Radio România Internațional

Tag: alegeri, europene

  • Alegerile europene, ținta campaniilor de dezinformare

    Alegerile europene, ținta campaniilor de dezinformare

    Interesul pentru alegerile europene depășește granițele blocului comunitar, dar sunt vizate și de ingerințe străine, în special din partea Rusiei, după cum afirmă chiar oficialii europeni.

     

    Despre pericolul dezinformării în pragul alegerilor europene a vorbit și vicepreşedinta Comisiei Europene Vera Jourova. „Potrivit Observatorului european al mass-mediei digitale (EDMO), înainte de alegeri, există trei ţări importante atacate în permanenţă de Rusia: este vorba despre Franţa, Germania şi Polonia”, a declarat oficialul european într-o conferință de presă, potrvit Agerpres care citează AFP.

     

    Atacurile care au ca scop dezinformarea în spațiul comunitar s-au întețit pe anume subiecte de larg interes, a adăugat Vera Jourova. Spre exemplu, Jocurile Olimpice și incidentele din Noua Caledonie au fost subiectele vizate în Franța, în timp ce problemele privind imigrația și securitatea au fost ținta manipulării informațiilor p teritoriul Germaniei.

     

    „Narațiuni conform căreia refugiații ucraineni devin o povară insuportabilă pentru societate” au fost răspândite în Polonia, „ferită mult timp” de dezinformare, a mai spus Jourova. Totodată, un atac cibernetic împotriva agenţiei de presă poloneze PAP desfășurat săptămâna trecută a propagat o știre falsă conform căreia 200.000 de polonezi ar urma să fie mobilizați  pentru a lupta în Ucraina.

     

    „Propaganda rusă se bazează pe o bună cunoaștere a sensibilităților fiecărei țări”, a adăugat comisarul european care a călătorit recent și în SUA unde s-a întâlnit cu conducerile marilor platforme digitale. Vera Jourova a cerut acestora să acorde maximum de atenție campaniilor de dezinformare și de ingerință din partea Rusiei „care pot părea, din California, o amenințare îndepărtată”.

     

    Comisia Europeană subliniază că instituțiile europene au un rol esențial în protejarea alegerilor europene din 6-9 iunie împotriva dezinformării și manipulării informațiilor care vizează democrația europeană.

     

    Pentru buna desfășurare a scrutinului european, mai multe entități precum Instituții, autorități, membri ai societății civile și verificatori ai veridicității informațiilor precum Observatorul european al mass-mediei digitale, Rețeaua europeană de standarde de verificare a veridicității informațiilor și EUvsDisinfo au detectat și expus în ultimele luni numeroase tentative de a deruta alegătorii cu informații manipulate.

    .

    De altfel, adaugă Executivul comunitar, instituțiile Uniunii au deja ani de luptă împotriva dezinformării și a încercărilor unor entități din afara granițelor de a manipula informațiile. Pentru aceasta există politici ce au scopul de a consolida democrația, să împiedice deturnarea platformelor online de către dezinformatori și să protejeze jurnaliștii și pluralismul mass-media.

    Totodată, prin verificarea informațiilor și prin educația privind mijloacele de informare, populația devine mai pregătită în fața dezinformării.

     

  • Câți români pot vota pentru alegerile europene

    Câți români pot vota pentru alegerile europene

     

     

    Cetățenii UE sunt așteptați la urne în următoarele zile pentru a alege viitorii eurodeputați. Scrutinul se desfășoară între 6 și 9 iunie în cele 27 de state membre, în funcție de ziua sau zilele stabilite de țară în parte. Cu această ocazie, Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) a publicat datele cu primire la numărul de persoane cu drept de vot în cele 27 de state membre.

     

    Peste un milion de tineri români votează pentru prima oară

     

    Astfel, România are 18,9 milioane de cetățeni cu drept de vot, a șasea țară din UE după acest criteriu. În fața țării noastre se situează Germania unde sunt așteptate la urne circa 65,1 milioane de persoane, urmată de Franța (50,7 milioane) și Italia (47,3 milioane).

