Tag: alegeri SUA

  • Retrospectiva evenimentelor externe ale anului 2022

    Retrospectiva evenimentelor externe ale anului 2022

    Război în Ucraina

    Președintele rus, Vladimir Putin, nu și-a susținut tradiționala conferință de presă de la sfârșit de an. Fastuoase întâlniri față în față ale lui Putin cu jurnaliștii s-au organizat anual, începând din 2001, cu excepția perioadei dintre 2008 și 2012, când el a ocupat funcția de prim-ministru, rămânând stăpânul de facto al Rusiei, în timp ce de la Kremlin conducea, formal, Dmitri Medvedev, unul dintre cele mai docile personaje din anturajul său. Reunind sute de jurnalişti ruşi şi străini, conferinţele durau, de obicei, câteva ore, iar Putin răspundea în direct la întrebări pe tot felul de subiecte, de la geopolitică la probleme cotidiene ale societății ruse. Decizia de a anula această cutumă survine după ce Rusia a invadat Ucraina vecină, pe 24 februarie, a suferit eșecuri militare în serie și a decretat, în septembrie, o impopulară mobilizare parțială a rezerviștilor din armată, pentru a-i trimite pe front. Ambele părți combatante sunt suspectate că reduc la minimum amploarea recunoscută a pierderilor lor umane, pentru a nu submina moralul trupelor. Șeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, a estimat că peste 100.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la declanșarea invaziei și că pierderile ucrainenilor sunt, probabil, similare. E cel mai violent conflict armat din Europa ultimelor decenii.

    Milioane de refugiați, într-o Europă tot mai săracă

    Invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat creșterea prețurilor la energie și la alimente în întreaga lume. Indicele prețurilor alimentelor, calculat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a atins un vârf istoric în martie. La fel și prețul gazului de pe piața europeană. Această explozie a prețurilor a condus, firesc, și la creșterea inflației, cea mai mare în zona euro de după 1997, de când se calculează acest indice. Criza economică și cea energetică au fost eclipsate doar de drama umanitară. Războiul din Ucraina a provocat cel mai mare aflux de refugiați în Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: peste șase milioane în țările vecine și opt milioane strămutați în interior – estima, încă din mai, Înaltul Comisar pentru Refugiați. Peste trei milioane de ucraineni au fugit din calea trupelor ruse prin România vecină. La scară globală, numărul persoanelor dezrădăcinate a depășit, pentru prima dată, pragul de 100 de milioane.

    Alegeri în Europa și Statele Unite

    În aprilie, președintele francez, centristul pro-european Emmanuel Macron, și-a adjudecat un nou mandat, după al doilea tur de scrutin, în care a concurat cu șefa dreptei radicale, Marine Le Pen. Victoria lui Macron înseamnă că Europa poate conta pe Franța încă cinci ani – a jubilat, la unison cu numeroși lideri politici de pe continent, președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel. În iunie, în schimb, coaliția pro-prezidențială a câștigat mai puțin de jumătate din locurile din Adunarea Națională, camera inferioară a Legislativului de la Paris. Extrema dreaptă a lui Le Pen a obținut un scor istoric, cu 89 de deputați. În peninsula vecină Franței, șefa partidului postfascist Fraţii Italiei, Giorgia Meloni, s-a instalat la conducerea celui mai de dreapta guvern postbelic de la Roma, după ce formaţiunea sa a câştigat alegerile parlamentare din septembrie. Fostă jurnalistă, Meloni e cea dintâi femeie premier din istoria Italiei, iar deviza ei este Dumnezeu, patrie, familie. În plan ideologic, e o apropiată a premierului conservator ungar, Viktor Orban. Deși invadarea Ucrainei de către Rusia a pus într-o lumină crudă relațiile sale strânse cu președintele Putin, și Orban, prim-ministru încă din 2010, a câștigat categoric alegerile legislative din țara sa. Partidul lui, FIDESZ, s-a impus în faţa unui cartel electoral al opoziției care mergea de la fosta extremă dreapta, Jobbik, ce s-a redefinit ca fiind de centru-dreapta, până la socialişti, succesori ai fostului partid unic comunist. În Statele Unite, la scrutinul de la jumătatea mandatului prezidențial, democrații lui Joe Biden au păstrat un control fragil asupra Senatului, dar au pierdut Camera Reprezentanților, în favoarea dreptei republicane.

    Suveranul Regatului Unit, prietenul României

    O carte de istorie s-a închis odată cu dispariţia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, care s-a stins din viaţă, în septembrie, la vârsta de 96 de ani. Domnia ei de peste şapte decenii, cea mai lungă din istoria Angliei, a marcat destinul câtorva generaţii de supuşi şi se confundă cu destinul planetei, din a doua jumătate a secolului trecut până mai ieri. Monarh constituţional, care a domnit fără să guverneze, regina a lucrat cu 15 premieri britanici, de la legendarul Winston Churchill la efemera Liz Truss. Statele Unite, cel mai important partener strategic al Marii Britanii, au avut în acest timp, 14 preşedinţi, de la Harry Truman la Joe Biden. Primul fiu al longevivei suverane a devenit rege, la vârsta de 73 de ani, sub numele de Charles al III-lea. Presa de la Bucureşti îl consideră un mare prieten al României, pe care, în ultimele două decenii, a vizitat-o periodic. Fascinat de tradiţiile din Transilvania (centru), noul monarh britanic a contribuit consecvent la păstrarea şi popularizarea acestora. El este şi contribuabil la bugetul local, ca proprietar al unor case şi terenuri din România.

