Radio România Internațional

Tag: Alianta Nord-Atlantica

  • România ndrupaști politica NATO a porțặloru dișcllisi

    Tru unặ andamasi disvặrtitặ tu un kiro arați şi cu pluinâ, hlambura ali Suedie, agiumtâ 32-lu cratu membru ali NATO, fu alinatặ, luni ti prặndzu, la sediul di Bruxelles ali Alianţặ Nord-Atlanticặ. Easti bitisita a calillei tu imnaticlu di aproapea doi ani aliștei vặsilie scandinavặ, cari, după aproapea 200 di añi di neutralitate şi nealiniere militară, și spusi, tru mai 2022, deadunu cu Finlanda, naetea ta s’intrâ tru organizaţia euroatlanticâ după aputrusearea aruseascâ tru Ucraina. Finlanda ș-lu bâgâ tu practico protlu scupo, după ți Turchia şi, deapoa, Ungaria, s-ncuntrarâ ti aderarea ali Suedie. Tra sâ-și da accțeptul, Ankara câftâ și ari loatâ angajamenti susto di câtâ Stockholm mutrindalui combâtearea-a terorismului, iarapoi, pânu tru soni, și Budapesta, cari vârnâoarâ nu spusi ncuntrari limbidâ andicra di aderarea ali Suedie, vulusi protocolu di aderari a vâsiliillei scandinavâ.

     

    Aderarea ali Suedie la NATO easti un evenimentu ”istoric” şi cundilleadzâ maxutarcu câ prezidentulu rus Vladimir Putin “alâtusi” cu minduita-a lui ta s-u-slgheascâ Alianţa, spusi secretarlu ghenearal al NATO, Jens Stoltenberg. ”Atumțea cându prezidentulu Putin nkisi invazia (tru Ucraina) aoa și ndoi añi, el minduita ti ma pțânâ Alianță şi cama multu control tu skinâratlu a vițiñiloru a lui. El vrea s-u-aspargâ Ucraina ca stat suvearan, ama nu u scoasi mbuveti aestâ minduitâ. Alianța easti ma mari şi ma vârtoasâ, aderarea ali Suedie u-anvârtușeadzâ NATO şi fați ma salami ansamblu ali Alianţâ”, spusi Stoltenberg tru unâ conferinţă di presă comună cu premierlu suedez Ulf Kristersson, la sediul di Bruxelles al organizaţie.

    ”Easti unâ victorie ti libertate”, cundillea, la Washington, premierlu suedez, după ți âlli deadi a secretarlui di stat american Antony Blinken documentili ufițiali di aderari, Statele Unite hiindalui depozitarlu a Tratatlui Atlanticului di Nord, vulusitu tru capitala SUA tru anlu 1949.

     

    București, Ministerul Afacerilor Externe salutâ aderarea ali Suedie la NATO pritu dipunearea, la 7 di marțu, a instrumentului di ratificari la Departamentul di Stat ali SUA. Pritu aderarea la NATO, Suedia easti ma vârtoasâ şi ma sigura, iarapoi Alianţa ma anvârtușitâ, lugurseaști Bucureştiul, cari nâpoi spuni că România ndrupaști susto Politica a Uşilor Dișcllisi ali Alianţâ.

     

    La sediul MApN s’țânu, luni, ceremonia di alinari pi catargu hlamburili ali Suedie, Românie şi NATO, tru prezenţa a ministrului Angel Tîlvăr şi a mbasadoarâllei Regatlui ali Suedie tru România, Therese Hyditu. “Deadunu himu ma vârtoși. Tru harea di membru, Suedia va s’agiutâ isa-isa emu lucârli di politicâ și apofasili ali Alianţâ, emu anvârtușearea a foețâloru aliate. Nâulu aliat aduți la measa NATO unâ askeri vârtoasâ şi ghini ndreaptâ ama şi unâ industrie di apărare babageanâ”, nica cundille  easti ananghi şi di meatri pritu cari s’tallei irușea ali Arusie, a deapoa aderarea ali Suedie la Alianţa Nord-Atlantică, deadunu cu Finlanda, va va s’aducâ mari contribtu  ti catastisea integrată di apărari şi discurajare pi flancul estic, asigurândalui coerenţă şi unitate di la Amarea Baltică pânâ la Amarea Lae.”

    Autoru: Corina Cristea

    Apriduţearea: Taşcu Lala

    Ceremonia militară de arborare a drapelelor Suediei, României şi NATO la sediul MApN (sursă foto:facebook.com/angel.tilvar.oficial@Laurențiu Turoi)
    Teremonia militară di alinari hlamburili ali Suedie, României şi NATO la sediul MApN (sursă foto:facebook.com/angel.tilvar.oficial@Laurențiu Turoi)
  • Bucureştiul va găzdui, miercuri și joi, reuniunea miniştrilor de externe din ţările membre NATO

    Bucureştiul va găzdui, miercuri și joi, reuniunea miniştrilor de externe din ţările membre NATO

    Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, se va afla în România între 28 – 30 noiembrie pentru a prezida reuniunea miniştrilor de Externe aliaţi. Evenimentul, găzduit, în numele României, de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, reprezintă prima reuniune NATO de nivel înalt desfăşurată într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei, de la declanşarea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022. La reuniune participă şi miniştrii de externe din Georgia, Bosnia-Herţegovina, Ucraina şi, pentru prima dată, ministrul de externe al Republicii Moldova. Este primul eveniment de acest tip organizat in Romania de la aderarea țării la Alianta, in 2004.


    Stoltenberg va fi primit luni, la Palatul Cotroceni, de preşedintele României, Klaus Iohannis. Cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete, la finalul cărora vor susţine declaraţii de presă comune.

    Marţi, Stoltenberg va ține un discurs la Aspen – GMF Bucharest Forum. Secretarul General NATO va avea întâlniri cu premierul Nicolae Ciucă, cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, și cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.


    Reuniunea de la București este, potrivit secretarului general adjunct NATO, MIrcea Geoană, o punte între summitul din vară de la Madrid şi următorul de la Vilnius. Situația din Ucraina rămâne subiectul principal pe agenda NATO.

    Sunt aproape 50 de națiuni care contribuie, nu direct în NATO, dar într-un proces condus de Statele Unite, în Grupul de Contact pentru Ucraina. Vedem în continuare dorința activă a aliaților și partenerilor să continuăm să ajutăm Ucraina din punct de vedere militar. În același timp, trebuie să spunem că din punct de vedere politic, de această dată, nu vedem condiții pentru o negociere între cele două părți în viitorul apropiat, dintr-un motiv care este evident și pozițiile sunt atât de diferite și atât de masiv îndepărtate una de alta, încât astăzi nu vedem condiții pentru un minim de teren unde să se poată ajunge la un început de negociere, spune Geoană.

    Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO are loc la Bucureşti pe 29 şi 30 noiembrie. Arcul de Triumf este iluminat, în aceste zile, în culoarea albastră, iar drapelele României şi al Alianţei Nord-Atlantice au fost arborate deja pe principalele artere ale Bucureştiului. În mijloacele de transport STB rulează un material informativ ce prezintă pe scurt rolul Alianţei Nord-Atlantice, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

  • Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe omologul polonez, Andrzej Duda

    Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe omologul polonez, Andrzej Duda

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe omologul său polonez, Andrzej Duda, care efectuează o vizită în România.

    Cu acest prilej, preșdintele român a declarat că este necesară o prezenţă militară sporită aliată în România şi în regiunea Mării Negre. Avem nevoie, urgent, de o consolidare consistentă şi echilibrată a Flancului Estic, de o Prezenţă Înaintată unitară şi întărită. Este necesară o prezenţă militară sporită aliată în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre, ca răspuns cu caracter strict defensiv la agresiunea Rusiei.


    Șeful statului a mai spus ca a decis, impreuna cu omologul polonez, organizarea la
    Bucuresti a unui summit al formatului B9, pentru a pregati summitul NATO care va avea loc în iunie
    la Madrid.

    Pentru pregătirea summitului NATO care va avea loc în luna iunie la Madrid am decis, astăzi, împreună cu preşedintele Duda să organizăm la Bucureşti un summit al Formatului B9 pe care îl voi găzdui aici la Cotroceni. Ne vom reuni astfel cu două săptămâni înainte de summitul aliat pentru a ne coordona poziţiile în ceea ce priveşte consolidarea substanţială a Flancului Estic.

    Trebuie să luăm măsuri imediate, cu efecte pe termen lung şi voi susţine acest lucru şi la Summitul NATO care va avea loc acum, joi, la Bruxelles, a spus Iohannis.


    R    omânia doreşte, împreună cu Polonia, reafirmarea clară a sarcinii prioritare fundamentale a NATO – apărarea colectivă. Vizita Preşedintelui Biden în Europa şi participarea sa la Summitul aliat de peste două zile transmite, o dată în plus, un mesaj puternic al unităţii şi solidarităţii aliate, dar şi al susţinerii Statelor Unite ale Americii pentru securitatea noastră. Împreună cu preşedintele Duda am abordat şi priorităţile noastre comune în relaţia transatlantică, în special în actualul context, a mai afirmat președintele Iohannis.



    România şi Polonia reprezintă, împreună, o forță care contează în regiune şi în Alianţa Nord-Atlantică. Suntem iniţiatorii unor formate regionale importante, precum Bucureşti 9, format esenţial pentru coordonarea transatlantică şi pentru coagularea poziţiei Aliate pe temele majore legate de securitatea euroatlantică, a spus Iohannis, care a menționat că a convenit cu omologul polonez ca România şi Polonia să-şi intensifice cooperarea deosebit de substanţială pe linie de securitate.

    I-am mulţumit preşedintelui Duda pentru contribuţia Poloniei la structurile NATO de pe teritoriul României, inclusiv cu militari polonezi pe teren, prezenţi încă din 2017, şi l-am asigurat că România va continua contribuţia sa la Grupul de Luptă NATO şi la celelalte structuri aliate aflate pe teritoriul polonez, a mai spus Klaus Iohannis.

    Liderii celor două țări au declarat că sprijină ferm integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a Georgiei în Uniunea Europeană.

    Discuţiile cu omologul polonez au vizat şi criza umanitară profundă generată de agresiunea Federaţiei Ruse, a mai spus Iohannis.

    România continuă să desfăşoare acţiuni complexe în sprijinul refugiaţilor din Ucraina. În acest sens, am avut un schimb de opinii şi de bune practici cu preşedintele Poloniei în ceea ce priveşte măsurile implementate de fiecare stat pentru gestionarea valului de refugiaţi. Am evidenţiat şi operaţionalizarea centrului logistic de la Suceava, care asigură preluarea asistenţei pentru Ucraina, dar şi pentru Republica Moldova.

    Rolul şi responsabilităţile pe care România şi Polonia le au în regiune a fost un alt subiect atins de cei doi președinți.

    În acest context, am reconfirmat susţinerea fermă şi deplină a României pentru Republica Moldova, precum şi pentru suveranitatea şi integritatea sa teritorială. Impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova este unul major, iar Republica Moldova are nevoie de sprijin solid şi coordonat, financiar şi logistic, din partea Uniunii Europene şi a statelor membre, care să acopere inclusiv securitatea sa energetică, a mai declarat şeful statului.

    În plan bilateral, România şi Polonia îşi propun ca legăturile strânse pe linie de securitate să fie dublate de o cooperare economică robustă şi fructuoasă. Cei doi au discutat si despre proiectele strategice de interconectare regională de interes atât pentru România, cât şi pentru Polonia, respectiv Rail2Sea şi ViaCarpathia.

    România şi Polonia vor continua să coopereze îndeaproape pentru identificarea de modalităţi concrete pentru realizarea acestor proiecte, a subliniat Iohannis care a reafirmat convingerea că România şi Polonia, unite de un parteneriat şi o prietenie trainice, vor continua acţiunea lor hotărâtă pentru a face ca libertatea, dreptul popoarelor de a-şi decide singure soarta, pacea şi securitatea să rămână reperele prezentului nostru.

    Președintele Poloniei a declarat că, în contextul actual, este nevoie de o nouă concepţie strategică a NATO,

    Având în vedere ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, fără precedent, o agresiune a Federaţiei Ruse împotriva acestei ţări suverane, având în vedere ocuparea care avansează, având în vedere criza care este legată de aceasta, criza de securitate, pentru noi, dar şi pentru întreaga Europă, se poate spune că şi pentru întreaga lume, avem nevoie de o concepţie nouă a NATO (…) În primul rând, noua concepţie strategică a NATO, care acum este în curs de elaborare, trebuie să ia în considerare aceste schimbări, care în mod firesc au fost generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi acest lucru trebuie luat în considerare în viitor.

  • Klaus Iohannis a participat la summitul NATO

    Klaus Iohannis a participat la summitul NATO

    UPDATE

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat, vineri, la reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO, sprijinul care trebuie acordat şi Republicii Moldova şi Georgiei, afectate de această situaţie, Reuniunea, desfășurată în format virtual, a fost convocată ca urmare a agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi a creşterii semnificative a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii regionale, europene şi euroatlantice,

    Preşedintele României a subliniat, în intervenţia sa, că, în acest moment, afirmarea clară şi fără echivoc a sarcinii fundamentale a NATO, de apărare colectivă, reprezintă un mesaj puternic al unităţii şi solidarităţii aliate. Preşedintele Klaus Iohannis menţionat, în acest sens, şi coordonarea eficientă realizată în cadrul Summitului Formatului B9, găzduit chiar înainte de reuniunea NATO de către România şi Polonia, informează Administraţia Prezidenţială.

