Radio România Internațional

Tag: alegeri SUA

  • Un nou mandat la Casa Albă

    Un nou mandat la Casa Albă

    O politică ce pare centrată exclusiv pe interesele naţionale, sub sloganul “Să facem din nou America măreaţă”, așa cum a reieșit chiar din debutul discursului susținut după învestitură. În acord cu această orientare, Donald Trump a semnat deja mai multe ordine executive și directive. Pe lângă promisiunile că va combate inflaţia, spune că politica oficială a ţării va accepta doar două genuri – bărbat şi femeie – și a reluat promisiunile că securitatea ţării va ocupa primul loc. A restricționat imigrația de orice fel, a declarat stare de urgență la frontiera cu Mexicul, suprimând, de asemenea, dreptul de azil şi dreptul de a obţine cetăţenia în mod automat pentru cei născuţi în SUA din părinţi cu statut de imigranţi ilegali.

    În ceea ce priveşte economia, Donald Trump a anunţat o ofestivă comercială prin impunerea de taxe vamale pentru importuri. Nu a luat măsuri imediate pentru a crește taxele vamale – o promisiune cheie a campaniei -, dar a declanșat o analiză a parteneriatelor comerciale și a declarat că ar putea impune taxe de 25% asupra Canadei și Mexicului la 1 februarie. A retras Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății şi, din nou, din Acordul de la Paris privind schimbările climatice. A declarat urgenţă energetică în Statele Unite și a cerut Departamentului Energiei să reia evaluările pentru permise de export de gaz natural lichefiat.

    Erau de așteptat aceste măsuri? Iulia Joja, profesor adjunct la Universitatea Georgetown: “Trump spune America First, Make America Great Again, chiar dacă asta înseamnă costuri suplimentare pentru aliaţi, pe termen scurt şi, cel mai important, pentru politica externă şi securitatea internaţională, în general. Costuri suplimentare pentru Statele Unite pe termen lung, pentru că, retrăgându-se acum vor creşte costurile în următorii ani. Trump nu gândeşte aşa, gândeşte tranzacţional, pe termen scurt, şi atunci îl interesează ca Statele Unite să aibă cât mai multe avantaje pe perioada propriului mandat. Însă, şi aici, din punct de vedere comercial, e o situaţie complicată. Pentru că, de exemplu, aceste taxe suplimentare, tarifele pe care doreşte să le impună în relaţia cu UE, cu China, cu alţi actori înseamnă de fapt costuri mai înalte pentru cumpărătorul din Statele Unite.”

    În Europa, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă amplifică temerile privind degradarea relaţiilor transatlantice. Vor exista diferenţe majore de abordare ale preşedintelui Donald Trump în ceea ce priveşte politica externă faţă de Europa comparativ cu politica dusă de fostul preşedinte american Joe Biden?

     

    Invitat la Radio România, șeful diplomației de la București, Emil Hurezeanu, explică:

    “E posibil să asistăm la mutaţii de perspectivă, dar interesele geopolitice ale Statelor Unite nu vor putea ignora şi vor include, după părerea mea, în continuare interese şi valori pe care le împărtăşesc şi aliaţii tradiţionali ai Statelor Unite, care sunt europenii. Ştim că centrele de atenţie se pot orienta în direcţii diferite. Unul din interesele cele mai importante ale Statelor Unite se concentrează pe zona Pacific, China. Există apoi câteva demersuri, în parte demarate, în relaţiile cu vecinii. (…) Eu cred că o unitate geopolitică de pregnanţa şi importanţa, gravitatea Uniunii Europene, cu atâţia membri, cu 400 de milioane de locuitori, cu o putere economică importantă, comparabilă doar cu cea a Statelor Unite, nu va putea fi ignorată, indiferent de posibile schimbări.”

     

    În ceea ce privește războiul din Ucraina, care în curând va intra în al patrulea an, Emil Hurezeanu subliniază că evoluția acestuia este incertă:

    ”Nu știm ce se va întâmpla cu evoluția războiului din Ucraina. Statele Unite, la fel ca UE, au investit miliarde, ceva mai mult Statele Unite decât Uniunea Europeană. Dar, dincolo de 150 de miliarde fiecare, 180 şi ceva de miliarde Statele Unite, e vorba de o investiţie în propriile interese, de fapt. Sunt interese de termen lung, interese vitale şi pentru Statele Unite. Pentru că o victorie a Rusiei va putea să reseteze în mod neaşteptat şi în mod negativ, foarte negativ şi periculos, întreaga configuraţie regională şi mondială.

    Există promisiuni ale preşedintelui Trump, să vedem în ce măsură ele pot fi îndeplinite. Există un nou consilier pentru spaţiul respectiv, este vorba de un expert cu o experienţă extraordinară în acest domeniu, cu o experienţă profundă şi care întotdeauna s-a exprimat în sensul intereselor tradiţionale ale aliaţilor occidentali. Există aparatul diplomatic american care, indiferent de modificări la vârf sau în anumite sectoare, domenii, îşi păstrează competenţa şi puterea de influenţă, luciditatea.”