    Fotbal în Qatar, mită la Bruxelles

    Cupa Mondială de fotbal din Qatar, prima din istorie organizată într-un stat arab și în sezonul toamnă-iarnă, s-a terminat cu victoria, anticipată de mulți, a Argentinei. A fost ultimul campionat mondial cu 32 de echipe la start. Din 2026, numărul acestora crește la 48, odată cu ediția programată în Statele Unite, Canada și Mexic. Încă din 2010, când i s-a încredințat organizarea Cupei Mondiale, Qatarul a fost ţinta constantă a numeroase acuzaţii de corupţie sau privind condiţiile dezumanizante de muncă pentru migranţi, nerespectarea drepturilor femeilor ori ale comunităţii LGBTQ+. Criticile au fost respinse atât de autoritățile din emirat, cât și de preşedintele FIFA, patroana Cupei Mondiale, elvețianul Gianni Infantino, care a dezavuat ceea ce a numit lecţiile de morală din Occident, calificate drept o probă de ipocrizie. În toiul turneului final, eurodeputata socialistă elenă Eva Kaili, unul dintre vicepreședinții Parlamentului European, a fost arestată, la Bruxelles, în cadrul unei anchete privind suspiciuni de corupție ce ar implica mită de sute mii de euro, primită din Qatar.

    O planetă suferindă, pentru opt miliarde de oameni

    Anul a fost marcat de noi recorduri climatice. În Europa, vara a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată, iar zonele arse de incendii – cele mai întinse. La scară globală, emisiile de CO2 de origine fosilă nu au fost niciodată la fel de mari ca în 2022. Populația Terrei a depășit pragul de 8 miliarde la mijlocul lunii noiembrie, potrivit tot Națiunilor Unite. În 1950, pe Terra erau doar două miliarde și jumătate de oameni.



  • UPDATE Proteste SUA: Clădirea Capitoliului este apărată de poliţie

    UPDATE Proteste SUA: Clădirea Capitoliului este apărată de poliţie

    UPDATE

    Poliţia
    Capitoliului SUA a solicitat întăriri pe măsură ce violenţele continuă în
    interiorul clădirii Capitoliului.

    De asemenea, poliţia a folosit gaze lacrimogene
    împotriva protestatarilor care au luat cu asalt clădirea şi au încercat să
    forţeze Congresul să anuleze pierderea alegerilor de către preşedintele Trump.

    Unii
    manifestanţi au pătruns în camera Senatului, urcându-se pe ziduri, în timp ce
    poliţiştii încearcă să le confişte armele. Poliţia a evacuat Camera Reprezentanţilor şi Senatul după ce
    protestatarii pro-Trump au pătruns în sălile Congresului, încercând să suspende şedinţa pentru validarea victoriei preşedintelui ales Joe Biden, la
    alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie 2020.

    Donald Trump a
    postat pe Twitter un alt mesaj către protestatarii care au asaltat Capitoliul
    SUA:

    Fără violenţă! Cer ca toţi de la Capitoliul SUA
    să rămână paşnici. Fără violenţă! Amintiţi-vă, NOI suntem Partidul Legii şi
    Ordinii – respectaţi Legea şi grozavii noştri bărbaţi şi femei în Albastru.
    Mulţumesc!
    , a scris Trump pe Twitter.

    ———–

    Congresul Statelor Unite a început, miercuri, procesul de validare al rezultatului alegerilor prezidențiale. Vicepreședintele Mike Pence a început procesul de numărare a voturilor. Până acum o formalitate, această procedură este urmărită cu atenție în contextul în care Donald Trump încearcă prin orice modalitate să răstoarne rezultatul alegerilor câștigate de Joe Biden cu 306 de voturi la 232.

    Poliția a securizat clădirea Capitoliului din SUA şi a dispus evacuarea mai multor clădiri din jurul Capitoliului, pe fondul ciocnirilor violente dintre polițiști și susținătorii lui Trump, adunați pentru a protesta împotriva rezultatelor alegerilor din 2020.

    Videoclipurile arată demonstranții care sunt strânşi în faţa clădirii Capitolului, rupând bariera temporară care a fost pusă înaintea evenimentelor de miercuri.

    Mass-media americană anunţă că unii dintre protestatari încearcă să urce pe părți ale clădirii Capitolului, încercând să intre, relatează BBC, preluat de Rador.

  • Retrospectiva evenimentelor externe

    Retrospectiva evenimentelor externe

    Pandemie



    Anul Pandemiei! Imposibil să-i spui altfel lui 2020, un an cum cele mai multe generații nu au cunoscut de-a lungul istoriei. Amploarea dezastrului cu greu putea fi imaginată atunci când, în ultima zi a lui 2019, autorităţile din îndepărtata și netransparenta Chină anunţau 27 de cazuri de pneumonie virală cu origini necunoscute la Wuhan, în centrul țării.


    În câteva zile noul coronavirus era izolat de specialiști, iar doar peste alte câteva se înregistra primul deces. În foarte scurt timp, apăreau deja cazuri în alte țări asiatice, în Europa și SUA. După care, încet – încet, numărul infectărilor oficiale se exprima în sute, mii, sute de mii, apoi zeci de milioane… iar cel al deceselor la nivel global în milioane.


    În 12 luni, noul virus a paralizat economiile naţionale, a devastat comunităţi întregi şi a blocat în condiţii stricte de izolare la domiciliu aproape 4 miliarde de oameni. 2020 a schimbat omenirea aşa cum nu a făcut-o nici un alt an, marcând probabil întreaga perioadă de după Al Doilea Război Mondial, scrie AFP. Această experienţă a pandemiei este unică în viaţa fiecărui contemporan de pe Terra. Într-un fel sau altul, fiecare dintre noi a fost afectat de ea, spune Sten Vermund, medic epidemiolog şi decan al Facultăţii de Sănătate Publică din cadrul Universităţii americane Yale.





