Radio România Internațional

Tag: alegeri anticipate

  • Guvernul, între moţiune şi ordonanţe

    Guvernul, între moţiune şi ordonanţe

    La
    trei luni de la învestire, Cabinetul naţional-liberal condus de Ludovic Orban
    îşi joacă, astăzi, supravieţuirea, la votul asupra moţiunii de cenzură introduse
    de PSD şi UDMR.


    Şeful interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu, se
    declară convins că moţiunea va fi adoptată de senatori şi deputaţi. Sunt
    necesare minimum 233 de voturi favorabile, adică jumătate plus unu din numărul
    total al aleşilor, iar textul moţiunii a fost semnat de numai 208 parlamentari
    PSD şi UDMR.


    Sub titlul ‘Guvernul Orban/PNL -
    privatizarea democraţiei româneşti’    ,     aceştia acuză
    Guvernul de încălcarea principiilor democratice, prin angajarea răspunderii pentru
    alegerea primarilor în două tururi de scrutin, cu doar câteva luni înaintea
    localelor. Echipa Orban ar trebui demisă de urgenţă, fiindcă a     încălcat
    deciziile Curţii Constituţionale şi recomandările instituţiilor europene, din
    raţiuni politice şi nu în interesul cetăţenilor – mai acuză stânga.


    Susţinuţi
    de partenerii lor din USR sau PMP, liberalii insistă că revenirea la alegerea
    primarilor în două tururi le conferă acestora un plus de legitimitate şi
    reprezentativitate şi e dorită de 80% dintre români.

    Premierul
    Ludovic Orban spune că moţiunea de cenzură nu va trece de Parlament fiindcă,
    potrivit evaluărilor sale, nu există numărul suficient de senatori şi deputaţi
    care să susţină demersul. Cabinetul e pregătit, însă, şi pentru scenariul
    înfrângerii la votul de azi. Aşa că, noaptea trecută, a adoptat un set de
    ordonanţe de urgenţă, pe care care un guvern demis, cu prerogative restrânse,
    nu le-ar mai putea promova. Una dintre acestea introduce reguli noi pentru
    posibile alegeri parlamentare anticipate, reduce termenul de convocare a
    scrutinului de la 90 la 45 de zile, reglementează votul pe liste suplimentare
    la nivel naţional şi votul timp de trei zile în străinătate.     Numărul parlamentarilor
    care îi vor reprezenta pe tot mai numeroşii românii din diaspora se dublează şi
    ajunge la 12.


    Comentatorii spun că dreapta, deja favorită netă în sondajele privind
    intenţiile de vot la parlamentare, îşi maximizează, astfel, şansele. Fiindcă
    diaspora e consecvent ostilă PSD, mai ales după ce, prin organizarea
    defectuoasă, guvernele de stânga au împiedicat-o să voteze normal în anii
    trecuţi.


    Căderea Guvernului Orban ar fi şi un prim
    pas spre declanşarea de alegeri legislative anticipate, aşa cum doresc PNL şi
    USR, precum şi preşedintele Klaus Iohannis, în condiţiile în care     scrutinul la termen e
    programat în toamnă. Pentru convocarea acestora, Parlamentul ar trebui
    să respingă două propuneri de premier desemnat.


    Analiştii spun că resetarea
    Legislativului e necesară, pentru că actuala configuraţie, cu PSD la circa 40%
    şi PNL la numai 22 de procente, nu mai reflectă opţiunile din prezent ale
    electoratului.

  • Subiecte politice în dezbatere

    Subiecte politice în dezbatere

    În
    timpul guvernării de stânga dominate de PSD, liberalii au obţinut, din
    opoziţie, dublarea alocaţiilor pentru copii. Ulterior, social-democraţii au
    plecat de la putere lăsând moştenire noului cabinet PNL alocaţii dublate încă o
    dată. Concursul de măsuri cu iz populist riscă să destabilizeze bugetul grevat,
    şi aşa, de un deficit peste limita de 3 procente acceptabilă la nivelul UE.


    Cabinetul
    Ludovic Orban a anunţat că, deşi promulgată de preşedinte, legea care dublează
    alocaţiile va fi aplicată cel mai devreme în iulie, la prima rectificare
    bugetară.


    Ministrul muncii, Violeta Alexandru: Să nu avem nici un dubiu asupra
    înţelegerii totale pe care o avem cu privire la necesitatea creşterii
    alocaţiilor. Cu toate acestea, pentru că legea a fost adoptată după momentul în
    care noi conturasem, definitivasem bugetul, iar el a fost promulgat de
    preşedinte, avem datoria să găsim resurse în buget cu care să se poată acoperi
    aceste fonduri; în acest moment nu sunt.


    Social-democraţii au acuzat
    guvernul liberal de iresponsabilitate şi lipsă de profesionalism. Iar concursul
    de gesturi care fac bine imaginii într-un an cu alegeri locale şi legislative
    continuă. PSD susţine că o soluţie menită să deblocheze fonduri pentru
    alocaţiile copiilor ar putea fi găsită dacă va fi abrogată legea privind
    pensiile speciale. Preşedintele interimar al PSD şi al Camerei Deputaţilor, Marcel
    Ciolacu, a anunţat că va convoca, pentru ultima săptămână a acestei luni, o
    sesiune extraordinară, pentru a dezbate proiectul de lege privind abrogarea
    pensiilor speciale, cu excepţia celor pentru militari şi poliţişti.


    Toate
    formaţiunile politice pun, acum, sub semnul întrebării pensiile speciale
    acordate unor categorii de bugetari, în principal din magistratură şi
    structurile de forţă, indecent de mari în unele cazuri faţă de pensiile
    obişnuite, în condiţiile în care eludează principiul contributivităţii. Aceiaşi
    politicieni le-au introdus, însă, atunci când reguli şi recomandări
    internaţionale le cereau pe unele dintre ele, iar calculele electorale le
    făceau dezirabile la niveluri cât mai ridicate.