    La polul opus, cel mai mic număr de persoane cu drept de vot se înregistrează în Malta (0,4 milioane), Luxemburg (0,5 milioane) și Cipru (0,7 milioane).

     

    Situația este aproape identică și în ceea ce privește persoanele care au împlinit vârsta legală pentru a-și exprima votul de la scrutinul european din 2019. Astfel, cei mai mulți tineri care pot vota pentru prima oară se află în Germania (5,1 milioane de persoane), Franța (4,5 milioane) și Italia (2,8 milioane).

     

    Cele mai puține noi persoane cu drept de vot sunt în Malta (26 000 de persoane), Cipru (59 000) și Estonia (70 000). România are peste 1,1 milioane de cetățeni care pot participa pentru prima oară la votul pentru Parlamentul European.

     

    Populația cu drept de vot în statele UE / Sursa: Eurostat
    Populația cu drept de vot în statele UE / Sursa: Eurostat

    Laureații Premiului Saharov cheamă europenii la vot

     

    Tot cu ocazia acestui scrutin electoral, Parlamentul European a lansat un clip în care laureați ai Premiului Saharov îi invită pe europeni să meargă la vot.

    „Ne pierdem libertatea în lume. Folosiți-vă votul pentru a apăra democrația, folosiți-vă vocea în locul celor care nu pot face acest lucru”, a declarat Oleksandra Matviciuc, laureată a Premiului Saharov în 2022, în mesajul video inclus în clipul din campania #FoloseșteȚiVotul.

    Matviciuc este președinta Centrului pentru libertăți civile, un ONG care ține evidența crimelor de război și crimelor împotriva umanității comise de armata rusă în Ucraina. Matviciuc este și laureată a Premiului Nobel pentru pace în 2022.

     

    „Dragi cetățeni europeni, în Europa aveți un dar prețios: puterea de a vă alege liderii și de a vă modela viitorul”, a spus Svetlana Tihanovskaia, una dintre laureatele Premiului Saharov în 2020 și lidera opoziției din Belarus.

     

    „Democrația este un sistem dificil de construit, dar și foarte ușor de pierdut”, adaugă Lorent Saleh, fost prizonier politic, laureat al Premiului Saharov în 2017, reprezentând opoziția democratică din Venezuela.

     

    Clipul îl include și pe Leonid Volkov, fost șef de cabinet al lui Alexei Navalnîi, laureat al Premiului Saharov în 2021. Opozantul lui Vladimir Putin a murit în închisoare în Rusia pe 16 februarie 2024.

     

  • Construirea Uniunii Europene a Sănătății

    Construirea Uniunii Europene a Sănătății

    UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, în prevenirea și gestionarea bolilor, reducerea surselor de pericol pentru sănătatea umană și coordonarea strategiilor sanitare între statele membre.

    Cu scopul de a îmbunătăți cooperarea între țările UE și de a face față mai bine viitoarelor pandemii și amenințări la adresa sănătății, Parlamentul European a majorat finanțarea pentru programul “EU4Health” pentru perioada 2021-27 de la 1,7 miliarde EUR la 5,1 miliarde EUR. În același timp, multe dintre răspunsurile Bruxellesului la provocările din sfera sănătății le găsim în proiectul Contruirii Uniunii Europene a Sănătății.

    Discutăm despre obiectivele și beneficiile acesteia, despre principalele provocări pe care le întâmpină în prezent UE în procesul de consolidare a cooperării în domeniul sănătății, despre ce face Parlamentul European pentru reducerea disparităților în domeniul sănătății între diferitele regiuni ale UE și despre rolul Uniunii Europene a Sănătății în acest sens cu eurodeputatul Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, responsabilul Parlamentului European de relația cu Agenția Europeană a Medicamentului.

     

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.