    Criza economică



    Criza medicală cvasigeneralizată, cu pierderile tragice de vieți omenești, s-a suprapus peste criza economico-socială generată de aceeași pandemie. Multe companii s-au închis, la fel şi şcolile, liceele şi universităţile. Competiţiile sportive au fost anulate. Traficul aerian civil a fost practic suspendat, magazinele, barurile, cluburile, restaurantele şi-au închis porţile.


    Cu ce efecte, ne spune analistul economic Constantin Rudnițchi: “Am avut scăderi economice dramatice în trimestrul al doilea în toate economiile lumii, urmate de reveniri, hai să spunem decente, în următorul trimestru. Per total va fi însă un an de scădere economică destul de mare.


    Am avut programe de susținere pentru economii și pentru populație sau pentru salariați. Au fost, cu această ocazie, foarte mulți bani introduși în piață și a fost un an al banilor mulți și ieftini pentru că, pe de o parte, au existat aceste măsuri, pe de altă parte – programele de achiziții și politicile băncilor centrale pentru a salva ce se mai putea salva. La fel de adevărat este că acest an se va încheia și cu foarte mari datorii la nivelul economiei globale. Va trebui să vedem cum se vor rezolva aceste datorii în viitor.


    A fost un an al fluctuațiilor pe piețe, au fost industrii care s-au aflat practic la marginea falimentului, pentru că au fost închise sau pentru că nu au mai avut pur și simplu consumatori, în același timp a fost și un an de creștere pentru anumite companii și anumite servicii și sectoare economice, precum zona de online care a câștigat foarte mult teren. Aș spune că este un an care care a arătat lumii că e nevoie de un alt tip de model economic.”





    Alegeri prezidențiale în Statele Unite



    În luna mai, de exemplu, pandemia a cauzat dispariţia a nu mai puțin de 20 de milioane de locuri de muncă doar în Statele Unite. Cu o administrație aflată în plină campanie electorală și care a părut depășită de situație, America a fost lovită în plin de pandemie: medical, economic, dar parcă cel mai puternic social. Amplificate de criză, curentele conspiraționiste, anarhiste sau negaționiste au prins avânt, încurajate fiind electoral, ducând la divizarea profundă a țării și la unele dintre cele mai tensionate alegeri din istoria recentă.


    Încheiate cu victoria destul de clară a democratului Joe Biden, confirmată de Colegiul Electoral, acestea nu au adus detensionarea mult așteptată, președintele în exercițiu, Donald Trump, continuând prin avocați și reprezentanți republicani să conteste corectitudinea votului. Sute de plângeri privind eventuale fraude au fost respinse una după alta de justiția americană ca nefondate, ceea ce nu i-a convins, se pare, nici pe toți membrii administrației Trump și nici pe mulți susținători ai săi din America și din întreaga lume.





    Maia Sandu – prima femeie președinte la Chișinău



    Peste Ocean, în Europa, foarte aproape de România, aveau loc alte alegeri prezidențiale. În mica Republică Moldova, faliată ideologic și politic între Vest și Est, occidentala Maia Sandu devenea președinte dizlocându-l surprinzător de la putere pe pro-rusul Igor Dodon. Eveniment salutat atât de București cât și de marile cancelarii ale Uniunii Europene și dătător de speranțe în ceea ce privește parcursul european al țării.





    Israelul și relațiile sale cu state arabe



    Alte surprize plăcute au venit din Orientul Mijlociu unde Israelul și-a normalizat relațiile cu o serie de state arabe, cu mediere americană, un succes incontestabil pe ultima sută de metri al Administrației Trump. Emiratele Arabe Unite, Bahreinul, Sudanul și Marocul își reiau contactele oficiale și legăturile diplomatice cu Israelul și restabilesc cooperarea economică bilaterală, anunțuri care schimbă complet raporturile politice din regiune și izolează Iranul – unul dintre principalii dușmani ai satului evreu.





    UE – buget multianual și vaccin



    Înapoi în Europa comunitară, marcată de pandemie. După multe discuții și tergiversări, bugetul Uniunii pentru perioada 2021 – 2027 și planurile financiare de redresare sunt aprobate de statele membre. Se dă astfel cale liberă unor investiții fără precedent de care ar putea să beneficieze și România dacă politicienii de la București vor lucra cu seriozitate în această direcție. Început cu speranța că noul virus nu se va răspândi și mai apoi că va fi “doar o simplă gripă”, 2020 se încheie cu o alta: vaccinul salvator. Aprobat și deja folosit în mai multe state în diverse variante, acesta oferă omenirii orizontul de revenire la o viață normală, cel mai mare deziderat, probabil, al lui 2021. Cu promisiunea că va fi oferit, în mod echitabil, tuturor.

  • Republica Moldova, din nou în fața unor alegeri

    Republica Moldova, din nou în fața unor alegeri

    Aici,
    votul pentru șeful statului se desfășoară în doi pași, în două tururi. Primul
    dintre ele s-a ținut duminică, 1 noiembrie, înaintea celor din America. Luni, la
    primele rezultate, am aflat că opozanta președintelui în exercițiu a adunat mai
    multe voturi decât acesta. Vocea rațiunii ne atrage, însă, atenția că această
    victorie de etapă se poate schimba în runda determinantă, a doua, cea de
    duminică, 15 noiembrie. Desigur, este vorba de regruparea față de unul dintre
    primii doi clasați, care se produce, de obicei, în turul al doilea. Maia Sandu
    a primit cam 36% din voturile primului tur, față de vreo 32%, cât a luat Igor
    Dodon, președintele în funcție, dar o serie de mișcări politice, ușor de
    anticipat sau care s-au produs deja, promit să aducă restul procentelor
    omului-forte de la Chișinău.

