USR nu se poate reface, dacă se pun condiţii:

    Au lăsat România fără Guvern într-un moment în care ar trebui să se gândească la oameni şi mai puţin la câştigul politic şi îmi doresc să dureze cât mai puţin, dar asta depinde de cât de repede îşi vor da seama că au făcut o greşeală, de cât de repede îşi vor da seama că acea greşeală trebuie refăcută şi că Florin Cîţu este preşedintele PNL şi nu poţi să vii să pui condiţii unui partid politic cu scor dublu.


    În tot acest haos politic, ultimul cuvânt îi va reveni preşedintelui țării, Klaus Iohannis. El nu este, totuși, optimist că prima rundă de discuţii cu partidele, programată luni, se va încheia cu o soluţie:

    Trebuie să găsim o ieşire din această criză în care am intrat, pentru că Guvernul a căzut victimă acestor orgolii. Paşii constituţionali sunt binecunoscuţi. Eu voi invita partidele parlamentare la consultări şi voi încerca împreună cu cei mai maturi, mai responsabili să găsim o ieşire din această criză.


    Şeful statului mai spune și că alegeri anticipate sunt aproape imposibil de organizat în perioada imediat următoare, marcată de pandemie sau de creșterile exorbitante de prețuri de pe piața energiei.


  • Jurnal românesc – 06.07.2021

    Jurnal românesc – 06.07.2021

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că a creat un formular online cu scopul de a indica ce tipuri de dificultăți întâmpină românii care locuiesc în străinătate în relație cu băncile din România. Un link către formular se găseşte pe site-ul Departamentului, dprp.gov.ro, iar instituţia îi asigură pe cei interesaţi să-l completeze că răspunsurile sunt anonime și respectă normele de protecție a datelor cu caracter personal, implementate la nivel european prin Regulamentul GDPR. Totodată, datele transmise nu vor fi distribuite unei părți terțe și nu vor fi folosite decât în scopul declarat în anunț. Demersul Departamentului vine după ce, în urma consultărilor cu mai multe comunităţi de români din diaspora, a reieşit faptul că una dintre marile probleme ale acestora este legată de serviciile bancare și de lipsa modalităților de a folosi serviciile bancare într-un mod eficient, sigur și legal atunci când vine vorba de transferul banilor spre familia rămasă acasă. DRP arată că problemele semnalate vor fi centralizate şi transmise Asociației Române a Băncilor.



    Guvernul elen a impus restricţii suplimentare pentru persoanele nevaccinate care călătoresc cu feribotul în Grecia. Astfel persoanele care folosesc acest acest mijloc de transport vor trebui să prezinte un test rapid antigen cu rezultat negativ, efectuat cu cel mult 48 de ore înainte de începerea călătoriei, un test PCR efectuat cel mult cu 72 de ore înainte de îmbarcare ori dovada unei vaccinări complete sau pe cea a recuperării după o infecţia cu SARS-CoV2. Noile restricţii adoptate de Atena vin ca urmare a creşterii numărului de cazuri de COVID-19 în Grecia.


    Corespondentul Radio România transmite că, în contextul noilor restricţii, toate spaţiile de alimentaţie publică, precum restaurantele închise, terasele, cafenelele şi tavernele trebuie să amenajeze spaţii separate pentru vaccinaţi şi spaţii mixte. Totodată, la înapoierea de pe insule se recomandă ca toţi călătorii de peste 12 ani să se testeze. Guvernul grec este îngrijorat în legătură cu răspândirea variantei Delta a coronavirusului, mult mai contagioasă, care a fost detectată printre alte locuri în insula Creta. Românii pot solicita asistenţă consulară la Ambasada României la Atena şi la Consulatul General de la Salonic ale căror date de contact se găsesc pe paginile de Internet atena.mae.ro, salonic.mae.ro, precum şi pe reţelele sociale.



    12 din cele 150 de secții de vot organizate în afara Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare anticipate, ce vor avea loc pe 11 iulie, sunt înfiinţate în România. Două se află la Bucureşti, la sediile Autorităţii Electorale Permanente şi Biroului Electoral Central, şi câte una la Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi, Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, Colegiul Naţional de Artă Ion Vidu din Timişoara, Casa de Cultură a Studenţilor din Braşov, Şcoala Gimnazială Regina Maria din Sibiu, Universitatea Ovidius din Constanţa şi Universitatea Craiova din Craiova. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Chişinău, printre secţiile deschise în diaspora pentru acest scrutin 31 se află în Italia, 17 în Rusia, 13 în Statele Unite ale Americii şi 10 în Franţa. Urnele vor fi deschise în intervalul orar 7.00 – 21.00.



    Violonista Mihaela Martin, violoncelistul Andrei Ioniță și pianistul Andrei Gologan vor susţine un recital la Palatul Kuenburg-Langenhof din Salzburg cu ocazia sărbătoririi a 140 de ani de la nașterea lui George Enescu. Concertul va avea loc pe 7 iulie, de la ora 19.00, și este organizat cu sprijinul reprezentanţei Institutului Cultural Român la Viena şi al Consulatului Onorific al României la Salzburg. Cei trei muzicieni români vor interpreta lucrările Trio pentru pian în sol minor şi Trio pentru pian în la minor.


    Violonista Mihaela Martin este prezentă de scena internațională de peste 40 de ani. A colaborat cu orchestre celebre din Marea Britanie, Austria şi Germania, iar în prezent este profesoară la Universitatea de Muzică din Köln, la Academia de Muzică din Kronberg și la Academia Barenboim-Said din Berlin. Violoncelistul Andrei Ioniță a câștigat în 2015 premiul I la concursul Tchaikovsky din Moscova. A concertat cu Orchestra Simfonică din Detroit, Orchestra Filarmonică din Dresda sau Orchestra Filarmonică din München şi a colaborat cu dirijori precum Valery Gergiev, Kent Nagano sau Krzyztof Penderecki. Pianistul Andrei Gologan a concertat în ultimii ani în săli renumite din Berlin, Salzburg şi Bonn. De-a lungul timpului, a colaborat cu muzicieni precum Benjamin Schmid, Alexandru Tomescu sau Wolfgang Redik.


  • Alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova

    Alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova


    150 de secţii de votare vor fi organizate în afara Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc duminică, în ţara vecină. Dintre acestea, 12 secţii vor fi organizate în România, două dintre ele fiind în Bucureşti. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe din Republica Moldova, pentru acest scrutin vor fi disponibile 31 de secţii de votare în Italia, 17 în Federaţia Rusă, 13 în Statele Unite ale Americii şi 10 în Franţa.



    Cele 12 secţii de votare de pe teritoriul României sunt: Bucureşti (sediul Autorităţii Electorale Permanente): str. Stavropoleos 6, sector 3; Bucureşti (sediul Biroului Electoral Central): str. Eugeniu Carada 1, sector 3; Iaşi: Casa de Cultură a Studenţilor, str. Vasile Conta, nr.30; Suceava: Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, str. Universităţii, nr. 13; Galaţi: Universitatea Dunărea de Jos, str. Domnească, nr. 47; Bacău: Universitatea Vasile Alecsandri, Calea Mărăşeşti, nr. 157; Cluj-Napoca: Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa Lucian Blaga, nr. 1-3; Timişoara: Colegiul Naţional de Artă Ion Vidu, str. Cluj, nr. 12; Braşov: Casa de Cultură a Studenţilor, str. Memorandumului, nr. 39; Sibiu: Şcoala Gimnazială Regina Maria, str. Zaharia Boiu, nr. 1; Constanţa: Universitatea Ovidius, b-dul Mamaia, nr. 124, Aleea Universităţii nr. 1; Craiova: Universitatea Craiova, str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 13.



    Toate secţiile de votare vor funcţiona în intervalul 7,00 – 21,00. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu a anunţat, pe 28 aprilie, că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului şi a convocat alegeri legislative anticipate pentru data de 11 iulie. Decizia a fost luată după ce magistraţii Curţii Constituţionale au declarat neconstituţională starea de urgenţă, în timpul căreia legislativul nu putea fi dizolvat şi astfel nu se puteau convoca alegeri parlamentare anticipate.

  • Republica Moldova, spre alegeri parlamentare anticipate

    Republica Moldova, spre alegeri parlamentare anticipate

    Preşedinta
    Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat, miercuri, decretul de dizolvare a
    Parlamentului şi a convocat alegeri legislative anticipate pentru data de 11
    iulie. Acest lucru a fost posibil după
    ce magistraţii Curţii Constituţionale au declarat ca neconformă cu legea
    fundamentală starea de urgenţă, în timpul căreia legislativul n-ar fi putut fi
    dizolvat. Maia Sandu: Prin
    această decizie am deschis calea pentru ca cetăţenii să poată să îşi aleagă un
    parlament nou, care să servească interesele ţării şi ale oamenilor. Puterea
    este acum în mâinile poporului. Am încredere că cetăţenii noştri vor alege
    calea corectă spre crearea unui stat dezvoltat şi democratic, în care oamenii
    să trăiască în pace şi bunăstare.

    Alegerile parlamentare sunt
    calea de depăşire a impasului politic prin care trece micul stat vecin la est
    cu România şi având populaţie majoritar românească. Cu o agendă refomistă
    ambiţioasă, dominată de obiective precum reducerea corupţiei, modernizarea
    instituţiilor şi apropierea de UE, Maia Sandu s-a lovit, încă de la început
    mandatului, de ostilitatea majorităţii parlamentare constituite în jurul
    socialiştilor fostului preşedinte pro-rus Igor Dodon. În tentativa lor de a
    bloca anticipatele, Dodon şi aliaţii săi au forţat, fără succes, modificarea
    componenţei Curţii Constituţionale. Instituţiile europene şi Departamentul de
    Stat american şi-au exprimat îngrijorarea faţă de gesturile majorităţii
    pro-ruse, pe care le-au calificat drept atacuri la adresa înaltei instanţe şi a
    statului de drept.

    Anterior anunţului facut de Maia Sandu, Dodon a lansat noi
    atacuri la adresa Curţii Constituţionale, despre care a spus că s-a transformat
    într-un instrument politic în mâinile unor politicieni uzurpatori. În ce-i
    priveşte pe adversarii săi politici, Dodon îi consideră marionete ale
    Occidentului. Sponsor politic al lui Dodon, Rusia a acuzat ceea ce consideră a
    fi un amestec direct al SUA şi UE în afacerile interne ale Republicii Moldova
    şi le-a îndemnat să se abţină de la aceasta. Puciul anticonstituţional de la
    Chişinău a fost condamnat prompt şi ferm la Bucureşti. Demersul din Parlamentul de la Chişinău arată
    importanţa care trebuie acordată în continuare statului de drept în Republica
    Moldova şi importanţa evitării oricăror decizii care să pună sub semnul
    întrebării statul de drept, a apreciat ministrul roman de externe, Bogdan
    Aurescu.La
    rândul ei, Curtea Constituţională a României a transmis că dezaprobă atacurile
    concertate la adresa Curţii Constituţionale a Republicii Moldova şi criza
    constituţională creată în această ţară. A îndemna la nerespectarea deciziilor
    Curţii Constituţionale echivalează, fără echivoc, cu a instiga la nerespectarea
    legii, a statului de drept, a anula însăşi esenţa democraţiei, consideră CCR.