     

    În discursul inaugural, Donald Trump nu a făcut referire la niciuna din crizele de securitate actuale, precum cea din Ucraina sau Orientul Mijlociu, dar a promis că mandatul său va fi de unificator şi pacificator.

    „Ne vom măsura succesul nu numai prin bătăliile pe care le câștigăm, ci și prin războaiele pe care le încheiem și, cel mai important, prin războaiele în care nu intrăm niciodată”, a spus Trump. Cu excepţia nominalizării în contextul Canalului Panama, pe care spune că îl vrea înapoi pentru americani, nici rivalitatea cu China nu a fost menţionată în discursul președintelui Trump.

     

     

    Audio Player

     

  • Relațiile dintre Statele Unite ale Americii și UE după alegerile din SUA

    Relațiile dintre Statele Unite ale Americii și UE după alegerile din SUA

    După alegerile prezidențiale din SUA, europarlamentarii au discutat despre viitorul relațiilor UE-SUA sub noua administrație.

    Dezbaterea cu reprezentanții Consiliului și ai Comisiei cu privire la implicațiile victoriei lui Donald Trump pentru relațiile transatlantice s-a axat pe o varietate de probleme, inclusiv pe viitoarea cooperare UE-SUA privind Rusia, China, Orientul Mijlociu și schimbările climatice.

    În ceea ce privește securitatea și cooperarea militară, membrii Partidului Republican au cerut o reducere a asistenței militare americane pentru Ucraina, iar viitorul președinte american a criticat Europa că nu a cheltuit suficient pentru apărare. Comerțul dintre SUA și UE a fost un subiect dezbătut de către europarlamentari, deoarece președintele ales și-a indicat intenția de a impune noi tarife pentru anumite produse din Europa.

    “Statele Unite ale Americii reprezintă cel mai important aliat al nostru, al Uniunii Europene, în domeniile securității, apărării, economiei, dar și în promovarea democrației la nivel global” – a declarat, în plenul Parlamentului European, europarlamentarul Siegfried Mureșan.

     “Nu ne vom întoarce niciodată spatele Statelor Unite. Dar, dacă Statele Unite ne-ar întoarce spatele, trebuie să fim pregătiți, trebuie să fim mai puternici.Trebuie să prevenim o slăbire a relației cu Statele Unite identificând domenii de cooperare continuă care să servească, acum și pe viitor, atât interesele Statelor Unite, cât și pe cele europene.

    Răspunsul nostru trebuie să fie  continuarea integrarii la nivelul UE și să încercăm să prevenim o slăbire a relației cu Statele Unite identificând domenii de cooperare continuă care să servească, acum și pe viitor, atât interesele Statelor Unite, cât și pe cele europene.”

    Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană au apărat împreună democrația timp de multe decenii. Statele Unite va continua să rămână principalul partener al țărilor membre UE , au punctat mai mulți europarlamentari.

  • Un rezultat care nu lasă pe nimeni indiferent

    Un rezultat care nu lasă pe nimeni indiferent

    Rezultatul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite şi modul în care acesta va influenţa evoluţiile globale se află în centrul atenţiei la nivel internațional. Întoarcerea la Casa Albă a lui Donald Trump, învingător într-o cursă extrem de strânsă până în ultimul moment, generează atât aşteptări, cât şi incertitudine. Prin diferite puncte cheie ale politicii sale, de la concentrarea pe economie până la strategiile sale privind imigraţia şi relaţiile externe, prin poziţia sa pe probleme sensibile precum războiul din Ucraina sau schimbările climatice, noul curs al politicii americane nu va lăsa pe nimeni indiferent, spun analiștii.

    O analiză făcută de profesorul de relaţii internaţionale Ştefan Ciochinaru:

    “Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgenţă în care au discutat, atenţie foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa. Trump în primele şase luni îşi va face echipa şi va da drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. A promis să rezolve migraţia ilegală din Statele Unite, chiar cu preţul deportării a peste 11 milioane de oameni.

    De asemenea, a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găseşte America. Și cum va face lucrul acesta? El a şi spus. Unu: va reduce taxele, impozitele, astfel încât să încurajeze cât mai mult producţia, va încuraja repatrierea unor industrii în SUA, care vor fi scutite de taxe şi impozite, care taxe şi impozite, de fapt tarife, se vor aplica într-un mod care ţine de războiul economic.”

    Adică, pentru produsele europene se va pleca de la 10 şi se va ajunge până la 20% tarife de import din UE, iar pentru produsele chineze până la 60%. Ce înseamnă asta? Din nou, profesorul Ștefan Ciochinaru:

    “Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creştere. De altfel, semnalele de pe burse sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acţiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puţini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust şi dezechilibrat în America. Vor fi mai puţini bani pentru învăţământ, vor fi mai puţini bani pentru programe sociale, de incluziune ş.a.m.d.”

    Una dintre problemele cu care se va confrunta Donald Trump odată revenit la Casa Albă sunt schimbările climatice, pe care el le-a numit în trecut “o farsă”. Sceptic de cursă lungă în ce priveşte încălzirea globală şi acţiunile de combatere a schimbărilor climatice, Trump a retras, în mandatul său anterior, SUA din Acordul de la Paris din 2016 privind schimbările climatice.

