Radio România Internațional

Tag: Alianta Nord-Atlantica

  • România, nod central pentru tehnologia şi tehnica militară?

    România, nod central pentru tehnologia şi tehnica militară?

    Pentru
    România, ultimul an a consemnat cele mai importante achiziţii militare,
    contracte încheiate sau anunţate. Acest lucru survine în contextul în care înzestrarea
    Armatei României este prioritară, atât pentru apărarea naţională, cât şi pentru
    corelarea cu cerinţele NATO. Ministerul român al Apărării are programe
    importante de înarmare pentru toate categoriile de forţe: blindate,
    rachete, corvete, arme de asalt şi elicoptere. Toate acestea, în condiţiile în
    care 2018 este al doilea an consecutiv în care Bucureştiul alocă 2 procente din
    PIB pentru Apărare – decizie în acord cu angajamentele asumate de România din
    postura de membru al Alianţei Nord-Atlantice, în sprijinul securităţii
    regionale şi cu accent pe interesul naţional.

    Mai mult, guvernanţii de la
    Bucureşti vorbesc despre dorinţa de a transforma România într-un hub, într-un
    nod central pentru ceea ce înseamnă tehnologia şi tehnica militară pentru
    această regiune. Cât de viabilă este această idee? Analistul militar Radu Tudor, despre
    atuurile României: Potenţial
    uriaş avem, pentru că altfel nu am fi exportat armament în valoare de 10
    miliarde de dolari între 1979 şi 1989. Deci, din punctul ăsta de vedere, am
    putea să readucem în discuţie un potenţial uriaş, care a fost lăsat
    încet-încet, aş spune până la capacitate extrem de redusă, în ultimii 27 de
    ani. Evident că ne putem negocia poziţia. Suntem o ţară primitoare,
    respectuoasă, suntem toleranţi, ne dorim să facem performanţă în economie,
    suntem foarte relevanţi din punct de vedere strategic. Avem enorm de multe
    avantaje pentru noi.

    Este important, însă, mai spune Radu Tudor, să
    înţelegem că acest moment trebuie valorificat, iar acest lucru trebuie făcut
    acum. Decidenţii de la Bucureşti merg pe ideea aplicării legii offsetului, promovată
    în urmă cu 15 ani, dar prea puţin utilizată. Aceasta ar presupune derularea de
    achiziţii de tehnică modernă de luptă şi susţinerea, în acelaşi timp, a
    economiei României, prin implicarea întreprinderilor din ţară în realizarea
    tehnicii amintite. Pentru că, spune ministrul Apărării, Mihai Fifor
    guvernul român nu a ieşit la cumpărături cu banii statului, ci se doreşte
    transfer de tehnologie şi repornirea industriei de apărare românească: Este nevoie ca această
    industrie de apărare să fie repornită şi, într-adevăr, prin investiţii
    susţinute să putem deveni un hub regional al producţiei de armament. Unul din
    programele majore de înzestrări ale Armatei Române este cel referitor la
    transportoarele blindate 8×8, transportoare pe care le vom produce la Uzina
    Mecanică din Bucureşti. Foarte multe ţări din regiune sunt interesate să devină
    clienţi ai Uzinei Mecanice din Bucureşti, or, lucrul acesta nu poate decât să
    ne bucure.     Iar România ar putea deveni chiar
    un producător şi un exportator important de armament modern în zonă, susţine Mihai
    Fifor, care a amintit şi alte programe majore de înzestrare a Armatei.

    El a
    apreciat că prima corvetă multirol produsă în România ar urma să fie gata în
    trei ani şi, tot pe un şantier din ţară, ar putea fi construite şi trei
    submarine militare. Radu Tudor a dat şi el câteva exemple:În
    momentul de faţă, probabil cea mai performantă companie privată din domeniul
    industriei de apărare, Aerostar Bacău, are şansa de a deveni un lider regional
    prin două contracte derulate de Ministerul Apărării Naţionale în cadrul acestui
    program major de înzestrare. Unu: programul de achiziţii de avioane F16, doi:
    sistemul de rachete Patriot. Pentru ambele programe, Aerostar este privit de
    aliaţii noştri americani drept cea mai valabilă companie pentru executarea
    lucrărilor de mentenanţă şi întreţinere pentru ambele categorii de arme,
    avioanele de luptă şi sistemele de rachete. Or, din punctul ăsta de vedere, ne
    dăm seama cam ce ar putea să însemne pentru o companie privată românească
    astfel de contracte. Deci, un pas uriaş înainte. Doi: trasportoarele Piranha ar
    putea fi asamblate aici, la Bucureşti, şi înţeleg că asta scrie de fapt în
    contract, fapt care ar putea să determine renaşterea Uzinei Mecanice Bucureşti
    care se chinuia cu nişte mici contracte în ultimii 20 de ani; o perspectivă de
    a participa la un program major de înzestrare înseamnă salvarea acestei
    fabrici, poate chiar şi angajarea unor oameni în plus. Al treilea exemplu
    trebuie să fie cel de la Ploieşti, acolo unde o întreprindere privată va
    participa la un alt program de înzestrare cu rachete. Sunt nenumărate exemple
    pe care le putem da.