    Un alt teren de dispută Putere
    – Opoziţie s-a creat în jurul intenţiei PNL de a modifica legislaţia electorală
    în sensul reintroducerii a două tururi pentru alegerea primarilor. Marcel
    Ciolacu a anunţat că va trimite o scrisoare instituţiilor euroropene în care va
    reclama executivul că vrea să schimbe legislaţia electorală cu doar câteva luni
    înainte de alegerile locale, contrar recomandărilor. În opinia PSD, ar fi un
    demers ce riscă să afecteze încrederea în democraţia românească şi statul de
    drept. Social-democraţii ameninţă că vor depune moţiune de cenzură împotriva guvernului
    dacă acesta îşi va angaja răspunderea asupra modificării legilor electorale.


    Marcel
    Ciolacu: Nu ai dreptul într-un stat democratic şi european sub nicio formă să
    modifici legile electorale cu două, trei luni înainte de momentul electoral. Nu
    s-a întâmplat niciodată în istoria României aşa ceva şi sperăm să nu se
    întâmple nici de această dată.


    O eventuală demitere a cabinetului
    liberal ar putea fi, însă, declanşatorul alegerilor ancipate, dorite mult de
    PNL şi deloc de PSD, care se resimte după traumele electorale de anul trecut.

  • Vor fi anticipate?

    Vor fi anticipate?

    Vor fi sau nu vor fi anticipate? Aceasta este întrebarea. Partidul Naţional Liberal, la putere în România, a decis să înceapă negocieri cu partidele politice, mai puţin cu Partidul Social Democrat, în vederea declanşării de alegeri parlamentare anticipate. Preşedintele de dreapta al ţării, Klaus Iohannis, şi premierul Ludovic Orban, preşedinte al PNL, ar dori ca scrutinul să aibă loc la începutul verii, odată cu localele.



    Pentru aceasta, este nevoie de o majoritate care să respingă în Legislativ două propuneri consecutive de guvern, aşa cum cere Constituţia, nu mai înainte, însă, de a convinge unul din partidele din Parlament să depună o moţiune de cenzură la adresa Executivului monocolor liberal, moţiune care să şi treacă. Aceasta pentru că liberalii nu văd o soluţie în demisia premierului Orban.



    Deputatul PNL, Florin Roman: “Planul nostru exclude această variantă. Practic, noi nu putem să stăm în această stare în care PSD s-a baricadat în Parlament. Dinamitează orice ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi scoate pe tapet proiecte pe care noi nu le susţinem.”



    Împărtăşeşte, deocamdată, părerea liberalilor de organizare a anticipatelor doar Alianţa USR-PLUS. Liderul USR, Dan Barna: “Aşteptăm consultările necesare pentru a putea să facem paşi înainte în direcţia aceasta de realizare a alegerilor anticipate, un alt demers politic pe care noi îl vedem necesar pentru a putea să avem şi în Parlament o majoritate prin care România să poată să înceapă să facă aceste reforme care, din păcate, deocamdată sunt posibile doar prin angajări de răspundere.”



    Îndepărtat de la guvernare, în luna octombrie, prin moţiune de cenzură, PSD, care are cei mai mulţi parlamentari, respinge ideea anticipatelor şi atrage atenţia că va face toate demersurile constituţionale pentru a se opune unei eventuale decizii în acest sens a liberalilor. Deputatul PSD, Daniel Suciu: “Nu este decât o perdea de fum care să acopere că, de două luni de zile, dau din colţ în colţ, nu găsesc soluţii pentru un lucru elementar şi anume, mărirea alocaţiilor pentru copii. De asemenea, un milion de români nu au, de la 1 septembrie, mărită pensia minimă, cadrele didactice sunt ping-pong între un ministru care spune un lucru şi un premier care spune alt lucru.”



    Împotriva alegerilor anticipate sunt şi cei de la ALDE, foştii parteneri juniori ai PSD la guvernare, care invocă instabilitatea politică pe care un astfel de scrutin ar genera-o. ProRomânia, desprins din PSD, nu se opune, dar nici nu doreşte să ajute în vreun fel, iar PMP, de centru-dreapta, pune condiţii, aşa că, una peste alta, misiunea liberalilor pare destul de dificilă. Pentru ei, anticipatele sunt necesare, pentru a profita politic de avantajul conferit de victoriile la europarlamentare şi prezidenţiale.



    În schimb, organizarea parlamentarelor la termen, în toamnă, i-ar oferi PSD un răstimp preţios în care guvernarea PNL s-ar eroda, iar el ar putea recupera din procentele – nu puţine – pierdute în urma scrutinelor de anul trecut.

  • Discuţii privind alegerile parlamentare anticipate

    Discuţii privind alegerile parlamentare anticipate

    În 3
    decenii de democraţie postcomunistă, România a traversat numeroase crize
    politice şi guvernamentale, însă niciuna dintre ele nu a fost rezolvată prin
    alegeri anticipate, deoarece procesul este complicat şi cere timp. Totuşi, în
    prezent, se discută mai mult ca oricând despre un asemenea scenariu, în
    condiţiile în care cabinetul liberal minoritar instalat în luna noiembrie nu-şi
    poate promova iniţiativele într-un legislativ dominat, încă, de
    social-democraţi. Cabinetul Ludovic Orban a trecut câteva legi prin asumarea
    răspunderii în Parlament, inclusiv – o premieră absolută – bugetul pe 2020.
    Deşi legală, procedura este discutabilă, pentru că elimină posibilitatea
    dezbaterii proiectelor de lege vizate.

    După 3 ani de coabitare cu guvernul PSD
    şi majoritatea de stânga, transformată, de la început, în război politic şi
    instituţional deschis, preşedintele Klaus Iohannis, are, în sfârşit, la început
    de nou mandat, un partener în executivul PNL, dar constată că puterile acestuia
    sunt limitate din cauza lipsei de sprijin. De aceea, a decis să se implice
    personal în promovarea unui scrutin parlamentar înainte de termen. Acesta este
    posibil în două scenarii: fie dacă actualul guvern este demis prin moţiune de
    cenzură, fie dacă premierul îşi dă demisia. În ambele situaţii este nevoie,
    apoi, potrivit Constituţiei, ca Parlamentul să respingă două propuneri
    consecutive privind un nou executiv, aşa că miza este realizarea unei
    majorităţi în legislativ care să respingă două cabinete.

