Radio România Internațional

Tag: alimente

  • Combaterea risipei alimentare

    Combaterea risipei alimentare

    În condiţiile în care hrana este insuficientă în unele
    comunităţi din zonele de conflict de pe glob şi nu numai, în alte părţi ale
    planete alimentele se aruncă. Iar cantităţile care ajung la gunoi nu sunt deloc
    neînsemnate. Potrivit Organizaţiei pentru Hrană şi Agricultură din cadrul
    Naţiunilor Unite (FAO), la nivel mondial, se iroseşte o treime din alimentele
    produse. Asta înseamnă de trei ori hrana necesară pentru întreaga populaţie a
    globului. Iar în UE, risipa alimentară
    este de peste 89 de milioane de tone, din care 2,5% revin României. În orice
    caz, aşa aflăm din statisticile efectuate între anii 2006-2012 de către FAO. De
    atunci, în România, nu s-a mai făcut nici un studiu pe tema risipei alimentare,
    iar momentan nu ştim exact câtă hrană şi ce tip de produse aruncă românii la
    gunoi. Chiar şi studiul acesta a fost realizat
    pe baza estimărilor Comisiei Europene, având ca model situaţia din ţările
    nordice. Totuşi, chiar şi la
    nivel estimativ, datele sunt îngrijorătoare: cea
    mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriile populaţiei (circa 49%),
    acestea fiind urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de retail (7%),
    de sectorul alimentaţiei publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%.) Ce
    este de făcut, în condiţiile acestea? În 2013, în cadrul Ministerului
    Agriculturii s-a format un grup de lucru al cărui principal scop este să
    întocmească o Strategie Naţională pentru Combatere Risipei Alimentare. Până
    azi, însă, acea Strategie nu a fost formulată. În paralel, au fost concepute şi
    nişte iniţiative parlamentare. Una din ele a fost adoptată de Senat spre
    sfârşitul anului trecut. Cosmin Zaharia, redactor al publicaţiei electronice de
    mediu Green Report, are detalii: Au existat două iniţiative legislative în acest sens, în
    Parlamentul României, una aparţinând UNPR, alta aparţinând PNL. Una dintre ele,
    cea aparţinând UNPR, a fost aprobată de Senat şi obligă supermarketurile să
    doneze către un ONG mâncarea aflată aproape de data expirării. Actualele
    propuneri legislative nu redau modul în care se face distribuţia de la
    retaileri către cei care ar avea nevoie de mâncare. Este costisitor pentru
    comercianţi să transporte şi să împartă aceste produse. În plus, ele trebuie şi
    depozitate, nu lăsate pur şi simplu în faţa porţii căminului de bătrâni.


    Până la definitivarea unui act
    legislativ, revine sectorului privat şi organizaţiilor caritabile sarcina de a
    încerca să combată risipa alimentară în felul lor. Un exemplu este oferit de
    magazinul social SOMARO, unde sunt comercializate produse, alimentare şi
    non-alimentare, la preţ redus pentru oamenii nevoiaşi. În cazul alimentelor,
    marfa se află în termen, respectă cerinţele de calitate, dar se apropie de
    expirare sau sezonul ei s-a încheiat, cum ar fi Moş Crăciunii din ciocolată.
    Magazinul este administrat de Simon Suitner, cetăţean austriac stabilit în
    România de 6 ani: Noi colectăm marfa cu maşina proprie şi oferim
    produsele respective în magazine speciale în Bucureşti, unui număr de aproape
    700 de familii şi în Sibiu, unui număr de 250 de familii. Aici, clienţii pot
    intra numai pe baza unei legitimaţii emise de Direcţia de Asistenţă Socială din
    cele două oraşe. Produsele sunt vândute cu o reducere de preţ de 80%-90%. Am
    ales să le vindem, chiar şi cu acest preţ modic, pentru a nu avea nevoie de
    sprijin financiar pentru a ne plăti angajaţii. În plus, clienţii noştri ştiu
    că, dacă vin aici, nu cerşesc, ci intră în magazin, aleg lucrul de care au
    nevoie şi fac un mic efort financiar pentru a-l achiziţiona. Clienţii noştri
    reprezintă cazuri sociale din cele mai variate, dar ceea ce au în comun, e un
    venit de maxim 500 de lei pe lună pe membru de familie. Asta e limita legală,
    dar clienţii noştri n-au atins acest maxim. Sunt familii care au membri cu
    handicap, cu boli cronici, cu foarte mulţi copii.