    Şeful statului a spus că invazia militară neprovocată a Rusiei asupra Ucrainei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, un act de agresiune împotriva unui stat suveran şi independent. Iohannis a reiterat necesitatea ca răspunsul comunităţii euroatlantice să fie ferm, coordonat, unitar şi substanţial. și a reafirmat sprijinul României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, precum şi pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de politică externă şi de securitate.

    Potrivit președintelui României, actualul context grav de securitate regională demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul estic, în mod special la Marea Neagră. Iohannis a reiterat şi importanţa consolidării securităţii cibernetice.

    Klaus Iohannis a mulțumit aliaţilor pentru deciziile de a trimite trupe şi echipamente militare în România şi s-a referit la importanţa accelerării procesului de creare a Grupului de luptă al NATO în ţara noastră, ca măsură de a consolida suplimentar postura de descurajare şi apărare a Alianţei Nord-Atlantice în regiune.

    La reuniune au mai participat preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

    Liderii aliaţi au condamnat, în cei mai fermi termeni, invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia și au solicitat încetarea imediată a asaltului militar şi retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei. Rusia poartă toată responsabilitatea acestui conflict, respingând calea diplomaţiei şi a dialogului oferită în mod repetat de către NATO şi aliaţi. Atacul neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva unui stat suveran, independent şi paşnic a încălcat prevederile dreptului internaţional şi principiile Cartei ONU, au mai spus liderii aliați. Aceștia au reafirmat faptul că NATO este pe deplin solidară cu Ucraina, autorităţile ucrainene şi curajosul popor ucrainean.

    Şefii de stat şi de guvern participanţi au reiterat şi angajamentul Alianţei Nord-Atlantice pentru principiile securităţii europene, inclusiv al celui prin care fiecare naţiune are dreptul de a îşi alege aranjamentele de securitate la care să fie parte. Liderii aliaţi au precizat că vor continua să acorde tot sprijinul politic şi practic Ucrainei. În lumina acţiunilor Rusiei, NATO va trage concluziile necesare pentru adaptarea posturii de descurajare şi apărare. Aliaţii au avut consultări în cadrul articolului 4 din Tratatul de la Washington, iar Alianţa Nord-Atlantică va continua să adopte toate deciziile şi măsurile solicitate pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor statelor aliate.

    Liderii NATO au subliniat că rămân uniţi în a proteja întreg teritoriul aliat şi au precizat că angajamentul care decurge din Articolul 5 din Tratatul de la Washington rămâne unul extrem de solid.

    —————————————-

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, vineri, în sistem de videoconferinţă la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 (B9). În acest context, el a făcut apel la îmbunătăţirea coerentă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul estic, în special la Marea Neagră.

    Am găzduit împreună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, o reuniune importantă a Formatului Bucureşti 9. În intervenţia mea, am făcut apel la îmbunătăţirea unitară şi coerentă a atitudinii de descurajare şi apărare pe Flancul estic, în special în Marea Neagră. Suntem alături de poporul Ucrainei, instituţiile şi reprezentanţii săi aleşi democratic. Continuăm să sprijinim pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială, precum şi dreptul acesteia de a-şi alege liber propria politică. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Republica Moldova şi Georgia, a scris șeful statului pe o rețea de socializare.

    Klaus Iohannis
    participă astăzi si la reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guvern
    din statele NATO.

    Tot astăzi, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, a cărui preşedinţie este deţinută de Italia, a luat decizia de a exclude Federaţia Rusă dintre membrii săi, a anunţat ministrul italian de externe Luigi Di Maio,

  • 30 di añi di ligături diplomatiţi România – Ucraina

    30 di añi di ligături diplomatiţi România – Ucraina

    Tu 1 şcurtu s-umplură 30 di añi di la apufusearea-a ligăturilor diplomatiţi anamisa di România şi Ucraina. Fosta ripublică sovietică ş-proclamă independența tru 1991, iara aţeali dauă văsilii apufusiră formal ligături diplomatiţi tru 1992. România fu primul stat membru ali Uniunii Europene cari ratifică Acordul di Asociere UE-Ucraina, tru 2014. Tru aestu contextu, ama și a evoluţiilor găilipsitoare di securitate tru regiunea Amarea Lae, prezidentulu român, Klaus Iohannis, avu ună convorbire telefonică cu omologlu a lui ucrainean, Volodâmâr Zelenski. Tru arada-a discuțiilor, șeflu a statului român ahărdzi un spaţiu lărguriu ti ndridzearea-a problemelor legate di ndrepturile a persoanelor ţi ţănu di minoritatea română ditu Ucraina, maxusu mutrinda protecţia a identittatillei lingvistiţi a aluştoru. El năpoi spusi agiutoru ‘suto a Bucureştiului tră suveranitatea Ucrainăllei şi integritatea a llei teritorială, cum şi tră nădiili a llei europene şi euroatlantice. Şeflu a statului român cundille andrupămintulu tră politica di nipricunuşteare a arăkearillei paranom a Peninsulăllei Crimeea şi lugursi purtaticlu responsabil ali Ucraină tru ţi mutreaşti evitarea-a creastirillei mintireaşili. Tu arada-a lui, liderlu di Kiev haristusi a României tră ndrupămintulu ‘cu boaţea’ şi activ emu tru arada-a Uniunillei Europene, emu al NATO.



    Di altă parte, s’alăxiră cărţă di hiritiseari anamisa di Ministerul român di Extene și atelu di Kiev. Șeful a diplomațiillei române, Bogdan Aurescu, evidinție importanța a ligăturăllei cu Ucraina și reiteră angajamentul tră dizvoltarea a ligăturilor bilaterale, tru spiritlu a valorilor europene și tru simfunie cu agenda europeană și euroatlantică a fostăllei ripubliţ sovietiţi. Tutunăoară, el easti cu nădia că dialogul dişcllisu și consistent anamisa di aţeali dauă văsilii, pi cari lu promovă și ndrupă constant, va s’aducă soluții rapidi și durabile la problemele identitare a minoritatillei române ditu Ucraina. Tutunăoară, yilipsi angajamentul tră dinamizarea cooperrarillei transfrontaliere și tru domenii sectoriale di sinferu comun.



    Ministrul român di Externe reiteară, tru isa misură, agiutorlu a Româniillei tră suvearanitatea și integritatea teritorială ale Ucraină, cum și tră ndreptul alustui stat ta ş’apufusească libiru imnaticlu a politicăllei a llei externe și di securitate. Tru idyiulu kiro, u spusi pistipsearea că opțiunea democratică a popului ucrainean easti ună forță motrică a procesului di reforme di Kiev. Tru teren, situația easti nica apreasă tu sinurlu ali Ucraină cu Rusia, iu Moscova arădăpsi cama di 100.000 di militari şi ună cantitate importantă di tehnică di alumtă și s’ndreadzi ti ună invazie, uidisitu cu analiștillli. Moscova neagă aestu lucru, ama căftă ca NATO să-şi ritragă tehnica militară ditu România și Bulgaria, ca parti a propunirilor a llei di securitate. Ma multu, prezidentulu rus Vladimir Putin avertiză că admiterea a Ucrainei tru NATO poate s’aducă unu polimu anamisa di Moscova şi Alianţa Nord-Atlantică.