  • R. Moldova – decizie favorabilă preşedintei

    R. Moldova – decizie favorabilă preşedintei

    Curtea
    Constituţională a Republicii Moldova (stat majoritar românofon) a decis că
    imposibilitatea formării guvernului este o circumstanţă care justifică
    dizolvarea Parlamentului, fiind sesizată în acest sens de preşedinta
    pro-europeană Maia Sandu. Hotărârea vine după ce deputaţii nu au reuşit să
    învestească, de două ori, într-un interval de trei luni, un nou guvern în urma
    demisiei cabinetului Ion Chicu și face posibile alegerile anticipate.


    Sandu,
    aleasă în fruntea statului la sfârșitul anului trecut, și-a susținut singură
    pledoaria în fața Curții şi
    susține, potrivit agenţiei Reuters, că majoritatea moldovenilor sunt în favoarea
    unor alegeri parlamentare anticipate. La Chișinău, situaţia politică rămâne
    instabilă, cu un guvern interimar şi tensiuni între parlament şi preşedinţie.
    Socialiştii lui Igor Dodon şi aliaţii lor din Legislativ de la partidul
    oligarhului fugar Ilan Şor au instituit starea de urgenţă până pe 31 mai, pe
    motiv de pandemie, dar fără a trasa măsuri clare de combatere a acesteia.
    Potrivit Constituţiei, Parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de
    urgenţă, iar potrivit experților adevăratul motiv ar fi fost amânarea
    alegerilor anticipate. Socialiștii fug de un nou scrutin deoarece, conform
    sondajelor, riscă să piardă jumătate din actualele fotolii parlamentare.


    Analiștii cred că aceștia vor face tot posibilul, pe diverse căi, ca să
    împiedice revenirea mai rapidă la urne a cetățenilor. Și decizia de instituire
    a stării de urgenţă a fost contestată la Curtea Constituţională, pe motiv că un
    guvern demisionar nu ar avea dreptul să propună o astfel de măsură.


    Între timp,
    membrii Cabinetului interimar sunt convocaţi săptămânal de şefa Parlamentului,
    Zinaida Greceanîi, reprezentantă a Partidului Socialiştilor, pentru a discuta
    chestiuni administrative.


    Expertul în drept constituţional de la Chișinău,
    Teodor Cârnaţ, califică situaţia drept un abuz şi o încălcare a principiului
    separaţiei puterilor în stat. Potrivit acestuia, citat de Radio România
    Actualități, Parlamentul este un organ colegial, astfel că membrii Guvernului
    ar trebui să informeze şi să discute situaţia în plen, nu cu preşedintele
    acestuia, în mod separat. Întrunirile respective au scopuri politice, iar
    Partidul Socialiştilor încearcă să îşi menţină controlul asupra Guvernului, dar
    şi să transmită mesaje în societate în context electoral, consideră un alt
    analist moldovean, Veceslav Berbeca. Igor Dodon, predecesorul prorus al Maiei
    Sandu, a făcut apel la nerecunoaşterea deciziei Curţii Constituţionale şi a
    cerut demisia judecătorilor acesteia, declarând că este o tentativă de
    lovitură constituţională. Hotărârea este, însă, definitivă,
    neputând fi supusă nici unei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.


  • Situaţie complicată în Republica Moldova

    Situaţie complicată în Republica Moldova

    Republica
    Moldova ex-sovietică majoritar românofonă vecină României a intrat timp de două
    luni, de la 1 aprilie, până pe 30 mai,
    în stare de urgenţă, în urma deciziei Parlamentului de la Chişinău.


    Primul
    ministru interimar, Aureliu Ciocoi, a decis să propună Legislativului
    instituirea stării de urgenţă din cauza situaţiei epidemiologice provocate de
    noul coronavirus.

    Potrivit Radio Chişinău, nu sunt prevăzute, însă, măsuri
    sanitare sau economice concrete, ci doar creşterea prerogativelor Guvernului,
    în următoarele două luni urmând să fie instituit un regim special de
    circulaţie, de carantină şi de lucru. Măsura nu ar fi, în realitate, străină de
    implicații politice de natură electorală!


    Criticat de Opoziţia parlamentară, care a acuzat că, de fapt, se doreşte
    tergiversarea declanşării de alegeri parlamentare anticipate, proiectul de lege
    de instituire a stării de urgență a fost iniţiat de deputaţii socialişti ai
    fostului șef pro-rus al Republicii, Igor Dodon, şi de cei ai partidului ŞOR, de
    centru-stânga, pe care, acum, relativ proaspăta președintă a Statului, Maia
    Sandu, i-ar vrea mai puțin influenți în Parlament, pentru a putea să-și pună în
    aplicare planurile sale pro-europene.


    Deputatul Mihai Popşoi, din partea
    Partidul Acţiune şi Solidaritate, de centru-dreapta: Cu două săptămâni în
    urmă, liderul vostru, domnul Dodon, spunea că nu sunt premise, nu e necesar şi
    nu trebuie stare de urgenţă. Ce s-a schimbat în aceste două, trei săptămâni? Vă
    răspund: au intervenit circumstanţele de dizolvare a Parlamentului. Unicul plan
    este să împingeţi cât mai târziu sau să evitaţi alegerile anticipate.


    Socialistul Vasile Bolea a replicat: Ieri am avut peste 60 de morţi din cauza
    Covidului. Iată ceea ce s-a schimbat. Putem să ajungem şi la peste suta de
    morţi în fiecare zi.


    Cum, în condiţii de stare de urgenţă, nu pot fi
    organizate alegeri, potrivit unor analiști politici, Partidul Socialiştilor
    vrea să tragă de timp şi se foloseşte, în acest scop, fără menajamente, de o
    chestiune socială. Socialiștii spun că nu vor permite parlamentare anticipate
    în plină pandemie și acuză administraţia preşedintelui de acţiuni cinice, care
    ar fi gata să supună unui risc iminent viaţa oamenilor, de dragul unor ambiţii
    personale şi de partid.