    Pentru România este foarte important însă,
    mai spune Radu Tudor, ca cea mai mare parte a acestor programe de înzestrare şi
    contracte să fie însoţite de aranjamente de tip offset – o şansă uriaşă care
    presupune, însă, în bună parte, şi o retehnologizare a industriei de apărare. Este
    vorba atât de offsetul direct, adică participarea României cu componente la
    realizarea produsului de bază pe care armata îl importă, cât şi de offsetul
    indirect, prin care produse superior manufacturate din România sunt cumpărate
    de ţara producătoare a tehnicii militare respective, iar Bucureştiul beneficiază
    astfel de resurse financiare pentru plata contractului de bază.

  • Securitatea a flancului dit apirita al NATO

    Securitatea a flancului dit apirita al NATO

    Easti ananghi ti coopeararea tra anvârtusearea a flancului dit apiritâ a Alianţãlei Nord-Atlantiti. Cu aestâ câftari nchisirâ moeabetli Bucureşti anamisa di miniştrili ali Apărari dit 9 stati ti ma ninti eara comunisti, ufitialităţ ali NATO şi reprezentanţa a Departamentului american ali Apărari. România, tru parteneriat cu Polonia, easti motorlu a aistei “Iniţiativi B9”, dit cari nica fac parti Vargaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria. Reprezentanţâli a lor ş-pripusirâ s-ndreagâ un baiur di cal’iuri directoari nintea a summitlui aliat di Bruxelles, dit meslu alunar.




    Tru aesta noima, ministrul român ali Apărari, Mihai Fifor, declara:


    “Ază prezenţa aliată avansată easti bagata tru prcatico pi tut flancul dit apirita ali Alianţa, em tru nord-est, arealu baltic, em tru sud-estu, pi teritoriul naţional şi la Amarea Lae. Ma largu avem tru amprotusa aestu lucru dimec ti bagarea tru practico şi, tru aesta noima, aştiptăm tru alunar apofasi di mari simasie, yilipsitoari tra catastisea di apărari şi aliatl’i s-tal’e curayilu.”




    Acţiun’ile ali Rusie baga zori a tutaloru membriloru NATO tu flancul dit apirita, ama şi Alianţa tru ansamblul a l’ei, s-aibă ngatan maxus ti sistemlu comun di apărare. Lişor nu easti, ti furn’ia că, tru dzalili a noastri, una criză di securitati cafta em halat convenţionali, em niconvenţionali di turlie hibrida ica provocări asimetriti. Em, anamisa di ceareili ti li au tru mana si tra cari s-cundil’e maxus Bucureşti s-aradapseasca ahardzearea a 2% dit Produslu Internu Brut tra dumenea ali Apărari, lucru ti România alu fati nica di anlu ti tricu, tu idyiul chiro, deadun si cu cristearea a infrastructurlor naţionale, atea turlie ca mobilitatea a ascheriloru şi ali tehni militara aliata s-hiba ma hairlatică.




    Easti ananghi tutunaoara, ti modernizarea a ascheriloru naţionale, prin ancupararea di echipamentu performantu. Deapoa, tru arada a unei andamusi a ufitialităţlor, viniti Bucureşti, cu prezidentul ali României, Klaus Iohannis, nu fu alasata nanapartui niti simasia a prezenţal’ei SUA pi flancul dit apirita si aesta s-yilipseasti pritu angajamentulu susto andicra di stabilitatea a reghiunil’ei, cum şi ananghea ti cristeari a singirlui transatlantic cu scupolu ti asiguripsearea a securitatil’ei tru tuta Alianţa.




    Caplu a statlui român napoi spusi, tutunaoara, ca easti ananghi ti cristearea a lucarlui deadun anamisa di NATO şi Uniunea Europeană, cundil’indalui că gaeretli ti anvartusearea, a rolui ali Uniunii tru dumenea ali apărari lipseasti s-dizvarteasca deadun cu Alianţa Nord-Atlantică. Ase, nu va s-agiunga pi daua şi va s-poata s-faca gaeret di catra dauli parta tru dumenii di sinfer. Prit boatea a ministrului ali Apărari, Mihai Fifor, România sa spusi etima tra s-aproachi un comandamentu militar al NATO pi nivel di trup di ascheri, deadun cu ateali daua comandamenti ti suntu, pi lucru, Craiova (sud), pi nivel di brigadă şi Bucureşti, di divizie. Aofasea va u l’ia Alianţa tru meslu alunar, Bruxelles.