    Iar îngrijorarea este că, odată instalat preşedinte, el va repeta acest gest, după ce Biden a readus Washingtonul în Acord, și va încuraja construcţia de gazoducte, forajele şi extracţiile din Alaska – îngrijorare alimentată şi de faptul că după anunţarea rezultatelor alegerilor preţul acţiunilor la producătorii de energie eoliană a scăzut masiv. Impactul asupra celor două războaie fierbinți, din Ucraina și Orientul Mijlociu, se află, de asemenea, sub lupa analiștilor.

    Din nou, profesorul Ștefan Ciochinaru:

    „În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul şi va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forţă, prin forţa Americii, printr-un ultimatum politic şi strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Trump e un negustor, un businessman, un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu ştie nimeni în momentul de faţă, apar tot soiul de scenarii. Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există şi limite până la care poate să meargă negocierea şi pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit. Rămâne de văzut, deci.”

    Iar în Orientul Mijlociu, la Ierusalim, Benjamin Netanyahu a fost unul dintre cei fericiţi pentru alegerea lui Trump, amintește Ștefan Ciochinaru:

    “El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziţia Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită – Israel şi probabil să apară chiar un soi de mică piaţă comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.”

    În ce priveşte politica Statelor Unite faţă de flancul estic, faţă de ceea ce este în momentul de faţă prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere, aceasta se face în Congres, la Casa Albă, dar mai ales la Pentagon, mai spune profesorul Ciochinaru, acolo se pun piesele pe tablă ca la şah şi se gândesc mutări înainte, cu ani înainte, aici nu se vor schimba lucrurile. Este bine-cunoscută, însă, poziția lui Donald Trump, care consideră că sumele ajutorului ţării sale pentru Ucraina sunt prea mari și care le-a cerut aliaților europeni din NATO să aloce mai mulți bani pentru securitatea lor.
    Audio Player

  • Securitatea și economia UE, după rezultatul alegerilor din SUA

    Securitatea și economia UE, după rezultatul alegerilor din SUA

     

    Liderii Uniunii Europene l-au felicitat pe Donald Trump pentru victoria în alegerile prezidențiale din SUA. Dar, revenirea republicanului la Casa Albă ar putea aduce noi provocări pentru securitatea și economia blocului comunitar.

    Un avertisment a sosit chiar din partea Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate. Europa ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea unei diminuări a sprijinului oferit de Washington, a transmis Josep Borrell într-un interviu acordat agenției EFE, citat de Agerpres.

    „Nu ne putem gândi că umbrela protectoare a Statelor Unite va fi mereu deschisă şi că ne va garanta securitatea pe care, în primul și în primul rând, trebuie să ne-o garantăm singuri”, a mai declarat oficialul european aflat la Kiev pentru ultima oară din poziția de șef al diplomației UE.

    Totodată, Borell a subliniat că UE și-a intensificat eforturile de a-și îmbunătăți capacitatea de apărare după invazia trupelor rusești în Ucraina din 2022: „Eu nu am avut nevoie ca Trump să ajungă la președinția SUA pentru a declara de la bun început că Europa trebuie să-şi asigure securitatea şi apărarea în mod mai autonom.”

    La finele săptămânii trecute, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată la summitul informal de la Budapesta, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să îi transmită clar viitorului președinte american faptul că Rusia își întărește alianțele cu China, Iran și Coreea de Nord, în ideea de a-l încuraja pe viitorul președinte să mențină sprijinul acordat Ucrainei.

    „Ceea ce cred că este cel mai important pentru noi să discutăm cu prietenii noştri americani este faptul că Rusia nu este doar o ameninţare la adresa Europei, ci o amenințare la adresa securității globale”, a afirmat șefa Executivului european.

     

    Avertismente asupra bunăstării economiei UE au venit, marți, din partea Băncii Centrale Europene. Oficiali ai instituției au transmis, potrivit Reuters, că viitoarea administrație americană ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economiei globale prin politicile sale protecționiste, iar Europa trebuie să fie mai bine pregătită pentru acest scenariu decât a fost în trecut.

    Donald Trump a susținut în campania electorală că vor exista schimbări în ceea ce privește comerțul exterior, inclusiv o taxă de 10% pentru importurile din toate ţările şi un tarif de 60% pentru cele din China, măsuri ce ar trebui să contribuie la reducerea deficitul balanţei comerciale americane.

    „Ceea ce știm este că tarifele semnificative la import care sunt vehiculate ar putea avea ramificații negative pentru economia mondială. Un nou război comercial este ultimul lucru de care avem nevoie astăzi, în contextul rivalităților geopolitice, în special între aliați”, a declarat guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, Olli Rehn, pentru agenția Reuters, citată de Agerpres.

     

     

     

     

  • Retrospectiva săptămânii 03.11 – 09.11.2024

    Retrospectiva săptămânii 03.11 – 09.11.2024

    Președintele Klaus Iohannis, la summitul Comunităţii Politice Europene de la Budapesta

     

    Aderarea României la Spaţiul Schengen nu este doar un obiectiv politic, ci un angajament ferm față de proiectul european, a afirmat președintele Klaus Iohannis, la al cincilea summit al Comunității Politice Europene, desfășurat joi și vineri la Budapesta. Pe de altă parte, șeful statului român a atras atenția că migrația rămâne o povocare importantă la nivel european, care necesită un răspuns comun și cuprinzător.