    Autor: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala














































  • 30 de ani de relaţii diplomatice România – Ucraina

    30 de ani de relaţii diplomatice România – Ucraina

    Pe 1 februarie s-au împlinit
    30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România şi Ucraina.
    Fosta republică sovietică şi-a proclamat independența în 1991, iar cele două țări
    au stabilit formal relații diplomatice în 1992. România a fost primul stat
    membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de
    Asociere UE-Ucraina, în 2014. În acest context, dar și al evoluţiilor
    ‘îngrijorătoare’ de securitate în regiunea Mării Negre, președintele român,
    Klaus Iohannis, a avut o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean,
    Volodâmâr Zelenski. În cadrul discuțiilor, șeful statului român a acordat un
    spaţiu ‘amplu’ soluţionării problemelor legate de drepturile persoanelor
    aparţinând minorităţii române din Ucraina, îndeosebi privind protecţia
    identităţii lingvistice a acestora. El a reiterat sprijinul ‘ferm’ al Bucureştiului
    pentru suveranitatea Ucrainei şi integritatea sa teritorială, precum şi pentru
    aspiraţiile sale europene şi euroatlantice. Şeful statului român a subliniat
    susţinerea pentru politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a Peninsulei
    Crimeea şi a apreciat comportamentul ‘responsabil’ al Ucrainei în vederea
    evitării creşterii tensiunilor. La rândul său, liderul de la Kiev a mulţumit
    României pentru sprijinul ‘vocal’ şi ‘activ’ atât în cadrul Uniunii Europene,
    cât şi al NATO.


    Pe de altă parte, a avut loc și un
    schimb de scrisori de felicitare între Ministerul român de Extene și cel de la
    Kiev. Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a evidențiat importanța
    relației cu Ucraina și a reiterat angajamentul pentru dezvoltarea relațiilor
    bilaterale, în spiritul valorilor europene și în conformitate cu agenda
    europeană și euroatlantică a fostei republici sovietice. Totodată, el a
    exprimat speranța că dialogul deschis și consistent dintre cele două țări, pe
    care l-a promovat și susținut constant, va aduce soluții rapide și durabile la
    problemele identitare ale minorității române din Ucraina. Totodată, a
    evidențiat angajamentul pentru dinamizarea cooperării transfrontaliere și în
    domenii sectoriale de interes comun.

    Ministrul român de Externe a reiterat, în
    egală măsură, sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea
    teritorială ale Ucrainei, precum și pentru dreptul acestui stat de a-și decide
    liber cursul politicii sale externe și     de securitate. În același timp, a
    exprimat încrederea că opțiunea democratică a poporului ucrainean constituie o
    forță motrice a procesului de reforme de la Kiev. În teren,     situația se menține tensionată la granița Ucrainei cu
    Rusia, unde Moscova a mobilizat peste 100.000 de militari şi o cantitate
    importantă de tehnică de luptă și se pregătește pentru o invazie, potrivit analiștilor.
    Moscova neagă acest lucru, dar a cerut ca NATO să-şi retragă tehnica militară din
    România și Bulgaria, ca parte a propunerilor sale de securitate. În plus, preşedintele
    rus Vladimir Putin a avertizat că admiterea Ucrainei în NATO poate
    provoca un război între Moscova şi Alianţa Nord-Atlantică.


  • Jurnal românesc – 05.11.2021

    Jurnal românesc – 05.11.2021

    Alianța Nord Atlantică dorește să ajute Republica Moldova să devină mai prosperă și mai democratică – a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-o conferință la Chișinău. Acesta a trecut în revistă programele de cooperare bilaterală şi a subliniat că parteneriatul cu Republica Moldova urmărește consolidarea capacității de a se proteja de toate tipurile de atacuri și riscuri. Radio Chişinău transmite că oficialul NATO a reiterat că parteneriatul este bazat pe respectarea neutralității Republicii Moldova, iar aliații vor continua să solicite Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria.

    La rândul său, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, a afirmat că Republica Moldova din consumator de securitate, folosind eficient toate resursele acordate inclusiv de NATO, se poate transforma într-un partener credibil cu capacitate de a deveni un contribuitor la securitatea internațională. Republica Moldova şi NATO au o relaţie de cooperare de aproximativ 30 de ani. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de iData, 32,3% dintre cetăţenii Republicii Moldova îşi doresc aderarea acestui stat la NATO. De asemenea, ultimele cercetări sociologice realizate de Institutul de Politici Publice de la Chișinău relevă faptul că circa 50% dintre basarabeni consideră că relațiile Republicii Moldova cu NATO sunt bune și optează pentru amplificarea acestora.

    Un sondaj efectuat, anul trecut, în Uniunea Europenă a relevat faptul că 8,2% dintre cetăţenii europeni nu îşi permit să îşi încălzească în mod suficient locuinţa, un procent în creştere faţă de nivelul de 7% înregistrat în 2018. Potrivit Eurostat, creşterea din 2020 vine, însă, după mai mulţi ani de scădere constantă a acestui indicator, care a atins un maxim de 11% în 2012. În rândul statelor membre, situaţia variază puternic: 27% dintre bulgari au declarat că nu îşi permit să îşi încălzească în mod suficient locuinţa, în timp doar 2% dintre locuitorii din Austria, Finlanda, Cehia şi Olanda au susţinut acelaşi lucru. În România, 10% dintre locuitori au declarat că nu îşi permit să îşi încălzească în mod suficient locuinţa, mai puţini decât în Italia, unde procentul a fost de 11,1%, Portugalia şi Grecia, ambele cu 17%, sau Cipru, cu 21%. Aproape de România este Germania, unde 9% dintre locuitori se confruntă cu aceeaşi problemă. Creşterea constatată la nivelul UE se regăseşte şi în România, unde procentul celor care declară că nu îşi permit să îşi încălzească în mod suficient locuinţa s-a majorat în 2020 comparativ cu 2018, dar a scăzut constant până la acel moment, de la 33,3% în 2007 la 9,6% în 2018.

    Pelicula Întregalde de Radu Muntean reprezintă România la Festivalul Internaţional de Film Arava, care se desfăşoară până pe 13 noiembrie în Rezervația Naturală Ashush din Israel. Filmul românesc va fi prezentat în programul internațional, cu subtitrare în limbile engleză și ebraică, şi va beneficia de o proiecție specială în aer liber, pe 12 noiembrie. Întregalde a fost proiectat anul acesta la Festivalului de Film de la Cannes, a fost selecţionat la a 46-a ediţie a Toronto International Film Festival și a câștigat Premiul pentru Cel mai Bun Film la ediția 2021 a Festivalului Internațional de la Haifa. Festivalul Internațional de Film Arava împlineşte 10 ani de la înființare. Manifestarea are loc anual în complexul din deșertul Arava. Pe lângă proiecţiile în aer liber, în timpul zilei invitații internaționali susțin cursuri de cinematografie și întâlniri profesionale. Programul festivalului include producții internaționale de succes, de la filme pentru copii și adolescenți, scurtmetraje care au fost filmate și produse în ultimul an în Arava, lungmetraje de ficțiune proiectate în prezența regizorilor sau a producătorilor, până la sesiuni de întrebări şi răspunsuri după proiecții. Filmele din festival participă şi la o competiție de popularitate în rândul publicului. Prezenţa Întregalde la Festivalul Internaţional de Film Arava este susţinută de reprezentanţa la Tel Aviv a Institutului Cultural Român.