    Autor: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Tascu Lala

  • Securitatea flancului estic al NATO

    Securitatea flancului estic al NATO

    Este necesară cooperarea pentru
    consolidarea flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. De la acest imperativ
    au plecat discuţiile de la Bucureşti dintre miniştrii Apărării din 9 state
    foste comuniste, oficialităţi ale NATO şi reprezentanţi ai Departamentului
    american al Apărării. România, în parteneriat cu Polonia, reprezintă motorul
    acestei Iniţiative B9, din care mai fac parte Bulgaria, Cehia,
    Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria. Reprezentanţii lor şi-au propus să schiţeze o serie de
    linii directoare înaintea summitului aliat de la Bruxelles, din luna iulie. În
    acest context, ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, a declarat: Astăzi prezenţa aliată avansată este materializată pe întreg flancul
    estic al Alianţei, atât în nord-est, arealul baltic, cât şi în sud-est, pe
    teritoriul naţional şi la Marea Neagră. Continuăm să ne focalizăm major asupra
    implementării sale şi, în acest context, aşteptăm în iulie decizii importante
    cu relevanţă pentru postura de apărare şi descurajare aliată.

    Acţiunile Rusiei îi forţează pe toţi
    membrii NATO de pe flancul estic, dar şi Alianţa în ansamblul ei, să acorde o
    atenţie deosebită sistemului comun de apărare. Uşor nu este, dat fiind faptul
    că, în zilele noastre, o criză de securitate poate implica atât mijloace
    convenţionale, cât şi neconvenţionale de tip hibrid sau provocări asimetrice. Or,
    printre soluţiile la îndemână asupra cărora s-a insistat la Bucureşti se numără alocarea a 2% din Produsul
    Intern Brut pentru domeniul Apărării, lucru pe care România îl face încă de
    anul trecut, în paralel cu dezvoltarea infrastructurilor naţionale, în aşa fel
    încât mobilitatea trupelor şi tehnicii militare aliate să fie îmbunătăţită.
    Este necesară, totodată, modernizarea armatelor naţionale, prin achiziţionarea
    de echipament performant.

    Apoi, în cadrul unei întâlniri a oficialităţilor
    prezente la Bucureşti cu preşedintele României, Klaus Iohannis, nu a fost
    ocolită nici importanţa prezenţei SUA pe flancul estic ca dovadă a angajamentului
    ferm faţă de stabilitatea regiunii, precum şi nevoia de dezvoltare a relaţiei
    transatlantice în vederea asigurării securităţii întregii Alianţe.Şeful
    statului român a reiterat, de asemenea, necesitatea dezvoltării cooperării dintre
    NATO şi Uniunea Europeană, precizând că demersurile de consolidare a rolului
    Uniunii în domeniul apărării trebuie să se deruleze în complementaritate cu Alianţa
    Nord-Atlantică. Astfel, vor fi evitate duplicările inutile şi se vor putea face
    eforturi conjugate în domenii de interes comun. Prin vocea ministrului Apărării,
    Mihai Fifor, România s-a oferit să găzduiască un comandament militar al NATO la
    nivel de corp de armată, alături de cele două comandamente existente, deja, la
    Craiova (sud), la nivel de brigadă şila Bucureşti, de divizie. Decizia va
    fi luată de Alianţă în iulie, la Bruxelles.

  • România şi securitatea cibernetică

    România şi securitatea cibernetică

    Membră a
    NATO din 2004 şi a Uniunii Europene din 2007, România este profund implicată,
    alături de celelalte ţări membre, în tot ceea ce ţine de politica de securitate.
    Într-un interviu pentru Radio România, ministrul român de Externe, Teodor
    Meleşcanu, a amintit că Bucureştiul acordă o atenţie specială strategiei
    globale de politică externă şi de securitate şi cooperării dintre Uniune şi
    Alianţa Nord-Atlantică: România
    este astăzi, nu doar un beneficiar al NATO, ci participă relevant la deciderea
    şi urmărirea obiectivelor aliate, fie că vorbim de consolidarea posturii de
    apărare şi descurajare a NATO pe flancul estic, în echilibru şi coerenţă între
    zonele nordică şi sudică, de găzduirea sistemului de apărare antirachetă, de
    contribuţiile foarte serioase pe care le-am avut în Afganistan, de sprijinul pe
    care îl oferim pentru securitatea cibernetică a Ucrainei. Creşterea bugetului
    Apărării la 2% din produsul intern brut în acest an ne-a întărit această
    credibiltiate şi pe plan internaţional. Avem de fixat şi de certificat aceste
    capacităţi în perspectiva summit-ului NATO din 2018.