    Maia Sandu este un tânăr politician care, cu o
    dârzenie excepțională, s-a lovit de toate situațiile pregătite de un cadru
    politic nu prea elevat și deloc politicos. A studiat în Statele Unite și a
    lucrat la Banca Mondială. În Republica Moldova a fost ministru al Educației și
    a pus pe picioare un partid, Partidul Acțiune și Solidaritate, pe scurt, PAS.
    Acum mai bine de un an, Maia Sandu a preluat conducerea guvernului de la
    Chișinău, în condiții tensionate. Fix acum un an, o moțiune de cenzură punea
    capăt mandatului său de fix cinci luni în fruntea executivului Republicii
    Moldova. La alegerile precedente, din 2016, și-a înregistrat candidatura și a
    fost susținută de mai multe forțe politice pro-europene din Republica Moldova.
    În primul tur de atunci, a primit aproape 39%, iar Igor Dodon a avut cu vreo 10
    puncte procentuale mai mult, apropiindu-se de majoritate. În al doilea tur,
    unde s-au confruntat tot protagoniștii din acest an, Igor Dodon a trecut de
    pragul median, obținând puțin peste 52%
    din voturi și fotoliul de președinte al Republicii Moldova.

    Igor Dodon și-a
    început cariera politică în rândurile Partidului Comuniștilor din Republicii
    Moldova, care, paradoxal pentru o fostă republică sovietică, preluase
    conducerea și în parlament și în stat. Într-adevăr, trebuie să amintim că o
    schimbare constituțională de la cumpăna dintre milenii a făcut ca președintele
    Republicii Moldova să fie ales de Parlament, și nu prin sufragiu universal.
    Astfel, partidul comunist, reapărut în Republica Moldova, a ajuns să dețină o
    putere impresionantă, cu o majoritate parlamentară și un președinte pro-rus și
    anti-român ca Vladimir Voronin. Alegerile precedente, din 2016, au însemnat
    revenirea la sufragiul universal, câștigat tot de un președinte pro-rus și
    anti-român, Igor Dodon, de această dată. Nici atunci și nici acum, președintele
    Dodon nu a candidat din partea comuniștilor ci a Partidului Socialiștilor. De
    altfel, Partidul Comuniștilor a cam dispărut din ecuația puterii de la Chișinău.
    La alegerile din 2019 nu a câștigat niciun loc în parlamentul pe care altădată
    îl domina copios.

    La prezidențialele din acest an se confruntă tot vechile
    tendințe ale politicii din Republica Moldova, exprimate clar de un președinte care
    privește spre Moscova și o contracandidată cu vederi europene și progresiste.
    Dar, scena politică din Republica Moldova este extrem de volatilă, având loc în
    permanență schimbări de tabără și de ideologie, apar alianțe efemere dar și
    acumulări de putere și avere, care trimit cu gândul la oligarhii. Desigur, în
    alegeri orice este posibil, mai ales când este vorba de moștenirea sau transferul
    unui rezultat electoral. Nimeni nu poate garanta că, în mod onest și corect,
    voturile din primul tur ale unui candidat vor trece în zestrea unui dintre cei
    doi clasați, care au promovat în al doilea tur. Dar, acum, decizia este
    esențială pentru viitorul Republicii Moldova, pentru orientarea spre Europa și
    lumea liberă sau spre trecutul recent, cel al lagărului sovietic, al opțiunii
    pro-ruse.

  • Alegeri SUA: Continuă numărarea voturilor

    Alegeri SUA: Continuă numărarea voturilor

    Rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA este încă necunoscut. Nouă state federale continuă numărarea
    voturilor, inclusiv unele în care cursa a fost extrem de strânsă şi unde
    numărătoarea s-ar putea prelungi câteva zile, relatează Reuters.


    Până în acest moment, candidatul democrat
    Joe Biden are un foarte mic avans în faţa rivalului său republican,
    preşedintele în exerciţiu Donald Trump – 224 faţă de 213 voturi ale electorilor
    -, un număr de 101 voturi fiind încă nealocate. Câştigătorul are nevoie de 270
    de voturi ale Colegiului electoral, aminteşte Reuters.

  • Alegeri SUA 2020

    Alegeri SUA 2020

    Rezultatul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite este încă incert, acesta fiind dependent de câteva state unde rezultatele ar putea să nu fie cunoscute pentru următoarele câteva zile, transmite BBC citat de Rador.

    Preşedintele Trump a declarat că, în ceea ce îl priveşte, el a câştigat alegerile şi orice încercare de a contesta această victorie va fi adusă înaintea Curţii Supreme. El nu a prezentat nicio dovadă pentru această afirmaţie.

    Aceasta este o fraudă majoră la adresa naţiunii noastre. Dorim ca legea să fie folosită corespunzător. Aşa că vom merge la Curtea Supremă a Statelor Unite. Dorim oprirea voturilor. Nu vrem să găsească voturi la 4 dimineaţa şi să le pună pe listă. Bine? Este un moment foarte trist. Pentru mine este un moment foarte trist şi vom câştiga. În ceea ce mă priveşte, am câştigat deja, a declarat Donald Trump.


    Trump şi-a proclamat victoria în Florida, Ohio şi Texas şi a estimat noi succese în Georgia şi Carolina de Nord. De asemenea a sugerat că va câştiga în Pennsylvania.

    Joe Biden ar putea încă să câştige Arizona şi state esenţiale ca Wisconsin şi Michigan.

