Tag: alegeri, europene

  • UE întărește normele privind securitatea

    UE întărește normele privind securitatea

    În perspectiva Consiliului European, Uniunea Europeană a prezentat progresele înregistrate în combaterea dezinformării și principalele învățăminte desprinse din alegerile europene.

    Protejarea proceselor și a instituțiilor democratice împotriva dezinformării este o provocare majoră pentru societățile de pe tot globul. Pentru a-i face față, Uniunea Europeană a instituit un cadru solid de acțiune coordonată, care respectă pe deplin valorile europene și drepturile fundamentale.

    Nivelul record al prezenței la vot la alegerile pentru Parlamentul European a subliniat interesul sporit al cetățenilor pentru democrația europeană. Iar acțiunile Uniunii, inclusiv înființarea de rețele electorale la nivel național și european, au ajutat să la protejarea democrației de tentativele de manipulare – se arată într-o declaraţie semnată de mai mulţi comisari europeni.

    Responsabilii europeni notează că, încă dinainte de alegeri, au constatat existența unui comportament neautentic coordonat care viza răspândirea de materiale ce instigau la dezbinare pe platformele online, inclusiv prin utilizarea de conturi false. Astfel că platformele online au o responsabilitate deosebită în ce privește combaterea dezinformării, iar Facebook, Google și Twitter, sprijinite de experţi ai Uniunii Europene, au făcut o serie de progrese în conformitate cu Codul de bune practici privind dezinformarea – spun oficialii europeni care se aşteaptă ca platformele online să își mențină dinamica, să își intensifice eforturile și să îndeplinească toate angajamentele asumate în cadrul codului.

    Deși este încă prea devreme pentru a trage concluzii finale cu privire la nivelul și impactul dezinformării în recentele alegeri pentru Parlamentul European, este clar că acțiunile întreprinse de Uniune – împreună cu numeroși jurnaliști, verificatori ai veridicității informațiilor, platforme, autorități naționale, cercetători și membri ai societății civile – au contribuit la împiedicarea atacurilor și la expunerea tentativelor de ingerință în procesele democratice. Sensibilizarea crescută a publicului a făcut mai dificilă manipularea dezbaterii publice de către actorii răuvoitori.

    Mai precis, acțiunea Uniunii Europene s-a concentrat pe patru componente complementare – a explicat comisarul Věra Jourová: În primul rând, o mai bună cooperare între statele membre şi un schimb de bune practici. În al doilea rând, mai multe eforturi din partea platformelor online de a detecta şi a combate acţiunile de dezinformare şi a îmbunătăţi transparenţa în publicitatea electorală. În al treilea rând, am dorit să ajutăm alţi actori cruciali în alegeri, precum partide politice, brokeri de date şi alţii, să respecte legile şi în special legile de protecţie a datelor. Iar în al patrulea rând, trebuie ca, în perioada următoare, să ne implicăm în a pregăti societatea pentru a face faţă dezinformărilor, în special prin difuzarea în mai mare măsură de mesaje bazate pe fapte și prin intensificarea eforturilor de promovare a educației în mass-media şi prin sprijinirea presei independente.


  • Jurnal românesc – 06.06.2019

    Jurnal românesc – 06.06.2019

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a propus ca românii
    din diaspora să poată vota prelungit anticipat. Liderul ALDE România spune că
    măsura poate fi luată de către o comisie de cod electoral care trebuie să
    modifice actualele prevederi. El a explicat că această măsură se referă la
    posibilitatea ca românii din străinătate să voteze timp de o săptămână.
    Secţiile de vot să fie deschise cu o săptămână înainte, să fie deschise
    permanent pe durata săptămânii, în funcţie de disponibilitatea de timp, iar
    românii să vină să voteze fără să aibă presiunea aceasta a aglomerării din ziua
    votului
    , a afirmat Tăriceanu.

    Şeful Senatului apreciază că votul prin
    corespondenţă sau votul electronic presupun o serie de etape birocratice
    prealabile complicate. Totodată, a mai spus Tăriceanu, soluţia votului prin
    corespondenţă nu este una viabilă, deoarece această metodă a fost utilizată la
    alegerile parlamentare din 2016 de doar 2.100 de persoane. Un grup de lucru care
    să elaboreze legislaţia necesară exprimării eficiente a dreptului la vot în
    ţară şi diaspora a fost constituit în Parlament şi reuneşte reprezentaţi din
    toate formaţiunile politice. Potrivit Biroului Electoral Central, 376.925 de
    voturi valabile au fost înregistrate în diaspora la alegerile pentru
    Parlamentul European din 26 mai, însă mii de români nu au apucat să-şi exercite
    dreptul de vot din cauza aglomeraţiei.




    Senatul a adoptat tacit propunerea legislativă privind aprobarea
    obiectivelor de investiţii Autostrada Unirii Principatelor Române şi Autostrada
    Basarabia. Autostrada Unirii Principatelor Române va lega oraşele
    Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani şi Siret, va începe de la Autostrada A3
    Bucureşti-Borş, în apropierea Municipiului Ploieşti, până la Vama Siret,
    judeţul Suceava, de la frontiera de nord a României cu Ucraina. Autostrada
    Basarabia va face legătura între Focşani şi Albiţa, şi va începe de la
    Autostrada Unirii Principatelor Române, în apropierea municipiului Focşani,
    până la vama Albiţa, judeţul Vaslui, de la frontiera de est a României cu
    Republica Moldova. Ambele investiţii sunt finanţate de la bugetul de stat.
    Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaţilor, care este for
    decizional.