    Klaus Iohannis are de
    gând să discute cu liderii politici acest subiect: Da, îmi doresc alegeri
    anticipate. Evident, moţiunea de cenzură este o variantă prin care se poate
    iniţializa acest proces, dar, tehnic, şi demisia este o metodă prin care se
    poate iniţializa acest demers. Aceste chestiuni le voi discuta şi cu premierul,
    şi cu alţii    . Premierul şi liderul PNL Ludovic Orban a repetat că alegerile
    anticipate pot fi declanşate doar dacă va fi conturată o majoritate în
    parlament favoribilă acestui demers. De partea sa, liderul interimar al PSD,
    Marcel Ciolacu, a afirmat că partidul său nu se teme de votul românilor,
    indiferent că va veni înainte sau la termen, în toamnă. Guvernul PNL este
    dezastruos, apreciază Ciolacu, iar PSD ia serios în calcul depunerea unei
    moţiuni de cenzură. O decizie va fi luată la reuniunea de săptămâna viitoare a conducerii.

    Marcel Ciolacu: Este un fapt cerut de membrii de partid, de societate. E un lucru
    evident, nu poţi să conduci o ţară prin asumări şi să eviţi Parlamentul sau să
    încerci să rămâi în logica electorală şi să astupi greşelile de la guvernare
    prin lozinci.     Observatorii politici nu se lasă, însă, convinşi, de retorica
    liderului PSD, care încearcă, probabil, să-şi construiască o platformă pentru
    viitoarele alegeri interne din partid. Social-democraţii nu şi-au revenit din
    şocurile electorale din 2019, când au pierdut europarlamentarele şi au fost
    umiliţi la prezidenţiale. Un recent sondaj IMAS arată că un scrutin legislativ
    ar fi câştigat, acum, detaşat, de PNL, cu 45%, în timp ce PSD ar obţine sub 20
    de procente.

  • Jurnal românesc – 10.01.2020

    Jurnal românesc – 10.01.2020

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a afirmat că îşi doreşte organizarea de alegeri parlamentare
    anticipate şi că se va implica pentru a promova acest proiect. Este
    evident că pentru a ajunge la anticipate (…) este nevoie ca Guvernul să fie
    demis sau să se retragă şi după aceea este nevoie de două încercări nereuşite
    de formare a unui nou guvern    , a precizat Iohannis. Preşedintele s-a
    declarat totodată mulţumit de activitatea Guvernului şi de felul în care
    Ludovic Orban îşi face treaba ca premier. Cred că Ludovic Orban
    este în acest moment cea mai bună soluţie de premier, fie premier plin, fie
    premier interimar,     a mai spus Iohannis. La rândul său, Ludovic Orban a
    declarat că a fost alcătuită o echipă care va explora, împreună cu partenerii
    politici din Parlament, posibilitatea organizării alegerilor anticipate şi că,
    atunci când vor fi întrunite condiţiile, vor fi iniţiate procedurile în acest
    sens. Şeful executivului a explicat că PNL susţine organizarea alegerilor
    anticipate pentru că, la ora actuală, Parlamentul nu mai oglindeşte fidel
    opţiunile populaţiei.




    România respectă
    toate condiţiile pentru aderarea la Spaţiul Schengen, a declarat premierul
    Ludovic Orban după întâlnirea de la Bruxelles cu preşedintele Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen. Prim-ministrul român a afirmat că, deşi atât la
    nivelul Comisiei Europene cât şi la nivelul Parlamentului European există o
    susţinere pentru aderarea ţării noastre la spaţiul european de liberă
    circulaţie, sunt şi atitudini de nesusţinere care necesită muncă de
    convingere. Mai trebuie să întreprindem demersuri pentru a obţine un
    consens la nivelul Consiliului European. Sunt încă atitudini de nesusţinere
    (…) care sunt convins că se vor modifica în favoarea României într-un orizont
    de timp rezonabil, a spus Orban. El s-a întâlnit şi cu secretarul general
    al NATO, Jens Stoltenberg, cu care abordat recentele evoluţii din Orientul
    Mijlociu. Şeful guvernului a afirmat că dacă Organizaţia Tratatului
    Atlanticului de Nord va considera că o implicare mai intensă împotriva
    terorismului e importantă, România va participa. Ludovic Orban s-a aflat timp
    de trei zile la Bruxelles, unde a avut
    întrevederi cu mai mulţi lideri europeni.




    Cinci formațiuni
    politice din Republica Moldova au constituit Mișcărea Politică
    Unirea, transmite Radio Chişinău. Reprezentanții Partidului Democrația Acasă, Partidului
    Liberal, Partidului Național Liberal, Partidului Popular Românesc și Uniunii
    Salvați Basarabia au emis un anunț în care menționează că săptămâna viitoare
    urmează a fi formalizat proiectul politic. Chemăm în continuare toate
    celelalte formațiuni politice să manifeste deschidere pentru consolidarea și
    unificarea curentului politic unionist, în vederea reîntregirii neamului
    românesc, precizează aceştia în anunț. Partidele semnatare pledează
    pentru înființarea unei mișcări unioniste, a unui bloc politic ce va activa
    permanent, din momentul formării și până la realizarea unirii cu România, şi
    care să devină astfel un continuator firesc al Mișcării de Eliberare Națională.
    Potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie realizat de IMAS în septembrie
    2019, 30% dintre cetăţenii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România,
    iar 60% s-ar împotrivi.