    O nouă dezbatere literară online Să ne reZOOMăm la cultură!, organizată de Filiala Seghedin a ICR Budapesta, va avea loc pe 11 noiembrie, de la ora 18.00. Evenimentul, cu tema Natura în lirica feminină din România, se adresează vorbitorilor de limbă română sau elevilor din școlile românești din Ungaria. Invitatul acestei dezbateri culturale este conferenţiar doctor Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi literatura română a Facultăţii Pedagogice Juhász Gyula, din cadrul Universității din Seghedin. Acesteia i se va alătura, lectorul de limba română Judith Călinescu, din partea Institutului Limbii Române. ICR Budapesta transmite că evenimentul are, pe lângă un vector didactic, şi unul comemorativ.

  • MAE salută marcarea Zilei NATO în România.

    MAE salută marcarea Zilei NATO în România.

    În 2021 aniversăm 72 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice și 17 ani de la aderarea României la structurile aliate, perioadă în care țara noastră a depus eforturi susținute și a demonstrat voința și capacitatea de a contribui concret și relevant la consolidarea NATO, cea mai de succes alianță politico-militară din istorie, garantul securității euro-atlantice.

    ,,Cu prilejul sărbătoririi Zilei NATO în România, doresc să reafirm angajamentul ferm al țării noastre pentru apărarea colectivă și solidaritatea aliată, precum și pentru o relație transatlantică puternică, inclusiv pentru o cooperare aprofundată între NATO și Uniunea Europeană în domeniul securității și al apărării. România a susținut în permanență efortul de apărare colectivă al tuturor membrilor Alianței și este angajată în mod activ în procesul de consolidare a capacității NATO de a răspunde eficient provocărilor de securitate curente și viitoare, inclusiv prin contribuția pe care o aduce eforturilor de sporire a rezilienței, prin intermediul inițiativei de înființare și găzduire a unui Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență. De asemenea, România sprijină activ procesul de reflecție strategică NATO 2030 coordonat de Secretarul General la NATO, proces menit să consolideze dimensiunea politică a Alianței, să cristalizeze o viziune a viitorului NATO și să conducă, în cele din urmă, la elaborarea unui nou Concept Strategic, a declarat cu această ocazie ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.


    România participă la misiunile și operațiile aliate, la măsurile de consolidare a descurajării și apărării pe Flancul Estic, inclusiv în regiunea Mării Negre, și găzduiește pe teritoriul său structuri multinaționale aliate. Astfel, prin acțiunea sa, România contribuie în mod activ la apărarea teritoriilor și cetățenilor tuturor statelor membre NATO.

    Contribuțiile semnificative și de durată ale țării noastre la eforturile de creștere a rezilienței și de sporire a capacităților de apărare ale partenerilor, în special cei din Vecinătatea Estică, sunt dovezi în plus că România își îndeplinește consecvent, fără ezitare angajamentele de aliat responsabil.

    În condițiile actuale generate de pandemia de COVID-19, MAE salută în mod deosebit solidaritatea demonstrată la nivelul NATO atât între aliați, cât și în raport cu partenerii, confirmată prin acțiuni concrete de asistență în domeniul medical.

    MAE își exprimă recunoștința pentru eforturile susținute ale militarilor, diplomaților și tuturor celor care, prin dedicare și profesionalism, au contribuit la promovarea și realizarea intereselor de securitate ale României, precum și la consolidarea rolului și prestigiului țării noastre în cadrul NATO.

    La 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, depozitarul Tratatului Alianței Nord-Atlantică, urmată de ceremonia arborării drapelului românesc la Cartierul General al NATO, în cadrul reuniunii ministeriale aliate din 2 aprilie 2004.

  • Iohannis: România va rămâne un aliat credibil al Alianţei Nord Atlantice

    Iohannis: România va rămâne un aliat credibil al Alianţei Nord Atlantice

    Apartenenţa României la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană, precum şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii asigură ţării noastre integrarea într-un mediu de securitate stabil. Totodată, prin valorile pe care le promovează şi care sunt asumate fundamental de societatea românească, NATO a contribuit şi la conturarea identităţii noastre ca naţiune liberă şi democratică, a transmis, vineri, preşedintele României, Klaus Iohannis, în mesajul adresat cu ocazia aniversării a cinci ani de la înfiinţarea Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est şi a Unităţii de Integrare a forţelor NATO pe teritoriul României.

    Apărarea colectivă aliată înseamnă conştientizarea faptului că securitatea fiecărui stat poate fi asigurată mai eficient împreună decât separat, a mai spus președintele României.

    În planul apărării colective şi al întăririi posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe Flancul Estic, înfiinţarea, în urmă cu cinci ani, a Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) şi a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO (ROU NFIU) a reprezentat un moment decisiv. Activitatea acestor unităţi multinaţionale pe teritoriul României şi integrarea lor în structura de forţe a NATO demonstrează solidaritatea statelor membre.

    Apărarea colectivă aliată înseamnă astăzi, mai mult decât oricând, conştientizarea faptului că securitatea fiecărui stat poate fi asigurată mai eficient împreună decât separat. Aceste două entităţi Aliate de comandă şi control, care au atins nivelurile optime de operaţionalizare, aduc o contribuţie naţională esenţială la implementarea Planului de Acţiune pentru ridicarea capacităţii de reacţie a Alianţei..

    Iohannis a spus că România a adus o contribuţie substanţială la consolidarea arhitecturii de comandă şi control a NATO în zona Mării Negre.

    Îndeplinirea integrală şi la termen a obiectivelor asumate dovedeşte pragmatism, angajare, coerenţă şi hotărâre din partea României şi arată angajamentul solid al ţării noastre pentru dezvoltarea mecanismelor de securitate şi apărare colectivă.

    Cele două structuri de comandă-control reprezintă o prezenţă vizibilă, dar defensivă a NATO pe teritoriul ţării noastre, cu rolul de a facilita dislocarea rapidă a forţelor aliate în regiune şi de a asigura conexiunea între forţele aliate şi cele naţionale, inclusiv prin planificarea şi derularea de exerciţii multinaţionale şi a altor forme de pregătire în comun.