    Universităţile Ștefan cel Mare din Suceava, de Vest din
    Timișoara, Constantin Brâncuși din Târgu Jiu și Eftimie
    Murgu din Reșița lansează proiectul Împreună universități și
    angajatori, un sistem integrat de programe educaționale inovative,
    cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman
    2014-2020. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea calității
    și eficienței învățământului universitar terțiar și non-academic tehnic, în
    acord cu cerințele mediului socio-economic, prin implementarea unui sistem
    integrat de programe și oferte educaționale inovative dezvoltat prin
    colaborarea dintre universități și angajatori. Grupul țintă al proiectului
    include personalul didactic, studenții din învățământul terțiar universitar și
    cursanții din învățământul terțiar non-universitar. De-a lungul celor 30 de
    luni de implementare a proiectului, vor fi elaborare peste 20 de programe și
    activități de formare.




    Operatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei
    Eures România, 457 de locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români
    sunt disponibile în Ungaria – 118, unde sunt căutaţi muncitori în industria
    alimentară şi în construcţii. Germania pune la dispoziţie 104 posturi de
    bucătar, mecanic, recepţioner şi electrician, iar Olanda, 85 locuri de muncă în
    grădinărit şi horticultură. Norvegia are nevoie de 66 de muncitori în sectorul
    horeca, auto şi în medicină. Oferta mai cuprinde 37 de posturi pentru montator
    de mobilă şi muncitor calificat în domeniul forestier în Austria, 13 de inginer
    agronom, horticultor şi mecanic utilaje fermă în Danemarca, 12 de sticlar în
    Slovacia, 10 de instalator de schele în Finlanda şi 8 de mecanic în Suedia.
    Persoanele interesate pot viziona oferta completă pe pagina de internet
    www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru
    ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi indrumate de
    consilierul Eures.

  • Principalele reforme ale actualei legislaturi comunitare -GDPR, copyright, eliminare tarife roaming

    Principalele reforme ale actualei legislaturi comunitare -GDPR, copyright, eliminare tarife roaming

    Au fost alegeri pentru un nou Parlament European și a început bătălia pentru ocuparea noilor posturi de conducere în instituțiile comunitare. Este însă și un moment de reflecție în legătură cu reformele realizate în actuala legislatură europeană.

    Este un moment crucial pentru cultura europeană, pentru economia noastră digitală, pentru apărarea valorilor noastre. Noua directivă privind drepturile de autor ne va permite să ne atingem obiectivul: acela de a ne adapta normele la realitatea secolului al 21-lea, Comisarul european pentru economia digitală, Mariya Gabriel, despre poate, cea mai controversată reformă adoptată de Parlamentul european în legislatura 2014 – 2019. Un text foarte aşteptat de editorii de presă şi de lumea culturală, dar contestat de platformele americane şi susţinătorii libertăţii internetului. După trei ani de negocieri intense între Parlament şi statele membre, noua directivă a fost adoptată în martie și prevede aplicarea şi în mediul online a drepturilor şi obligaţiilor cuprinse în legislaţia privind drepturile de autor.

    Polonia vede însă în noile reguli o ameninţare importantă la adresa libertăţii de exprimare, iar săptămâna trecută a depus o plângere la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Demersul nu împiedică însă procesul de transpunere în legislația națională a statelor membre a noilor prevederi, transpunere care durează doi ani.

    O altă reformă importantă a fost adoptarea Noului Regulament General privind protecţia Datelor cu caracter personal.

    Oamenii lasă urme digitale în tot ce fac. Fără protecție, ei riscă să piardă controlul asupra propriei imagini, asupra libertății de a alege în calitate de consumatori. Iar la nivelul societății pot fi puse în pericol procesele democratice, a afirmat comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova.

    Reguli stricte pentru întreprinderi și organizații și drepturi pentru cetățeni, precum cel de a fi uitat și de a cere ștergerea datelor cu caracter personal. Pe scurt, acesta este principiul care stă la baza Regulamentului intrat în vigoare în toată Uniunea Europeană pe 25 mai anul trecut. Este cunoscut pe scurt drept GDPR de la inițialele denumirii din limba engleză.

    Un alt moment important, cu beneficii în viața de zi cu zi a europenilor, a fost eliminarea tarifelor de roaming. Din iunie 2017, din orice colț al Uniunii, oamenii pot vorbi la telefon, pot trimite mesaje sms și pot utiliza internetul mobil la același preț ca acasă.

    Oamenilor li se pare absolut normal să nu existe tarife de roaming. Și cu toate astea am avut timp de mai bine de 20 de ani, a afirmat vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip.

    Iar de la mijlocul acestei luni, toate apelurile şi SMS-urile internaţionale efectuate în interiorul Uniunii sunt mai ieftine. În plus, din decembrie anul trecut, este liber la cumpărături în Uniunea Europeană, iar clienţii magazinelor online nu mai pot fi discriminaţi în funcţie de naționalitate sau țara de reședință. Totul grație unei directive care interzice practica discriminatorie a blocării geografice.


  • România 43

    România 43

    Cozile din diapora la europarlamentare – un nou argument pentru introducerea votului electronic.

    Interviu cu dl. Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.