  • Societatea civilă şi priorităţile pre-electorale

    Societatea civilă şi priorităţile pre-electorale

    Între 6 şi 9 iunie 2024 au loc alegeri europarlamentare. Şi cum 200 de organizaţii, reprezentând 90 de milioane de cetăţeni sunt reunite în “casa societăţii civile europene”, adică la Comitetul Economic şi Social European, având sarcina să îmbunătăţească legislaţia europeană, Oliver Ropke, preşedintele CESE a evidenţiat în cadrul “Săptămânii Societăţii Civile”, eveniment organizat la Bruxelles în prima săptămână de martie, provocările perioadei:

    “Una dintre provocările cele mai mari ale noastre, dar şi una dintre şanse pentru Europa este apropierea alegerilor: ne aflăm cu trei luni înainte de alegeri şi suntem cu toţii conştienţi că este un moment crucial pentru Europa, au fost momente întunecate şi de criză, COVID, războiul împotriva Ucrainei, situaţia terifiantă din Gaza, dar în acelaşi timp, ca în toate momentele de criză, Europa a dovedit că se poate reforma. 

    Am vrut de asemenea să deschid acest Comitet către ţările ce se află pe lista de lărgire a UE şi să îi invit alături de noi, pentru că CESE a jucat întotdeauna un rol important în privirea extinderii UE. Toate ţările care îşi negociază aderarea au posibilitatea ca societatea civilă să monitorizeze procesul, să îl influenţeze, să acţioneze pentru cazul în care ceva ce merge în direcţia greşită. Aşa că dacă vorbim despre domnia legii, despre politici agricole sau despre politica de coeziune , toate acesta aspecte politice atât de legate de lărgirea UE, să beneficieze de părerea reprezentanţilor din ţările candidate.”

    O iniţiativă unică la nivel UE, dar care beneficiază de spijinul comisiei şi al Parlamentului European, după cum a precizat preşedintele CESE. Alte iniţiative prioritare ţin de crearea de locuinţe la preţuri accesibile pentru tineri, negocieri cu miniştri muncii, afacerilor sociale şi pentru politica de coeziune. Oliver Ropke, preşedinte CESE, a precizat:

    “Când vine vorba despre alegeri, acest Comitet este implicat în campania PE, nu în campania partidelor politice, ci în aceea de creştere a nivelului de paricipare la alegeri, a numărului de votanţi, să ne asigurăm că frânăm dezinformarea. Iar în acestă privinţă chiar am avut succes, pentru că am considerat-o una dintre cele mai acute preocupări în multe dintre ţări, dacă nu chiar în toate ţările mai mult sau mai puţin, unde se simte interferenţa rusă. În această privinţă suntem hotărâţi să luptăm alături de jurnalişti şi de alte organizaţii. 

    De asemenea, libertatea presei este la risc chiar şi în UE, Centrul European pentru liberatea presei a raportat peste 6 sute de incidente în care presa a fost ameninţată, cu  150 mai multe decât în 2022, iar aici CESE poate juca un rol important în susţinerea libertăţii presei. Şi organizaţiile societăţii civile sunt constant sub ameninţare şi în afara UE, dar şi în interior. 

    Avem 40% dintre organizaţiile societăţii civile care raportează că au condiţii foarte proaste de supravieţuire în ţările de origine, cu 10 % mai mult decât anul trecut, şi aici putem observa o înrăutăţire a situaţiei. Iar acesta este un motiv în plus pentru care cred că e nevoie să avem o voce mai puternică a societăţii civile, iar eu sunt pe deplin angajat în a da această voce societăţii civile.”

    Cei peste 700 de participanţi la Săptămâna Societăţii Civiel au conturat agenda pentru noua Comisie Europeană şi pentru noul Parlament European.

  • Priorităţile comunitare la lansarea preşedinţiei belgiene a Consiliului UE

    Priorităţile comunitare la lansarea preşedinţiei belgiene a Consiliului UE

    În prima
    jumătate a acestui an, Belgia deține a treisprezecea președinție a Consiliului
    Uniunii Europene, ale cărei priorități au făcut deja obiectul mai multor
    întâlniri între factorii de decizie ai UE, în vederea unei mai eficiente
    colaborări în atingerea lor.


