Tag: alimente

  • Sprijin sporit pentru fermierii din UE acordat din fondurile de dezvoltare rurală

    Sprijin sporit pentru fermierii din UE acordat din fondurile de dezvoltare rurală

    Creșterile de prețuri, în special la energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol și comunitățile rurale, generând probleme de lichiditate și de flux de lichidități pentru fermierii și micile întreprinderi rurale care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole.

    Pentru a-i ajuta să supraviețuiască în această perioadă dificilă, Comisia Europeană a propus o măsură excepțională finanțată din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Aceasta va permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică fermierilor și întreprinderilor agroalimentare afectate de creșteri semnificative ale costurilor de producție.

    Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat: După pandemia de COVID-19, fermierii sunt în prezent puternic afectați de consecințele invadării Ucrainei de către Rusia. Pentru unii, problema majoră este supraviețuirea lor economică. Prin această măsură, le acordăm sprijinul de care au nevoie astfel încât să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să își îngrijească terenurile și familiile.


    După adoptare, măsura va permite statelor membre să decidă să utilizeze fonduri de până la 5 % din bugetul lor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală 2021 – 2022 pentru a sprijini în mod direct veniturile fermierilor și IMM-urilor din domeniul agricol. Măsura reprezintă un buget potențial de 1,4 miliarde EUR pentru întreaga UE.

    Fermierii și IMM-urile selectate ar putea primi până la 15. 000 EUR și, respectiv, 100 000 EUR. Plățile trebuie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a face uz de această posibilitate excepțională, statele membre vor avea obligația să transmită o modificare a programului lor de dezvoltare rurală prin care se introduce această nouă măsură.


  • Europa şi dependenţa de gazele ruseşti

    Europa şi dependenţa de gazele ruseşti

    Occidentul a impus foarte multe sancţiuni asupra Rusiei, după
    invazia sa în Ucraina, iar situația livrărilor de gaz către vest rămane
    incertă. Acestea ar putea fi oricand oprite, ca răspuns la aceste sancțiuni.
    Europa este legată
    de gazul rusesc, care
    acoperă aproximativ 40% din nevoile sale, iar oficialii de la Bruxelles spun că trebuie să se renunțe la această
    dependență mai repede decât s-a anticipat. Dependenţa UE
    de gazul rusesc trebuie terminată. E nevoie să insistăm pe surse energetice
    alternative, a apreciat președintele roman Klaus Iohannis. El a mai spus că
    țara are nevoie de investiţii în surse regenerabile şi în sectorul nuclear
    civil. România este dependentă de gazul rusesc într-un
    procent de 20% din consumul total, iar autorităţile susțin că se pregătesc
    pentru momentul în care nu va mai importa gaz natural din Rusia. Preţul
    acestuia a urcat la un nivel record, cu o majorare de peste 150% faţă de săptămâna trecută. Specialiştii se aşteaptă
    ca şi acest prag să fie depăşit, iar creşterea să explodeze în aprilie, când toate
    ţările încep să îşi facă stocuri pentru iarna viitoare.

    De aceea ar fi bine ca
    România să înceapă înmagazinarea gazelor mai repede şi, în acelaşi timp, să ia
    măsuri şi pentru creşterea producţiei interne, explică Dumitru Chisăliţă,
    preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
    Dumitru Chisăliţă): 15 aprilie va
    determina probabil o nouă evoluţie, pentru că este momentul în care încep
    înmagazinări. Or, din acest punct de vedere, trebuie să luăm în considerare
    faptul că o să crească cererea, adică foarte mulţi o să încerce să îşi cumpere
    gaze naturale. Incercând acest lucru, vor intra în competiţie firme cu firme,
    ţări cu ţări, şi atunci această creştere va fi una spectaculoasă.


    În
    faţa acestor avertismente şi a preţului tot mai mare al gazului natural,
    autorităţile spun că au variante de rezervă pentru refacerea stocurilor și
    diversificarea rutelor de aprovizionare. Astfel, există surse alternative în
    Azerbaidjan, Qatar sau gaz lichefiat din Statele Unite, printr-un nou coridor
    de transport din porturile greceşti, prin Bulgaria vecină. În plus, Romania
    este al doilea producător de gaze naturale din Europa, afirmă ministrul
    energiei, Virgil Popescu După cum am mai spus, căutăm
    diversificarea rutelor de aprovizionare şi a producătorilor de gaze, LNG, gaz
    azer, din alte surse, american, qatarez, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite,
    deci suntem în contact şi credeţi-mă că nu vom avea probleme cu aprovizionarea
    cu gaze naturale.


    La randul său, ministrul agriculturii, Adrian
    Chesnoiu a dat asigurări că românii nu trebuie să îşi facă griji pentru că
    există stocuri suficiente de alimente astfel încât poate fi depășită orice
    criză. Declaraţia ministrului vine în contextul în care preţul grâului a ajuns
    la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani şi mai multe ţări europene au
    anunţat că vor limita exporturile mai ales de cereale, din cauza crizei din
    Ucraina.



  • Noi reforme în agricultura europeană

    Noi reforme în agricultura europeană

    În această perioadă se dezbat foarte multe lucruri la Bruxelles
    legat de ceea ce înseamnă viitorul agriculturii la nivel european, la nivel
    mondial. Se discută în principal despre nevoia de a se asigura alimente de
    calitate și la prețuri accesibile pentru cetățenii Uniunii Europene. Comisia pentru Agricultură din
    Parlamentul European a votat recent pentru trei mari teme: planul strategic, organizarea
    comună a pieţelor agricole şi reglementarea orizontală.


    Discutăm
    subiectul pe larg cu: Carmen Avram – europarlamentar, membru în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul
    European și Ramona
    Duminicioiu – membru coordonator în cadrul Asociației Eco Ruralis.