  • “EU Dezbat” la Academia de Studii Economice din București

    “EU Dezbat” la Academia de Studii Economice din București

    La
    data de 22 mai, elevii din cadrul cluburilor de dezbateri de la Colegiul
    Național Iulia Hașdeu, coordonați de doamna prof. Dorica Nicolae și de la
    Liceul Teoretic Jean Monnet, coordonați de domnul prof. Alexandru Mircea
    Fioșoiu și-au dat întâlnire în incita Academiei de Studii Economice la o
    sesiune de dezbateri academice cu titlul EU Dezbat.


    Evenimentul
    și-a propus să le ofere tinerilor argumente pertinente cu privire la importanța
    prezentării lor la urnele de vot și despre rolul decizional al tinerilor în
    viitorul Uniunii Europene. Moțiunea supusă dezbaterii a fost: Votul
    obligatoriu la alegerile europene ar trebui introdus în toate statele membre
    UE
    , iar elevii membri ai cluburilor de debate au prezentat, pe rând, o serie
    de argumente pro și contra prezentării obligatorii la vot. Concursul Eu
    Dezbat
    s-a desfășurat prin metoda world schools, ce presupune angajarea a
    două echipe într-o dezbatere.


    Echipele
    au fost alcătuite din trei vorbitori și au fost numite formal Guvern și
    Opoziție. Alocuțiunile s-au desfășurat alternativ între
    membrii echipelor, care au făcut un schimb de argumente pe seama cazului.
    Juriul a deliberat și, deși ambele echipe și-au susținut cu patos opiniile, balanța
    a înclinat către elevii de la Colegiul Național Iulia Hașdeu.


    În
    încheierea evenimentului, Ingrid Șulț, tânăr multiplicator în proiectul inițiat
    de Comisia Europeană le-a vorbit tinerilor despre activitatea din cadrul
    acestui proiect și despre campania #dedataAstaVotez, invitându-i pe studenți să
    un își facă alt plan pentru duminică, 26 mai, în afară de acela de a merge la
    vot.


    Articolul
    integral poate fi accesat pe site-ul Europe
    Direct București


    (Loredana
    Licuța, coordonator CIED București)

  • Viziunea despre viitor a candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

    Viziunea despre viitor a candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

    Alegerile care vor avea loc în statele membre UE pe 26 mai vor duce la o configurație a Parlamentului European care ar putea conta mult și pentru desemnarea următorului președinte al Comisiei Europene. Principalele grupuri din Parlamentul European au desemnat câte un așa Spitzenkandidat, propunerea lor pentru următorul președinte al Comisiei Europene. Continuăm, în cadrul rubricii de astăzi, prezentarea candidaților.

    Funcția de președinte a Comisiei Europene este deținută, în prezent, de un reprezentant al Partidului Popular European, formațiunea cu cea mai mare pondere în Parlament. Marile familii politice europene speră să reușească să desemneze, în baza rezultatelor alegerilor, viitorul președinte, motiv pentru care au desemnat câte un așa-numit Spitzenkandidat. Nu este obligatoriu ca viitorul președinte al Comisiei să facă parte din familia politică cu cei mai mulți parlamentari, mai ales că statele membre au un cuvânt greu de spus și există semnale că acestea intenționează să joace un rol decisiv. Până atunci, însă, cei șase Spitzenkandidaten sunt în campanie și au participat, recent, la o dezbatere de la Bruxelles unde o absență notabilă a fost cea a grupului extremei drepte și euroscepticilor, care se estimează că va primi un număr semnificativ de voturi la alegeri. Printre temele cele mai importante adoptate în cadrul dezbaterii se numără schimbările climatice, politicile sociale europene, gradul de integrare a statelor membre. Daneza Margarethe Vestager este propunerea ALDE pentru Comisie.

    Europa este cel mai bun loc în care se poate trăi în prezent, în special dacă ești femeie. Am reușit să realizăm foarte multe, ceea ce nu înseamnă că totul este așa cum trebuie. Avem de lucru. Să luptăm împotriva schimbărilor climatice, să gestionăm tehnologia, să creăm societăți în care este respectat statul de drept și cetățenii își pot asigura necesarul.


    Manfred Weber, candidatul Partidului Popular European, își dorește o schimbare de optică la nivelul Comisiei:

    O Europă care este apropiată de oameni, o Europă căreia îi pasă de problemele concrete care-i preocupă pe oameni, o Comisie a oamenilor, pentru asta vreau să lucrez. Actualul președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, și-a numit Comisia, atunci când a format-o, Comisia ultimei șanse. Cred că a făcut o treabă bună. Eu îmi doresc să numesc următoarea Comisie nu Comisia ultimei șanse ci Comisia unui nou început, a unei noi epoci de disponibilitate, deschidere, optimism, în care să arătăm lumii că putem obține atât de multe, ca europeni, împreună.

    Candidatul socialiștilor, Frans Timmermans, consideră că Europa trebuie reformată:

    Cred că pentru a salva și a întări Europa trebuie să o reformăm în mod fundamental. Este timpul ca marile companii să înceapă, în sfârșit, să plătească taxe, e timpul să introducem salariul minim pe economie în fiecare stat membru, e timpul să avem egalitate de plată între femei și bărbați, e timpul să punem capăt violenței împotriva femeilor în Europa, e timpul să impunem statul de drept în fiecare stat de drept așa ca toată lumea să respecte regulile, e timpul să punem criza climatică și sustanebilitatea în vârful listei următoarei Comisii.