    Reuniţi, în această săptămână, la Bruxelles, într-o şedinţă
    centrată pe eforturile de adaptare ale Alianţei la provocările Secolului XXI,
    miniştrii Apărării din ţările membre NATO au analizat, în principal, măsuri
    pentru îmbunătăţirea tranzitului trupelor aliate, atât peste Atlantic, cât şi
    în interiorul Europei, întărirea apărării cibernetice, programul de înarmare al
    Coreii de Nord, dar şi trimiterea de trupe suplimentare în Afganistan. NATO a
    decis constituirea a două noi comandamente care să-i întărească capacitatea de
    a interveni în sprijinul ţărilor aliate, mai ales cele europene, în
    eventualitatea unui conflict. Unul dintre acestea priveşte circulaţia în
    Atlantic, iar altul serveşte nevoile logistice ale NATO.

    Miniştrii au decis, pe
    de altă parte, să integreze mijloacele naţionale de apărare cibernetică cu cele
    ale Alianţei. Vom integra capabilităţile cibernetice naţionale în misiunile şi
    operaţiunile NATO, la fel cum am făcut-o cu capabilităţile convenţionale,
    precum navele, tancurile sau avioanele. Ele vor rămâne sub control naţional,
    dar vor fi integrate cu misiunile NATO,     a explicat şeful Alianţei, Jens
    Stoltenberg. Tema privind securitatea are o nouă dimensiune şi acest lucru este
    legat de securitatea cibernetică. Nicio ţară nu se poate descurca singură, de
    aceea şi în cadrul Comisiei Europene a fost propus un pachet de măsuri
    concrete, una dintre acestea fiind cadrul comun de certificare a produselor de
    securitate, a declarat, pe de altă parte, la Bucureşti, comisarul
    european pentru economie şi societate digitală, Mariya Gabriel. Pentru noi,
    acesta este un pas înainte, a declarat comisarul – pe de o parte, consumatorii trebuie să ştie la
    ce nivel de securitate răspunde un produs, pe de altă parte, dorim să aducem
    beneficii companiilor europene, un certificat care să fie recunoscut în
    întreaga UE, reducând sarcina administrativă şi financiară.

    Subiectul a fost
    dezbătut în cadrul unei conferinţe internaţionale având tema Noi provocări
    globale în domeniul securităţii cibernetice    , eveniment la care s-a pus accent
    pe potenţialul sectorului digital. În prezent, prea mult conţinut care
    circulă pe internet instigă la terorism sau radicalizare. 41% din conţinutul
    ilegal deja marcat nu este îndepărtat, iar 28% din acesta rămâne mai mult de 24
    de ore. Se ştie că cel mai puternic impact al acestor materiale este în primele
    două ore    , a adăugat oficialul european. Potrivit ministrului român
    delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, în fiecare an, costurile
    lipsei de protecţie online se ridică la 400 de milioane de dolari. Dacă nu
    reuşim să facem ceea ce ne-am propus în plan european, în plan naţional,
    costurile se pot ridica la 2,1 trilioane de dolari, ceea ce înseamnă costuri
    enorme şi care se vor răsfrânge asupra consumatorului, nu doar a companiilor, a
    administraţiei publice.

    România trebuie să se implice mai mult în crearea unei
    reale pieţe a securităţii cibernetice şi să-şi consolideze poziţia de lider
    regional în domeniu, a apreciat, la rândul său, ministrul comunicaţiilor,
    Lucian Şova. El a atras atenţia că cetăţenii, dar mai ales companiile, trebuie
    să conştientizeze şi pericolele, nu numai avantajele pe care le aduce schimbul
    rapid de informaţii pe internet. Lucian Şova: Trebuie să încurajăm mediul de
    afaceri să înţeleagă pericolele care se află la tot pasul din perspectiva
    cibernetică, pe de altă parte să contribuim în mod activ şi la crearea unei
    pieţe cinstite, corecte, care să funcţioneze şi să-şi aducă aportul la
    întărirea securităţii în acest domeniu.     Cifrele arată că până în 2020 vor fi
    4,1 miliarde de utilizatori de internet şi peste 26 de miliarde de dispozitive
    de reţea, practic de trei ori mai mult decât populaţia globală. În termeni
    economici, acest lucru înseamnă un mare plus la dezvoltarea europeană şi,
    implicit, cea globală. Estimările sunt că, până în 2020, sectorul digital poate
    aduce peste un trilion de dolari. Dar şi costuri. Iar statisticile arată că
    deja peste peste jumătate dintre companiile europene s-au confruntat cu un atac
    cibernetic.

  • NATO într-o poziţie incomodă?

    NATO într-o poziţie incomodă?