    Ziua
    Culturii Naționale va fi marcată de Institutul Român de Cultură și
    Cercetare Umanistică de la Veneţia, pe 15 ianuarie, printr-o evocare a figurii
    poeţilor Mihai Eminescu și Grigore Vieru și a lucrării Enigma
    Otiliei de George Călinescu. Scriitorul și criticul de artă Grigore
    Arbore va face o scurtă încadrare a operei lui Eminescu în contextul
    realizărilor literaturii europene din a doua jumătate a secolului al 19-lea şi
    va recita din cele mai cunoscute poezii eminesciene. Poetul și criticul italian
    Enzo Santese va evoca figura lui Grigore Vieru, care s-a bucurat de o
    popularitate extraordinară în rândurile populației de origine și limbă maternă
    română din Republica Moldova, iar profesorul Bruno Mazzoni, fost decan al
    Facultății de Limbi Străine a Universității din Pisa, şi traducătorul Alessio
    Colarizi Graziani, fost înalt funcționar al Senatului Italiei, vor discuta
    despre opera polivalentă a lui George Călinescu. Manifestarea va avea loc în
    Sala de Conferințe a Institutului Român de la Veneţia.










    Asociaţia de
    Promovare Socială MAYA E.T.S. organizează la Milano, pe 11 ianuarie, conferința
    Drepturile fundamentale ale muncitorilor și accidentele la locul de
    muncă. Evenimentul va avea loc în Sala Consiliară a Primăriei din Milano
    și urmărește să le prezinte muncitorilor români atât drepturile fundamentale,
    cât și obligațiile pe care le au. Experţi în domeniu vor discuta despre dreptul
    la o încadrare echitabilă, despre contractul individual de muncă şi cel
    colectiv, despre orele suplimentare, munca prestată noaptea și în zilele de
    sărbătoare, indemnizația de boală, drepturile sindicale, siguranța la locul de
    muncă, accidentele la locul de muncă, despre regimul sancțiunilor şi al
    concedierilor. Organizatorul menţionează că evenimentul va fi primul dintr-o
    serie de șase conferințe cu tema Integrarea cetățenilor români -
    muncitori și antreprenori – prin intermediul cunoașterii drepturilor și
    îndatoririlor.

  • 2020, an electoral

    2020, an electoral

    Alegerile europarlamentare din luna mai a anului trecut au confirmat declinul accentuat al PSD, încă la guvernare la acea vreme, care a cedat atunci fotoliul de lider politic PNL. Sub povara propriilor erori, social-democraţii s-au prăbuşit de la 45 de procente câte adunaseră la legislativele din 2016, la mai puţin de 23%. La o zi după eşecul electoral, PSD şi-a pierdut liderul maxim, pe Liviu Dragnea, condamnat la închisoare pentru corupţie şi considerat principalul vinovat de deraierea partidului. Înlocuitoarea sa, Viorica Dăncilă, premier încă din ianuarie 2018, va intra în cartea neagră a istoriei Stângii postcomuniste drept candidatul social-democrat care a strâns cele mai puţine voturi la un scrutin prezidenţial.



    În noiembrie, preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, a obţinut un nou mandat cu aproape 66 de procente. Anterior, liberalii mai repurtaseră un succes, anume preluarea guvernării după demiterea cabinetului Dăncilă, astfel că victoria lui Iohannis, altminteri previzibilă, a oficializat începutul dominaţiei politice a PNL. Totuşi, în Parlament, PSD deţine, încă, o majoritate relativă, ceea ce a obligat guvernul liberal Ludovic Orban să recurgă la procedura – discutabilă dar legală – a asumării răspunderii, inclusiv pentru legea bugetului.



    Liberalilor le va fi tot mai greu să guverneze în absenţa unei majorităţi clare, iar aceasta nu poate fi obţinută decât prin alegeri. Este ceea ce ar urma să regleze anul electoral 2020. Mai mult ca niciodată, se vorbeşte despre anticipate, dezirabile din perspectiva PNL şi mai puţin, chiar deloc, din cea a PSD. În cazul unui scrutin înainte de termen, PNL ar evita uzura majoră ce intervine după un an de guvernare, iar PSD nu ar avea un răgaz suficient să-şi refacă forţele după loviturile încasate în 2019.



    Mecanismul anticipatelor este, din punct de vedere constituţional, complicat şi anevoios. Iată motivul pentru care nimeni nu pare a crede, cu adevărat, într-un astfel de scenariu. Este şi cazul comentatorului politic Alexandru Lăzescu: E foarte greu de crezut că vom ajunge acolo. Sigur că în acest moment PNL ar obţine un scor mult mai bun decât îl va obţine pe cel de la sfârşitul anului, dacă sunt alegeri la termen, dar e complicat. Deci, cred că e mai mult o discuţie menită să ţină trează cumva această chestiune, dar nu, nu mi se pare rezonabil să credem că se va întâmpla asta”.



    Undeva la jumătatea anului, în România se vor organiza şi alegeri locale, cu o miză importantă, de asemenea. În prezent, primarii sunt aleşi într-un singur tur de scrutin, ceea ce ridică probleme serioase de reprezentativitate pentru edili. Partidele mari, în primul rând PSD, dar şi PNL, sunt avantajate de acest sistem, însă formaţiunile de rang secund, în frunte cu USR, îl vor schimbat pentru a-şi creşte şansele.



    Liberalii susţin că doresc acelaşi lucru, însă sunt suspectaţi că eventuala conservare a actualei legislaţii nu i-ar deranja prea mult, pentru că le-ar permite victorii facile în oraşele mari, în special din Transilvania, pe care le controlează politic. Miza uriaşă o reprezintă, ca de fiecare dată, Bucureştiul. Cândva fief solid al Dreptei, capitala este condusă, acum, de primari social-democraţi.