    De asemenea, România a adus o contribuţie substanţială la consolidarea arhitecturii de comandă şi control a NATO în zona Mării Negre prin operaţionalizarea Brigăzii Multinaţionale (MN-BDE) şi prin constituirea Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est (HQ MNC-SE), demonstrând, încă o dată, angajamentul solid al ţării noastre pentru dezvoltarea mecanismelor de securitate şi apărare colectivă, conform angajamentelor asumate de statele membre la Summiturile Alianţei.

    România va rămâne un aliat credibil şi un pilon de stabilitate şi securitate.: Cu prilejul aniversării de astăzi, le mulţumesc tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în aceste unităţi de elită şi le urez mult succes în continuare! Vă asigur că ţara noastră va rămâne un aliat credibil şi un pilon de stabilitate şi securitate, în contextul provocărilor şi ameninţărilor existente. La mulţi ani!, a mai transmis Iohannis.

    sursa: agerpres

  • Ziua NATO în România

    Ziua NATO în România

    Cu
    ocazia împlinirii a 71 de ani de la înființarea NATO, președintele României,
    Klaus Iohannis, a făcut apel la o Alianță Nord Atlantică puternică în contextul
    pandemiei de COVID-19. El a dat
    asigurări că România va continua să acţioneze coerent şi convergent, împreună
    cu ceilalţi aliaţi, pentru ca organizaţia să fie în continuare puternică şi de
    succes.


    Ziua NATO în România este marcată în acest an sub semnul unităţii şi
    solidarităţii, în contextul unei crize sanitare fără precedent pentru lumea
    contemporană – se arată în mesajul transmis de premierul Ludovic Orban.
    Provocarea actuală la nivelul Alianţei este de a nu lăsa criza sanitară să se
    transforme într-un risc de securitate suplimentară – se mai arată în mesajul
    premierului.


    În mesajul transmis cu prilejul împlinirii a 16 ani de când ţara a
    aderat la NATO, ministrul
    Apărării, Nicolae Ciucă, reiterează că
    apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică a adus României securitate şi
    prosperitate, dar şi experienţă şi profesionalizarea armatei prin misiunile şi exerciţiile
    aliate la care a participat. Chiar în aceste zile, aeronave aliate transportă
    materiale şi ajutoare, dovedind că NATO are un rol important în răspunsul la
    criza generată de COVID-19 – a mai spus Nicolae Ciucă.


    La rândul său,
    preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a arătat că România a reuşit
    să devină unul dintre membrii puternici ai comunităţii transatlantice,
    contribuind din plin la securitatea şi prosperitatea sa. Apartenenţa la NATO şi
    statutul nostru de membru al UE sunt pilonii principali ai politicii externe a
    ţării noastre – a adăugat Marcel Ciolacu.
    Apartenenţa la cea mai importantă Alianţă din istorie, în care
    solidaritatea şi unitatea reprezintă principiile esenţiale, întregeşte profilul
    României de stat modern şi democratic şi contribuie la asigurarea securităţii
    naţionale la un nivel fără precedent, transmite și Ministerul de Externe.


    Cu
    ocazia aniversării Zilei NATO, la sediul Ministerului Apărării au fost înălţate
    pe catarg drapelul naţional al României şi drapelul Alianţei Nord-Atlantice. De
    asemenea, activităţi similare dedicate aderării la NATO s-au desfăşurat şi în
    unităţi din municipii reşedinţă de judeţ şi în garnizoane locale.

  • MAE salută marcarea Zilei NATO în România

    MAE salută marcarea Zilei NATO în România

    Apartenența la cea mai importantă Alianță din istorie, în care solidaritatea și unitatea reprezintă principiile esențiale, întregește profilul României de stat modern și democratic și contribuie la asigurarea securității naționale la un nivel fără precedent, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), transmis cu ocazia Zilei NATO.

    Spiritul de solidaritate și unitatea de acțiune între aliați se manifestă activ și în actualul context dificil, marcat de pandemia cu noul coronavirus. MAE își exprimă compasiunea faţă de toate victimele generate de COVID-19 şi faţă de cei afectaţi de consecințele sale, precum și recunoștința profundă pentru cei aflaţi în prima linie a luptei împotriva pandemiei.

    Potrivit MAE, România este parte integrantă a eforturilor pe care Alianța Nord-Atlantică le depune în acest context. Fiind, totodată, și un beneficiar al capabilităților și programelor aliate, precum cele în domeniul transportului aerian strategic, pe care le-a valorificat în vederea asigurării de echipamente și materiale medicale necesare.


    În paralel cu eforturile de gestionare a pandemiei, Alianța continuă să-și îndeplinească misiunile fundamentale – apărarea colectivă a statelor membre, gestionarea crizelor și asigurarea securității prin cooperare. Răspunsul Alianței la provocările de securitate complexe care caracterizează contextul actual rămâne ferm, coerent și cuprinzător, fiind susținut prin solidaritatea între statele membre și prin cooperare cu țările partenere și organizațiile internaționale.

    Cu fiecare an de apartenență la NATO, România și-a consolidat capacitatea de aliat activ și de încredere, de a contribui semnificativ atât la operațiunile și misiunile NATO, cât și la conturarea politicilor și deciziilor Alianței. În decursul ultimului an, țara noastră a continuat să fie un furnizor de securitate la nivel regional, euro-atlantic și internațional. Militarii români sunt prezenți în teatrele de operațiuni, precum cele din Afganistan și Irak, țara noastră oferă asistență țărilor partenere din vecinătate și participă la întărirea prezenței aliate pe flancul estic., se arată în comunicat.

    România va continua să contribuie la consolidarea Alianței și la adaptarea ei la amenințările care pot afecta securitatea statelor membre. Va continua să acorde o atenție deosebită implementării măsurilor de consolidare a posturii de descurajare și apărare, inclusiv pe flancul estic. Va continua să pledeze pentru intensificarea sprijinului NATO pentru dezvoltarea capacităților de apărare și consolidarea rezilienței statelor partenere, atât din regiunea Mării Negre și din Balcanii de Vest, cât și din sudul continentului european., precizează sursa citată.


    MAE a adus un omagiu tuturor militarilor români care au fost sau sunt prezenți în teatrele de operații aliate şi care, prin profesionalismul şi jertfa lor, au contribuit în mod esențial la consolidarea profilului României în cadrul NATO.

    Astăzi, la mai bine de 70 de ani de existență a Organizației și la 16 ani de la momentul aderării României, Alianța Nord-Atlantică reunește 30 de state care împărtășesc aceleași valori și obiective, se mai arată în comunicatul MAE.

    sursa: Ministerul Afacerilor Externe

  • Provocările şi ameninţările mediului de securitate actual

    Provocările şi ameninţările mediului de securitate actual


    NATO va continua lupta împotriva terorismului, îşi va respecta angajamentele faţă de Afganistan şi îşi va adapta acţiunile în raport cu ameninţările hibride – sunt doar câteva dintre obiectivele Alianţei Nord-Atlantice, care vor fi teme centrale ale summitului din 3 şi 4 decembrie. Şefii de stat şi de guvern se vor întâlni la Londra pentru a adopta decizii de continuare a procesului de adaptare a Alianţei la provocările şi ameninţările mediului de securitate actual, întâlnirea fiind pregătită la recenta reuniune ministerială a Apărării de la Bruxelles.