    Scăderea investiţiilor în domeniul cercetării
    şi dezvoltării poate împinge Alianţa Nord-Atlantică într-o poziţie incomodă, în
    special în raport cu Rusia şi China. Concluzia apare într-un document prezentat
    cu ocazia recentei sesiuni a Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti, de raportorul general Thomas Marino (SUA). Documentul pune
    în paralel situaţia din cele două mari puteri estice cu cea din ţările membre
    ale Alianţei Nord-Atlantice şi atrage atenţia asupra faptului că avantajul tehnologic al NATO este
    în curs de erodare. Apar schimbări majore în domeniul ştiinţei şi tehnologiei,
    iar unele tendinţe ar putea afecta echilibrul strategic în ceea ce priveşte
    producţia, pe termen scurt, şi inteligenţa artificială, pe termen lung,
    consideră Marino, potrivit căruia, deocamdată, NATO nu e pregătită să facă faţă
    acestor provocări. Iar un principal motiv identificat ar fi investiţiile
    scăzute pe care unele statele membre ale Alianţei le fac în domeniul cercetării
    şi dezvoltării în Apărare.

    În contrapartidă, cifrele pentru Rusia şi China
    vorbesc de la sine – bugetul Moscovei pentru cercetare şi dezvoltare în
    domeniul apărării s-a dublat din 2012 până în 2015, iar cel al Beijingului îl
    va depăşi, până în 2022, pe cel al Washingtonului, care, în prezent, suportă
    două treimi din cheltuielile totale ale NATO. De ce sunt importante aceste
    coordonate? Un posibil răspuns poate fi considerat aprecierea
    formulată de Comisia politică a Adunării Parlamentare a NATO, care, menţionează
    într-un raport, că Rusia îşi întăreşte capacităţile militare şi îşi extinde
    acţiunile la graniţa de est a Alianţei Nord-Atlantice, punând presiune asupra
    spaţiului euroatlantic.

    Invitat la Radio România, Vergil
    Chiţac, şeful delegaţiei României la AP NATO, creionează tabloul geo-strategic
    al zonei :
    E limpede că după anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă din 2014,
    vacanţa geostrategică pe care noi în zona asta am avut-o timp de un sfert de
    veac, de la sfârşitul Războiului Rece până acum, a luat sfârşit. Rusia este un
    actor în momentul de faţă, haideţi să spunem, nemulţumit cu locul care i se
    oferă la masa geopoliticii mondiale. Rusia crede, asta este teza Rusiei, că
    marile puteri trebuie să aibă un cuvânt de spus în zonele lor de hegemonie. Din
    momentul anexării Crimeei s-au declanşat acţiuni provocative la adresa Alianţei
    Nord-Atlantice – militarizarea Crimeei este un fapt. După Exerciţiul Caucaz
    2016, de anul trecut, şeful statului major al armatei ruse, generalul Gherasimov,
    a spus şi vă citez din memorie <> Militarizarea Crimeei a avut
    următorul scop strategic: complexul militar şi puterea militară a Crimeei
    proiectează puterea militară a Rusiei în estul Mediteranei. Acum există o
    prezenţă foarte activă a Rusiei în zona de conflict Siria-Irak. Dar mai mult
    decât militarizarea Crimeei, destabilizarea Ucrainei, acţiunile provocative
    prin exerciţii militare, Rusia este o prezenţă activă în Balcanii de vest. Face
    orice ca aceste ţări să nu poată adera la Uniunea Europeană, prin diferite
    metode – le acordă împrumuturi, proiecte energetice, stârneşte sentimentele
    anti-occidentale, în special în Serbia. Să nu uităm de războiul acesta
    asimetric, propaganda, răspândirea ştirilor false. Tot ceea ce face Rusia nu
    face decât să submineze Alianţa Nord Atlantică şi să încerce să dividă Europa,
    ba chiar să o destructureze.

    Securitatea la Marea Neagră şi ameninţarea rusă au fost printre temele cel mai
    des menţionate în discursurile participanţilor la Adunarea Parlamentară a
    Alianţei Nord-Atlantice de la Bucureşti. Secretarul general al Alianţei, Jens
    Stoltenberg a mulţumit României pentru contribuţiile la apărarea colectivă şi a
    precizat că NATO îşi ţine promisiunile şi se adaptează la noi provocări şi la o
    nouă ameninţare privind securitatea. În contextul războiului informaţional al
    Rusiei, Jens Stoltenberg a vorbit despre libertatea presei, acum când, preciza
    oficialul NATO – suntem ţinta unor încercări din exterior, de
    interferenţă ori dezinformare. Suntem preocupaţi de creşterea militară a Rusiei
    în zona frontierelor şi de lipsa de transparenţă a exerciţiilor militare din
    acest an – mai arătat Jens Stoltenberg, care a subliniat că Alianţa nu
    vrea să izoleze Rusia şi nici nu doreşte un nou război rece. Despre ameninţarea
    Rusiei a vorbit şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a pledat pentru
    consolidarea flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. Consolidat trebuie şi
    Parteneriatul Nord-Atlantic, dar şi cel al NATO cu Uniunea Europeană, în
    condiţiile agravării climatului de securitate, a mai spus şeful statului, dând
    asigurări că România va continua să fie un aliat de încredere.