    Rezultatele alegerilor din SUA au fost, de asemenea, în atenţia participanţilor, reuniți să discute în principal despre creşterea competitivităţii.  Liderii europeni reuniţi i-au cerut lui Donald Trump să evite războaiele comerciale, să menţină sprijinul pentru Ucraina şi să se abţină de la tulburarea ordinii globale.

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că toţi cei 42 de lideri europeni prezenți au convenit că trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru propria lor securitate şi să nu se mai bazeze pe Statele Unite. Pentru victoria sa în alegerile americane Donald Trump a fost felicitat de comunitatea internațională.

    În mesajul său, președintele Klaus Iohannis a amintit că România este un aliat strategic puternic şi angajat al Statelor Unite.

     

    Vizita premierului Marcel Ciolacu la Paris

     

    La Paris, premierii român, Marcel Ciolacu, şi francez, Michel Barnier, au discutat despre consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, încheiat în 2008, cu accent pe componenta economică şi de apărare. Cei doi şefi de guvern au stabilit că investiţiile în domenii-cheie, precum IT, aeronautică şi energie, sunt esenţiale.

    Dublarea volumului comerţului bilateral în cei 16 ani de Parteneriat Strategic, tendinţa sa ascendentă şi relaţii economice cu tradiţie, precum Dacia Renault, reprezintă argumente solide pentru a continua cooperarea într-o formă consolidată – a declarat Marcel Ciolacu.

    Şeful guvernului de la Bucureşti a apreciat cooperarea solidă în materie de securitate, precum şi faptul că, prin decizia peşedintelui Emmanuel Macron, Franţa şi-a asumat rolul de naţiune-cadru a Grupului de Luptă NATO în România, imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, element esenţial pentru consolidarea poziţiei Alianţei pe flancul estic. A fost evidenţiată şi dorinţa Franţei de a-şi spori prezenţa militară în România, care se ridică în prezent la 800 de militari.

     

    Cooperare România – Japonia

     

    Marți, la București, șeful executivului român a avut o întrevedere cu o delegaţie de investitori japonezi din domeniile energie, cercetare şi tehnologie, industrie, infrastructură şi bancar, condusă de viceministrul nipon al Economiei, Comerţului şi Industriei, Shinji Takeuchi.

    Cu acest prilej, a fost apreciat nivelul relaţiilor bilaterale dezvoltate în baza Parteneriatului strategic, a valorilor comune promovate de cele două țări şi oportunităţilor economice oferite de actualul context internaţional. Potrivit premierului Marcel Ciolacu, rolul României ca factor de stabilitate în Europa şi în regiune, dar şi avantajele geostrategice, economice şi politice califică ţara drept destinaţie pentru investitori.

    La rândul său, delegaţia economică japoneză și-a arătat interesul de a consolida sprijinul financiar pentru România în proiecte din domeniile infrastructurii de transport, energie, digitalizare şi înaltă tehnologie.

    Anterior, în cadrul primei ediţii a Formului Energiei România-Japonia care a avut loc luni și marți, la București, ministerul Energiei a semnat un memorandum de înţelegere cu o companie japoneză pentru proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, din județul Cluj (nord-vestul României), iar ELCEN (Compania de Stat Elecrocentrale București) şi Panasonic lucrează la un proiect comun care vizează un sistem complex de panouri fotovoltaice, stocare în baterii şi producţie de hidrogen verde.

     

    Roxana Mînzatu, propunerea României pentru funcția de comisar european, a primit aprobarea în Parlamentul de la București

    Propunerea Guvernului român pentru funcția de comisar european în viitorul Executiv comunitar, social-democrata Roxana Mînzatu, a fost aprobată, marți, de comisiile de specialitate ale Parlamentului de la București.

    Eurodeputata, desemnată de Ursula von der Leyen vicepreședintă a Comisiei Europene, ar urma să deţină portofoliul “Oameni, competenţe şi pregătire”. În această calitate, a afirmat ea, va răspunde de aproximativ 20% din bugetul multianual al Uniunii.

    Roxana Mînzatu a precizat că funcţia de vicepreşedinte executiv al Comisiei vizează inclusiv coordonarea pe zona de pregătire pentru situaţii de urgenţă.

    Pentru Roxana Mînzatu urmează o nouă rundă de audieri, pe 12 noiembrie, de această dată în Comisiile de ocupare a forţei de muncă şi, respectiv, cultură şi educaţie ale Parlamentului European.

     

    Vizită FMI la București

     

    O misiune a Fondului Monetar Internaţional a făcut în această săptămână o vizită la Bucureşti pentru discuţii cu responsabilii români despre ultimele evoluţii economice. Este vorba despre o vizită regulată, pentru evaluarea şi actualizarea perspectivelor macroeconomice, cu mai multe componente: inflaţia, balanţa de plăţi, datoria publică şi deficitul bugetar, politica monetară şi fiscală. Delegaţia a avut întâlniri în special la Banca Centrală si la Ministerul Finanţelor. În prezent, România nu are în derulare un acord cu Fondul.