    Alegerile pentru Parlamentul European se desfăşoară în intervalul 23 – 26 mai.


  • “O singură ţară nu poate rezolva problemele globale în lume” – Cancelarul german Angela Merkel

    “O singură ţară nu poate rezolva problemele globale în lume” – Cancelarul german Angela Merkel

    Liderii UE au discutat la Summitul de la Sibiu despre provocările și prioritățile UE în perspectiva următorilor ani. Agenda a fost convenită în iunie 2014 de Consiliul European și a fost transpusă în cele 10 priorități politice ale Comisiei Juncker.

    După cinci ani, eforturile de punere în aplicare a acestor priorități s-au materializat în rezultate concrete pentru cetățeni, în pofida unor dificultăți neprevăzute, care continuă să reprezinte provocări serioase pentru Uniunea Europeană. Cancelarul german Angela Merkel a spus că:

    Este simbolic că am fost în Sibiu la 15 ani după marea extindere a Uniunii Europene. Cred că acest oraș este un simbol pentru schimbările puternice din Europa pentru că avem minoritatea germană care trăiește foarte bine cu românii. Minoritatea germană din România este o punte bună între România şi Germania. Am discutat despre problemele Uniunii Europene. Putem discuta unii cu alții înainte de alegerile europene despre toate subiectele. Am dovedit că și în situații de criză ne ajutăm unii pe alții, suntem solidari. Am depășit împreună situații cum a fost criza financiară sau situația migrației. Trebuie să dezvoltăm proiectul european într-unul care durează.

    Am discutat astăzi despre agenda strategică a UE adică ceea ce este important pentru noi după alegerile europene. Am avut o primă discuţie despre această agendă strategică şi vom mai discuta despre ea și în iunie la Consiliul European. Chiar dacă avem opinii diferite, vom căuta viitorul comun, vrem să luăm măsuri să menţinem securitatea, bunăstarea, dar ne interesează să şi păstrăm valorile europene şi să le promovăm în afara Uniunii Europene. Vom munci, vom colabora împreună cu noua Comisia Europeană și cu Parlamentul European. Pentru noi a fost important să ne definim rolul în această lume, să mai spunem odată că luptăm pentru o Europă a valorilor și cei mai mulţi au fost de acord. O singură țară nu poate rezolva problemele globale în lume. Am discutat și despre protecția mediului și despre climă. La capitolul climă am vorbit despre rolul Uniunii Europene. Există o inițiativă a 9 țări și eu susțin această inițiativă.

    Ca urmare a discuţiilor de la Sibiu, a fost formulată Agenda Strategică a UE 2019-2024, care va fi adoptată la Consiliul European din iunie. La Summitul de la Sibiu din 9 mai, primul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, liderii europeni si-au luat angajamentul de a rămâne uniți la bine și la rău înainte de alegerile pentru Parlamentul European, considerate a fi unele cruciale pentru viitorul UE și amenințate de o ascensiune fără precedent a populiștilor în fief-ul democrației europene.


  • Tu ești Europa! – YOU are EU!

    Tu ești Europa! – YOU are EU!

    În data de 9 mai 2019, pe o vreme însorită, numai bună pentru
    un eveniment în aer liber, Centrul Europe Direct București și Spațiul Public
    European
    (al Reprezentanței Comisiei Europene și Biroului de Legătură al
    Parlamentului European) i-au urat Europei un călduros La mulți ani!. Am
    sărbătorit această zi, cum știm noi mai bine, printr-un eveniment care să aducă
    Europa mai aproape de cetățeni.


    Evenimentul TU ești Europa! s-a desfășurat în parcul Colțea
    și a debutat cu simularea procesului electoral european, un exercițiu
    democratic în avanpremiera Alegerilor pentru Parlamentul European din data de
    26 mai. Cei prezenți au fost invitați să voteze valorile europene pe care le
    susțin și în care cred cel mai mult.


    Cel de-al doilea exercițiu propus participanților a fost un
    Treasure Hunt cultural, distractiv și interactiv. Participanții au primit câte
    un Pașaport pentru Uniunea Europeană și au fost invitați să viziteze standul
    fiecărei țări participante (România, Italia, Spania, Grecia, Polonia, Franța și
    Regatul Unit), unde, în schimbul unor răspunsuri corecte la întrebările de
    cultură generală primeau o ștampilă pe pașaportul european.


    În cadrul evenimentului, multiculturalitatea europeană a fost
    reliefată prin momentele artistice de muzică și dans, specifice statelor membre
    participante. Programul artistic a fost extrem de variat și antrenant. Ne-au
    încântat pe scenă Cor cu Dor din cadrul Programului Național Cantus Mundi,
    Ansamblul Folcloric Doina al Casei de Cultură a Studenților, copiii de la
    Liceul Teoretic Dante Alighieri, cei de la Liceul Bilingv Miguel de
    Cervantes, Școala Gimnazială nr. 113 (care a reprezentat Regatul Unit), elevii
    de la Colegiul Național Ion Creangă precum și Ansamblul Asteria al Uniunii
    Elene, alături de solista Silviana Argyro.


    Pe tot parcursul evenimentului am avut alături de noi
    partenerii de la ADRBI, ECC Net România, Infocons, Institutul Polonez,
    Asociația Italienilor Ro.As.It precum și pe cei de la Banca Europeană de
    Investiții
    , care le-au oferit surprize celor din public.