    Corespondentul Radio România la Bruxelles, Amalia Bojescu, despre discuţiile de la Bruxelles: “Aliaţii au evaluat riscurile şi vulnerabilităţile NATO, punând accent pe creşterea rezilienţei naţionale şi actualizarea bazei de telecomunicaţii civile, inclusiv 5G. Acest lucru este important, subliniază Alianţa, deoarece telecomunicaţiile de generaţie viitoare vor afecta societăţile de la transport, asistenţă medicală şi educaţie până la operaţiunile militare. Discuţiile s-au concentrat şi pe pregătirea forţelor aliate astfel încât acestea să fie capabile de mobilitate rapidă în caz de conflict. Un punct sensibil pe ordinea de zi a fost situaţia din nord-estul Siriei. Deşi au fost unele divergenţe în rândul aliaţilor cu privire la acţiunea militară a Turciei, concluzia a fost că toate forţele de pe teren trebuie să acţioneze cu reţinere şi cu respectarea deplină a dreptului internaţional umanitar.”



    Contracararea ameninţărilor hibride se numără, de asemenea, între priorităţile Alianţei Nord-Atlantice, un subiect major la summitul NATO fiind legat de ameninţarea rusă, în contextul în care, spun oficiali ai Alianţei, vara trecută a adus o serie de cazuri de intervenţie hibridă din partea rusă în mai multe ţări europene, precum Germania, Franţa sau Elveţia. Analistul politico-militar Claudiu Degeratu explică: “Probabil că în decembrie vom avea noi iniţiative în cadrul strategiei NATO privind contracararea războiului hibrid. Mă aştept şi la aspecte de strategie conceptuale, dar mă aştept şi la iniţiative de natură operaţională. Suntem într-un stadiu destul de avansat cu implementarea strategiei NATO pe acest domeniu şi probabil că vor mai fi şi multe alte aspecte interesante şi noi în decembrie. Ar fi cel mai bun moment pentru Alianţă să facă şi un bilanţ al eforturilor din ultimii doi ani pe domeniul agresiunilor hibride.”



    Un alt aspect important ţine de partajarea echitabilă a responsabilităţilor, din această perspectivă bugetele dedicate Apărării fiind privite cu atenţie. Cât şi cum vor aborda acest subiect aliaţii la reuniunea de luna viitoare de la Londra? Din nou, analistul politico-militar Claudiu Degeratu: “Nu mă aştept în această zonă să avem ceva surprinzător sau spectaculos. Cred că şefii de state vor sprijini din nou menţinerea acestei ţinte de 2%. Probabil că vom avea încă un avans în ceea ce priveşte suma totală a bugetelor Apărării la nivel aliat şi sprijinul va fi pentru a menţine, aşa cum s-a stabilit iniţial chiar în Ţara Galilor, în 2014, acest angajament. Problema, însă, este cea legată de adaptare, cum transformăm acest angajament pentru un buget sporit al Apărării într-o adaptare şi într-un pas calitativ în interiorul Alianţei? Pe noi ne interesează graniţa de est a Alianţei, să vedem că aceste cheltuieli de apărare se transformă de fapt într-o protecţie mai bună pentru graniţa de est a Alianţei, graniţa de sud şi, bineînţeles, dezvoltarea unor noi capabilităţi de natură strategică care sunt la dispoziţia NATO.”



    Provocările şi ameninţările mediului de securitate actual se află şi în centrul preocupărilor UE. Recent, miniştrii comunitari ai Apărării au dat undă verde unui număr de 13 noi proiecte în cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în materie de securitate şi apărare. 47 de proiecte au fost aprobate până acum, în total, în cadrul PESCO – un proiect de cooperare lansat de state membre ale UE în 2017 pentru a depăşi fragmentarea în materie de apărare şi pentru a reduce dependenţa de SUA. Unul dintre proiectele noi – Sistemul maritim antisubmarin fără pilot, condus de Franţa, Portugalia, Spania şi Suedia – va utiliza tehnologie de vârf şi inteligenţa artificială pentru războiul anti-submarine.



    UE îşi propune, de asemenea, înfiinţarea unei academii cibernetice şi a unui hub de inovaţie, pentru pregătirea unei forţe de muncă cu expertiză tehnologică, proiect ce va fi condus de Spania şi Portugalia. La rândul lor, Polonia şi Ungaria vor conduce demersurile de înfiinţare a unui centru medical axat pe asistarea forţelor europene de operaţiuni speciale. De asemenea, deşi 22 din statele UE sunt şi membre NATO, blocul european speră să lanseze din 2021 un fond de mai multe miliarde de euro pentru proiectarea şi construirea de noi tancuri, nave şi tehnologii.


  • Un român în conducerea NATO

    Un român în conducerea NATO

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a
    decis să-l numească pe românul Mircea Geoană în funcţia de adjunct al
    secretarului general, a informat, miercuri, un comunicat postat pe site-ul
    Alianţei.

    Sunt fericit să anunţ numirea lui Mircea Geoană în funcţia de
    adjunct al secretarului general. El este un avocat devotat al legăturii
    transatlantice şi va aduce experienţa sa îndelungată ca om de stat şi diplomat
    acestui post. El va fi primul român care va deţine această poziţie de rang
    înalt    , a declarat Stoltenberg.

    Site-ul NATO reaminteşte că Mircea Geoană a
    fost preşedinte al Senatului României şi a deţinut funcţiile de ministru de
    externe şi ambasador al României în Statele Unite. De asemenea, Geoană este
    fondatorul şi preşedintele Institutului Aspen din România. Până în prezent, cea
    mai înaltă funcţie a unui român în cadrul NATO a fost cea de asistent al
    secretarului general al NATO, ocupată în perioada 2013-2017 de Sorin Ducaru,
    care a exercitat rolul de şef al Diviziei pentru Riscuri de Securitate
    Emergente.

    După anunţul oficial, Mircea Geoană a scris, pe reţelele de
    socializare, că numirea sa în această funcţie reprezintă o provocare, dar şi o
    oportunitate de a reprezenta interesele Alianţei, care asigură securitatea a
    peste un miliard de cetăţeni. El s-a arătat profund onorat să fie desemnat
    pentru această funcţie-cheie, ce reprezintă, în opinia sa, o recunoaştere a
    importantei contribuţii a României în cadrul NATO. Mircea Geoană mai spune că,
    de-a lungul carierei sale diplomatice şi politice, a promovat legătura
    transatlantică şi integrarea euroatlantică a României. În plus, el apreciază
    susţinerea politică şi instituţională transpartinică de care s-a bucurat
    candidatura sa. Ministerul Afacerilor Externe a salutat numirea lui Mircea
    Geoană ca Secretar General adjunct al NATO, pe care o consideră un moment
    deosebit pentru apartenenţa României la Alianţa Nord-Atlantică.