    Biden a afirmat că încă mai crede că: este pe drumul spre victorie şi că alegerile nu se încheie până când toate voturile nu vor fi numărate.


    Joe Biden: Am putea afla rezultatele cel mai devreme mâine dimineaţă. Dar s-ar putea să dureze puţin mai mult, după cum am spus de la început. Nu este de competenţa mea sau a lui Donald Trump să declarăm câştigătorul acestor alegeri. Este decizia poporului american. Dar eu sunt optimist în ce priveşte rezultatul.


    Bătălia decisivă va fi în trei state americane: Michigan, Wisconsin și Pennsylvania. Toate cele trei state îi vor aduce câștigătorului 46 de voturi și în acel moment vom cunoaşte numele noului președinte american.


    La acest scrutin, peste 100 de milioane de americani au votat anticipat din cauza pandemiei de COVID-19, ceea ce înseamnă că o întârziere în numărarea tuturor voturilor este foarte probabilă.

    ———————-

    UPDATE: Ultimele secții de vot s-au închis în Alaska, fapt ce pune capăt zilei electorale din SUA, într-un scrutin foarte strâns, iar câștigătorul urmează să fie stabilit în următoarele ore sau zile pe măsură ce voturile continuă să fie numărate în multe state competitive.

    Alaska, unde sunt două fusuri orare, este ultimul stat în care se închid circumscripţiile electorale şi este de aşteptat ca cei trei mari electori alocaţi acestui stat să-i revină preşedintelui în exerciţiu Donald Trump.

    La alegerile din 2016, preşedintele Trump s-a proclamat învingător în acest stat cu doar 44.000 de voturi.

    —————

    UPDATE: Donald Trump câștigă statul Montana. Scorul în colegiul electoral este de 220 (Biden) la 213 (Trump)

    UPDATE: Joe Biden câștigă districtul 2 al statului Nebraska și un vot electoral. Scorul în colegiul electoral este de 220 (Biden) la 209 (Trump). Câștigătorul alegerilor ar putea să fie condiționat de victoria în Wisconsin, Michigan și Pennsylvania.

    Pentru câștigarea alegerilor sunt necesare 270 de voturi în Colegiul Electoral al SUA.

    Câștigătorul alegerilor ar putea să fie condiționat de victoria în Wisconsin, Michigan și Pennsylvania.

    ———————–

    Donald Trump, a câştigat în statul-cheie Texas, bastion republican şi al doilea stat în privinţa numărului de mari electori, astfel că avansul democratului Joe Biden a fost redus, relatează Fox News şi NBC News, preluate de AFP şi DPA.

    Cei 38 de mari electori obţinuţi în Texas reprezintă o victorie-cheie pentru Trump.

    Republicanul a ajuns la un total de cel puţin 213 mari electori, comparativ cu 237 pentru democrat, potrivit DPA.

    Democraţii au încercat să iasă învingători în Texas, un bastion republican, datorită populaţiei latino-americane tot mai numeroase.

    În Statele Unite se desfăşoară alegerile prezidenţiale, cursa electorală fiind strânsă în unele dintre statele decisive.

    În toate cele 50 de state americane și în capitala federală Washington D.C., însă având în vedere legile electorale diferite privind votul prin corespondență, numărarea voturilor și închiderea urnelor, ele vor raporta diferit rezultatele. Spre exemplu, este de așteptat ca rezultatul votului să fie aflat rapid în state precum Florida sau Georgia, însă numărătoarea în California ar putea dura și 2 săptămâni.

    Sursa: Agerpres

  • UPDATE Alegeri SUA: Donald Trump și Joe Biden, în lupta pentru președinție

    UPDATE Alegeri SUA: Donald Trump și Joe Biden, în lupta pentru președinție


    Conform predicțiilor, până în acest moment, Joe Biden are 192 electori, iar Donald Trump 114. Deși diferența pare mare între candidatul democraților și președintele în funcție, suținut de republicani, în joc mai sunt voturile din cel puțin 14 state, iar Trump este favorit în majoritatea acestora.



    ———-



    UPDATE: Urnele s-au închis în majoritatea statelor, dar numărătoarea voturilor continuă. Până în acest moment, Joe Biden ar fi obținut 89 de electori, iar Trump are 72. Toate privirile sunt îndreptate spre cele 14 state în care ambele tabere au șanse să fie învingătoare (swing-states), unde numărătoarea parțială confirmă lupta strânsă dintre republicani și democrați.


    —-



    Americanii votează viitorul președinte într-un scrutin organizat în condiții speciale din cauza pandemiei de coronavirus. Cetățenii Statelor Unite ale Americii aleg între reprezentantul Partidului Democrat, Joe Biden, și președintele în exercițiu, candidatul Partidului Republican, Donald Trump.



    Măsurile de prevenție au creat cozi uriașe la secțiile de votare, însă americanii sunt încurajați să nu plece fără își exercite votul. Zeci de milioane de americani au preferat votul prin corespondență în contextul pandemiei de COVID-19.



    Ultimele sondaje îl dau ca favorit pe reprezentantul democraților, însă diferența dintre cei doi candidați este de câteva procente pe care actualul lider de la Washington speră să le recupereze. Datele arată că în cel puțin 14 state lupta dintre Donald Trump și Joe Biden va fi una foarte strânsă. Conform sistemului american de vot, câștigătorul este stabilit prin numărul de electori din fiecare stat. Candidatul care atinge primul numărul de 270 de electori este declarat câștigător al mandatului de președinte al SUA.

  • Cum vor influența alegerile americane relația UE – SUA?

    Cum vor influența alegerile americane relația UE – SUA?