  • Reacţii la alegerea lui Donald Trump

    Reacţii la alegerea lui Donald Trump

    Numeroși lideri politici din întreaga lume au reacționat, felicitându-l pe republicanul Donald Trump, care și-a anunțat victoria în alegerile prezidențiale din SUA. Înainte ca numărătoarea să se fi încheiat, acesta a obținut peste 270 de electori de care avea nevoie pentru a fi ales. El devine, astfel, cel de-al doilea președinte american cu două mandate neconsecutive. Președintele în exercițiu, Joe Biden, și candidata democrată Kamala Harris l-au felicit pe preşedintele ales Donald Trump pentru victoria sa. Joe Biden l-a invitat la Casa Albă și şi-a exprimat angajamentul de a asigura o tranziţie fără probleme, subliniind importanţa de a lucra pentru a unifica ţara.

    „Rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA nu este ceea ce ne-am dorit, dar trebuie să îl acceptămˮ, a spus, la rândul său, Kamala Harris, într-un discurs susţinut la Universitatea Howard din Washington. Liderii europeni au subliniat legăturile strânse ale Europei cu Statele Unite, postând felicitări timpurii pentru Donald Trump, pe măsură ce devenea evident că acesta urma să câştige preşedinţia SUA.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, l-a „felicitat căldurosˮ pe Donald Trump pentru victoria în alegeri, iar preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat „alianţa durabilă” şi „legătura istorică” dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a promis să coopereze cu cancelarul german Olaf Scholz pentru o Europă mai puternică, având în vedere „noul contextˮ.

    În acelasi timp, premierul britanic Keir Starmer a declarat că aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu Donald Trump în anii următori. Secretarul general al NATO, fostul premier olandez Mark Rutte, a declarat că poziţia de lider a lui Donald Trump va fi „din nou esenţială pentru a menţine alianţa noastră puternicăˮ.

    Liderul de la Beijing, Xi Jinping, l-a sunat pe câştigătorul alegerilor prezidenţiale din SUA şi a pledat ca relaţia dintre ambele puteri să fie „stabilă, sănătoasă şi durabilăˮ. „Sperăm că ambele părţi vor apăra principiile respectului reciproc, coexistenţei paşnice şi cooperării reciproc avantajoase’, a transmis Xi Jinping, care a pledat pentru „găsirea modului potrivit pentru ca China şi Statele Unite să se înţeleagă în această nouă erăˮ. Acesta a subliniat că o relaţie bună între Beijing şi Washington va aduce beneficii atât ambelor ţări, cât şi lumii.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit la telefon cu Donald Trump, felicitându-l pentru victoria sa pe care a numit-o istorică şi convingătoare. Zelenski a precizat că a convenit cu acesta să menţină un dialog strâns şi să „dezvolte cooperarea” între Ucraina şi SUA.

    Din România, șeful statului, Klaus Iohannis, a transmis că Bucureștiul este un aliat strategic puternic şi angajat al Washingtonului. La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a menţionat că România este pregătită să lucreze pentru a consolida parteneriatul strategic cu Statele Unite.

  • Donald Trump este virtualul câştigător al alegerilor prezidenţiale din Statele Unite

    Donald Trump este virtualul câştigător al alegerilor prezidenţiale din Statele Unite

    Donald Trump este virtualul câştigător al alegerilor prezidenţiale din Statele Unite ale Americii, după ce proiecţiile televiziunilor l-au creditat cu 276 de electori, cu 6 mai mulţi decât majoritatea necesară de 270.

    Prin sistemul electoral indirect, alegerile sunt câştigate de candidatul care îşi asigură majoritatea celor 538 de electori, repartizaţi statelor în funcţie de numărul populaţiei.

    Republicanul a câştigat şi votul popular cu 51%, în timp ce democrata Kamala Harris a strâns 47 de procente şi ar putea conta pe 219 electori.

    Chiar dacă rezultatele finale pot întârzia mai multe zile, Donald Trump şi-a proclamat victoria la centrul de campanie din Florida. El le-a mulţumit votanţilor şi a spus că America i-a oferit un mandat puternic, fără precedent, cu referire la rezultatele bune obţinute de republicani şi în alegerile pentru Congres.

    Trump a promis o guvernare simplă axată pe siguranţa, prosperitatea şi sănătatea cetăţenilor.

    Potrivit presei de peste ocean, Kamala Harris se va adresa publicului abia mâine.

    Lideri din întreaga lume s-au grăbit să-l felicite pe Donald Trump, imediat ce estimările au început să indice o victorie clară a acestuia. Felicitări au venit şi din partea factorilor de decizie de la Bucureşti.

    Într-un mesaj transmis pe reţeaua X, preşedintele Klaus Iohannis a amintit că România este un aliat strategic puternic şi angajat al SUA şi şi-a exprimat sepranţa că eforturile comune vor aduce pace şi prosperitate pentru ambele ţări şi nu numai.