    La lansarea
    preşedinţiei belgiene, Ursula von der Leyen, Preşedinta Comisiei Europene, şi-a
    exprimat încrederea în capacitatea Belgiei de a contribui la stabilitatea UE
    până la alegerile din iunie, precizând care sunt priorităţile perioadei:

    Daţi-mi voie să încep cu cele mai strategice dintre aceste priorităţi,
    respectiv susţinerea Ucrainei. Cu toţii am fost martorii brutalei agresiuni
    ruse asupra ţintelor civile din Ucraina şi după decizia istorică de a lansa
    negocieri extinse de aderare cu Ucraina, trebuie să avansăm înspre stabilizarea
    ajutorului financiar pe care îl acordăm acestei ţări.

    Comisia vine la Consiliul
    Europei cu soluţii operaţionale care să asigure un cadru asupra căruia putem
    toţi cădea de acord, în privinţa ajutorului pe care îl facilităm Ucrainei. Iar
    Belgia va avea apoi rolul cheie de a trece acordul politic şi facilităţile
    convenite prin Consiliu şi Parlament, în cel mai scurt timp. Facilităţile
    pentru Ucraina sunt centrul revizuirii bugetului multianual, dar aceasta nu
    este singura prioritate.

    Trebuie revizuit bugetul pe timpul preşedinţiei
    belgiene, ceea ce ne va acroda mijloacele implementării multora dintre
    priorităţile noastre politice, pe care le-am identificat şi asupra cărora
    acţionăm.

    Să luăm ca exemplu migraţia, cu recentul acord avem baza unor
    politici noi şi eficiente, iar acum este important să ducem aceste proiecte la
    bun sfârşit. Un alt exemplu este competitivitatea: iar eu abia aştept un acord
    între Parlament şi Consiliu în ceea ce priveşte propunerea noastră cu privire
    la Actul net zero al industriei. Şi asta ar face ca industria noastră să aibă
    un cadru de reglementări îmbunătăţit considerabil spre tranziţia verde şi
    digitală.


    Competitivitatea,
    IMM-urile și incluziunea socială se află în centrul programului Președinției
    belgiene. Dar competitivitatea înseamnă foarte multe lucruri a mai spus Ursula
    von der Leyen şi a adăugat:

    Avem nevoie, de asemenea, de reguli
    fiscale modernizate, care să stimuleze investiţii sustenabile la nivelul UE.
    Sunt încrezătoare că preşedinţia belgiană poate conduce către un acord cu
    Parlamentul până la încheierea mandatului. Avem, de asemenea, nevoie de un
    dialog social robust, în primul rând pentru că ideea de competitivitate pe
    termen lung se bazează în primul rând pe talentele europene, iar aici ne
    referim la oameni şi abilităţile lor.

    În al doilea rând, competitivitatea este
    o modalitate de a asigura prosperitatea tuturor. Aştept cu interes Summitul de
    la Val Duchesse, pentru a discuta despre viitorul muncii şi susţin obiectivul
    dvs de a semna o decalraţie interinstituţională referitoare la o Europă
    socială, cu focus pe o nouă orientare de implementare a stâlpului european al
    drepturilor omului.


  • Ce aşteptaţi de la viitoarele alegeri europene?

    Ce aşteptaţi de la viitoarele alegeri europene?

    Radio România, serviciul public, a câştigat un proiect editorial cofinanţat de Parlamentul European, de informare privind viitoarele alegeri europene din 6-9 iunie 2024, “YOU+EU 2024 and beyond”.



    În cadrul acestui proiect, Radio România realizează podcasturi, animaţii video şi infografice, 12 dezbateri în România, ca şi două dezbateri în limbila română şi engleză, la Bruxelles, pe teme europene.