    De cealaltă parte, de curând, preşedinta Maia Sandu a
    sesizat Curtea Constituţională pentru constatarea condiţiilor legale de
    dizolvare a Parlamentului. Maia Sandu argumentează că Legislativul a eşuat să
    aleagă un Guvern din două încercări, dar și că actuala majoritate parlamentară
    protejează grupările corupte şi nu caută soluţii pentru cetățeni.


  • Final de drum pentru alegerile anticipate

    Final de drum pentru alegerile anticipate

    Curtea
    Constituţională a României, sesizată de Avocatului Poporului, a decis, cu
    majoritate de voturi, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind modificarea
    şi completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat şi Camera
    Deputaţilor, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a
    alegerilor parlamentare anticipate este neconstituţională în ansamblul său.
    Curtea a constatat că articolul din ordonanţă care elimină condiţia restrictivă
    şi permite alegătorului să voteze în orice secţie de votare, independent de
    circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, cu consecinţa
    eludării însuşi scopului pentru care au fost înfiinţate circumscripţiile
    electorale, încalcă drepturile fundamentale consacrate în Legea Fundamentală.

    În acelaşi timp, Curtea a stabilit că dispoziţiile din actul normativ al executivului
    care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor
    parlamentare anticipate şi a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă
    dreptul de vot al cetăţeanului, întrucât îl pune în situaţia parcurgerii unei
    proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de
    exprimare a voinţei politice şi, implicit, efectivitatea dreptului la vot.
    Dispoziţiile criticate încalcă – a decis CCR – şi dreptul persoanei de a fi
    aleasă, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi
    timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier
    judeţean) şi pentru o funcţie electivă naţională (deputat sau senator). Curtea
    a reţinut, totodată, că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări
    legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puţin de un
    an înaintea alegerilor pe care le reglementează.

    Potrivit CCR, guvernul nu a
    respectat obligaţia de a se abţine de la modificarea cadrului normativ în
    materie electorală, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudenţa
    Curţii Constituţionale, şi nici recomandările Codului bunelor practici în
    materia electorală elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept
    (Comisia de la Veneţia). Curtea a observat că actul normativ al legiuitorului
    delegat afectează drepturile electorale ale cetăţenilor, precum şi regimul
    constituţional al Parlamentului. Prin această decizie, Curtea Constituţională a
    eliminat practic scenariul alegerilor legislative anticipate, dacă acesta a
    fost fabricat, cu adevărat, vreodată, în laboratoarele politicii. În 3 decenii
    de democraţie postcomunistă, România a experimentat aproape tot ce se putea
    experimenta în cadrul democratic şi constituţional, mai puţin alegerile înainte
    de termen. Procedura constituţională de declanşare le face, practic,
    imposibile, fără un acord asumat de o largă majoritate a forţelor politice. În
    concluzie, legislativele vor avea loc, în toamnă, aşa cum sunt prevăzute. Până
    atunci, guvernul liberal va avea de înfruntat o majoritate ostilă
    social-democrată.

  • Săptămâna învestirii Guvernului

    Săptămâna învestirii Guvernului

    După câştigarea, anul trecut, a alegerilor
    europarlamentare şi prezidenţiale, liberalii români şi preşedintele de dreapta
    Klaus Iohannis şi-au făcut un deziderat din organizarea, în acest an, de
    alegeri parlamentare anticipate care să le secondeze pe cele locale. În această
    logică au stat răsturnarea în octombrie trecut a Guvernului social-democrat şi preluarea
    de către PNL a puterii executive. A urmat, în februarie, o moţiune de cenzură a
    PSD prin care Guvernul liberal condus de Ludovic Orban a fost demis. Preşedintele
    Iohannis l-a desemnat tot pe Orban să formeze un nou Executiv, dar votul de
    învestitură al Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. În plus,
    preşedintele PNL şi-a depus mandatul de premier desemnat.

    Aşa a venit rândul
    lui Florin Cîţu, în prezent ministru liberal interimar de Finanţe, să se
    prezinte, joi după-amiază, în faţa deputaţilor
    şi senatorilor pentru le a cere votul de încredere. Există un singur
    impediment în calea PNL de a nu-şi vota
    propriul Cabinet – aşa cum ar
    părea să intenţioneze, pentru a netezi calea spre mult doritele anticipate! Iar
    impedimentul este criza provocată de coronavirus. Cu alte cuvinte, România are
    nevoie de un Guvern stabil, cu prerogative depline, care să gestioneze o posibilă
    spirală a îmbolnăvirilor. În această logică, PSD s-a declarat preocupat de
    criza de coronavirus, dar, fidel statutului de formaţiune în opoziţie, nu îşi
    schimbă opţiunea de a respinge Cabinetul Cîţu, dacă va fi menţinută actuala
    formulă guvernamentală. Social-democraţii cer ca liberalii să schimbe cele 7
    propuneri de miniştri, din totalul de 16, care au fost respinşi în comisiile
    parlamentare de specialitate, inclusiv pe cel al Sănătăţii. Altfel, mai spune
    PSD, responsabilitatea creării unei majorităţi în Parlament este a PNL.

    PRO
    România, desprins din PSD, a anunţat că va vota Guvernul Cîţu şi consideră
    corect ca toate celelalte formaţiuni parlamentare să facă acelaşi lucru,
    abandonând calculele electorale. Este cazul, de pildă, al USR, a treia putere
    din Parlament, care, până foarte de curând adeptă a organizării de anticipate, a
    făcut, acum, un apel la responsabilitate politică din partea partidelor, în
    special a PNL, dar şi a preşedintelui Klaus Iohannis.