    Marfa
    oferită acestor oameni – marfă care, în mod obişnuit, ar fi fost aruncată la
    gunoi – este adusă la SOMARO în urma unor colaborări cu producătorii şi
    distribuitorii ei. Cu marile companii de retail, Simon Suitner nu prea
    colaborează. Iată şi de ce: Din păcate, cu retailerii e dificil de
    a discuta subiectul risipei alimentare. Fără să vreau să supăr pe cineva, m-aş
    referi la modelul de magazine sociale din Austria unde apar dileme morale de
    felul următor: dacă eu am un produs bun de consumat şi care respectă toate
    normele, dar pe care nu-l mai pot vinde, mă întreb dacă e moral să arunc
    produsul respectiv în condiţiile în care mulţi oameni nu au posibilitatea de a
    cumpăra suficiente alimente. Din păcate, în România, această dilemă nu prea
    apare.



    Şi asta se întâmplă în condiţiile în care în
    România există un act normativ prin care agenţii economici beneficiază de o
    reducere a impozitelor de 20%, dacă fac sponsorizări către instituţii
    caritabile. Însă firmele aşteaptă, de fiecare dată, o decizie specifică în
    acest sens din partea Parlamentului sau a guvernului. Între timp, românii
    aruncă la gunoi cel mai des mâncărurile gătite
    (25%), pâinea sau produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele
    (16%). Motivele acestei risipe sunt degradarea rapidă (26%), estimarea greşită
    a cantităţii de alimente care se consumă la o masă (21%), dar şi cumpărăturile în
    exces (14%). Până la definitivarea legislaţiei de prevenire a fenomenului,
    educaţia rămâne o manieră de a combate risipa alimentară. Dar nu este
    suficientă, consideră jurnalistul Cosmin Zaharia: Populaţia ar trebui educată şi în privinţa
    etichetării produselor. Mă refer la termenul de valabilitate. Unele produse pot
    fi consumate şi după ce termenul de valabilitate expiră, cum ar fi cele
    pasteurizate, conservele de fructe şi de legume. Aceste pot fi consumate şi la
    puţină vreme după ce expiră. Dar, degeaba educi populaţia, dacă nu-i oferi şi mijloacele sau
    infrastructura necesară pentru a combate risipa alimentară. Se întâmplă ca în
    cazul deşeurilor. Degeaba le explici oamenilor şi le vobeşti copiilor în şcoală
    despre colectarea selectivă, dacă nu există ceva concret. Gunoiul selectat de
    oameni este colectat tot la grămadă.




    Recent,
    iniţiativei non-guvernamentale de stopare a risipei de hrană, i s-au alăturat
    şi bucătari-celebri care, prin exemplul personal, le arată oamenilor cum să
    prepare mâncăruri fără să arunce alimentele.

  • Europa noastră – 31.10.2015

    Europa noastră – 31.10.2015

    Un proiect de lege din partea Uniunii Europene care ar putea permite oricărui stat membru de a reglementa sau interzice importul şi comercializarea de organisme modificate genetic pe teritoriul naţional, fie alimente sau furaje, a fost respins de Comisia de mediu a Parlamentului European în această marţi.


  • Cât de sănătoase sunt produsele alimentare?

    Cât de sănătoase sunt produsele alimentare?

    Studiile
    arată că, în ultimii anii, românii sunt din ce în ce mai atenţi la alimentele
    pe care le consumă. Sunt atenţi la ceea ce scrie pe etichetă, iar mulţi dintre
    ei sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimente mai sănătoase. Si asta
    pentru că tot mai mulţi producători din industria alimentară nu mai respectă
    reţetele şi introduc în produse tot felul de substanţe nesănătoase pentru a fi
    cât mai vandabile. Ce mâncăm şi cum mâncăm au devenit deja teme de interes în
    ziua de astăzi. Deşi specialiştii îndeamnă populaţia să fie precaută când
    cumpără produse alimentare, deşi se fac controale şi se depistează tot felul de
    nereguli în produsele puse la vânzare, problemele sunt departe de a fi
    rezolvate. O treime din controalele făcute de
    Protecţia Comsumatorilor în pieţe şi magazine alimentare este determinată de
    reclamaţiilor clienţilor. Doar anul trecut, numărul sesizărilor a fost de peste
    7000. Iată ce a declarat o tânără din Bucureşti: Din
    păcate, nu mi se par chiar foarte în regulă ( produsele alimentare). Nu
    coincide conţinutul cu ceea ce scrie pe etichetă, de multe ori pe etichetă
    scrie ceva, dar descoperim altceva. Apoi se folosesc foarte mulţi aditivi
    alimentari despre care am citit că mulţi sunt nocivi şi dau dependenţă.
    Fructele sunt importate şi sunt fade, nu au gustul fructelor pe care le mâncam
    în copilărie..Carnea depinde de unde o cumperi. Dar, în general, e plină cu
    condimente ca să-i ascundă culoarea reală de carne învechită. Puiul are
    articulaţiile foarte fragile datorită sistemului de creştere şi de îngrăşare
    rapidă, au foarte mulţi hormoni ….