    A doua dezbatere de la Bruxelles s-a desfăşurat pe 23 ianuarie 2024 la sediul Parlamentului European şi a avut tema “Ce aşteptaţi de la viitoarele alegeri europene? Cum pot fi determinaţi tinerii să meargă la vot?“.



    Ce


    Moderator a fost Bogdan Isopescu, corespondentul Radio România la Bruxelles, iar participanţii la dezbatere au fost eurodeputaţii Siegfried Mureşan, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Președintele Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Ramona Strugariu, REPER, Grupul Renew Europe, Vicepreședintă a Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Vincze Loránt, UDMR, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri constituționale, Nicolae Ştefănuţă, independent, Vicepreședinte al Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, şi Laurenţiu Plosceanu, Vicepreşedinte pentru Comunicare al Comitetului Economic şi Social European. Nu a mai putut participa, din motive de agendă, un reprezentant al Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor.



  • Comitetul Economic și Social European – 65

    Comitetul Economic și Social European – 65

    Comitetul Economic și Social European (CESE), instituţie din sistemul UE, a împlinit 65 de ani de existenţă.



    În urmă cu 65 de ani, Comitetul Economic și Social European a fost înființat și i-au fost conferite competențe consultative pentru a aduce perspectiva diferitelor secțiuni ale societății civile în procesul decizional european. La 19 mai 1958 a avut loc la Bruxelles prima sesiune plenară a CESE. La 13 decembrie 2023, Comitetul a sărbătorit printr-o ceremonie specială cei 65 de ani de activitate. Au participat la eveniment şi foşti preşedinţi ai CESE.



    Am stat de vorbă despre momentul aniversar şi priorităţile CESE, despre viitoarele alegeri europene şi cum pot fi convinşi tinerii să vină la vot cu Vicepreşedintele pentru Comunicare al Comitetului, Laurenţiu Plosceanu.



  • CESE cere admiterea României şi Bulgariei în Spațiul Schengen

    CESE cere admiterea României şi Bulgariei în Spațiul Schengen

    Comitetul Economic şi Social European (CESE), instituţie din sistemul UE, a solicitat printr-o rezoluție, admiterea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. CESE a solicitat şi un Consiliul extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne în acest scop.



    Am stat de vorbă despre acest subiect, dar şi despre viitoarele alegeri europene și anul superelectoral 2024 din România cu profesorul Cristian Pîrvulescu, membru din România al CESE.




  • Parlamentul European: încercare de bilanţ

    Parlamentul European: încercare de bilanţ

    Radio România, serviciul public, a câştigat un proiect editorial cofinanţat de Parlamentul European, de informare privind viitoarele alegeri europene din 6-9 iunie 2024, “YOU+EU 2024 and beyond”.



    În cadrul acestui proiect, Radio România realizează podcasturi, animaţii video şi infografice, 12 dezbateri în România, ca şi două dezbateri în limbila română şi engleză, la Bruxelles, pe teme europene.



    Prima dezbatere de la Bruxelles s-a desfăşurat pe 28 noiembrie 2023 la sediul Parlamentului European şi a avut tema “Parlamentul European: încercare de bilanţ“.



    Moderator a fost Bogdan Isopescu, corespondentul Radio România la Bruxelles, iar participanţii la dezbatere au fost eurodeputaţii Dragoş Pîslaru, REPER, Grupul Renew Europe, Președinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Marian-Jean Marinescu, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Iuliu Winkler, UDMR, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional, şi Vlad Botoş, USR, Grupul Renew Europe, Vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională.



    Nu au putut participa, din motive de agendă, eurodeputaţi din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor.



  • Generaţia Z şi dreptul de vot la 16 ani

    Generaţia Z şi dreptul de vot la 16 ani

    Exprimarea votului în cadrul unor alegeri libere și democratice este un drept civil de care beneficiază cetăţeni din cea mai mare parte a lumii civilizate. O categorie care însă nu a dovedit că este foarte interesată de mersul la urne o reprezintă tinerii. Poate tocmai de aceea, mulţi politicieni îi ignoră, iar politicile pe care le promovează ţin prea puţin cont de preferinţele acestora. De câţiva ani, însă, în Uniunea Europeană s-a pornit un curent de opinie potrivit căruia tinerii trebuie responsabilizaţi din ce în ce mai mult, iar printre demersurile iniţiate în acest sens se numără cel care prevede scăderea vârstei pentru dreptul de vot la 16 ani.