    Articolul complet poate fi citit pe site-ul Europe Direct
    București


    (Loredana Licuța, coordinator Centrul Europe Direct București)

  • Juncker se teme în legătură cu o influenţă a extremei drepte asupra instituţiilor europene

    Juncker se teme în legătură cu o influenţă a extremei drepte asupra instituţiilor europene

    Mai sunt câteva zile până la alegerile pentru un nou Parlament European, iar şeful executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, este preocupat de influenţa pe care ar putea-o exercita după scrutin forţele politice ”extreme”. El crede că s-ar putea ajunge la obstrucţionarea instituţiilor europene.

    Să spunem da patriotismului care nu se îndreaptă împotriva altora. Să spunem însă nu naționalismului găunos care proiectează ura față de ceilalți, care seamănă distrugere, care arată cu degetul înspre ceilalți în loc să caute soluții care să ne permită să trăim mai bine împreună.

    Este îndemnul rostit de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în ultimul său discurs despre Starea Uniunii rostit în septembrie anul trecut în plenul legislativului comunitar. Un îndemn adresat în perspectiva alegerilor pentru un desemnarea unui nou Parlament European.

    Timpul a trecut, iar până la scrutin mai sunt doar câteva zile. Sondajele de opinie arată o creştere în popularitate a formaţiunilor naţionaliste şi extremiste în multe țări, în Italia, Germania, Franța, Austria sau Ungaria. Potrivit unui barometru publicat încă din martie de ziarul german Bild, partidele de extrema dreaptă și-ar putea dubla chiar numărul de europarlamentari.

    În plus, aceste formațiuni intenționează să ceară posturi la vârf în instituţiile de la Bruxelles, după cum a anunțat unul din liderii Alternativei pentru Germania, de extremă dreapta. ‘Am fi nebuni dacă nu am face-o’, a declarat Joerg Meuthen.

    ”Dacă forţele de extrema dreaptă şi de extrema stângă au prea multă influenţă în Parlamentul European, atunci toate dezbaterile vor fi puternic influenţate de aceste grupări”, spune Jean Claude Juncker într-un interviu acordat zilele trecute pentru cotidianul austriac Der Standard. În opinia sa, dacă viitoarea Comisie ar urma să fie ”tributară voturilor extremei drepte şi ale extremei stângi, atunci ea ar urma să fie incapabilă să funcționeze”.

    Jean Claude Juncker mai crede că ”extrema dreaptă reprezintă principalul pericol”. În interviul din Der Standard, şeful executivului comunitar a reluat de altfel una din temele predilecte ale discursurilor sale din ultima periodă, şi anume combaterea curentelor naționaliste și populiste.

    Vrem să fim letoni, germani, bavarezi, bretoni, francezi, luxemburghezi, dar suntem în același timp europeni. Nu există nici o contradicție între patriotismul responsabil și apartenența la o construcție mai amplă așa cum este Uniunea Europeană, a spus chiar luna trecută președintele Comisiei Europene.

    Şi tot în interviul pentru Der Standard, Jean Claude Juncker a mai spus că ”imaginea Europei ar putea fi umbrită, dacă partidele clasice fac compromisuri cu cele extrema dreaptă”. O referire la propria sa familie politică europeană, Partidul Popular, în prezent principala formațiune din legislativul comunitar.

    Jean Claude Juncker a afirmat că nu ar trebui să existe nici măcar tentaţia unei apropieri de partidele naţionaliste pentru a impune desemnarea lui Manfred Weber la conducerea viitoarei Comisii Europene.


  • Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai

    Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai

    Președintele
    Consiliului European Donald Tusk a anunțat organizarea unei reuniuni a
    Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță
    după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele
    discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE.


    Şefii
    de stat sau de guvern ai ţărilor Uniunii Europene care s-au reunit la Sibiu au
    discutat despre planurile strategice ale organizaţiei în anii următori şi au
    adoptat Declaraţia de la Sibiu, trimiţând un mesaj de unitate şi încredere în
    acţiunile lor comune.




    Donald
    Tusk: Aș dori să anunț că, imediat
    după alegerile pentru Parlamentul European, pe 28 mai, voi convoca o întâlnire
    a tuturor celor 28 de lideri ai UE, pentru a începe procesul de numire. Intenția mea
    este să efectuez în mod rapid, fără probleme și eficient alegerea șefilor
    instituțiilor UE
    . Vreau să mențin acest
    spirit de discuție în timpul pregătirii priorităților UE și în procesul de
    numire al noului leadership al UE. Desigur, ar fi mai bine dacă am reuși să
    ajungem la un consens cu privire la toate aceste decizii. Dar trebuie să fim
    realiști. Nu mă voi opri să pun la vot aceste decizii, dacă se dovedește dificilă
    obținerea unui consens. Acest proces va respecta normele stabilite în
    tratate și ar trebui să reflecte atât echilibrul geografic, cât și demografia,
    astfel încât atât țările mari, cât și cele mai mici, să fie reprezentate în
    cele mai înalte poziții din UE.