    Alegerile prezidenţiale americane din acest an se anunţă speciale, la
    nivelul Statelor Unite, dar şi la nivel global, atât din cauza programelor
    extrem de diferite ale celor doi candidaţi, cât și prin prisma diferențelor de
    personalitate dintre aceștia. Diferenţe majore există între cei doi şi în
    planul politicii internaţionale.


    Mai multe aflăm de la domnul profesor Vlad
    Nistor, eurodeputat, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului
    European şi membru supleant în Delegaţia Parlamentului pentru relaţiile cu
    Statele Unite.


    Domnule profesor, cum vor influenţa aceste alegeri relaţiile
    dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite?


    Prof.
    Vlad Nistor: Două
    lucruri cred că sunt în mod esențial de spus aici. În primul rând, ultima
    perioadă de timp nu a fost cea mai fericită pentru relațiile dintre Uniunea
    Europeană și Statele Unite ale Americii, din multe motive, dar în mod prioritar
    cred că toate lucrurile s-au agravat în momentul în care a izbucnit pandemia cu
    care ne confruntăm cu toții astăzi. Această pandemie a avut efecte atât la
    nivel politic propriu-zis, cât și la nivel comercial, ca și la nivelul
    imaginii, neplăcute pentru relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite
    ale Americii.

    De pildă, momentul în care președintele american s-a grăbit să
    încerce obținerea controlului integral asupra unui vaccin euopean în pregătire,
    ceea ce, la nivelul imaginii, a supărat foarte tare în multe dintre capitalele
    europene. Orice s-ar întâmpla însă, convingerea mea este că atâta vreme cât
    valorile fundamentale ale Uniunii Europene, pe de-o parte, și ale Statelor
    Unite, pe de altă parte, sunt în mod esențial aceleași, atâta vreme deci cât
    țintele noastre de dezvoltare generală, de dezvoltare a democrației, privind
    drepturile omului și așa mai departe sunt în mod fundamental aceleași,
    relațiile transatlantice trebuie să rămână pilonul fundamental de stabilitate
    planetară.

    A existat de asemenea un moment, la începutul verii, când un personaj
    foarte important la nivelul deciziei europene, și anume domnul Josep Borell, vicepreședinte
    al Comisiei Europene, responsabilul pentru afaceri internaționale, a pus în
    balanță, pe de-o parte, relația Europei cu Statele Unite ale Americii și, pe de
    altă parte, relația Europei cu China, cu Republica Populară Chineză vreau să
    spun. Relația unora dintre liderii europeni a fost imediată și tranșantă, mai
    ales aceea a cancelarului german Angela Merkel, care a atras atenția asupra
    faptului că nu se pune și nu se poate pune în discuție prioritatea alianței
    esențiale dintre Europa și Statele Unite ale Americii, axă pe care trebuie, sau
    în jurul căreia trebuie construită stablitatea mondială.



    Realizator:
    Credeți că, la aceste alegeri,
    principalele capitale ale Europei – Berlinul, Parisul – au un candidat
    preferat?


    Prof.
    Vlad Nistor: Dacă
    există un candidat preferat, el este în sufletul decidenților și în calculele
    foarte personale ale unei cancelarii sau alteia. În mod normal, și cu siguranță
    așa se întâmplă, în politica internațională, atâta vreme cât concurenții,
    într-un joc democratic cum este cel din Statele Unite ale Americii, respectă regulile democrației, simpatiile,
    antipatiile, preferințele conjuncturale nu își au locul, pentru că, în ultimă
    instanță, cel care va fi ales la Casa Albă va reprezenta interesele poporului
    american, și interesele fundamentale ale Europei sunt de menținere și de
    dezvoltare a unei relații benefice, consolidate, puternice cu cei care – am mai
    spus-o o dată și o repet -împărtășesc aceleași valori fundamentale cu noi, și
    anume cetățenii americani.


  • Protecţia datelor ca primă linie de apărare împotriva manipulării alegerilor

    Protecţia datelor ca primă linie de apărare împotriva manipulării alegerilor

    Protecția datelor a încetat să fie doar o chestiune care ține de dreptul individului la viața privată. Recentul scandal legat de Cambridge Analytica a arătat că datele personale furnizate de utilizatori pot fi folosite pentru a influența opțiunile acestora în campaniile electorale – cu alte cuvinte, se pot influența rezultatul alegerilor și, implicit, peisajul politic în anumite țări și unele politici ale acestora. Alegătorii devin ținta unor mesaje gândite pentru personalitatea fiecărui individ în funcție de așa-numite psiho-grafice realizate în baza comportamentului online al unui utilizator – ce pagini accesează, ce prieteni are, ce like-uri a dat, din ce categorii demografice face parte, și așa mai departe. Mesajele personalizate reprezintă, însă, doar una dintre metodele prin care se încearcă manipularea rezultatelor alegerilor. Propaganda, utilizarea de așa-numite fake news – știri false care fac parte din narațiuni mai ample – dezinformarea și atacurile cibernetice au fost, toate, menționate în legătură cu tentative recente de a influență rezultatele alegerilor din unele țări occidentale. De aceea, la nivel European se fac eforturi pentru a se merge dincolo de simpla protecție a datelor indivizilor, după cum a declarat, în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European, reprezentanta președinției bulgare a Consiliului European, Monika Panayotova:


    Regulile privind protecția datelor nu reprezintă o soluție completă împotriva manipulării alegerilor. Alte măsuri, dincolo de protecția datelor, sunt de asemenea necesare pentru a proteja statul de drept și democrația. Noi provocări împotriva statului de drept și a drepturilor omului, cum ar fi un nivel tot mai mare de dezinformarea, trebuie echilibrate cu o mai bună educație cu privire la mass-media. Legislația actuală este considerată a fi suficientă în linii mari, însă trebuie aplicată mai bine și sprijinită și de alte măsuri cum ar fi stabilirea de pagini de internet care verifică informația, coduri de conduită auto-asumate și o cooperare mai bună cu furnizorii de servicii. Acest lucru se întâmplă deja în mai multe țări, cât și la nivelul UE.