    O altă
    clientă ar prefera să cumpere produse de la ţărani, dar nu are întotdeauna această posibilitate: Am îndoieli câteodată.. Dar eu merg mai mult pe
    produse bio, sunt adepta produselor de la ţară, dar dacă nu am aşa ceva sunt
    nevoită să cumpăr de la magazine … De exemplu, brânzeturile au tot felul de
    prafuri… cred că majoritatea produselor sunt modificate genetic. Dar, n-am
    încotro, trebuie să mănânc..



    Un studiu realizat de Gfk România arată că 7 din 10 români identifică stilul de
    viaţă sănătos cu consumul de fructe şi de legume şi aproape jumătate cu
    alimentele naturale, cât mai puţin procesate. De asemenea, pentru unii români
    regimul vegetarian a devenit deja un mod de viaţă sănătos, renunţând la
    alimentele oferite de industria alimentară modernă care a suferit o serie de transformări, în
    ultimii ani, după cum ne spune Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru
    Protecţia Consumatorilor: Din
    păcate, procesul acesta de falsificare a alimentelor a început după 1990, mai
    precis după 1998, când standardele române care erau obligatorii au devenit
    voluntare şi procesul de falsificare s-a intensificat. Societăţile comerciale
    care operează în domeniul alimentar, nemaifiind obligate să respecte
    anumite standarde specifice domeniului lor de activitate, au trecut la
    realizarea unor standarde proprii. Cei care au încercat să menţină reţetele
    sănătoase de fabricaţie, văzând că produsele lor nu mai au vânzare bună, fie au
    intrat în faliment, fie au trecut şi ei la falsificarea produselor alimentare.



    Cel mai falsificat produs din România este pâinea neagră care, în loc de grâu
    pisat, conţine coloranţi chimici, care sunt deja interzişi. In urma unui studiu
    realizat recent de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România, 6%
    din pâinea feliată nu respectă reţeta tradiţională. De menţionat că românii
    fiind primii din Uniunea Europeană în privinta consumului de pâine, cu 97 de kg
    de pâine pe an. Costel Stanciu: In pâine au înlocuit făina
    de grâu cu făina aparţinând altor plante şi de o calitate inferioară, cum ar fi
    făina de fasole, făina de soia, au adăugat multi aditivi alimentari care nu
    sunt specifici produsului respectiv. De exemplu, în pâine am identificat
    cisteina, agenţi de îngroşare, conservanţi chiar şi câte doi conservanţi. Am
    identificat ulei de palmier sau margarină care nu au nici o legatură cu reţeta
    tradiţională a pâinii.



    Ministerul
    Agriculturii recunoaşte că jumătate din producţia internă de pâine este
    nefiscalizată. Aşadar, calitatea şi siguranţa pâinii nu pot fi controlate. După
    termenul de valabilitate, românii caută pe etichete aditivii alimentari, însă
    deciziile le iau mai degrabă în funcţie de preţ decît de calitate.Dragoş Frumosu, preşedintele
    Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară: Există firme mari care produc
    conform tuturor normelor de calitate, de siguranţăşi sănătate, dar există şi alte firme
    şi mari şi mici care nu respectă întocmai reţetele şi lucrează pentru profit.
    Cred că noi, consumatorii, putem să selectăm şi să eliminăm de pe piaţă pe acei
    producători care nu respectă reţetele şi calitatea produselor. Am întâlnit
    producători care vin şi îmi spun că li s-au cerut de către beneficiarul X să le
    producă un tip de mezel care să nu depăşească valoarea de…. Ca să nu mai
    depăşeşti o anumită valoare înseamnă să nu mai respecţi o reţetă şi atunci
    înseamnă că în reţeta respectivă intră mai multă slănină şi mai puţină carne.
    Deci acest produs este mai puţin sănătos. Ceea ce mă înspăimântă pe mine
    din ce în ce mai mult este că văd produse alimentare care, de la o lună la
    alta, îşi măresc termenul de valabilitate. Şi asta datorită acelor E-uri
    alimentare care nu sunt dăunătoare până într-un anumit procent.. Dar trebuie să
    ne gândim că noi consumăm E-uri şi din mezeluri, şi din pâine, şi din dulciuri.



    In condiţiile în care pentru 75% dintre români, preţul este
    principalul criteriu în alegerea unui produs,iar shaormeriile şi
    fast-food-urile au devenit preferatele bucureştenilor cu venituri mici şi
    medii,este
    uşor de înţeles numărul mare de îmbolnăviri. Un sfert dintre adulţi şi
    10% dintre copiii României
    suferă de obezitate.