  • NATO şi ameninţarea teroristă

    NATO şi ameninţarea teroristă

    Pe fondul intensificării atentatelor, liderii NATO dau un semnal
    clar – Alianţa Nord-Atlantică rămâne unită în faţa terorismului sub orice formă
    şi va răspunde coordonat ameninţărilor la adresa statelor aliate. Secretarul
    general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a anunţat că NATO se va alătura
    coaliţiei împotriva organizaţiei Stat Islamic şi va crea o structură de informaţii
    asupra terorismului la Cartierul General. În acelaşi timp, s-a decis şi
    desemnarea unui coordonator pentru eforturile Alianţei împotriva terorismului.
    Cum pot fi interpretate aceste decizii?

    Profesorul universitar Iulian Chifu, preşedintele
    Centrului de Prevenire a Conflictelor, explică: Europa s-a confruntat în ultimii ani cu efectele acestei acţiuni
    teroriste şi, e adevărat, în mare măsură există deja principiul terorismului
    din interior, deci inamicul din cetate, însă în egală măsură există zonele
    acelea care sunt controlate de organizaţii teroriste DAESH, Stat Islamic în
    Siria, Irak care favorizează deplasarea luptătorilor străini, pregătirea
    acestora şi am văzut însângerat şi Parisul şi Berlinul şi Londra. Este un
    flagel care ne priveşte şi ne ameninţă pe toţi.

    Alianţa Nord-Atlantică a
    viitorului trebuie să cuprindă o concentrare mai puternică asupra terorismului
    şi imigraţiei, precum şi ameninţării puse de Rusia frontierelor noastre estice
    şi sudice, declară noul lider de la Casa Albă. Din aceste motive, a adăugat
    Donald Trump, am fost foarte, foarte direct cu secretarul general NATO şi cu
    membrii Alianţei Nord-Atlantice spunându-le că ţările NATO trebuie ca în cele
    din urmă să contribuie cu partea lor de cheltuială şi să-şi respecte astfel
    angajamentele. Adică, alocarea a două procente din PIB pentru Apărare.

    Invitat
    la Radio România, analistul militar Alexandru Grumaz a estimat că sunt trei
    paliere pe care aliaţii trebuie să le abordeze cu preşedintele american, care
    rămâne ferm pe poziţie în ceea ce priveşte contribuţia financiară a fiecărui
    stat membru NATO: Ţările
    aliate trebuie să participe la acest efort financiar care se face în Alianţă,
    să împartă acest efort pentru Alianţă şi pentru propriul interes în acordarea
    de 2% din PIB pentru apărarea ţării respective. 1 – împărţirea obligaţiilor
    financiare şi cheltuielilor pentru apărarea fiecărui stat, doi – angajamentele
    pe care Donald Trump le ia faţă de securitatea europeană şi trei – rolul NATO
    în efortul antiterorist – acestea sunt cele trei mari probleme care trebuie
    dezbătute la ora actuală.    Probleme de
    dezbătut în condiţiile în care toţi aliaţii sunt de aceeaşi părere, exprimată
    de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg – NATO este
    mai mult decât un tratat, mai mult decâ o organizaţie. NATO întruchipează
    legătura unică dintre Europa şi America de Nord    .

    Analistul politic Iulian
    Chifu face o trecere în revistă a angajamentelor la nivelul Alianţei, angajamente
    pe trei direcţii: În primul rând, la nivel financiar,
    într-adevăr alocarea a 2% din PIB, iar până la sfârşitul acestui an fiecare
    stat membru va trebui să-şi prezinte propriul calendar de angajamente pentru a
    ajunge la acea ţintă. Încă de la summitul NATO din Ţara Galilor din 2014, reluat
    la summitul NATO de la Varşovia de anul trecut, acest angajament a fost luat
    prin unanimitate de către toţi aliaţii. E doar vorba de a respecta. A doua
    componentă pe cash, pe zona financiară, e vorba de 20% din această sumă să fie
    alocată unor capabilităţi de ultimă generaţie, cercetării şi dezvoltării în
    acest domeniu, pentru că, iată, se vede că ţările europene încep să piardă
    capacitatea de interoperabilitate cu Statele Unite. Alianţa a constatat, nu o
    singură dată, faptul că are nevoie de anumite capabilităţi pentru a putea să se
    apere împreună, Deci, între investiţiile care vor fi făcute vor fi şi cele care
    sunt deficitare la nivelul întregii Alianţe, pe care le vor lua un aliat sau
    altul. Şi, cea de-a treia ţine de angajamentele pentru misiunile NATO.