  • Nou premier desemnat la Bucureşti

    Nou premier desemnat la Bucureşti

    România
    are un nou premier desemnat, în persoana ministrului de finanţe în exerciţiu,
    Florin Cîţu. Preşedintele Klaus Iohannis a facut, miercuri, anunţul, nu
    înainte, însă, de a lăuda PNL pentru cele trei luni de guvernare – ghidate, în
    opinia sa, de o agendă reformatoare – şi de a reproşa PSD că a încercat mereu
    să blocheze activitatea executivului.


    Preşedintele a amintit că primul cabinet
    liberal, condus de şeful PNL, Ludovic Orban, a fost demis prin moţiune de
    cenzură de o majoritate coagulată de PSD împotriva proiectului de lege care
    prevedea revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. După
    aceea, şeful statului l-a desemnat prim-ministru tot pe Orban, însă PSD ar fi
    tergiversat procedurile parlamentare şi s-a ajuns la blocaj, iar premierul şi-a
    depus mandatul. Preşedintele a spus că prin desemnarea lui Florin Cîţu a dorit
    depăşirea blocajului şi rezolvarea problemelor ţării.


    Prim-ministrul desemnat a
    promis că va încerca să adune majoritatea parlamentară necesară învestirii şi că
    va înainta Parlamentului, în cel mai scurt timp, lista Guvernului şi programul
    de guvernare. Şi înainte şi după ce a devenit ministru de finanţe, Florin Cîţu a
    acuzat PSD că, prin politici dezastruoase, ar fi provocat avarii serioase bugetului
    ţării. Şeful său de partid, premierul în exerciţiu, Ludovic Orban, a dat
    asigurări că desemnarea lui Cîţu este o garanţie că reabilitarea
    economico-financiară va continua.


    Ludovic Orban: Florin Cîţu reprezintă o
    garanţie pentru repararea dezastrului provocat de guvernările iresponsabile ale
    PSD şi, de asemenea, asigurarea unei creşteri economice a României sustenabile,
    bazate pe motoare de creştere normale într-o economie capitalistă.


    PSD,
    formaţiune care deţine încă majoritatea relativă în legislativ, a reacţionat
    prompt, anunţând că nu va vota un guvern condus de Cîţu. Despre desemnarea
    acestuia, liderul interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu, a spus: Mi
    se pare un lucru care depăşeşte imaginaţia desemnarea domnului Cîţu. Eu mă
    aşteptam ca domnul Cîţu să iasă să spună ce a făcut cu 10 miliarde de euro
    împrumutate în trei luni şi jumătate, nu să fie desemnat premier. E fără
    cuvinte desemnarea. Vom vedea mai departe ce hotărâri vor lua, vom discuta şi
    cu ceilalţi parteneri politici. Categoric preşedintele a ales calea crizei
    politice.


    Ciolacu nu exclude revenirea la Curtea Constituţională.
    Sesizată de PSD, CCR a stabilit că a doua desemnare a lui Orban a avut ca mobil
    respingerea propunerii de guvern în legislativ şi nu coagularea unei majorităţi
    care să dea votul de învestitură. Curtea a luat în considerare intenţiile
    declarate ale preşedintelui Iohannis şi ale PNL de a intra în logica alegerilor
    anticipate.


    A treia forţă parlamentară, USR, apropiată ideologic de liberali,
    spune că vrea să facă parte din executiv, în măsura în care se va constitui o
    majoritate, şi că are ca prim obiectiv alegerea primarilor în două tururi. În
    schimb, Pro România afirmă că nu va vota guvernul, pentru că PNL nu ar avea
    legitimitate, echipă, program şi nici susţinere parlamentară.

  • Curtea Constituţională resetează jocul politic

    Curtea Constituţională resetează jocul politic

    Curtea Constituţională a României e un arbitru defel simpatizat de clasa
    politică, dar ale cărui decizii sunt implacabile. Luni, judecătorii CCR au stabilit că
    există un conflict juridic între preşedintele Klaus Iohannis şi Parlament,
    privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de premier.
    Sesizarea către Curte fusese depusă de preşedinţii PSD ai celor două Camere ale
    Parlamentului, care au reclamat că şeful statului l-a desemnat să formeze un
    nou executiv tot pe premierul demis, luna aceasta, prin moţiune de cenzură,
    ceea ce ar încălca voinţa Legislativului.

    Preşedintele CCR, fostul politican
    social-democrat Valer Dorneanu, a afirmat, însă, că sentinţa are alte resorturi Nu ştiu de unde s-a înţeles că noi în decizia noastră ne-am pronunţat
    că preşedintele nu putea să-l desemneze pe primul ministru Orban. Ceea ce am
    reproşat noi ca şi existenţa conflictului este faptul că persoana nominalizată,
    nu vorbesc aici de Ludovic Orban, candidatul care a fost propus nu a fost
    propus, cel puţin aşa rezultă din evoluţia evenimentelor, pentru a forma, pentru
    a coagula un guvern, ci a fost propus, cum declară candidatul, ca să pice.

    Planul
    PNL, favorit în sondajele privind intenţiile de vot, era respingerea a două
    guverne în interval de 60 de zile, astfel încât să se poată ajunge la
    dizolvarea Parlamentului şi declanşarea de alegeri legislative anticipate. Susţinător
    declarat al acestui scenariu, preşedintele Iohannis a precizat că nu comentează decizia
    Curţii. El a preferat să critice vehement ceea ce presa numeşte antijocul
    practicat de PSD Cea mai legitimă soluţie este revenirea cât
    mai repede la votul cetăţenilor şi crearea unei noi majorităţi parlamentare
    care să poată susţine un guvern stabil. Nu putem continua aşa cu situaţii de
    blocaj perpetue, cu guverne demise trimestrial. Vedem însă că PSD-ului îi este
    frică să se întoarcă la popor şi deşi timp de trei ani de zile a eşuat în a
    guverna, acum vrea să îi împiedice să îşi facă treaba pe cei care au dovedit că
    vor şi ştiu ce trebuie făcut în România.