  • Puterea şi opoziţia despre starea economiei

    Puterea şi opoziţia despre starea economiei



    Încurajat de intrarea
    în vigoare a două măsuri cu puternic impact economic şi social – scăderea TVA
    la alimente şi dublarea alocaţiilor pentru copii – premierul Victor Ponta a
    prezentat, marţi, în Parlament, situaţia economiei româneşti. Discursul său şi
    replicile opoziţiei au avut loc în cadrul aşa numitei ‘ore a premierului’,
    instituită, recent, pe model britanic.
    Premierul Victor Ponta a spus că România se află pe primul loc în UE în
    privinţa creşterii economice, după ce în urmă cu trei ani se afla în plină
    recesiune. Produsul intern brut a marcat un avans de 4,2 procente în primul
    trimestru al anului, iar datoria externă este rambursată aproape în totalitate,
    a precizat Ponta, potrivit căruia evoluţia bună a economiei nu este
    întâmplătoare.

    Victor Ponta: Această creştere nu se bazează pe elemente
    conjuncturale, ci pe consumul intern, exporturi, pe o creştere din industrie şi
    servicii şi, cel mai important anul acesta, avem o creştere şi în zona
    construcţiilor, care trebuie încurajată în continuare. Anul 2015 a început cu o
    creştere semnificativă a investiţiilor străine directe; am plătit aproape în
    totalitate împrumutul luat şi consumat de către colegii de la PDL. Ne-am încadrat de
    fiecare dată în toate ţintele de deficit stabilite cu partenerii
    internaţionali.

    Premierul a mulţumit Parlamentului pentru sprijinul acordat guvernului în
    vederea implementării a două măsuri importante pentru economia românească:
    scăderea TVA pentru alimente şi băuturi nealcoolice la 9% şi dublarea
    alocaţiilor pentru copii. El a cerut în continuare susţinere pentru adoptarea
    noului Cod Fiscal, a Masterplanului pentru Transporturi şi a noului Proiect de
    lege privind achiziţiile publice.

    Deloc impresionaţi de cifrele prezentate de
    premier în pledoaria sa, Opoziţia liberală a amintit că, în aceşti ultimi ani
    de guvernare social-democrată, a crescut dramatic numărul de firme declarate
    insolvente, în vreme ce veniturile familiilor au scăzut.

    Deputatul PNL Ludovic
    Orban: De când sunteţi prim-ministru, peste 370 de mii de firme s-au
    închis şi aproape 80 de mii de firme au intrat în insolvenţă. Peste 450 de
    firme au fost puse pe butuci. Cum să fie sprijinită dezvoltarea capitalului
    autohton atunci când investiţiile publice sunt scăzute sistematic?

    Tot
    liberalii au invocat, în diatriba la adresa primului ministru, un raport al
    Comisiei Europene care critică, între altele, lipsa de predictibilitate a
    măsurilor fiscale şi adoptarea de strategii de investiţii nesustenabile.
    Concluziile PNL: credibilitatea executivului este zero, iar puţinele progrese sunt
    înregistrate în pofida guvernării PSD, şi nu graţie acesteia.

  • Evoluţii economice pozitive

    Evoluţii economice pozitive

    Debutul verii calendaristice a venit cu două
    măsuri de bun augur. Pe de o parte, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care dublează alocaţia pentru copii, iar pe de alta, a intrat în
    vigoare noua taxă pe valoare adăugată la alimente, redusă de la 24 la 9
    procente. Alocaţia majorată de la aproape simbolica sumă de 42 de lei(puţin peste 9 euro) la 84 de
    lei va avea, numai în acest an, un impact financiar de 900 de milioane de lei,
    adică 200 de milioane de euro.

    Primul ministru Victor Ponta dă, însă, asigurări
    că bugetul nu va resimţi negativ acest impact. El susţine că atât reducerea TVA
    la alimente cât şi dublarea alocaţiilor au fost posibile datorită creşterii
    productivităţii şi a îmbunătăţirii colectărilor la buget. Ministerul Muncii
    lucrează, acum, la un pachet de măsuri prin care alocaţiile pentru copii să se
    acorde diferenţiat, în funcţie de veniturile familiei. Proiectul, ce va fi
    prezentat public în septembrie, a născut, deja, controverse legate de posibilul
    său caracter discriminatoriu. Luni, 1 iunie, a intrat în vigoare şi de mult
    anunţata scădere a TVA la alimente de la 24% la 9%.

    Marile lanţuri de magazine au redus
    preţurile, afişându-le atât pe cele vechi, cât şi cele noi. Chiar dacă, aşa cum
    anticipează analiştii, nu se va regăsi în totalitate în preţuri, reducerea
    taxei va majora consumul şi va impulsiona creşterea economiei, speră executivul
    de la Bucureşti. În sprijinul lui sar datele referitoare la perspectivele
    economiei. Potrivit ultimelor prognoze, aceasta va înregistra un avans peste
    estimările făcute la începutul anului, iar situaţia bună a economiei determină
    ajustări în lanţ, în sens pozitiv ale cifrelor pentru 2015 şi pentru anii
    următori.