  • Retrospectiva săptămânii 06.10 – 12.10.2019

    Retrospectiva săptămânii 06.10 – 12.10.2019

    Guvernul Dăncilă demis prin moţiune de cenzură


    Săptămâna care se încheie stă sub semnul căderii Guvernului social-democrat condus de Viorica Dăncilă ce funcţiona, încă din luna august, în minoritate, după ce partenerul junior ALDE, printr-un gest care a luat prin surprindere, a decis să treacă din barca Puterii în cea a Opoziţiei. Joi, Parlamentul bicameral de la Bucureşti a adoptat moţiunea de cenzură ‘Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!’ iniţiată de Partidul Naţional Liberal şi îmbrăţişată de un spectru larg de formaţiuni, grupuri politice, independenţi şi chiar de câţiva reprezentanţi ai PSD din Legislativ. Au votat în favoarea moţiunii 238 de parlamentari: pentru ca ea să fie adoptată şi Guvernul demis era nevoie de 233 de voturi favorabile. ‘Toţi contra unu’ – astfel s-ar putea rezuma demersul parlamentarilor ce îşi făcuseră un deziderat din demiterea Executivului Dăncilă cel puţin după alegerile europarlamentare din 26 mai, dar şi în perspectiva scrutinului prezidenţial de peste exact o lună. Or, joi, în Parlament, semnatarii moţiunii au calificat echipa executivă a Vioricăi Dăncilă drept cea mai nocivă din ultimii 30 de ani şi au promis că, după demiterea acesteia, vor adopta, în antiteză, un program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltarea şi modernizarea României şi către prosperitatea reală a fiecărui cetăţean.

    Cristian Seidler, parlamentar al USR, a dat citire moţiunii: Această moţiune de cenzură porneşte de la o realitate incontestabilă: Guvernul nu mai are majoritate parlamentară şi nu mai are legitimitatea politică pentru a guverna ţara. În orice democraţie funcţională, atunci când Guvernul nu mai are susţinerea Parlamentului, primul ministru îşi dă demisia, fără să mai aştepte depunerea unei moţiuni de cenzură. Cel mai firesc ar fi fost ca Guvernul Dăncilă să plece imediat după votul din 26 mai, atunci când românii au dat cea mai gravă lecţie acestui Guvern care a acţionat împotriva intereselor generale ale ţării, împotriva românilor.

    În replică, apărându-şi programul de guvernare, premierul Dăncilă a acuzat Opoziţia că nu are soluţii alternative: Voi nu vă luptaţi pentru un proiect, pentru o viziune sau pentru bunăstare. Voi nu vă luptaţi să faceţi bine oamenilor, să aduceţi vreo formă de progres în viaţa de zi cu zi a fiecăruia. Voi luptaţi împotriva Partidului Social Democrat, luptaţi unii cu alţii, luptaţi cu interesul ţării şi al românilor. V-aţi aliat oamenii noi cu zero experienţă politică şi zero performanţă guvernamentală, care nu-şi pot manageria nici propriul partid, şi oamenii cu experienţă, dezertorii din guvern şi cei care au adâncit românii în sărăcie în perioada 2010-2012. Asta e o alianţă de conjunctură care astăzi vrea să dea jos Guvernul, o adunătură de interese şi amatorism. Cum puteţi tocmai voi să vă asumaţi reconstrucţia României, când nu ştiţi ce oferiţi românilor mâine sau peste o săptămână? Ce plan aveţi? Cum faceţi? Viorica Dăncilă a făcut apel către preşedintele de dreapta al ţării, Klaus Iohannis, pe care îl consideră artizanul actualului haos politic, să numească rapid un guvern capabil, dacă are de unde.





    Discuţii pentru formarea unui nou Guvern

    Imediat după demiterea Guvernului PSD, şeful statului, Klaus Iohannis, a chemat, vineri, partidele parlamentare la consultări, pentru că – a spus el – România are nevoie urgentă de un Guvern. În viziunea preşedintelui, care a calificat Guvernul demis al PSD drept eşuat şi derutat, alegerile anticipate sunt cea mai bună soluţie pentru rezolvarea situaţiei politice actuale.

    Klaus Iohannis: Voi asculta opţiunile partidelor şi voi propune o soluţie de Executiv cu un mandat foarte clar, care să asigure o guvernare responsabilă şi eficientă până la următoarele alegeri parlamentare, indiferent când se vor desfăşura acestea. Cea mai bună soluţie pentru redarea legitimităţii Parlamentului este, evident, întoarcerea cât mai rapidă la votul cetăţenilor, adică alegeri anticipate. Aceasta, însă, nu se poate face decât dacă există un consens al formaţiunilor parlamentare actuale.

    Doar că părerile partidelor politice care au pus umărul la dărâmarea Executivului Dăncilă au fost împărţite. PNL, ProRomânia şi USR au susţinut anticipatele. Totuşi, dacă nu este posibil, liberalii s-au declarat pregătiţi să îşi asume guvernarea, preşedintele formaţiunii Ludovic Orban autopropunându-se premier. UDMR a avut, ca primă opţiune, formarea unui guvern în jurul unui premier al Uniunii, a doua fiind desemnarea unui independent. PMP s-a arătat neîncrezător în organizarea de anticipate şi i-a propus lui Klaus Iohannis să ia în calcul numirea unui prim-ministru din partea sa. Nu în ultimul rând, ALDE a precizat că nu intenţionează să facă parte dintr-o formulă de guvernare viitoare, dar că va sprijini un nou Executiv ce ar trebui să fie asumat de PNL, care să dea şi premierul. În consecinţă, sintetizând părerile, şeful ţării a anunţat că este nevoie urgentă de un nou guvern politic de tranziţie, alcătuit de PNL sau în jurul PNL. Consultările vor continua la începutul săptămânii viitoare, când va fi desemnat un premier.





    Presa străină despre situaţia politică din România


    Evoluţiile de pe scena politică de la Bucureşti au fost consemnate şi analizate inclusiv de presa internaţională. Opoziţia a acuzat Guvernul Dăncilă de proasta gestionare a economiei, deteriorarea siguranţei publice şi încercarea de a aduce sistemul judiciar sub controlul guvernamental – scrie The New York Times. Francezii de la Le Figaro apreciază că răsturnarea Guvernului deschide calea spre negocieri pentru formarea unei noi majorităţi, cu o lună înaintea alegerilor prezidenţiale. Preşedintele Klaus Iohannis urmează să nominalizeze un alt premier, care va trebui să obţină susţinerea Parlamentului – detaliză agenţia de presă spaniolă EFE. În ceea ce priveşte opţiunea alegerilor anticipate, cu care România nu s-a confruntat niciodată, Bloomberg opinează că este improbabilă. Şi tot Bloomberg prezice şi că este puţin probabil ca tulburările politice ce au caracterizat peisajul politic al României să dispară prea curând. Pentru mulţi români, actuala confruntare între forţele politice este încă un semn că politicienii nu sunt în contact cu societatea românească – punctează, în fine, Euronews.