    Pentru mine, spiritul tratatului este de asemenea
    important atunci când vine vorba de egalitatea de gen, precum și de echilibrul
    politic
    . Scopul este simplu: avem nevoie de instituții eficiente, deci avem
    nevoie de decizii rapide. Intenția mea este ca Consiliul European să numească
    noua conducere a UE în iunie. Invit pe toată lumea să-și asume
    responsabilitatea pentru a face acest lucru posibil. ‘




    Statul de drept este
    chintesența activității politice și va fi în centrul atenției și în viitoarele documente, inclusiv în
    viitoarea agendă strategică. Fără în doială, nu poate exista Europa fără stat
    de drept, nu pentru că ar fi vreo doctrină ideologică. Aceasta este chintesența
    Europei ca entitate politică.


  • Săptămâna alegerilor europarlamentare

    Săptămâna alegerilor europarlamentare

    Cu 751 de aleşi, Parlamentul European este una dintre cele mai numeroase adunări legislative din lume. Principala sa menire este de a adopta legislaţia, care se aplică în toate ţările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare parlament naţional. Parlamentul European stabileşte împreună cu Comisia Europeană bugetul blocului comunitar. Totodată, îi revine legislativului european misiunea de a-l alege, potrivit unei proceduri complexe, pe preşedintele Comisiei Europene, şi de a aproba lista de comisari. Primul scrutin pentru Parlamentul European a avut loc în urmă cu patru decenii, iar de atunci, puterile instituţiei au crescut continuu.



    Anul acesta, alegerile sunt marcate de incertitudinile privind Brexit, discuţiile legate de viitorul Europei şi Agenda Strategică 2019-2024. Alegerile vor avea loc în toate cele 28 de state membre, inclusiv în Marea Britanie. Primii care se vor prezenta la urne vor fi olandezii şi britanicii, pe 23 mai. O zi mai târziu, pe 24 mai, secţiile de vot se deschid în Irlanda şi Cehia. Pe 25 mai sunt aşteptaţi la urne alegătorii din Lituania, Malta şi Slovacia, iar pe 26 mai votează cetăţenii din celelalte 21 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv românii.



    În România, vârsta minimă a candidaţilor este de 23 de ani. Trei candidaţi independenţi şi 13 partide şi alianţe s-au înscris în competiţia electorală pentru cele 33 de mandate care revin României în Parlamentul European. Competitorii mai au la dispoziţie câteva zile pentru a-şi prezenta programele şi proiectele. Campania electorala a început în 27 aprilie şi se va încheia sâmbătă dimineaţă. Sunt organizate, în ţară, 18.730 de secţii de votare şi 441 – în străinătate. Pentru secţiile din străinătate vor fi trimise în total 4,5 milioane de buletine de vot, fiind cel mai mare număr distribuit secţiilor de votare din străinătate, la un scrutin.



    Cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua votării, îşi exprimă opţiunea electorală în baza unui act de identitate aflat în termen de valabilitate. Cei care locuiesc într-o altă ţară din Uniunea Europeană au dreptul să voteze, fie pentru candidaţii din România, în secţiile de votare organizate în cadrul ambasadelor sau consulatelor, fie pentru candidaţii din ţara de reşedinţă. Alegerile de anul acesta au o particularitate pentru români: în aceeaşi zi, ei sunt chemaţi să se pronunţe într-un referendum naţional, convocat de preşedintele Klaus Iohannis, pe teme legate de justiţie şi corupţie.



    Românii trebuie să spună dacă sunt de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție şi dacă sunt de acord cu interzicerea ordonanțelor guvernamentale de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională. Referendumul are caracter consultativ.

  • Jurnal românesc – 20.05.2019

    Jurnal românesc – 20.05.2019


    Ministerul Afacerilor Externe anunţă că a început expedierea materialelor necesare votării la scrutinul din 26 mai către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. Peste 4.000.000 de buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional, sunt expediate către cele 441 secţii de votare înfiinţate pentru românii din străinătate. Sunt distribuite astfel câte 1.333.500 de buletine de vot pentru alegerea candidaţilor României în Parlamentul European şi pentru fiecare cele două întrebări de la referendumul naţional. MAE transmite că acesta este cel mai mare număr de buletine de vot distribuite vreodată secţiilor de votare de peste hotare la un proces electoral.


    Cuantumul acestora a fost stabilit în urma estimărilor realizate de misiunile diplomatice, ţinând cont de prezenţa la vot la alegerile anterioare, de distribuţia teritorială a comunităţilor româneşti, precum şi de estimările privind intenţia participării la vot. Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în toate cele 28 de state membre, în perioada 23-26 mai. Primele ţări care vor organiza alegeri sunt Marea Britanie şi Olanda, pe 23 mai. Pe 24 mai se deschid secţiile de vot în Irlanda şi Cehia. Pe 25 mai urmează să voteze alegătorii din Lituania, Malta şi Slovacia, iar pe 26 mai scrutinul europarlamentar este organizat în restul de 21 de state membre ale UE, între care şi România.



    Mai multe companii româneşti producătoare de mobilă îşi prezintă creaţiile, la New York, la Târgul Internaţional de Mobilă Contemporană, care se desfăşoară până pe 22 mai. Prezenţa românească la eveniment a fost asigurată, pentru al doilea an consecutiv, de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Peste 900 de companii din 72 de ţări îşi expun produsele la manifestarea expoziţională la care sunt aşteptaţi circa 38.000 de vizitatori, între care firme de arhitectură, dezvoltatori comerciali şi hotelieri sau magazine de lux. La ediţia din 2018, standurile companiilor româneşti au fost vizitate de peste 1.200 de firme din SUA, Canada, Marea Britanie, Brazilia şi Ecuador, iar valoarea contractelor încheiate a fost de aproape 1 milion de dolari.