    Comisia Naţională de Prognoză a îmbunătăţit recent datele pentru
    acest an, de la o creştere de 2,8% la 3,3%, iar ritmul s-ar putea accelera, în
    anii următori, până la un plus de 4% în 2018. Comisia Europeană, Banca Mondială
    şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare estimează că economia va
    creşte cu o medie de peste 3% în următorii ani, faţă de o estimare de 2,5-2,8%
    până acum.

    În primul trimestru al anului, economia a avut un plus de 4,3% faţă
    de aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea continuă a dobânzilor la lei a
    mărit suma disponibilă din portofelele românilor, ceea ce a impulsionat
    consumul. Ca un indicator, piaţa auto şi-a revenit, iar vânzările de camioane
    au urcat cu peste 20% în primele luni. Reducerea TVA la alimente va determina o
    majorare a consumului datorită scăderii preţurilor la produsele alimentare cu
    12%, ceea ce ar genera o creştere de 0,5% a Produsului Intern Brut.

  • Siguranţa alimentelor şi consumatorii din România

    Siguranţa alimentelor şi consumatorii din România

    2015 a fost decretat,
    de către oficialii UE, Anul European al Dezvoltării, pentru a pune în evidenţă
    şi mai mult modul în care blocul comunitar ajută societăţile şi statele din
    afara lui să se dezvolte. Fiecare lună a anului este dedicată unui set de activităţi
    circumscrise unei teme. Printre ele se află şi siguranţa alimentară, cu
    accentul pus pe eradicarea subnutriţiei care, printre altele, ucide peste 3 milioane de copii în fiecare an.În România, însă,
    siguranţa alimentară pune alte probleme: cât de sigure pentru sănătatea
    consumatorilor sunt alimentele care se găsesc atât în magazine, cât şi în
    pieţele ţărăneşti, prezente în fiecare oraş?

    Există, evident, mai multe instituţii guvernamentale care
    veghează ca în rafturi şi, ulterior, pe masa românilor să se afle alimente
    sigure şi hrănitoare. Printre acestea, se numără Autoritatea Naţională pentru
    Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
    Siguranţa Alimentelor. Toate instituţiile abilitate îi verifică pe producători şi
    comercianţi ca aceştia să ofere consumatorilor produse sigure, ne garantează,
    la rândul său, Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin: Legat de siguranţa
    alimentului, cred că azi, în România anului 2015, având în vedere şi legislaţia
    pe care o avem, nu mai sunt mulţi consumatori sceptici cu privire la calitatea
    şi siguranţa alimentară, mai ales dacă ne referim la spaţiile autorizate.
    Acesta este mesajul pe care mereu am încercat să-l transmitem: orice iese de pe
    poarta unui abator, de pildă, sau a unei unităţi de procesare este sigur din
    punctul de vedere al alimentaţiei. Tot ce înseamnă magazin autorizat deţine
    marfă sigură. Există, de asemenea, multe instituţii ale statului care au rolul
    de a certifica dacă un aliment este sigur sau nu. Eu, în calitate de
    consumator, dacă merg azi într-un magazin să cumpăr un produs, ştiu foarte clar
    de unde vine marfa respectivă. Însă, într-o piaţă ţărănească, era o problemă
    legată de provenienţa brânzei sau de alte produse, cum ar fi merele. Nu puteam
    să verific dacă un măr chiar provine de la Voineşti. Până la 1 mai, când s-a
    introdus carnetul de comercializare, nu puteam verifica trasabilitatea acelor
    produse. Azi, producătorul atestat prin carnetul de producător şi comerciant, e
    obligat să afişeze provenienţa merelor.


    Cu toate acestea nu
    toţi cumpărătorii sunt siguri că produsele alimentare din magazine sau pieţe
    sunt sănătoase şi naturale. Într-un supermarket, l-am întâlnit pe Nicu şi l-am
    întrebat cât de sigure i se par produsele alimentare: Sincer, nu mi se par
    sigure, având în vedere chimicalele care se pun în ele. Apoi, sunt şi E-urile
    prezente în unele produse. Sfatul autorităţilor este să verificăm eticheta, dar
    mi se pare a fi un proces foarte greu. Oamenilor în vârstă sau celor care n-au
    o pregătire corespunzătoare le e greu să citească etichete. Pe de altă parte,
    se simte în gustul produsului că nu mai este cel pe care-l ştiam înainte.
    Produsele nu mai sunt naturale, nici legumele nu mai sunt naturale: nici cele
    din magazine, nici cele din piaţă.


    Ar prefera, aşadar,
    alimentele obţinute din agricultura ecologică, aşa-numitele produse BIO? Sunt scumpe pentru că sunt greu de obţinut. Ideal ar fi să consumăm cu
    toţii produse BIO, dar, pe de o parte, nu ni le permitem, iar, pe de altă
    parte, toate produsele din comerţ ar trebui să fie BIO.