  • România după moţiunea de cenzură

    România după moţiunea de cenzură

    După
    înlăturarea cabinetului Viorica Dăncilă prin moţiune de cenzură, preşedintele
    Klaus Iohannis a chemat partidele parlamentare la consultări, pledând pentru o
    soluţie de executiv cu mandat foarte clar, care să asigure o guvernare
    responsabilă şi eficientă până la următoarele alegeri parlamentare, indiferent
    când se vor desfăşura acestea. În ceea ce priveşte stabilitatea politică de
    care România are nevoie, şeful statului a precizat că susţine varianta
    alegerilor anticipate: Cea mai
    bună soluţie pentru redarea legitimităţii Parlamentului este, evident,
    întoarcerea cât mai rapidă la votul cetăţenilor, adică alegeri anticipate.
    Aceasta, însă, nu se poate face decât dacă există un consens al formaţiunilor
    parlamentare actuale.

    În rândul partidelor, scenariile variază, mergând de
    la varianta anticipatelor, agreată de liderii USR-PLUS şi PNL, până la
    susţinerea unui guvern minoritar prin protocoale de colaborare, de exemplu. Conform
    Constituţiei, candidatul desemnat are la dispoziţie 10 zile pentru a-şi forma
    cabinetul şi pentru a alcătui programul de guvernare, cu care să vină în
    legislativ pentru un vot de încredere. Nu doar fragmentarea forţelor politice
    din Parlament, dar şi limitările impuse de Constituţie sporesc gradul de
    incertitudine, a explicat pentru Radio România, fostul preşedinte al Curţii
    Constituţionale, Augustin Zegrean, amintind – căderea guvernului intervine
    într-un moment politic complicat, în ajunul campaniei electorale pentru
    alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie Dacă vor să forţeze alegeri anticipate, atunci va trebui să trecem de
    Anul Nou, pentru că anul acesta preşedintele actual nu poate să dizolve
    Parlamentul, pentru că este în ultimele şase luni de mandat. Mandatul se
    finalizează în 21 decembrie. Este greu de crezut că de Crăciun va veni un alt
    preşedinte şi primul lucru pe care îl va face, va dizolva Parlamentul. Deci,
    undeva prin primăvară, dacă se merge spre alegeri anticipate atunci ne ducem
    aşa până la primăvară. Dacă va fi să facă guvern, o să-l facă şi săptămâna
    viitoare. Nu-i nicio problemă.

    Şi presa
    internaţională analizează situaţia de pe scena politică de la Bucureşti. Moţiunea
    a fost susţinută de 238 de deputaţi, în vreme ce erau necesare numai 233 de
    voturi pentru a îndepărta de la putere stânga populistă, acuzată de subminarea
    imaginii României pe scena europeană cu retorica sa eurosceptică, scrie La
    Libre Belgique. Opoziţia a acuzat guvernul Dăncilă de proasta gestionare a
    economiei, deteriorarea siguranţei publice şi de încercarea de a aduce sistemul
    judiciar sub controlul guvernamental, adaugă The New York Times. În ceea ce
    priveşte opţiunea alegerilor anticipate, cu care România nu s-a confruntat
    niciodată, Bloomberg opinează că este improbabilă, dat fiind scrutinul
    prezidenţial de luna viitoare.Pentru
    mulţi români, această ultimă confruntare între forţele politice ale ţării este
    încă un semn că politicienii nu sunt în contact cu societatea românească, în
    care educaţia şi asistenţa medicală, de exemplu, sunt în haos, scrie Euronews,
    în timp ce L’Express avertizează că aceste turbulenţe politice survin pe fondul
    unor indicatori economici neliniştitori, iar orice nou guvern va trebui să facă
    reduceri nepopulare pentru a echilibra bugetul ţării.

  • Moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă

    Moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă

    A
    trecut mai bine de o lună de când ALDE a rupt coaliţia de guvernare cu PSD, iar
    partidele de opoziţie şi-au materializat abia acum ameninţarea că vor depune o
    moţiune de cenzură împotriva cabinetului condus de liderul social-democrat
    Viorica Dăncilă.


    Liberalii, iniţiatori ai documentului intitulat Ca
    să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!    , au obţinut 237 de semnături, cu 4 mai multe decât necesarul de voturi
    pentru ca executivul să fie demis. Au semnat moţiunea parlamentari din întreg
    spectrul politic – PNL, USR, PRO România, PMP şi ALDE. Se regăsesc pe listă reprezentanţi
    ai minorităţilor naţionale, care îndeobşte se poziţionează alături de guvern,
    şi chiar reprezentanţi ai PSD.


    Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a explicat de
    ce acest cabinet trebuie să plece: Nu mai avem în momentul de faţă, în mod
    real, un guvern, ci este o rămăşiţă de guvern care nu are capacitatea,
    autoritatea şi competenţa de a rezolva gravele provocări cu care se confruntă
    România    .


    De partea lor, social-democraţii se declară încrezători că moţiunea
    de cenzură va pica în Parlament, deoarece nu ar propune un program de guvernare
    şi un premier, şi spun că sunt mobilizaţi
    să oprească demersul opoziţiei. Viorica Dăncilă a lansat un avertisment
    parlamentarilor proprii care vor defecta pentru a trece în tabăra adversă: Cei
    care vor vota moţiunea de cenzură înseamnă că trădează Partidul Social
    Democrat, trădează speranţa primarilor care vor să-şi implementeze proiectele,
    trădează stabilitatea acestei ţări şi eu cred că acest lucru nu poate fi trecut
    cu vederea.