    Şeful statului recunoaşte că
    şansele pentru organizarea alegerilor anticipate au scăzut, acum, sub 50%. Potrivit experţilor, 21 iunie ar fi data limită
    pentru anticipate, fiindcă apoi actualul Legislativ intră în ultimele şase şase
    luni de mandat şi nu mai poate fi dizolvat. În cele trei decenii de democraţie
    post-comunistă, oricât de instabilă ar fi fost scena politică, niciodată nu s-a
    ajuns, de altfel, la un scrutin legislativ anticipat. Comentatorii spun că, şi
    de data aceasta, vor prevala, foarte probabil, atât spaima unor partide
    parlamentare că nu mai depăşesc pragul electoral de cinci procente, cât şi
    aceea a multor deputaţi şi senatori că nu-şi vor adjudeca un nou mandat, cu
    toate privilegiile care decurg din acesta

  • Retrospectiva săptămânii  16.02 – 22.02.2020

    Retrospectiva săptămânii 16.02 – 22.02.2020

    Român ucis în atentatul din Germania


    Ministerul de Externe
    de la Bucureşti a confirmat, joi, că un român se numără printre victimele
    dublului atac din Germania, care a vizat imigranţi, atac comis în oraşul Hanau,
    din apropiere de Frankfurt. Ministerul a condamnat ferm orice act de violenţă
    şi manifestare xenofobă. Seful diplomaţiei, Bogdan Aurescu, a decis ca
    repatrierea să fie asigurată prin fondul pentru situaţii de urgenţă. Miercuri
    seara, un german de 43 de ani a ucis nouă oameni în două cafenele cu narghilea
    din Hanau, iar în afara românului, victimele sunt imigranţi de origine kurdă,
    bulgară şi bosniacă, dar şi trei germani.

    Clasa politică a acuzat formaţiunea
    de extremă dreapta Alternativa pentru Germania că inspiră, prin mesajele ei,
    acţiunile violente. Co-preşedintele formaţiunii, fostul creştin-democrat,
    Alexander Gauland, a respins vehement acuzaţiile Cancelarul federal Angela
    Merkel a denunţat ceea ce a numit ‘otrava reprezentată de rasism în Germania’. Ne
    opunem cu forţa şi determinare tuturor celor care încearcă să divizeze Germania
    ,
    a mai spus Angela Merkel. La Poarta Brandenburg din Berlin, câteva sute de
    oameni au comemorat victimele atacurilor, formând un amplu lanţ uman în jurul
    porţii. Manifestări similare au avut loc în multe oraşe germane.


    Audieri în Parlamentul de la Bucureşti a miniştrilor desemnaţi

    Premierul
    desemnat al României, Ludovic Orban, va merge, luni, în faţa Parlamentului să
    ceară votul de învestitură pentru noul său cabinet. Cei 16 miniştri ai
    cabinetului Orban II, în aceeaşi structură şi componenţă ca şi Guvernul demis
    prin moţiune de cenzură, au fost audiati, timp de trei zile, săptămâna trecută,
    în comisiile de specialitate ale Legislativului de la Bucuresti.

    Planul PNL
    este respingerea a două guverne, astfel încât să se poată ajunge la dizolvarea
    Parlamentului şi declanşarea anticipatelor. Acestea ar putea avea loc, după cum
    spunea Ludovic Orban, în intervalul 15-30 iunie, în aceeaşi perioadă cu
    alegerile locale. PSD a anunţat, însă, ca nu va participa la votul de
    învestitură. În cazul în care cvorumul nu va fi îndeplinit, votul de
    învestitură pentru guvernul Orban II ar putea fi amânat. Tot pe 24 februarie,
    Curtea Constituţională a Romaniei va dezbate sesizarea depusă de preşedinţii
    celor două Camere ale Parlamentului, care au reclamat faptul că seful statului,
    Klaus Iohannis, l-a desemnat tot pe premierul demis să formeze un nou executiv,
    ceea ce ar încălca, în opinia lor, voinţa legislativului.



    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat
    decretele de numire pentru procurorii şefi propuşi de ministrul Justiţiei


    Seful statului român,
    Klaus Iohannis, a semnat, joi, decretele de numire pentru procurorii şefi
    propuşi de ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu. Astfel, Gabriela Scutea va fi
    în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
    Crin-Nicu Bologa la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Elena-Giorgiana Hosu la
    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
    Terorism. Cei trei procurori şefi au fost numiţi pe o perioadă de
    trei ani. Numirile au fost făcute de preşedinte, deşi Gabriela Scutea şi Elena
    Giorgiana Hosu au primit avize negative de la Consiliul Superior al
    Magistraturii. Klaus Iohannis a explicat că nu a ţinut cont de avizul negativ al
    Consiliului, pentru că i s-a părut parţial destul de superficial şi a
    considerat că propunerile ministrului Cătălin Predoiu au fost corecte.

    Decizia
    preşedintelui a fost criticată atât de reprezentanţii PSD, cât şi
    de cei ai USR, pentru că a ignorat avizul
    negativ al CSM în cazul celor două procuroare. Vicepreşedintele Senatului,
    social-democratul Robert Cazanciuc, a explicat că MCV şi GRECO recomandă să se
    respecte punctul de vedere al CSM la numirea noilor procurori şefi. La rândul
    său, într-un mesaj postat pe Facebook, liderul USR, Dan Barna, a afirmat că
    numirea unor procurori şefi care au primit aviz negativ de la CSM reprezintă o
    greşeală greu de explicat. În opinia sa, decizia preşedintelui României este o
    acţiune oportunistă, într-un context politic convenabil actualei puteri.