    În România, un proiect de lege care le-ar permite tinerilor să voteze de la vârsta de 16 ani a fost depus în Parlament, în aprilie 2022, la inițiativa unor studenţi ai Universităţii București. Iniţiatorii au argumentat că, la 16 ani, un tânăr are deja o serie de drepturi şi obligaţii. Pentru a afla părerea celor vizaţi de această iniţiativă, am stat de vorbă cu preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor din România, Miruna Croitoru. Ea spune că tinerii români trebuie bine informaţi despre ce înseamnă votul şi vorbeşte despre faptul că reducerea pragului de vârstă la 16 ani pentru dreptul de vot trebuie să vină la pachet cu o campanie de informare a elevilor în şcoli despre particularităţile vieţii politice. Miruna subliniază şi faptul că tinerii trebuie învăţaţi să evite campaniile de manipulare sau informaţiile false.



    Europarlamentarul român Cristian Buşoi, de formaţie medic, este de părere că, la 16 ani, un adolescent este suficient de matur şi pe deplin capabil să ia decizii corecte şi informate şi că reducerea vârstei de vot la 16 ani ar fi un demers benefic pentru societate.



  • Semnal editorial: Starea Uniunii Europene 2023. Europa este răspunsul la chemarea istoriei

    Semnal editorial: Starea Uniunii Europene 2023. Europa este răspunsul la chemarea istoriei

    Pe
    data de 13 septembrie 2023, președinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der
    Leyen, a susținut în fața Parlamentului European, discursul său anual privind
    starea Uniunii Europene, intitulat Răspundem
    la chemarea istoriei. Este posibil ca acesta să fie ultimul discurs al domniei
    sale ca președintă a Comisiei Europene, în cazul în care nu va candida pentru
    un nou mandat. În acest context, s-a putut remarca un accent pus mai degrabă pe
    realizările din întregul mandat al Comisiei și mai puțin pe cele din anul
    anterior.


    Într-un
    articol de opinie, publicat de Institutul European din România, au fost prezentate și analizate principalele
    dimensiuni ale acestui discurs. Între acestea evidențiem dimensiunea politică – care a amintit viitoarele
    alegeri europene, dimensiunea economică – care a inclus și schimbarea
    climatică, dimensiunea socială,
    dimensiunea digitală – incluzând
    inteligența artificială, precum și dimensiunea externă – care a cuprins și migrația.


    Vă
    invităm să accesați textul integral al documentului aici.






    Mihaela-Adriana
    Pădureanu,


    Expert,
    Serviciul Studii Europene

  • SOTEU 2023: Interviu cu Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România

    SOTEU 2023: Interviu cu Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România

    În fiecare an, în luna septembrie, președintele Comisiei Europene prezintă în fața Parlamentului European discursul privind Starea Uniunii, în care face bilanțul realizărilor din ultimul an, abordând totodată provocările comune și prezentând prioritățile pentru anul următor, pentru Uniunea Europeană și nu numai.



    În discursul său din 2023 privind starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri, 13 septembrie, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, principalele priorități și inițiative emblematice pentru anul următor, pe baza succeselor și realizărilor Uniunii Europene din ultimii ani. A fost ultimul discurs din acest mandat legislativ, înainte de alegerile europene din 6-9 iunie 2024.



    Am stat de vorbă după discursul privid Starea Uniunii cu doamna Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.




  • Au fost confirmate datele alegerilor europene 2024

    Au fost confirmate datele alegerilor europene 2024

    La fiecare cinci ani, cetățenii UE își aleg reprezentanții în Parlamentul European, în cele mai mari alegeri transnaționale din lume, fiind aşteptaţi la vot peste 400 de milioane de alegători. Anul viitor, acestea vor avea loc între 6 şi 9 iunie, a anunţat preşedinţia suedeză a Consiliului Uniunii. Acest acord politic urmează să fie validat oficial luni de Consiliul de miniştri europeni.