    Este un moment delicat pentru guvernul minoritar PSD, care
    a rezistat după plecarea liberalilor-democraţilor numai din cauza ezitărilor
    partidelor de opoziţie. PNL s-a străduit să adune atât de multe semnături
    pentru că eşuase în tentativele precedente de dărâmare a guvernului, bazându-se
    pe onorabilitatea unor parlamentari care au promis că vor vota pro-moţiune dar
    nu au făcut-o. Surprize pot apărea şi acum, dar, potrivit comentatorilor
    politici, nu există un moment mai propice pentru demiterea cabinetului Dăncilă.
    Ce se va întâmpla în acest scenariu nimeni nu poate anticipa.


    Lucrurile sunt
    complicate şi de apropiatele alegeri prezidenţiale, prevăzute pe 10 si 24
    noiembrie. Varianta anticipatelor este susţinută de principalele forţe ale
    opoziţiei, PNL şi USR, care spun că vor să preia guvernarea cu mandat oferit de
    votul popular. Însă, în cele 3 decenii de democraţie postcomunistă, nu au
    existat, în România, alegeri legislative înainte de termen. Ele sunt prevăzute
    în toamna anului viitor. Există şi varianta unui guvern de tehnocraţi susţinut
    politic. Precedentul a fost creat în toamna lui 2015, tot cu un an înainte de
    legislativele la termen, când executivul condus atunci de Victor Ponta,
    aparţinând de asemenea PSD, a cedat locul cabinetului Dacian Cioloş.

  • Jurnal românesc – 27.07.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 27.07.2016 UPDATE

    În România, nu sunt motive pentru ridicarea nivelului de alertă de securitate, a declarat şeful statului, Klaus Iohannis, după şedinţa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. La rându-i, Serviciul Român de Informaţii a precizat că nivelul actual, de albastru “precaut”, înseamnă că datele disponibile şi evenimentele recente indică un risc scăzut de producere a unui atentat terorist. Punctele de vedere au fost exprimate pe fondul recentelor atacuri din Germania şi Franţa.



    Guvernul de la Bucureşti va lansa în dezbatere publică, până la mijlocul lunii august, un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea prevederilor votului prin corespondenta, introdus pentru românii din străinătate, a anunţat premierul Dacian Cioloş. Anterior, Partidul Naţional Liberal a solicitat Executivului să adopte măsuri de facilitare a votului în străinătate. Liberalii vor ca numărul de secţii de votare să fie cel puţin egal cu cel de la turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2014, iar cererile de înscriere din partea românilor din străinătate care vor să se înfiinţeze o secţie de votare sau să voteze prin corespondenţă să poată fi transmise prin poşta electronică. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, până pe 25 iulie au fost validate peste 3.600 de cereri de înscriere în Registrul electoral, depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.



    Copreşedinţii ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu şi Daniel Constantin, propun organizarea de alegeri anticipate, pentru că ambele variante oferite de Executiv pentru parlamentare, 4 sau 11 decembrie, ar fi nepotrivite. Cei doi consideră că sărbătorile de la începutul lunii decembrie şi posibila vreme rea pot duce la o participare redusă la vot. ALDE propune ca legislativele să fie organizate în octombrie sau noiembrie.



    România va deţine preşedinţia semestrială a UE în perioada ianuarie – iunie 2019, cu şase luni mai devreme decât fusese programat iniţial. Consiliul UE a decis ca întreg programul să fie devansat cu jumătate de an, după ce, din cauza Brexitului, Londra a renunţat la preşedinţia pe care trebuia să o preia în iulie anul viitor. Premierul britanic, Theresa May, a spus că Guvernul de la Londra va fi ocupat, în acea perioadă, cu negocierea termenilor pe baza cărora Regatul va părăsi blocul comunitar. Astfel, se va sări peste Marea Britanie şi în locul său va urma Estonia. Pentru prima oară, în ordinea preşedinţiilor prin rotaţie a fost introdusă şi Croaţia, care a aderat la UE în 2013.



    Ministerul Finanţelor Publice şi Departamentul Românilor de Pretutindeni au lansat un ghid online interactiv, care oferă informaţii legate de plata şi declararea taxelor si impozitelor. În afara obligaţiilor fiscale, au fost trecute detalii despre situaţiile în care se plătesc contribuţiile pentru asigurările sociale şi de sănătate. De asemenea, sunt aduse clarificări şi pentru cazurile în care cetăţenii români şi-au păstrat sau nu reşedinţa fiscală în ţară. Ghidul este un pas important pentru îmbunătăţirea relaţiei stat-contribuabil, a apreciat ministrul de Finanţe, Anca Dragu. Ghidul online interactiv poate fi consultat pe site-urile si pe paginile de Facebook ale Ministerului Finanţelor Publice şi Departamentului Românilor de Pretutindeni.

  • Republica Moldova, criză politică prelungită

    Republica Moldova, criză politică prelungită

    Parlamentul Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) nu a reuşit să valideze componenţa şi programul noului Guvern, elaborat de candidatul propus la funcţia de premier, omul de afaceri, Ion Sturza. Motivul îl constituie lipsa de cvorum: doar 47 din totalul de 101 deputaţi au fost prezenţi în sală. Două fracţiuni ale parlamentului unicameral anunţaseră ca refuză să participe la şedinţa pentru validarea programului şi a componenţei noului Guvern. Acestea sunt Partidul Socialiştilor, care are cea mai mare fracţiune parlamentară şi Partidul Comuniştilor (ambele, de opozitie, pro-moscovite).



    Deputaţii liberali şi cei democraţi au declarat că eşecul alegerii noului cabinet de miniştri a fost unul previzibil şi că, oricum, nu l-ar fi votat pe Ion Sturza în funcţia de prim-ministru. Liderii acestor partide, componente ale fostei Alianţe pentru Integrare Europeană, au anunţat noi negocieri şi formarea unei majorităţi parlamentare, până pe 11 ianuarie, când speră să propună preşedintelui Nicolae Timofti un candidat la funcţia de premier. Noul candidat, dar ultimul din această serie, va avea la dispoziţie 15 zile pentru formarea guvernului. Preşedintele Timofti va fi obligat să dizolve Parlamentul şi să anunţe alegeri anticipate, dacă deputaţii nu vor acorda vot de încredere Guvernului, până la 29 ianuarie.