    Moneda naţională românească, leul a înregistrat un nou minim istoric în raport cu cea europeană


    Moneda naţională
    românească, leul, s-a depreciat, joi, cu 0,45 bani (0,09%) faţă de euro, moneda
    europeană atingând un nou maxim istoric, iar cursul stabilit de Banca Naţională
    a României este de 4,7834 lei/euro. Leul a mai atins o cotaţie minimă record pe
    21 noiembrie, când cursul a fost de 4,7808 lei/euro.

    Deprecierea uşoară a leului este corelată cu
    deprecierile din regiune, în condiţiile în care zlotul şi forintul s-au
    depreciat în urma unor mişcări de fluxuri internaţionale, spune ministrul
    interimar al Finanţelor, Florin Cîţu. În opinia sa, dobânzile vor continua să
    scadă şi încrederea investitorilor să crească. Premierul interimar Ludovic Orban a
    declarat că situaţia economică a ţării este foarte stabilă şi nu există
    ‘absolut niciun fel de risc’ de apariţie a unui dezechilibru major. Prim ministrul a
    menţionat că are încredere în stabilitatea monedei naţionale şi a cursului de
    schimb.

  • Incertitudini politice la Bucureşti

    Incertitudini politice la Bucureşti

    Anul
    trecut, social-democraţii români pierdeau, într-o
    serie neagră fără precedent, alegerile europarlamentare, guvernarea şi
    alegerile prezidenţiale. PSD a rămas, în 2019, şi fără liderul său autoritar,
    Liviu Dragnea, încarcerat pentru corupţie. După aceste lovituri, cu greu şi-ar
    fi imaginat cineva că principala formaţiune a Stângii va continua să facă
    jocurile, sau cel puţin va reuşi să le strice pe ale adversarilor politici. Îi
    permite, însă, acest lucru majoritatea relativă pe care o deţine în legislativ
    încă din 2016, de la ultimele alegeri; o majoritate care a obligat primul
    cabinet liberal minoritar condus de Ludovic Orban să evite dezbaterea
    parlamentară asupra unora dintre proiectele sale recurgând la procedura
    angajării răspunderii. A făcut acest lucru şi în cazul reintroducerii a două
    tururi de scrutin la votul pentru primării, dar i-a fost fatal. Îngrijorat că
    această modificare a legislaţiei electorale îi va produce daune majore la
    scrutinul local din vară, PSD a coagulat forţele ostile proiectului şi a demis
    prin moţiune de cenzură excutivul Orban I. Iar acum, uzează de aceeaşi
    majoritate pentru a dejuca planurile PNL de a provoca alegeri anticipate.

    Social-democraţii
    vor boicota luni, 24 februarie, şedinţa de plen în care va fi supus votului
    cabinetul Orban 2. PSD – a precizat liderul său interimar Marcel Ciolacu – vor
    să aştepte decizia Curţii Constituţionale, care va examina, tot luni, posibilul
    conflict juridic între Parlament şi Administraţia Prezidenţială pe tema
    desemnării lui Orban pentru funcţia de prim-ministru. Social-democraţii
    consideră că preşedintele a încălcat voinţa Parlamentului desemnând un premier
    demis de acesta. Experţi în drept constituţional spun, însă, că sesizarea PSD nu
    are temei şi că dreptul preşedintelui de a desemna pe cine doreşte, în absenţa unui
    partid care să deţină majoritatea absolută, a fost consfinţit deja de CCR. Observatorii
    sunt convinşi că este vorba de un tertip al PSD, care ar face tot posibilul să
    evite respectarea intervalului de două luni în care trebuie demise două guverne
    pentru ca Parlamentul să fie dizolvat, iar alegerile convocate.

    Dacă luni nu se
    va întruni cvorumul, votul de învestitură va fi amânat şi astfel se va întârzia
    procedura pentru anticipate. PSD va vota, totodată, împotriva ordonanţei de
    urgenţă care reglementează aceste alegeri şi care aduce modificări importante
    pentru diaspora, de la votul pe parcursul a 3 zile la dublarea reprezentării în
    legislativ. Precaut şi atent la reacţia românilor din afară, Ciolacu a anunţat
    că toate măsurile pentru aceştia se vor regăsi într-un proiect legislativ
    iniţiat de propriul partid. Între timp, liberalii reafirmă că nu abandonează
    scenariul anticipatelor, pe care le consideră calea de depăşire a actualului
    blocaj pentru că ar permite construcţia unei majorităţi solide de centru-dreapta.
    USR susţine anticipatele, însă restul formaţiunilor parlamentare nu le doresc,
    pentru că riscă să nu prindă locuri în viitorul legislativ.

  • Ludovic Orban, desemnat din nou premier

    Ludovic Orban, desemnat din nou premier

    Mutare anticipată de mulţi comentatori, preşedintele Klaus
    Iohannis l-a mandat tot pe liderul PNL, Ludovic Orban, să formeze un nou
    cabinet. Desemnarea survine la doar o zi după ce echipa executivă a acestuia a
    fost demisă printr-o moţiune de cenzură, depusă de PSD şi UDMR, ca urmare a asumării
    răspunderii guvernului pentru revenirea la alegerea primarilor în doua tururi
    de scrutin.


    Conform Constituţiei, în zece zile primul ministru desemnat trebuie
    să prezinte echipa sa Parlamentului. După alte 15 zile, Legislativul bicameral trebuie
    să se reunească în sedinţă comună şi să voteze guvernul Orban 2. Dacă senatorii
    şi deputaţii îl resping, şeful statului mai poate face o nominalizare, iar
    respingerea acesteia ar echivala cu declanşarea de alegeri anticipate. Ar fi o
    premieră absolută în cele trei decenii de democraţie post-comunistă, fiindcă,
    oricât de instabilă ar fi fost scena politică din 1990 încoace, niciodată nu
    s-a ajuns la dizolvarea Parlamentului.