    Va reuşi
    Alianţa Nord-Atlantică să pună la punct toate aceste aspecte într-un termen
    rezonabil?
    Din nou, Iulian Chifu: Nu se pune
    problema să nu le pună la punct. E vorba de Alianţa Nord-Atlantică, de ţări
    care s-au angajat. Fiecare este responsabil şi stat suveran, şi, în momentul în
    care şi-a asumat prin semnătură documentele de care vorbim, şi sunt rezultatul
    negocierilor şi acordului tuturor membrilor Alianţei, din acel moment nu cred
    că sunt semne de întrebare.     România
    îşi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să fie puternică, unită şi coezivă, iar
    flancul estic să fie bine consolidat într-un mod echilibrat, este prioritar ca
    zona Mării Negre să rămână în centrul atenţiei, iar relaţia transatlantică să
    fie întărită. În ceea ce priveşte Rusia, trebuie să existe o abordare unitară,
    este poziţia Bucureştiului, exprimată de şeful statului, Klaus Iohannis.

  • Bilanţ şi angajamente ale armatei române

    Bilanţ şi angajamente ale armatei române

    2016
    a fost un an de tranziţie pentru Armata României,
    atât din punctul de vedere al implementării deciziilor luate de NATO, la
    reuniunile din Ţara Galilor şi din Polonia, dar şi din perspectiva bugetului,
    care a ajuns, în acest an, la 2% din PIB. Ministerul Apărării Naţionale şi-a
    prezentat, marţi, bilanţul pe anul trecut, eveniment la care au
    participat şi şeful
    statului român, Klaus Iohannis, premierul Sorin Grindeanu, şi preşedintele
    Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

    În opinia ministrului
    Apărării, Gabriel Leş, România este pregătită să facă faţă provocărilor de
    securitate, inclusiv ameninţărilor de la graniţa de est sau atacurilor
    cibernetice. El a declarat că Armata română trebuie să menţină un nivel ridicat de
    reacţie pentru apărarea naţională.

    La rândul său, Klaus Iohannis a afirmat că Parteneriatul
    Strategic cu Statele Unite şi consolidarea statutului în cadrul Alianţei
    Nord-Atantice rămân priorităţi ale Armatei. Militarii români merită pe deplin
    să fie apreciaţi, a punctat şeful statului. Klaus Iohannis: Armata este o instituţie de bază a statului
    român, pe care cetăţenii ţării noastre o privesc cu încredere şi cu mândrie.
    Acest nivel de preţuire se datorează profesionalismului militarilor şi
    civililor care îşi îndeplinesc misiunile cu patriotism şi devotament.     Preşedintele a
    evidenţiat importanţa pe care o are Armata într-un context internaţional
    complex, cu evoluţii geopolitice, dar şi de securitate care au complicat mediul
    internaţional în ultimii ani: prelungirea conflictului din estul Ucrainei,
    războiul din Siria, terorismul fundamentalist islamic şi criza migranţilor,
    generată de instabilitatea din Orientul Mijlociu.

    Şi premierul Sorin Grindeanu a cerut ca programele de înzestrare să
    implice industria naţională de apărare, în condiţiile în care executivul este
    hotărât să menţină alocările bugetare pentru armată la nivelul angajamentelor.
    Sorin Grindeanu: Bugetul apărării
    prevede, conform angajamentului asumat, alocareaa 2% din Produsul Intern Brut.
    Se are în vedere menţinerea nivelul de alocare, în perioada 2018 – 2020. Acest
    buget asigură un teren solid pentru accelerarea modernizării Armatei Române.     Totodata, premierul a
    reafirmat angajamentul ferm al Executivului pe care-l conduce pentru
    realizarea obiectivelor politicii de apărare şi pentru succesul modernizării si
    consolidării Armatei.

    Militarii români sunt un exemplu de fermitate,
    promptitudine şi profesionalism, a arătat şi preşedintele Camerei Deputaţilor,
    Liviu Dragnea. Liderul PSD
    a mai spus că cele două procente alocate începând cu 2017 pentru apărare
    reprezintă minimum ce trebuie respectat în urmatorii 10 ani de către România.

  • Apărarea colectivă, provocarea NATO

    Apărarea colectivă, provocarea NATO

    Alianţa Nord-Atlantică reprezintă o sursă de stabilitate
    într-o lume imprevizibilă, iar Europa şi SUA sunt şi lucrează împreună –     este
    afirmaţia secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, la finalul
    recentului summit de la Varşovia. Un summit la care liderii celor 28 de state
    membre au decis să întărească securitatea flancului estic al NATO, inclusiv
    prin amplasarea unei brigăzi multinaţionale în România, prin desfăşurarea a
    patru batalioane în statele baltice şi Polonia, precum şi prin transferarea
    controlului şi coordonării scutului antirachetă de la Deveselu dinspre Statele
    Unite către NATO.