    Şi Cătălina este
    sceptică atât faţă de produsele BIO, cât şi faţă de cele obişnuite: Nu sunt sigure nici cele BIO, nici celelalte care sunt, nu neapărat
    pline de chimicale, dar deviate de la normele fireşti. Compoziţia lor este
    total modificată. Una scrie pe etichetă, alta se pune în produs. Un cumpărător
    n-are cum să verifice adevărul celor scrise pe etichetă. Aici e vorba de toate
    alimentele: mezeluri, conserve, legume, fructe.


    Faptul că produsele nu
    mai sunt 100% naturale poate cauza probleme de sănătate, consideră Cătălina. Chiar dacă nu sunt vizibile pe loc probleme de digestie sau alte
    probleme de sănătate cauzate de alimente, în timp, totuşi, se fac simţite. Mă
    refer la probleme ale tractului digestiv, ale dentiţiei, etc. La noi, legumele
    şi fructele din magazine sunt ionizate pentru a rezista cât mai mult la raft.
    În plus, sunt tratate cu pesticide.


    Printre bolile care se
    strecoară insidios şi pe nesimţite se numără şi cancerul, favorizat – cred unii
    consumatori – de aditivii sau E-urile din alimentele procesate pe cale
    industrială, care se găsesc din belşug în orice magazin şi de care multă lume
    se fereşte, în ultima vreme. Medicul Corina Zugravu, din cadrul Institutului
    Naţional de Sănătate Publică, ne linişteşte însă: Absolut tot ce e
    permis în Europa e permis şi la noi şi viceversa. Noţiunea de cancerigen
    alăturată unor substanţe care sunt introduse în alimente este falsă prin
    definiţie. Atunci când se fac experienţe pentru introducerea unor aditivi în
    alimente, prima bariera peste care nu trece nimic este tocmai acţiunea
    cancerigenă. În momentul în care un aditiv pare a avea, fie şi vag, acţiune
    cancerigenă, el nu este admis sau acceptat. Nu ajunge în nici un caz să fie
    prezent în alimente. Publicul, însă, are
    o mare problemă, din punctul meu de vedere. Este mult mai uşor să crezi că un
    aditiv te-a îmbolnăvit de vreo boală gravă şi, astfel, să pasezi
    responsabilitate în loc să recunoşti că ai un stil de viaţă nesănătos şi o alimentaţie
    necorespunzătoare ţi-au provocat vreo boală cardiacă.


    Cu
    toate acestea, specialiştii în nutriţie atrag atenţia că o alimentaţie
    echilibrată şi sănătoasă trebuie să conţină şi fructe şi legume neprocesate.
    Corina Zugravu: Pe de altă parte, este la fel de adevărat că
    alimentele procesate nu sunt nici pe departe ideale în alimentaţie sănătoasă.
    Se găsesc alternative mai sănătoase chiar în comerţ. Iar multe din ele sunt atât de mult procesate
    pentru că aşa le doresc mulţi consumatori. Consumatorii noştri sunt mari amatori de produse foarte dulci, foarte
    sărate şi foarte grase.

    Aşadar,
    când vine vorba de siguranţa alimentară, atât instituţiile guvernamentale, cât
    şi consumatorii au partea lor de responsabilitate în privinţa verificării şi alegerii
    produselor care nu creează probleme de sănătate.

  • Ce va aduce scăderea TVA la alimente?

    Ce va aduce scăderea TVA la alimente?

    Parte importantă a unui ambiţios program guvernamental de relaxare fiscală,
    reducerea TVA la alimente de la 1 iunie a primit undă verde din partea
    senatorilor de la Bucureşti. Măsura constă în scăderea taxei pe valoarea
    adăugată, de la 24 la 9 procente, la toate bunurile alimentare, băuturi
    nealcoolice, servicii de restaurant şi catering. Este,
    de fapt, o aliniere la nivelul TVA în cazul pâinii şi al produselor de
    panificaţie.

    Privită de executiv ca o modalitate de a încuraja consumul şi,
    implicit, de a consolida tendinţa ascendentă a economiei, măsura a fost
    însoţită, încă de la anunţare, de scepticism în privinţa scăderii semnificative
    a preţurilor la raft. Scepticism care a fost alimentat de suspiciunea că
    hipermarketurile au crescut anticipat preţurile, pentru a-şi optimiza
    câştigurile.

    Piaţa va fi cea care va regla lucrurile, iar o taxă pe valoare
    adăugată mult mai mică se va reflecta, indiscutabil, în preţuri, a susţinut
    premierul Victor Ponta.

    Calculele prezentate de ministerul Agriculturii prezic,
    de altfel, ieftiniri la alimente cu circa 12%. Optimismul autorităţilor este
    împărtăşit, în bună măsură, de populaţie.