    Prin votul pe care-l vor exprima anul viitor, persoanele care locuiesc în Uniune au posibilitatea de a-și alege cei 705 membri care îi vor reprezenta în Parlamentul European până în anul 2029. După alegeri, Parlamentul alege noul șef al Comisiei Europene, care este organul executiv al Uniunii, și votează pentru a aproba întreaga echipă de comisari.

    Actuala preşedintă a Comisiei, Ursula von der Leyen, nu şi-a semnalat deocamdată intenţia de a candida pentru un al doilea mandat la şefia executivului european.

    Președinta PE, Roberta Metsola, a încurajat întreaga populaţie a Uniunii să meargă la vot:

    Astăzi, cetățenii europeni sunt mai protejați în caz de urgență sau dezastru. Am văzut pompieri români în Spania, pacienți francezi tratați în spitale din Luxemburg. Salvatori sloveni ajutând Italia. Tehnologie cibernetică estonă asigurând securitatea pentru noi toți. Asta este solidaritate. Asta este Europa. O Europă pe care nu o putem lua ca atare. Uniunea Europeană nu este perfectă. Este în continuă evoluție. Lumea se schimbă și noi trebuie să ne schimbăm odată cu ea. Şi avem nevoie de reformă. Nu ne poate fi teamă de schimbare. Trebuie să o acceptăm în timp ce continuăm să ascultăm, să explicăm și să oferim rezultate. Pentru asta, Europa are nevoie că toţi cetăţenii să se implice. Nu rataţi următoarele alegeri europene. Înscrieţi-vă pe lista de votanți. Faceţi parte din cel mai mare exercițiu democratic din Europa. Nu lăsaţi pe altcineva să aleagă pentru voi.

    În România, având în vedere că alegerile se pot organiza numai duminica, europarlamentarele din 2024 ar urma să aibă loc pe 9 iunie.


  • Încrederea cetățenilor în instituțiile UE

    Încrederea cetățenilor în instituțiile UE

    Pe măsură ce
    războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să se desfășoare, sentimentul
    pozitiv privind apartenența la UE a atins cel mai înalt nivel din 2007,
    potrivit celui mai recent sondaj comandat de Parlamentul European. Sondajul
    arată că 65% dintre europeni văd aderarea la UE ca un lucru bun, iar 52% dintre
    europeni au o viziune pozitivă asupra UE. Pe de altă parte, când vine vorba despre
    alegerile europene, 59% dintre cetățeni spun că votul este foarte important. Însă
    diferențele în această chestiune între țările membre sunt foarte mari, 72%
    dintre respondenți din Estonia și 71% din Grecia spunând că participarea la
    alegerile UE nu este importantă pentru ei.


    Creșterea
    îngrijorărilor economice se reflectă în prioritățile politice asupra cărora
    cetățenii doresc să se concentreze Parlamentul European: lupta împotriva
    sărăciei și excluziunii sociale este menționată mai întâi, urmată de sănătatea
    publică, și de democrația și statul de drept.