    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni va derula proiecte în șapte comunități istorice românești cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, care se sărbătoreşte anual pe 26 mai. Manifestările încep pe 24 mai la Comrat, în Republica Moldova şi continuă pe 25 mai la Sân Mihai, în regiunea Voievodina, din Serbia. În Ziua Românilor de Pretutindeni, pe 26 mai, sunt organizate evenimente la Ismail în Ucraina, la Corcea, în Albania şi la Negotin, în Valea Timocului din Serbia.


    Totodată, serbări vor avea loc pe 1 iunie la Vidin, în Bulgaria, şi pe 2 iunie la Bor în Serbia. Institutul Eudoxiu Hurmuzachi transmite că manifestările au ca obiectiv menţinerea, promovarea şi afirmarea identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase a românilor din comunitățile istorice. Ziua Românilor de Pretutindeni a fost instituită prin articolul 10 din Legea nr. 299/2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, şi se sărbătorește în ultima duminică a lunii mai.

  • 1 din 2 europeni nu crede în viitorul Uniunii Europene

    1 din 2 europeni nu crede în viitorul Uniunii Europene

    Mai bine de jumătate din cetățenii europeni consideră că Uniunea Europeană se va dezintegra în următorii 20 de ani, arată un sondaj YouGov comandat de comandat de organizația intitulată Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR). Studiul, realizat în 14 ţări din blocul comunitar, arată că două treimi dintre slovaci (66%) sunt de părere că Uniunea se va destrăma în următoarele două decenii.



    Pe următoarele locuri s-au poziţionat cetățenii din România și Franța, unde 58% dintre respondenți au fost la fel de pesimiști față de viitorul UE. Suedia (44%), Danemarca (41%) şi Spania (40%) sunt singurele state incluse în sondaj în care procentul celor care cred că UE se va destrăma a fost sub 50%.



    Totodată, 3 din 10 respondenți consideră că există posibilitatea reală a unui conflict între țările UE, conform aceluiași sondaj, citat de publicația The Guardian. Cetățenii europenii care cred în iminența unui război sunt, în cea mai mare parte, cei care intenționează să nu participe la scrutinul pentru Parlamentul European din 23-26 mai sau și-au manifestat opțiunea electorală către partidele extremiste.



    Românii, îngrijorați de pierderea dreptului la liberă circulație



    Dacă UE s-ar prăbuşi, votanţii români ar fi îngrijoraţi în special în legătură cu pierderea posibilităţii de trăi şi de a lucra liber în alt stat membru (50%), de a călători liber (49%), de a colabora în privinţa securităţii şi apărării (39%), de a face comerţ liber (31%), dar şi în legătură cu protecţia drepturilor omului (32%). Numai 4% cred că nu ar pierde prea mult.



    Cu toate acestea, o proporţie semnificativă dintre respondenții din cele 14 țări se declară optimişti în legătură cu UE. Cel mai mare procent se înregistrează în România – 46%, în timp ce procentul este de 38% în Austria, 32% în Germania și 31% în Polonia.



    În România, corupţia (51%), sănătatea (32%) şi costul vieţii (20%) au fost identificate ca principalele teme înaintea alegerilor europene.



    Europenii au mai puțini bani pentru cheltuielile discreționare



    De altfel, prosperitatea cetățenilor a fost un alt punct al sondajului realizat de YouGov, iar majoritatea europenilor s-au declarat îngrijoraţi de deteriorarea acestui nivel. Astfel, doar 5% dintre cetăţenii Greciei, rămân cu bani la finalul lunii pentru cheltuieli discreţionare.



    La capătul clasamentului se mai află Ungaria cu 16% , România cu 23% dintre respondenți și Franța cu 24% din populație. Unul din trei europeni care trăiesc în Olanda şi Germania rămân cu bani pentru cheltuieli discreţionare, iar mult mai bine este situată Danemarca cu 50% din populație.

  • Summit-ul de la Sibiu, un moment de entuziasm pentru liderii UE

    Summit-ul de la Sibiu, un moment de entuziasm pentru liderii UE

    Vreme frumoasă, aplauze și o neobișnuită baie de mulțime – așa au fost primiți șefii de stat din UE și liderii europeni la Sibiu, joi, unde a avut loc summit-ul informal al Uniunii Europene.


    Cu această ocazie, liderii europeni au adoptat o declaraţie comună care cuprinde 10 angajamente față de modul de viață și valorile europene, față de echitatea și drepturile cetățenilor europeni, dar și față de protejarea mediului și a viitoarelor generații.



    Focus pe alegerile europene din 23-26 mai



    Apropiatul scrutin european a fost una dintre temele principale ale evenimentului de la Sibiu. În declarația de presă de la începutul, summitului, președinytle Klaus Iohannis a declarat:


    “Toții președinții din Uniunea Europeană, președinții de state, am semnat un apel, lansat astăzi, de Ziua Europei, prin care îi chemăm pe europeni la urne. Aceste alegeri europarlamentare nu sunt alegeri obișnuite. La aceste alegeri se decide realmente viitorul Uniunii Europene. Vedeți că avem peste tot partide eurosceptice, politicieni populiști, politicieni care nu vor să continuăm în această frumoasă Uniune Europeană, iar cetățenii europeni sunt chemați să decidă prin vot ce fel de viitor vrem pentru Uniunea Europeană. Este clar că avem de ales între partide tradiționale, partide care vin cu soluții, și partide populiste, extremiste, care vin cu sloganuri, dar nu cu soluții.