    Mesaje de felicitare au mai transmis premierul Marcel Ciolacu şi preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă. Cei doi au menţionat că România este pregătită să lucreze pentru a consolida parteneriatul strategic cu Statele Unite.

  • Alegeri SUA: Reacțiile liderilor români la victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA

    Alegeri SUA: Reacțiile liderilor români la victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA

    Preşedintele român Klaus Iohannis şi premierul Marcel Ciolacu l-au felicitat, astăzi, pe Donald Trump pentru victoria în alegerile prezidenţiale din SUA.

    Într-o postare pe rețeaua X, Klaus Iohannis scrie: „Felicitări, președintelui ales, Donald Trump pentru victorie!” “România este un aliat strategic puternic și angajat al SUA. Prin eforturile noastre comune , vom aduce pace și prosperitate atât pentru țările noastre, cât și nu numai, apărând interesele noastre comune”, a notat Klaus Iohannis.

    “Felicitări preşedintelui Donald Trump pentru această victorie istorică! România este pregătită să lucreze împreună pentru a consolida parteneriatul nostru strategic. Sub noua dumneavoastră conducere, sperăm la pace şi prosperitate pentru toţi cetăţenii noştri. Aşteptăm cu nerăbdare o colaborare fructuoasă”, a scris Marcel Ciolacu, pe Twitter.

    Republicanul a revendicat ‘o victorie politică nemaivăzută’, în cadrul unui discurs susţinut la West Palm Beach, în Florida, după ce postul de televiziune Fox News l-a creditat cu victoria în alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Este singura media americană care a făcut, până acum, acest lucru.

    De menționat că, tehnic, numărarea voturilor din SUA nu s-a încheiat încă. Donald Trump le-a mulţumit, însă, americanilor, că l-au ales ‘al 45-lea şi al 47-lea preşedinte al SUA’.

    ‘Am scris istorie’, a spus republicanul, promiţând să ajute ţara ‘să se vindece’.

    Candidatul propus de Donald Trump pentru a-i fi vicepreşedinte, JD Vance, a declarat, la rândul său, că ‘am fost martorii celei mai mari reveniri politice din istoria SUA’.

    Pentru moment, Donald Trump are 266 de mari electori, în condiţiile în care numărul de electori pentru a câştiga cursa pentru preşedinţia SUA este de 270.

    Contracandidata sa, democrata Kamala Harris, nu li s-a adresat, până acum, susţinătorilor ei.

  • Alegeri SUA: Donald Trump revendică „o victorie politică fără precedent”

    Alegeri SUA: Donald Trump revendică „o victorie politică fără precedent”

    Republicanul Donald Trump a revendicat miercuri ”o victorie politică fără precedent” în alegerile prezidenţiale din Statele Unite, într-un discurs susţinut la sediul său de campanie din West Palm Beach, în statul Florida, în contextul în care postul de televiziune conservator Fox News l-a proclamat câştigător, scrie Agerpres.

     

    “Am scris istorie”, a proclamat Trump în faţa susţinătorilor săi, promiţând să ajute ţara “să se vindece”.

    Donald Trump le-a mulţumit americanilor pentru că l-au ales “al 45-lea şi al 47-lea preşedinte al SUA”.

    “Va fi vârsta de aur a Americii. Este o victorie magnifică pentru toţi americanii şi ne va permite să facem din nou America măreaţă”, a mai spus Trump.

    Candidatul la vicepreşedinţia SUA al lui Trump, JD Vance, a proclamat şi el de pe scenă că “am fost martorii celei mai mari reveniri politice din istoria SUA”.

    “America ne-a dat un mandat puternic şi fără precedent”, a declarat Trump anterior în cursul zilei de miercuri la centrul de convenţii din comitatul Palm Beach.

    Liderul republican din Camera Reprezentanţilor l-a felicitat deja pe “preşedintele ales” Donald Trump. Mike Johnson a salutat “speranţa” care se naşte din întoarcerea republicanului la Casa Albă.

    Alte media americane nu l-au creditat încă pe Trump cu victoria în alegeri, dar el pare să fie în pragul victoriei după ce a câştigat în statele-cheie Pennsylvania, Carolina de Nord şi Georgia, iar în celelalte patru este în avans, potrivit Edison Research.

    Pentru moment, Donald Trump are 266 de mari electori, faţă de 195 Kamala Harris, în condiţiile în care numărul de electori pentru a câştiga cursa pentru prşedinţia SUA este de 270.

    Kamala Harris, candidata Partidului Democrat, a anunțat că nu se va adresa națiunii astăzi.

    Sursa Agerpres

  • Alegeri SUA: Republicanii ar fi obţinut controlul în Senatul american

    Alegeri SUA: Republicanii ar fi obţinut controlul în Senatul american

    Republicanii ar fi obţinut controlul în Senatul american, deţinut până acum de democraţi, cu o majoritate de cel puţin 51 de locuri din 100, potrivit proiecţiilor.

    Senatul american are 100 de locuri – două pentru fiecare stat al SUA – şi 34 dintre ele sunt reînnoite în urma votului organizat în paralel cu scrutinul prezidenţial din 5 noiembrie.