    Invitat la Radio România, directorul Centrului pentru Prevenirea
    Conflictelor de la Bucureşti, Iulian Chifu, despre concluziile acestui summit: Ne aflăm în faţa unui summit care a transmis unitate, forţă,
    determinare, dar în egală măsură şi foarte multă preocupare pentru viitor şi
    pentru ceea ce se întâmplă în vecinătăţile Alianţei. Aici trebuie spus foarte
    clar că, dacă voiam un mesaj extrem de puternic, descurajant, dacă vreţi, o
    arătare din deget către toţi inamicii posibili ai Alianţei, o avem pe un ton
    extrem de ferm, extrem de puternic, poate de neimaginat în urmă cu alţi ani şi
    în orice caz într-o formă extrem de dură. Din cele 139 de articole ale
    Declaraţiei finale, de exemplu, jumătate dintre ele se referă la Rusia,
    inclusiv trei-patru articole în care este condamnată chiar în aceşti termeni
    Rusia pentru diferitele acţiuni: anexarea Crimeii, agresiunea militară din
    estul Ucrainei, ş.a.m.d. Este într-adevăr un summit care transmite tuturor
    aliaţilor încrederea în Alianţă, asumă nişte angajamente extrem de puternice pe
    toate dimensiunile apărării aliate, proiectează stabilitate şi securitate
    dincolo de frontiere, se raportează în mod direct la parteneri, nu numai la
    aliaţi. Şi aici Georgia, Ucraina şi Republica Moldova sunt numite ca atare.

    Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, generalul Ion Oprişor, a
    punctat, de asemenea, importanţa acestui summit, în actualul context de
    securitate, când spaţiul euro-atlantic se confruntă cu riscuri şi provocări
    multiple şi diverse, care îşi au originea în vecinătatea Alianţei
    Nord-Atlantice: Mă refer la terorism, mă refer la riscul de
    securitate cibernetică, mă refer la migraţie, instabilitatea din regiunea
    Orientului Mijlociu şi Nordul Africii, situaţia din Ucraina şi exemplele ar
    putea continua. Prin deciziile pe care şefii de stat şi guvern le-au adoptat la
    acest summit au fost atinse şi abordate de o manieră unitară şi coerentă
    provocările pe care le-am amintit mai adineauri, reconfirmându-se, de altfel,
    calitatea Alianţei Nord-Atlantice de actor responsabil global care îşi
    îndeplineşte sarcinile fundamentale. Şi mă refer aici la apărarea colectivă, la
    gestionarea crizelor şi la securitatea prin cooperare.

    Aliaţii NATO au
    convenit la Varşovia să funizeze sprijin militar sporit ţărilor din Orientul
    Mijlociu şi în Africa de Nord, care sunt ţinte ale extremismului islamic. Se va
    pune accent inclusiv pe avioane de supraveghere ale Alianţei Nord-Atlantice în
    lupta împotriva Daesh – organizaţia teroristă Stat Islamic. De asemenea, va fi
    lansată o nouă misiune navală în Mediterana. Va fi menţinută prezenţa militară
    în Afganistan şi forţele de securitate afgane vor fi sprijinite financiar până
    în 2020.

    Din Ierusalim, corespondentul Radio România, Dragoş Ciocârlan, despre
    alte măsuri decise la summit: NATO va începe o nouă misiune de
    pregătire şi întărire a capacităţilor armatei irakiene, o ţară aflată în plan
    central în lupta împotriva Daesh. De asemenea, se va înfiinţa un centru de
    monitorizare în Tunisia, care reprezintă un teritoriu major de recrutare pentru
    Daesh. Se va acorda sprijin forţelor speciale tunisiene. Avioanele de
    supraveghere ale NATO vor furniza datele necesare coaliţiei conduse de
    americani în lupta împotriva Daesh în Siria şi Irak, un semnal clar în lupta
    pentru combaterea terorismului. Aceste zboruri de monitorizare vor începe în
    toamnă. Totodată, Alianţa îşi va întări cooperarea cu Iordania şi va ajuta noul
    guvern din Libia.

    Totodată, NATO a cerut Rusiei să pună capăt sprjinului
    militar, politic şi financiar pentru separatiştii din Ucraina.

    Pentru România,
    summitul NATO a fost un succes, a apreciat ministrul de externe, Lazăr
    Comănescu, amintind că la toate aceste decizii România a avut o contribuţie
    semnificativă: Lazăr Comănescu: Zona Mării Negre, ca şi zona Mării
    Baltice şi a Atlanticului de Nord, sunt considerate regiuni de interes strategic
    ale Alianţei Nord-Atlantice. Că vorbim de prezenţă înaintată terestră, de
    prezenţă şi atenţie sporită acordată spaţiului maritim, că vorbim de spaţiul
    aerian – toate aceste lucruri sunt decise cu o contribuţie românească
    substanţială.

    Bucureştiul consideră că acest summit a reconfirmat rolul
    României de pilon de securitate şi actor activ al Alianţei Nord-Atlantice în
    regiune.