    Preluarea
    acestei funcţii de înaltă responsabilitate la nivel aliat, cea mai înaltă
    poziţie ocupată de România în ierarhia NATO, confirmă experienţa şi calităţile
    profesionale ale candidatului român şi reprezintă, totodată, o recunoaştere
    deosebită a rolului şi contribuţiei semnificative ale României în cadrul NATO, la
    15 ani de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică    , afirmă MAE de la Bucureşti.

    Ministerul
    de Externe îşi exprimă convingerea că numirea lui Geoană în această importantă
    funcţie va contribui la consolidarea în continuare a rolului şi misiunii NATO
    de securitate şi apărare colectivă a spaţiului euro-atlantic, în folosul
    României, al tuturor statelor aliate şi al cetăţenilor lor.

    Înalţi oficiali de
    la Bucureşti au salutat, la rândul lor, această numire. Cariera diplomatică de
    succes – una în contrast cu cea politică, în care a eşuat – precum şi
    devotamentul constant faţă de relaţia transatlantică l-au recomandat pe Mircea
    Geoană pentru acest înalt post în Alianţă.

  • Ataşament pentru valorile NATO

    Ataşament pentru valorile NATO

    Sfâşiat de competiţia politică internă, Parlamentul de la Bucureşti
    atinge foarte rar unanimitatea şi doar pe teme de politică externă. Marţi, la
    15 ani de la aderarea României la NATO, toţi deputaţii şi senatorii prezenţi la
    şedinţa solemnă comună a celor două camere au adoptat o declaraţie în care-şi
    reafirmă ataşamentul faţă de valorile şi ţelurile Alianţei. Ei îşi exprimă
    îngrijorarea faţă de diversificarea şi intensificarea ameninţărilor de
    securitate la adresa aliaţilor şi susţin demersurile NATO în domeniile apărării
    antirachetă, cibernetic şi al combaterii ameninţărilor hibride. Acelaşi
    document subliniază importanţa continuării politicii uşilor deschise ale
    Alianţei şi salută recenta aderare a Muntenegrului şi Macedoniei de Nord.


    România va continua să fie un aliat de încredere, un promotor al
    valorilor NATO şi un pilon de stabilitate şi securitate în regiunea Mării Negre
    – a declarat şi preşedintele Klaus Iohannis.


    Invitat la şedinţa Legislativului,
    el a subliniat că Bucureştiul, care deţine, în prezent, preşedinţia în
    exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene, acordă o atenţie specială cooperării dintre aceasta şi NATO în toate domeniile
    de interes comun. România, mai promite şeful statului, va continua să susţină
    întărirea solidarităţii în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relaţiei
    transatlantice.


    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a transmis
    preşedintelui Iohannis un mesaj de felicitare la aniversarea aderării    . El
    salută planurile României de a cheltui pentru apărare 2% din Produsul Intern
    Brut şi de a-şi moderniza forţele armate.


    Jens Stoltenberg: România este un aliat puternic şi angajat. Contribuiţi la securitatea
    noastră comună şi la apărarea noastră colectivă, la misiunile şi operaţiile
    Alianţei. În Afganistan am cunoscut unii dintre militarii români profesionişti,
    care ajută la stabilizarea ţării şi prevenirea creării de refugii pentru
    teroriştii internaţionali; în Kosovo ajutaţi la menţinerea stabilităţii în
    regiunea Balcanilor de Vest; în Polonia aţi contribuit la descurajarea agresiunii,
    ca membru al grupului de luptă multinaţional. De asemenea, găzduiţi o
    facilitate pentru sistemul NATO de apărare împtriva rachetelor balistice şi
    aveţi o constribuţie esenţială la securitatea din regiunea Mării Negre în
    domeniile terestru, aerian şi maritim. Această regiune are o importanţă strategică
    pentru securitatea euroatlantică şi merită atenţia şi prezenţa noastră
    continuă.


    În prezent, în cadrul misiunilor NATO sunt implicaţi 887 de
    militari români. Apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică, parteneriatul strategic
    cu Statele Unite şi apartenenţa la Uniunea Europeană reprezintă fundamentele
    politicii externe româneşti.

  • România – rol strategic în flancul estic al NATO

    România – rol strategic în flancul estic al NATO

    După anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014, echilibrul de forţe de la Marea Neagră s-a schimbat în mod substantial. Forţa defensivă din Peninsula Crimeea s-a transformat mai degrabă într-una ofensivă, cu nave şi submarine noi, fregate, o forţă impresionantă pe care NATO nu are cum să nu o ia în calcul. Astfel, Alianţa se concentrează pe flancul estic, în condițiile în care Rusia se află la aproximativ 300 de mile marine de ţărmul românesc și poate lansa oricând atacuri din Marea Neagră. România, alături de Polonia, reprezintă bastioane importante pe flancul de est al Alianţei Nord-Atlantice, declară ministrul apărării Mihai Fifor.

    El a subliniat că Bucureștiul îşi respectă angajamentele asumate în cadrul NATO, referindu-se la ultimele iniţiative puse în practică de Armata Română împreună cu aliaţii: La Marea Neagră, în momentul de faţă, suntem cel mai important furnizor de securitate, suntem un pol de stabilitate. România va găzdui acest comandament NATO de nivel de corp de armată. Comandamentul acesta, împreună cu celelalte structuri pe care deja le avem, şi mă refer aici la divizia multinaţională şi la brigada multinaţională de la Craiova, precum şi scutul de la Deveselu, la Kogălniceanu, de asemenea, avem o bază pe care o extindem împreună cu partenerul american, la Câmpia Turzii, de asemenea, lărgim baza, toate acestea arată că România atinge un nivel de maturitate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.


    Ministrul a precizat că înființarea comandamentului pe teritoriul României a fost unul dintre obiectivele asumate în cadrul summitului Alianței din vara acestui an. Comandamentul va putea oferi NATO o flexibilitate sporită şi opţiuni suplimentare de comandă-control în zona sudică a flancului estic, în fața amenințării crescânde a Rusiei. Declarațiile survin în contextul în care, în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie, în nord, în Norvegia, are loc un amplu exercițiu NATO, despre care se spune că este cel mai mare de la încheierea războiului rece. Acesta va avea la bază un scenariu fictiv, dar realist, ce simulează un răspuns colectiv al NATO la un atac armat împotriva unuia din aliaţi.


    La manevre participă aproximativ 45.000 de militari din 31 de ţări aliate şi partenere, 150 de avioane de luptă, 60 de nave şi 10.000 de vehicule blindate. La Moscova nu a trecut neobservată amplificarea activităţii militare a Alianței în regiunea arctică, iar Rusia amenință, cum era de așteptat, că va lua măsuri de răspuns pentru a-şi asigura propria securitate faţă de consolidarea prezenţei NATO în regiune.La rândul său, în luna august, Rusia a organizat ample manevre militare în estul ţării, la care a anunţat că au participat 300.000 de militari.