    Majoritatea românilor consideră că
    reducerea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice reprezintă o măsură bună atât
    pentru ei, cât şi pentru economie, relevă un barometru de opinie realizat de
    Inscop Research la comanda cotidianului ‘Adevărul’. 34,5% dintre respondenţi
    susţin, însă, că taxele şi impozitele mai mici, aşa cum sunt ele prevăzute în
    noul Cod fiscal, înseamnă mai puţin bani pentru sănătate, educaţie şi
    infrastructură. Ei sunt contrazişi, totuşi, de aproape 39% dintre conaţionali.
    În jur de 27% nu şi-au format o opinie despre acest subiect sau refuză să
    răspundă, ceea ce ar reprezenta, potrivit autorilor sondajului, un indicator al
    lipsei de informare sau înţelegere a mecanismelor economico-bugetare. 37,7%
    dintre români – spune acelaşi barometru – prevăd că preţurile vor fi mai mici,
    dar că ieftinirea nu va respecta integral scăderea TVA. Circa 33% cred că
    preţurile la alimente şi băuturi nealcoolice nu se vor micşora deloc, iar 19%
    că vor scădea, respectându-se integral scăderea TVA. Per total, 57% dintre
    români consideră că scăderea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice se va
    resimţi în reducerea preţurilor la raft.

    Decizia Guvernului de a opta pentru
    reducerea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice de la 24% la 9% este preferată
    de 62% din populaţie, arată studiul, comparativ cu ideea reducerii generale a
    TVA de la 24% la 20%, care ar fi preferată de doar 29% dintre cei chestionaţi.
    Barometrul a fost realizat de Inscop Research la comanda ‘Adevărul’ în perioada
    23-30 aprilie, pe un eşantion de 1.085 de persoane şi cu o eroare maximă de
    plus/minus 3%.

  • Retrospectiva săptămânii 5-11.04.2015

    Retrospectiva săptămânii 5-11.04.2015

    Scade TVA la alimente


    Guvernul de la Bucureşti a decis ca taxa pe valoarea adăugată pentru alimente, băuturi nealcoolice şi servicii de alimentaţie publică să fie redusă de la 24 la 9%, începând cu data de 1 iunie, cu şase luni înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal. Motivul intrării în vigoare mai devreme a acestei măsuri îl reprezintă veniturile bugetare mai bune decât cele aşteptate, a precizat primul ministru Victor Ponta. Pentru restul produselor şi serviciilor reducerea va fi de 4 procente, la 20%, începand cu 1 ianuarie. Pentru pâine, TVA este de 9% încă din septembrie 2013. Calculul guvernului român arată că micşorarea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice va antrena pierderea a circa 5 miliarde de lei la intrări la buget, dar populaţia va dispune de mai multe mijloace băneşti pentru consum. Guvernul consideră că măsura va stimula consumul şi implicit creşterea economică, dar sunt şi economişti care au avertizat că reducerea TVA va aduce o creştere a deficitului bugetar.



    Vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis


    Comisia Europeană estimează că planurile Guvernului României de relaxare fiscală vor avea efecte economice negative. Poziţia a fost exprimată, la Bucureşti, de vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisar european pentru moneda euro şi dialog social. El a apreciat, pe de altă parte, că România a făcut progrese considerabile în ceea ce priveşte echilibrele macroeconomice (track): În ceea ce priveşte situaţia din România, aş spune că economia se dezvoltă, trebuie să observam că România a făcut reforme substanţiale sub programul de finanţare internaţională, atât în termeni de deficit bugetar, cât şi de deficit de cont curent. Trebuie continuate reformele structurale legate de privatizarea întreprinderilor de stat, de eficienţa administraţiei publice sau de o mai bună utilizare a fondurilor europene.” Comisarul european a participat, la Bucureşti, la lansarea programului european Garanţia pentru Tineret”, prin care 400 de mii de tineri români vor fi sprijiniţi, cu bani comunitari, în următorii 4 ani, să-şi găsească locuri de muncă plătite decent.



    Statutul parlamentarilor români a fost modificat


    Parlamentarii de la Bucureşti şi-au modificat Statutul în aşa fel încât urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a unui deputat sau senator să poată fi aprobate cu votul majorităţii celor prezenţi la şedinţa camerei care dezbate o astfel de cerere înaintată de procurori. Modificarea pune statutul aleşilor în acord cu legea fundamentală, aşa cum ceruse Curtea Constituţională, varianta anterioară creând discriminare între cele două Camere. Recent, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, a senatorului social-democrat Dan Şova. Majoritatea celor prezenţi au votat pentru, dar conducerea Senatului a decis că solicitarea DNA este respinsă, deoarece nu a fost întrunită o majoritate din numărul total al senatorilor. Aceasta deşi, în cazul deputaţilor, cereri similare au fost aprobate cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.