    Cât despre Camera Reprezentanţilor, aceasta este, încă, disputată, niciunul dintre partide părând să nu aibă un avantaj decisiv, în timp ce numărătoarea buletinelor de vot în cele 50 de state continuă şi astăzi.

    Controlul celor două Camere ale Congresului american reprezintă o miză majoră – marja de manevră a preşedintelui ţării depinde în mare parte de legile a căror adoptare o poate obţine în Senat şi Camera Reprezentanţilor. Ambele votează legi federale, dar Senatul are şi atribuţii exclusive importante, în special în numirea sau destituirea unor personaje-cheie ale Executivului sau în confirmarea magistraţilor federali.

  • NATO trebuie să rămână unită

    NATO trebuie să rămână unită

    Alianţa Nord-Atlantică va lucra cu învingătorul alegerilor americane, oricare ar fi acesta, şi va face tot ce îi stă în putere pentru a rămâne unită, a promis, luni, secretarul general al NATO, Mark Rutte. Acesta a făcut declarația la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Olaf Scholz.

    „Noi vom lucra cu Kamala Harris, vom lucra cu Donald Trump şi ne vom asigura că Alianţa rămâne unităˮ, a declarat, olandezul Mark Rutte, care a preluat conducerea Alianţei Nord-Atlantice de la norvegianul Jens Stoltenberg. „Nu am nicio îndoială, pentru că este în interesul nostru şi al Statelor Unite”, a adăugat secretarul general al NATO.

    Încă de la preluarea mandatului, pe 1 octombrie, Mark Rutte, care a fost, anterior, prim-ministru al Regatului Ţărilor de Jos timp de 14 ani, declara că nu este îngrijorat de rezultatul alegerilor americane. El a afirmat că îi cunoaște foarte bine pe ambii candidaţi şi că a lucrat cu Donald Trump timp de patru ani. Potrivit acestuia, SUA vor rămâne implicate în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

    „Ei ştiu că, dacă Putin reuşeşte în Ucraina, Rusia încurajată se va afla atunci pe flancul nostru estic şi va reprezenta o ameninţare directă pentru teritoriul NATOˮ, a mai spus Mark Rutte, care a punctat că acesta este motivul pentru care Washingtonul este implicat în Ucraina și în NATO.

    De la preluarea mandatului, acesta a avut o serie de întâlniri cu actori politici, al căror subiect l-a constituit războiul din Ucraina. Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Mark Rutte şi preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen au anunțat, la Bruxelles, că Alianța şi Uniunea Europeană vor crea un grup operativ pentru consolidarea cooperării între cele două organizaţii. Cei doi au avertizat că desfăşurarea de soldaţi nord-coreeni în Rusia reprezintă o escaladare semnificativă a războiului din Ucraina, precum şi o ameninţare gravă pentru securitatea europeană şi pacea mondială.

    Luna trecută, Mark Rutte s-a întânit cu miniştrii de Externe din ţările aliate. Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a afirmat, cu acel prilej, că războiul din Ucraina a arătat că instabilitatea din Europa are consecinţe mondiale şi că ţări aflate la mii de kilometri, precum China, Iran sau Coreea de Nord, pot deveni sabotori ai securităţii europene.

    „Lumile noastre sunt interconectate şi la fel este şi securitateaˮ, a subliniat Mark Rutte. El a afirmat, de asemenea, că aliaţii respectă promisiunea de a livra, anul acesta, ajutorul militar de 40 de miliarde de euro destinate Ucrainei, iar cifrele arată cheltuieli de aproape 21 de miliarde pentru prima parte a lui 2024. Partenerii din zona Pacificului au anunțat și ei noi livrări, iar un exemplu este Australia, care va trimite tancuri pentru Kiev.

    Pe de altă parte, aliaţii cresc investiţiile şi în interiorul NATO, iar una din priorităţi este apărarea aeriană, mai ales în contextul războiului cu drone care violează spaţiul NATO.

  • Ştiri Radio Ujgorod – 04.11.2024

    Ştiri Radio Ujgorod – 04.11.2024

    Ştiri Radio Ujgorod. La microfon, Elvira Chilaru.

  • Charles Michel: Viitorul Uniunii nu trebuie să depindă de SUA, China sau Rusia

    Charles Michel: Viitorul Uniunii nu trebuie să depindă de SUA, China sau Rusia

    Marți, pe 5 noiembrie, vor avea loc alegeri prezidențiale în Statele Unite, iar țările europene așteaptă cu interes rezultatul scrutinului care l-ar putea aduce înapoi la Casa Albă pe republicanul Donald Trump, notează încă din start agenția France Presse în articolul scris după interviul cu președintele Consiliului European, Charles Michel. Și tot France Presse remarcă faptul că există la nivel comunitar o temere legată de o tulburare a relațiilor transatlantice într-un moment în care Europa trebuie să facă faţă ameninţării ruse şi războiului din Ucraina.

    O temere bazată pe faptul că Donald Trump şi-a exprimat în mai multe rânduri nemulţumirea faţă de statele membre ale Uniunii, dar şi ale Alianţei Nord-Atlantice, care nu și-au respectat angajamentul de a crește cheltuielile pentru apărare.