    Întâlnirea informală de la Sibiu a fost și un bun prilej de a discuta despre nominalizările pentru conducerea instituțiilor europene. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că și-ar nominalizări până în luna iunie, de aceea va convoca o nouă întâlnire cu liderii după alegerile pentru Parlamentul European: “Aş vrea să anunţ că, după alegerile europarlamentare, pe 28 mai, voi convoca o întâlnire cu toţi cei 28 de lideri UE pentru a începe procesul de nominalizări. Intenţia mea este să parcurg alegerea şefilor instituţiilor UE într-o manieră cumpătată, rapidă şi eficientă”, a spus președintele Consiliului European.



    Justiția din România, în atenția liderilor europeni



    Liderii PSD, principalul partid de guvernare, au fost ocoliți la Sibiu chiar și de familia socialiștilor europeni care au decis să aibă întâlnirea în marja summit-ului fără prezența vreunui reprezentant al partidului condus de Liviu Dragnea. Liderii europeni au punctat din nou abaterile României de la respectarea statului de drept, Întrebat la sosirea în Piața Mare din Sibiu când va fi României gata pentru aderarea la spațiul Schengen, premierul olandez, Mark Rutte, a răspuns: “România va fi admisă când vă veţi conforma tuturor regulilor statului de drept şi ale democraţiei. Deocamdată, nu mergeţi în direcţia corectă.



    Și președintele francez, Emmanuel Macron, a vorbit despre situația justiției în România: “Cred că există decizii luate de guvernul român care au dus la fragilizarea statului de drept. Comisia Europeană a avut ocazia de a spune acest lucru şi suntem vigilenţi în această privinţă. (…)Consider pentru România, pentru poporul român, că a fi un stat puternic în UE, a respecta toate valorile UE, inclusiv independenţa justiţiei şi tot ce constituie statul de drept, este un element foarte important pentru popor“, a declarat Macron în cadrul conferinţei de presă de după încheierea summit-ului.



    Declarații de dragoste pentru Sibiu



    Summit-ul de la Sibiu a fost considerat un succes atât de șefii de state prezenți în in inima Transilvaniei, cât și de liderii UE.


    Cancelarul Germaniei, Angela Merkel a avut cuvinte frumoase pentru Sibiu: “Cred că acest oraş este un simbol pentru schimbările puternice din Europa, pentru că avem minoritatea germană care trăieşte foarte bine cu românii. Am discutat despre problemele UE, putem discuta unii cu alţii cu două săptămâni înainte de alegerile europene despre toate subiectele.



    Donald Tusk și-a arătat mulțumirea pentru ce s-a petrecut la Sibiu, într-un discurs ținut, din nou, în limba română, într-o declarație comună de presă cu Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker: “Când ne-am întâlnit în ianuarie (n.r. la București), am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Aţi organizat un summit excepţional, puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu m-am îndrăgostit de Sibiu, toată lumea s-a îndrăgostit de dumneavoastră.

  • Teatru forum la Biroul de Legătură al Parlamentului European

    Teatru forum la Biroul de Legătură al Parlamentului European

    În data de 10 aprilie a.c., Centrul Europe Direct București a fost invitat
    de Biroul de Legătură al Parlamentului European să participe cu Caravana de
    Teatru Forum Stă în puterea ta să schimbi ceva! în cadrul atelierului
    Democrație europeană în acțiune (8-10 aprilie 2019). Pe parcursul celor 3
    zile de activități ale atelierului, tinerii participanți au aflat ce înseamnă
    cu adevărat să fii promotor al democrației europene, discutând despre semnificația
    alegerilor din 26 mai, despre valorile și principiile Uniunii Europene și cum pot
    ei promova democrația europeană și alegerile europene, prin intermediul
    canalelor de comunicare existente și al proiectelor lor.


    În cadrul atelierului, piesa de teatru forum a fost un adevărat exercițiu
    de democrație, atrăgând atenția tinerilor prezenți asupra importanței
    alegerilor pentru Parlamentul European din 26 mai. Personajul principal,
    opresorul, este primarul unui oraș mic, al cărui frate se află pe listele de
    candidatură pentru alegerile europarlamentare. Prin mijloace mai puțin
    cinstite, acesta încearcă să o împiedice pe contracandidata fratelui său,
    profesoara de engleză, să devină reprezentantul regiunii pe listele partidului.
    Ca în orice piesă de teatru forum, la finalul scenetei, participanții au fost
    invitați să se implice în piesă, având posibilitatea să schimbe ceea ce nu le-a
    plăcut în atitudinea personajelor, pentru a da o întorsătură favorabilă
    evenimentelor.


    În încheiere, Anamaria Holotă, tânăr multiplicator al Europe Direct
    București
    , le-a vorbit tinerilor spectatori despre instituțiile Uniunii
    Europene și importanța alegerii deputaților europeni de către cetățenii fiecărui
    stat membru al UE.


    Pentru mai multe detalii, vă rugăm accesați site-ul Europe Direct București.

    (Loredana Licuța,
    coordonator Centrul Europe Direct București, IER)