    Susţinut doar de Partidul Liberal-Democrat şi de Partidul Popular European, Ion Sturza şi-a recunoscut, luni, eşecul şi a afirmat că se va implica în construirea unui nou proiect politic pentru salvarea Republicii Moldova. El şi-a arătat disponibilitatea de a participa la viitoarele alegeri anticipate, pe care le consideră inevitabile.



    Şi analiştii politici înclină să creadă că Republica Moldova se îndreaptă către alegeri anticipate. Ei constată, în acelaşi timp, degradarea tot mai accentuată a climatului politic intern şi întrevad o nouă schimbare a orientării Chişinăului, de la Vest către Est. Comentatorul Fundaţiei Jamestown şi Eurasia Daily Monitor Vladimir Socor afirmă chiar că în Republica Moldova democraţia şi statul au eşuat, în condiţiile în care s-au prăbuşit sistemele instituţionale”, iar magnetismul Uniunii Europene este tot mai scăzut”. În viziunea sa, Moldova e în situaţia de haos şi de neînţelegere a noţiunii de interes naţional”, iar dezmăţul partidelor politice” constituie cauza fundamentală pentru acest fapt.

  • Tragedie şi schimbare

    Tragedie şi schimbare

    La
    Bucureşti, disperarea, durerea şi groaza s-au transformat în furie. Iar furia
    antrenează schimbări pe care foarte mulţi şi le doreau, dar puţini îndrăzneau
    să le creadă posibile. După incendiul de vinerea trecută, din clubul de noapte,
    în care peste 30 de oameni au murit şi aproape 150 au fost răniţi, românii au
    respectat exemplar cele trei zile de doliu naţional.

    De marţi, însă, ţara a
    coborât în stradă, iar Puterea s-a cutremurat. Spontane, convocate pe reţelele
    de socializare, fără lideri consacraţi, fără să aştepte autorizaţii de la
    administraţie, marşurile de protest au adunat, seară de seară, zeci de mii de
    oameni, atât în Capitală, cât şi în marile oraşe din provincie. Tineri cei mai
    mulţi, manifestanţii au exprimat zgomotos, tăios, sarcastic, dar non-violent,
    revolta cetăţenilor faţă de o clasă politică pe care o percep cinică,
    incapabilă şi coruptă. Corupţia ucide! – acesta e leit-motivul scandărilor care
    pun sub acuzare, deopotrivă, administraţia centrală şi locală.

    Miercuri,
    premierul social-democrat Victor Ponta, urmărit penal, încă din vară, pentru
    fapte de corupţie, şi întregul său Cabinet tripartit şi-au depus mandatele. Tot
    miercuri, a demisionat şi edilul local Cristian Popescu-Piedone, a cărui
    primărie de sector a eliberat avizele de funcţionare pentru clubul groazei.

    De
    joi, reprezentanţii partidelor parlamentare se perindă la Preşedinţie, pentru
    consultări cu şeful statului, Klaus Iohannis, privind desemnarea unui nou
    prim-ministru. Descumpăniţi de vehemenţa străzii, politicienii n-au făcut,
    deocamdată, propuneri nominale, fiindcă şefia Guvernului e, în acest moment, un
    cartof fierbinte pentru oricare dintre ei. Interimatul şi l-a asumat ministrul
    Educaţiei, Sorin Câmpeanu, dar nimeni nu crede în longevitatea lui în funcţie.
    Numărul unu în coaliţia guvernamentală, PSD, pledează pentru menţinerea
    formulei tripartite, alături de UNPR şi ALDE, fiindcă, spun social-democraţii,
    e nevoie de instalarea cât mai rapidă a unui Executiv care să pregătească
    bugetul de stat pentru anul viitor şi să administreze ţara peste iarnă.

    Din
    opoziţie, PNL şi UDMR cer dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri
    anticipate, care să reseteze jocul politic şi să-i relegitimeze pe deputaţi şi
    senatori.

    Ideea anticipatelor e mai aproape de ce-şi doreşte strada. Ăsta e
    momentul/ Jos cu
    Parlamentul! sau Toate partidele/ Aceeaşi mizerie! – sunt doar două dintre
    scandările mulţimii, ale cărei exigenţe sporesc de la o zi la
    alta. Somaţii de demisie le-au fost adresate şi altor figuri publice: Avocatul
    Poporulului, Victor Ciorbea, Partriahul ortodox, Daniel, ori preşedintele
    Iohannis însuşi. Alţi protestatari diagnostichează în această criză însuşi
    falimentul Republicii şi cer restaurarea Monarhiei. Departe de a cânta pe o
    singură voce, strada exprimă, zilele acestea, mai toate tensiunile din
    societatea românească.

  • A doua zi de proteste masive după tragedia din Club Colectiv

    A doua zi de proteste masive după tragedia din Club Colectiv

    Peste 20.000 de persoane, conform Agerpres, peste 35.000 conform Realitatea TV, s-au adunat din nou, miercuri seară, în Bucureşti după demisiile premierului Victor Ponta, a Guvernului şi a primarului sectorului 4.



    A fost a doua zi de proteste după tragedia de la Club Colectiv. Protestatarii au cerut o schimbare reală şi adoptarea unor măsuri dure împotriva corupţiei. Dincolo de mesaje anticorupţie s-au scandat şi sloganuri pentru dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate.



    În afară de Bucureşti, zeci de mii de persoane au ieşit în stradă la Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Slatina, Buzău, Vaslui, Piatra Neamţ, Braşov, Sibiu, Bacău, Timişoara, Piteşti, Botoşani, Constanţa, Focşani, Petroşani, Galaţi, Oradea, Brăila, Tulcea, Târgovişte, Hunedoara. Unele surse TV estimează la 70.000 numărul protestatarilor din ţară. S-au înregistrat proteste, între altele, la Chişinău, Londra, Madrid şi Paris, anunţă televiziunile de ştiri.