    Decizii ale instanţei din România


    Curtea Constituţională a României a admis sesizarea CSM şi a constatat că există conflict de natură constituţională între Ministerul Public şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în plenul Senatului în legătură cu solicitarea DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova, fost ministru al transporturilor. Instanţa supremă a decis că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României. Pe de altă parte, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au admis cererea DNA de prelungire cu 30 de zile a mandatului de arestare preventivă emis pe numele primarului suspendat al sectorului 5 al Bucureştiului, Marian Vanghelie, în dosarul în care acesta este cercetat pentru corupţie. Iar fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, arestat pentru 30 de zile, pe 18 martie, a fost trimis în judecată alături de alte 11 persoane pentru acuzaţii legate de supraevaluarea unor imobile în perioada în care ocupau funcţii în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Prejudiciul în dosar se ridică la 84 milioane de euro.



    Război al declaraţiilor Rusia — NATO — România


    România este un aliat de nădejde al NATO, iar NATO îşi apără toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări, a transmis, miercuri, Alianţa Nord-Atlantică, reacţionând la afirmaţiile Ministerului rus de Externe la adresa Bucurestiului. Alianta considera ca Moscova, care a încălcat dreptul internaţional şi nu şi-a respectat angajamentele prevăzute în actul fondator NATO-Rusia prin acţiunile sale agresive din Ucraina, continuă să facă afirmaţii provocatoare, fără fundament, inadecvate şi care nu contribuie la stabilitatea şi predictibilitatea în Europa. Potrivit MAE rus, Guvernul român sacrifică securitatea regiunii prin faptul că acceptă desfăşurarea de forţe militare ale blocului nord-atlantic pe teritoriul sau. Premierul Victor Ponta a salutat reacţia NATO faţă de poziţia ministerului rus de Externe si a declarat că România, stat membru NATO, va lua doar acele decizii pe care le considera corecte şi oportune pentru obiectivele de securitate naţionale şi ale Alianţei Nord Atlantice. Poziţia exprimată de NATO în legătură cu comentariile făcute de purtătorul de cuvânt al MAE rus reflectă pe deplin poziţia României, a afirmat si seful diplomatiei de al Bucuresti, Bogdan Aurescu.


  • Reduceri de TVA în România

    Reduceri de TVA în România

    De la 1 iunie, în România, alimentele, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică ar trebui să fie mai ieftine. Guvernul a decis, marti, să reducă Taxa pe Valoare Adăugată de la 24 la 9 la sută pentru acestea, cu şase luni înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal. Şeful Executivului, Victor Ponta, a spus că măsura îi va încuraja pe producătorii interni să practice preţuri competitive. Un argument pentru aplicarea anticipată a acestei măsuri a fost acela că în România ponderea cheltuielilor cu alimentele este cea mai mare din UE, a explicat primul-ministru. Victor Ponta: La venituri mai mici, avem preţuri la alimente ca în restul Europei şi, atunci, 32% din bugetul unei familii normale se duce pe alimente. În momentul în care această scădere de la 24% la 9%, deci de 15%, intră în vigoare la 1 iunie, trebuie să se ducă aproape toată în preţ”.



    Primul-ministru a cerut Ministerului Agriculturii şi Fiscului să verifice dacă de la 1 iunie reducerea TVA se va reflecta în preţul de la raft.



    În ceea ce priveşte sustenabilitatea măsurii, premierul susţine că impactul anual de 5 miliarde de lei (1,1 miliarde euro) poate fi acoperit din încasările suplimentare la buget, înregistrate deja în primul trimestru. Pe lângă preţuri mai mici, guvernul susţine că reducerea TVA va contribui la combaterea evaziunii fiscale şi crearea unui mediu concurenţial corect.



    În plus, scăderea preţurilor ar putea relansa consumul, ceea ce se traduce prin încasări mai mari la bugetul de stat. Opoziţia liberală susţine măsura, dar consideră că Guvernul nu este pregătit pentru aplicarea ei. PNL reclamă slaba colectare a veniturilor, activitatea defectuoasă a organismelor fiscale, care blocheaza micile afaceri, dar şi lipsa unui studiu de impact cu privire la prognoza pe următoarele luni în legatură cu politicile Guvernului.



    Vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu: Ceea ce noi dorim este ca astfel de măsuri economice să producă efecte pozitive. Or, după toate semnalele pe care le-am văzut în ultimele zile, sunt semne de întrebare legate de capacitatea Guvernului de a implementa această măsură în acest moment. Am văzut opinia foarte fundamentată şi argumentată a Consiliului Fiscal, am văzut semnalul de prudenţă transmis de guvernatorul Băncii Naţionale, care a spus, citez din memorie: “E mai rău să introduci o măsură pozitivă şi după aceea să o scoţi, dacă nu e pregătită, decât să nu o introduci deloc”. Am văzut semnale foarte clare şi tranşante ale Fondului Monetar Internaţional şi ale Comisiei Europene”



    Guvernul a mai anunţat că îşi menţine decizia ca, de la 1 ianuarie 2016, să reducă şi cota standard de TVA la restul de produse şi servicii, de la 24% la 20%. Amintim că, pentru pâine, TVA este de 9% din septembrie 2013.