    Potrivit experţilor, un astfel de
    deznodământ nu e sigur nici acum. 21 iunie ar fi data limită pentru anticipate,
    fiindcă apoi actualul Legislativ intră în ultimele şase şase luni de mandat şi
    nu mai poate fi dizolvat. După consultările de joi cu partidele parlamentare,
    preşedintele a repetat ca prima sa opţiune rămâne întoarcerea la electorat,
    prin organizarea de alegeri legislative anticipate. Ideea e împărtăşită de PNL,
    USR şi UDMR, dar dezagreată de restul spectrului politic.


    Sondajele privind
    intenţiile de vot indică faptul că PNL este acum de departe cel mai popular
    partid, cu 47% din opţiuni, iar fosta putere social-democrată a coborât la
    numai 20 de procente. Împreună cu partenerii săi din PLUS, USR s-ar apropia de
    15%. UDMR e, ca de obicei, puţin peste pragul electoral de 5 procente, în timp
    ce PMP, ALDE şi Pro România sunt creditate cu scoruri sub prag. Dincolo de
    calcule şi proceduri, rămâne evidenţa, semnalată de politologul Cristian Pîrvulescu,
    România este într-o fază de instabilitate politică, am avut patru guverne
    în trei ani şi jumătate, majorităţile s-au spulberat
    .


    Mai mult, din 2012
    încoace, la Bucureşti s-au succedat nu mai puţin de nouă Guverne, de dreapta
    sau stânga, monocolore sau de coaliţie,
    colorate ideologic sau tehnocrate. Într-un interviu pentru Radio România,
    profesorul Pîrvulescu spune că va fi nevoie de o reformă constituţională care
    să asigure mai multă coerenţă, atât administraţiei, cât şi instituţilor
    politice. O astfel de terapie ar fi necesară, mai cred comentatorii, şi pentru
    a reabilita imaginea clasei politice, în ansamblu, în ochii unui electorat tot
    mai obosit şi plictisit de jocuri politice de culise, de instabilitate cronică
    şi de administraţii care vin şi pleacă fără să lase nimic notabil în urmă.

  • Cel dintâi guvern monocolor liberal din România post-comunistă a fost demis, prin moţiune de cenzură

    Cel dintâi guvern monocolor liberal din România post-comunistă a fost demis, prin moţiune de cenzură

    La numai
    trei luni de la învestire, Cabinetul monocolor liberal de la Bucureşti condus
    de Ludovic Orban a plecat, miercuri, de la Putere, aşa cum a şi ajuns – prin
    moţiune de cenzură
    . După ce, la jumătatea lui octombrie trecut, PNL a iniţiat
    cu succes o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de PSD, a venit, acum,
    rândul social-democraţilor,
    secondaţi de UDMR, să întreprindă un demers similar şi să se străduiască să convingă
    cât mai mulţi parlamentari că Executivul Orban trebuie demis.

    Pentru ca Guvernul
    Orban să fie îndepărtat, erau necesare minimum 233 de voturi favorabile, adică
    jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor şi senatorilor. În favoarea
    debarcării lui au votat 261. Aceştia au acuzat Executivul liberal de încălcarea principiilor
    democratice pentru că au preferat varianta angajării răspunderii pentru
    alegerea primarilor în două tururi de scrutin cu doar câteva luni înaintea
    localelor, din raţiuni politice, nu în interesul cetăţenilor. Echipa Orban a încălcat, de asemenea, deciziile Curţii
    Constituţionale şi recomandările instituţiilor europene – s-a mai precizat în
    moţiunea intitulată ‘Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti‘.

    Susţinuţi de partenerii lor din USR sau PMP, liberalii au contraargumentat,
    însă, că revenirea la alegerea primarilor în două tururi le conferă acestora un
    plus de legitimitate şi reprezentativitate şi e dorită de 80% dintre români. Anterior
    adoptării moţiunii de cenzură, cel puţin declarativ, deja fostul premier
    Ludovic Orban se arătase convins că aceasta nu va
    trece de Parlament: a fost, însă, contrazis de realitatea din plen. Totuşi, din
    dorinţa de a se pregăti şi pentru scenariul înfrângerii la votul de miercuri,
    cu o noapte înainte, Cabinetul liberala adoptat un număr record de ordonanţe de urgenţă – nu mai
    puţin de 25, pe care – s-a spus – un Guvern demis, cu prerogative restrânse, nu
    le-ar mai fi putut promova. Una dintre aceste ordonanţe introduce reguli noi pentru alegerile
    parlamentare anticipate: reduce termenul de convocare a scrutinului de la 90 la
    45 de zile, reglementează votul pe liste suplimentare la nivel naţional şi
    votul timp de trei zile în străinătate.

    În plus, numărul parlamentarilor care îi vor reprezenta pe românii
    din diaspora se dublează şi ajunge la 12. Or, căderea de
    miercuri a Guvernului Orban prin moţiune de cenzură ar putea fi un prim pas
    spre declanşarea de legislative anticipate, aşa cum doresc PNL, dar şi alte
    partide parlamentare, precum şi preşedintele ţării, Klaus Iohannis, în
    condiţiile în care scrutinul la termen e programat în toamnă. Dar, pentru
    convocarea anticipatelor, Parlamentul ar trebui să respingă două propuneri de
    premier desemnat.

    Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,
    Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a anunţat, deja, că instituţia pe care o
    reprezintă a intrat în logica alegerilor, fiind pregătită, pentru acest an,
    atât pentru locale, cât şi pentru parlamentare.