    În plus, în materie comercială, el a avertizat că va impune noi taxe vamale pentru Europa. Contracandidata sa este actuala vicepreședintă a Statelor Unite, democrata Kamala Harris, iar sondajele indică o competiție extrem de strânsă.

    “Pe termen scurt va fi diferit. Dar pe termen mediu sau lung, suntem siguri că va fi fundamental diferit?”, s-a întrebat președintele Consiliului European, Charles Michel, în interviul acordat recent agențiilor de presă.

    În privința parteneriatului economic, liderul european este de părere că indiferent cine va fi la Casa Albă, Statele Unite vor continua să ducă o politică protecționistă.

    Dar, spune Charles Michel, europenii nu trebuie “să se gândească cu frică la cel care va fi următorul preşedinte american. “Nu vreau ca viitorul copiilor mei să depindă de cine va fi următorul lider al Statelor Unite, de cine va conduce China sau Rusiei”, a adăugat el.

    “În Europa, noi decidem în privinţa viitorului şi a destinului nostru”, a mai spus președintele Consiliului European. De aceea, crede el, este esențial ca Uniunea Europeană să păstreze susținerea cetățenilor săi și să aibă o bună comunicare în ceea ce privește extinderea, migrația și sprijinul acordat Ucrainei, țară aflată de mai bine de doi ani și jumătate sub agresiunea Rusiei.

    În interviul pentru European Newsroom, Charles Michel a mai spus că Uniunea Europeană ar trebui să investească mai mult în noile tehnologii și cercetare pentru a nu deveni, citez, un muzeu.

    Charles Michel, fost premier belgian, va fi înlocuit în funcţie până la sfârşitul anului de portughezul Antonio Costa.

     

  • Joe Biden și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială

    Joe Biden și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială

     

    Președintele SUA, Joe Biden, și-a anunțat, duminică, retragerea din cursa pentru un nou mandat la Casa Albă.

     

    „A fost cea mai mare onoare a vieţii mele să vă fiu preşedinte. Şi, deşi intenţia mea a fost să candidez pentru realegere, cred că este în interesul partidului meu şi al ţării să mă retrag şi să mă concentrez exclusiv asupra îndeplinirii îndatoririlor mele ca preşedinte pentru restul mandatului”,  a transmis democratul în vârstă de 81 de ani într-un comunicat și a anunțat că se va adresa naţiunii în cursul săptămânii următoare.

     

    Retragerea lui Biden vine la patru săptămâni de la dezbaterea cu contracandidatul republican Donald Trump. Evoluția democratului a stârnit îngrijorare și, potrivit presei internaționale, mai mulți colegi de partid au cerut înlocuirea sa cu un nou candidat.

     

     

  • Securitatea Uniunii Europene

    Securitatea Uniunii Europene

    La ediția a 60-a a Conferinței anuale de Securitate de la Munchen, desfășurată între 16 și 18 februarie 2024, au participat și oficiali europeni de top în frunte cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Organizatorii evenimentului au scris un raport intitulat “Lose-Lose?” care nu exprimă o perspectivă optimistă asupra viitorului. Ca antiteză a formulei “win-win”, care afirmă că toată lumea câștigă, “lose-lose” este o expresie pesimistă care arată o tendință a lumii de a se refugia în protecționism și de a respinge cooperarea reciproc avantajoasă. Astfel, în acest trend, securitatea europeană reprezintă una dintre marile temeri ale viitorului.

    Expertul Mihai Sebe explică situația în care se găsește blocul comunitar acum într-un an foarte dificil, cu multe alegeri pe mapamond.

    “Uniunea Europeană, în momentul de față, este retincentă întrucât trebuie să aștepte și rezultatul alegerilor din SUA. Cu toate acestea, o serie de analize publicate recent arată că, la limită, Uniunea Europeană ar putea să acopere inclusiv o eventuală reducere a finanțării americane. 

    Pe de altă parte, nu trebuie să uităm faptul că a apărut deja, după doi ani de conflict, o stare de oboseală la nivelul multor state-membre, o stare de oboseală în rândul cetățenilor. Și va trebui găsite acele soluții care să permită, pe de-o parte, recuperarea de apărare de exemplu și, pe de altă parte, va trebui să găsim acele soluții mai degrabă de tip win-win, în care toată lumea câștigă. 

    În momentul de față, dacă intrăm pe această logică negativă a pierderii din partea tuturor nu vom altceva decât să accentuăm această stare de oboseală strategică și această tensiune. Sunt încă multe probleme de clarificat la nivel european, cum ar fi de exemplu situația coridoarelor pentru transportul grânelor, diverse proteste în statele-membre ale Uniunii cu privire la acest lucru și nu doar. Dar, în timp, și după ce se vor clarifica rezultatele alegerilor, cred că Uniunea Europeană va reuși să găsească acel răspuns care să aducă rezultatul dorit la masa negocierilor. 

    Să nu uităm niciodată că securitatea Uniunii Europene este direct legată și de rezultatul conflictului din Ucraina. Așadar, interesul există. dar va trebui, poate, să calibrăm din mers, anumite tipuri de reacții și răspunsuri.”