    Roberta Metsola, președinta
    Parlamentului European: Uniunea Europeană nu este doar un bloc
    interdependent economic. Nu sunt doar state membre, țări care fac comerț între
    ele, care fac anumite afaceri. Vorbim despre
    țări care cred în aceleași fundamente. Când vorbim despre justiție, când
    vorbim despre libertate, când vorbim despre pace și democrație, acestea nu sunt
    doar cuvinte la modă. Ne tragem unii pe alții la răspundere, este un efort
    comun. Unul dintre cele mai bune momente din ultimele șase luni a fost Ziua de
    9 Mai a Europei la Strasbourg, orașul care găzduiește sediul Parlamentului
    European. Călătorim acolo pentru ședința noastră plenară în fiecare lună. În
    data de 9 mai, mii de tineri au fost prezenți în sală și au spus că Uniunea
    Europeană trebuie să evolueze, trebuie să se adapteze, trebuie să ne schimbe
    decalajele. Există discuții despre cum sunt luate deciziile, ce fel de
    procedură de vot, de exemplu. Dar aș crede și că trebuie să avem un dialog. Deci,
    ce vor cetățenii de la noi? Nu retorică înaltă, nu cuvinte mari, nu numere în
    documente. Ei vor să livrăm rezultate reale, tangibile. Și cred că, dacă acum
    am văzut ce vor ei de la noi, fie că acționăm asupra migrației, energiei,
    sănătății, digitalului, cred că putem analiza infrastructura noastră, tratatele
    noastre. Ce putem schimba? Și putem putem avea un dialog.


    Viziunea
    pozitivă a cetățenilor privind apartenența la Uniunea Europeană a înregistrat
    cele mai mari valori din ultimii cinci ani, aproape două treimi din persoanele
    intervievate considerând că acesta este un lucru bun. Excepție au făcut Grecia
    și Slovacia, unde mai mulți respondenți consideră apartenența la Uniunea
    Europeană nici un lucru bun, nici un lucru rău. În același timp, sancțiunile economice ale UE
    împotriva Rusiei sunt susținute de 80% dintre respondenți. În ceea ce privește
    efectele economice ale invaziei Rusiei în Ucraina, 58% dintre cetățenii
    europeni spun că nu sunt pregătiți să facă față creșterii prețurilor la
    energie, iar 59% nu sunt pregătiți pentru prețuri mai mari la alimente.


    Sondajul
    a fost realizat în rândul a 26.578 de respondenți din toate statele membre ale
    UE. Sondajul a fost realizat față în față și completat cu interviuri online,
    iar rezultatele au fost ponderate în funcție de mărimea populației din fiecare
    țară.



  • Dezbatere EuranetPlus: După alegeri, un nou Parlament European

    Dezbatere EuranetPlus: După alegeri, un nou Parlament European

    EuranetPlus, proiect de radio pe teme europene finanţat de Comisia Europeană, a format în timp un cerc de radiouri studenţeşti, aparţinând unor universităţi importante de pe continent, în ideea de a aduce tineri jurnalişti în formare mai aproape de subiectele privind Uniunea Europeană, dar şi de a ajunge la un public mai tânăr. De-a lungul timpului au participat la dezbaterile cu subiecte europene organizate în cadrul proiectului studenţi care au activat la posturi de radio universitare din România, Franţa, Germania, Polonia, Spania, Croaţia, Finlanda, Portugalia etc. Din România au participat studenţi la Jurnalism din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, care au activat la postul studenţesc UBB Radio Online.



    EuranetPlus a organizat înaintea alegerilor europene de la finalul lunii mai, dar şi imediat după ce a început activitatea noului Parlament European, rezultat din aceste alegeri, dezbateri cu studenţi, cu profesori, dar şi cu eurodeputaţi. Au fost implicate posturi de radio din România, Germania şi Spania participante la reţeaua europeană de radio EuranetPlus.



    Pe 23 iulie a avut loc la Bruxelles o dezbatere organizată de Radio România Internaţional şi moderată de Eugen Cojocariu. Ce teme de campanie i-au interesat pe alegători? Cum au luat decizia de vot? Cum s-au ferit de ştirile false şi de dezinformare? Au fost câteva dintre subiectele discuţiei.



    EuranetPlus



    Au participat eurodeputaţi de la PNL, USR-PLUS şi UDMR. Menţionăm faptul că nu au putut participa la dezbatere, pentru a-şi prezenta şi susţine punctele de vedere, deşi au fost invitaţi în mod repetat, eurodeputaţi PSD şi Pro România. Vă invităm să ascultaţi dezbaterea, la care au participat, prin rotaţie, 5 studenţi şi doctoranzi de la UBB.