    Alegerile prezidențiale din Statele Unite sau campania pentru Brexit reprezintă cazuri cunoscute în care au avut loc campanii on-line de știri false care este posibil să fi influențat rezultatul alegerilor. Printre măsurile luate pentru combaterea acestui fenomen se numără apariția unor centre de analiză care demontează știrile false, inițierea unor coduri de conduită – la nivel European există, de exemplu unul, asumat de marii jucători online, privind eliminarea limbajului care incită la ură – dar și educarea publicului, astfel încât acesta să poată să distingă între presa credibilă și cea folosită în scopul dezinformării și manipulării.


  • Preşedinta

    Preşedinta

    În doar câteva zile, nu mai puţin de trei finaliste ale unor alegeri prezidenţiale au fost înfrânte la urne. Primul şi cel mai cunoscut caz este cel al lui Hillary Clinton, care a fost depăşită destul de mult de controversatul Donald Trump, la prezidenţialele americane din acest an. Victoria sa era dată ca fiind atât de sigură, încât o revistă de renume a şi tipărit chipul său pe coperta numărului cu rezultatele alegerilor.



    Cei care au fost convinşi că Hillary Clinton va câştiga aveau toate motivele să o facă. Printre aceste motive era şi convingerea că America este pregătită să aibă o femeie în fruntea sa. Calculul era şi el simplu, pornind de la ideea că nu se poate ca jumătatea feminină a populaţiei să nu susţină acest demers firesc. Dar cercetarea sociologică de după alegeri a demonstrat şi faptul că femeile nu au votat atât de covârşitor cu doamna Clinton.



    De aici, însă, e nevoie de elemente mult mai subtile de analiză sociopsihologică pentru a înţelege de ce nu au votat femeile cu cea care ar fi putut fi prima preşedintă a Americii. Mai ales că, de ceva timp, rulează cu succes un serial despre viaţa unei vicepreşedinte care aspira intens să devină titular la Casa Albă.



    De dincolo de Ocean, din îndepărtata Americă, să venim mai aproape de România, dincolo de Prut, atât de aproape încât face clar parte din fiinţa noastră naţională. Republica Moldova, după numele său oficial, a avut alegeri prezidenţiale în duminca de 13 noiembrie, care încheia săptămâna alegerilor pentru şefia SUA. În Republica Moldova se înfruntau două lumi, una prorusească, rămasă într-o hipnotică admiraţie de sorginte sovietică, la ani buni de la dispariţia imperiului comunist, şi o alta care priveşte spre Europa. În spatele acestor poziţii vine multă suferinţă şi o istorie traumatizantă.



    Paradoxal, deşi au avut de suferit zeci de ani sub ocupaţia sovietică şi peste un secol sub cea rusă, basarabenii se uită încă la Moscova. În Republica Moldova, Partidul Comunist a reînviat şi a fost ales copios, şi în Parlamentul de la Chişinău, dar şi la preşedinţia ţării, prin liderul său, Vladimir Voronin. La alegerile din 13 noiembrie au concurat, în al doilea tur, Maia Sandu, reprezentanta curentului pro-european, şi Igor Dodon, un tânăr criptocomunist, care îşi reneagă neamul şi limba în favoarea orientării moscovite.



    A promis în campania electorală că va şterge, pur şi simplu, tot ce s-a reuşit în apropierea de Uniunea Europeană a Republicii Moldova. Şi a câştigat alegerile, pe fondul unei contestaţii puternice care acuză fraudarea alegerilor, mai ales prin alocarea unui număr insuficient de buletine de vot, astfel încât un număr însemnat de cetăţeni moldoveni din străinătate, susţinători ai candidatei Maia Sandu, nu au mai putut vota.



    La secţiile de votare din Republica Moldova s-au descoperit cazuri în care rezultatele au fost schimbate, desigur, în defavoarea Maiei Sandu. Şi, la fel ca în America, femeile nu au votat cu cea care ar fi putut deveni prima preşedintă a Republicii Moldova.



    În aceeaşi zi de 13 noiembrie, în altă ţară vecină României, Bulgaria, aveau loc, de asemenea, alegeri prezidenţiale la care unul dintre cei doi candidaţi din finală este femeie. Uşor de anticipat, ea a pierdut. Ţeţka Ţatceva era deja preşedintă, dar a Parlamentului. A câştigat Rumen Radev care conducea aviaţia militară bulgară.



    În toate cele 3 cazuri la care ne-am referit, diferenţele cu care bărbaţii au câştigat prezidenţialele nu au fost mici. Dimpotrivă, au avut o victorie fără echivoc, în care opţiunea publică a fost destul de puternică pentru a transmite mesaje clare. Acum, trebuie înţelese şi analizate aceste învăţăminte, pornind de la studiul raportării femeilor la un candidat şi posibil preşedinte femeie, şi până la constatarea că bărbaţii câştigători au opţiuni pro-ruse.



    Să ne amintim simpatia lui Trump pentru Putin, permanentul devotament al lui Igor Dodon pentru tot ce este sovietic şi rus, în paralel cu reactivarea prăfuitei campanii anti-româneşti, şi cel puţin declaraţia preşedintelui ales al Bulgariei care dădea ruşilor toate drepturile asupra Crimeii.

  • Reacţii la alegerea lui Donald Trump

    Reacţii la alegerea lui Donald Trump

    Autorităţile de la Bucureşti au salutat victoria lui Donald
    Trump în alegerile prezidenţiale din Statele Unite şi au transmis mesaje de
    felicitare.

    Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat angajamentul ferm al
    României de a aprofunda, cu viitoarea administraţie americană, cooperarea în
    domeniul securităţii şi de a dezvolta componenta economică a Parteneriatului Strategic
    bilateral: Am trimis o scrisoare de felicitare preşedintelui ales al Statelor
    Unite ale Americii, domnul Donald Trump. I-am transmis că suntem dispuşi să
    colaborăm, pentru a întări Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele
    Unite ale Americii. Dacă vor fi schimbări? Posibil să fie schimbări, în sensul
    că se întăreşte acest parteneriat cu cele trei componente – politică, de
    securitate şi economică. De multă vreme am spus că, dacă primele două
    funcţionează extraordinar de bine, este nevoie să avem mai multă colaborare
    economică şi poate aici avem o oportunitate.

    Şi
    premierul Dacian Cioloş a vorbit despre importanţa Parteneriatului Strategic
    dintre România şi Statele Unite şi de o atenţie sporită ce trebuie acordată
    dezvoltării şi aprofundării relaţiilor în special economice. De altfel,
    potrivit analiştilor, o politică economică inteligentă din partea Bucureştiului
    ar putea pune România într-o poziţie favorabilă în relaţia cu SUA. Donald Trump
    este un om de afaceri care rezonează la argumente financiare. De aceea, România
    ar trebui să atragă investiţii americane cât mai consistente, astfel încât să
    nu fie deloc de neglijat la Casa Albă.

    În planul politicii externe, Vladimir
    Socor, analist politic al Fundaţiei Jamestown, abordează subiectul ‘Rusia’: Nu cred deloc în ideea că domnul Trump ar fi dispus la o înţelegere de
    tip Ialta cu Rusia lui Vladimir Putin. Este o idee pe care o consider
    dăunătoare în primul rând intereselor ţărilor din zona noastră: am în vedere
    Europa Centrală şi Răsăriteană, tot spaţiul de la Marea Baltică până la Marea
    Neagră. Ideea unei noi Ialte este una demoralizatoare, una care, vrând-nevrând,
    deliberat sau nedeliberat, ar putea să încurajeze tendinţe din interiorul zonei
    noastre să anticipeze o Ialtă, prin înţelegeri separate, bilaterale cu Rusia
    lui Putin. Ialta a fost un fenomen unic şi nu se va mai putea repeta nici în
    forma originală, nici într-o formă schimbată.

    La rândul său, analistul
    Iulian Fota, pledează pentru răbdare: Ştim bine că în campanie se spun lucruri
    care ulterior sunt reformulate, sunt amendate, la unele chiar se renunţă. Eu
    cred că trebuie să aşteptăm să vedem noul preşedinte al SUA, preşedintele ales,
    domnul Donald Trump, ce vrea să facă în politica externă americană. Nu cred că are
    rost în momentul ăsta să mai acţionăm emoţional. Pe de altă parte, avem
    propriile noastre probleme în Europa sau chiar în România, că vin alegerile
    într-o lună şi ceva şi evident că ne-am gândit cum poate fi influenţată
    situaţia de la noi de situaţia din SUA. Dar eu cred că în momentul ăsta trebuie
    să luăm toţi o pauză, să ne oprim, să ne relaxăm, să nu mai fim atât de
    emoţionali şi să aşteptăm ca preşedintele ales să se pronunţe, să se exprime.

    Donald Trump va prelua mandatul la Casa Albă în luna ianuarie.

  • UPDATE Donald Trump a câștigat alegerile din SUA

    UPDATE Donald Trump a câștigat alegerile din SUA

    Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Candidatul republican a reușit să o învingă pe democrata Hillary Clinton, creditată de sondajele de dinaintea zilei alegerilor ca favorită. Conform presei americane, Trump a obținut electorii necesari pentru a deveni noul președinte american.



    “Voi fi președintele tuturor americanilor, ceea ce este foarte important pentru mine”, a spus Donald Trump în discursul ținut după obținerea victoriei. Sub sloganul Let’s make America great again” (Să facem America măreață din nou), Trump a avut o campanie electorală bazată pe un discurs naționalist, îndreptat împotriva imigranților și cu promisiuni făcute clasei muncitoare precum crearea de locuri de muncă și reducerea taxelor. Trump a fost criticat în campania electorală pentru lipsa unei viziuni asupra politicii externe a SUA, dar și din cauza discursului temperamental.



    În vârstă de 70 de ani, Donald Trump are o avere estimată la circa, 3,7 miliarde de dolari. Republicanul este și fostă vedetă de televizune, realizând programul “The Apprentice”, un reality-show în care miliardaul oferea ca premiu un post de conducere într-una din companiile sale. Trump a câștigat ușor nominalizarea pentru Casa Albă din partea Partidului Republican, în fața altor șase candidați, deși a fost contestat chiar și din interiorul partidului.



    De cealaltă parte, Hillary Clinton l-a învins pe contracandidatul său, Bernie Sanders, într-o cursă mai echilibrată, atât din punct de vedere al voturilor obținute, cât și în ceea ce privește discursul electoral, devenind prima femeie care candidează la președinția Statelor Unite ale Americii. Clinton a mai luptat pentru poziția de candidat al democraților în 2008, când a fost învinsă de actualul președinte american, Barack Obama.


    Revenim cu amănunte.