  • UE adoptă măsuri excepționale pentru a sprijini sectorul agroalimentar

    UE adoptă măsuri excepționale pentru a sprijini sectorul agroalimentar

    În completarea pachetului de măsuri adoptat în luna
    aprilie, Comisia Europeană propune un nou pachet de măsuri excepţionale pentru
    a sprijini sectoarele agricole şi alimentare, afectate de criza de coronavirus.
    Astăzi prezentăm aceste măsuri ale Comisiei Europene şi modul în care vor fi
    implementate în România.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Adrian
    Pintea, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru
    Agricultură


  • Seceta ar putea scumpi alimentele

    Seceta ar putea scumpi alimentele

    România poate cheltui 80 de milioane de euro pentru sprijinirea
    fermierilor şi agricultorilor afectaţi de criza de COVID-19, după ce forurile
    europene au acceptat solicitarea ţării noastre de a folosi în acest scop sumele
    neutilizate din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală – a anunțat
    ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Valoarea maximă a sprijinului nu va depăşi
    5.000 de euro pentru un fermier şi 50.000 de euro pentru procesatori. Acest nou
    ajutor vine în completarea sumelor destinate agricultorilor afectaţi de secetă,
    care vor fi plătite din bugetul naţional.

    Executivul pregăteşte un fond de
    creditare şi de garantare, precum şi formule de sprijin pentru plata zilierilor
    prin care să vină în ajutorul producătorilor – a mai spus, la Radio România,
    ministrul Agriculturii. Potrivit acestuia, peste un milion de hectare de teren
    agricol sunt afectate, în acest an, de secetă, zonele cu cele mai mari probleme
    fiind cele de sud-est și nord-est. Ministrul dă, însă, asigurări că există
    rezerve suficiente pentru asigurarea necesarului intern de produse alimentare.

    Cât privește evoluția prețurilor la alimentele de bază, Adrian Oros a declarat: Eu nu pot să fac acum o estimare. De exemplu, acum, preţurile
    pentru multe produse sunt scăzute pentru că sunt stocuri foarte mari. Nu ştim
    care va fi evoluţia, nu ştim care vor fi producţiile acum, în toamnă, cât de
    mult se va prelugi această criză şi cât de mult această criză se va răsfrânge
    şi asupra preformanţelor economice ale fermierilor şi a celor din industria alimentară. Până acum sunt doar câteva domenii afectate de criză. Dacă o să ne
    revenim rapid, în maximum o lună, din această criză şi va începe şi consumul să
    crească puţin şi să se reaşeze relaţiile între consumator-producător-procesator
    şi comerciant, s-ar putea să nu constatăm pierderi foarte-foarte mari
    .

    Oroș a menţionat că în cele mai sumbre scenarii legate de consecinţele acestei
    secete, consumul intern de cereale va fi totuşi acoperit de producţia din
    toamna acestui an. Oficialul a adăugat că nu este exclusă sistarea vânzării
    peste graniţă a produselor de strictă necesitate, dacă va fi nevoie. Adrian
    Oros: Avem certitudinea că rezervele de cereale sunt suficiente
    până la noua recoltă, iar apoi vom proceda astfel încât să ne asigurăm că în
    rezerva de stat şi în depozitele din România ale agenţilor economici sunt
    suficiente cereale pentru consumul zilnic al cetăţenilor români, Şi, dacă va fi
    cazul, vom recurge iar la acea măsură, sigur, mai puţin uzitată, să sistăm
    anumite exporturi
    .

    Potrivit datelor ministerului Mediului de la
    București, luna aprilie 2020 a fost cea mai secetoasă din istorie, depăşind
    recordul înregistrat în 2007.

  • Dublul standard al alimentelor în UE

    Dublul standard al alimentelor în UE

    Un brand, același
    produs, indiferent de țară
    . Comisia Europeană se preocupă să elimine dublul
    standard care face ca produsele din statele vechi al UE să fie superioare din
    punct de vedere calitatativ celor din statele mai nou intrate în comunitatea
    europeana.


    Producătorii care
    vor fi prinși folosind dublul standard pe piețele UE riscă amenzi uriașe, de
    minimum 4% din cifra de afaceri.


    Dezbatem
    subiectul cu Maria Grapini-europarlamentar, vicepreședinte al Comisiei pentru
    Piața Internă și Protecția Consumatorilor și conf. Univ.dr. Costel
    Stanciu-președintele Asociației Pro Consumatori din România.


  • Comisia propune sporirea transparenței prețurilor

    Comisia propune sporirea transparenței prețurilor

    Pe întreg lanțul de aprovizionare cu alimente fermierii au rămas cea mai dezavantajată verigă. Comisia și-a propus să rezolve și această problemă printr-o mai mare transparenă a prețurilor, după cum a declarat și purtătorul de cuvânt al Comisiei de agricultură, Daniel Rosario.

    După ce a interzis practicile comerciale neloiale și a îmbunătățit cooperarea dintre producători, Comisia prezintă al treilea element vizând îmbunătățirea echității în lanțul de aprovizionare cu alimente, prin introducerea unui grad mai ridicat de transparență în modul în care sunt raportate prețurile de-a lungul întregului lanț.


    Comisia Europeană a înaintat o propunere în baza căreia vor fi puse la dispoziție informații esențiale despre modul în care se stabilesc prețurile pe măsură ce produsele agroalimentare circulă de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente.

    Diferențele dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare pot oferi informații despre costurile intermediare (cum ar fi transportul, asigurarea, depozitarea, etc.) dintre vânzător și cumpărător. Mai multă transparență poate contribui la decizii mai bune ale întreprinderilor și poate îmbunătăți încrederea în tratamentul echitabil în toate etapele lanțului de aprovizionare cu alimente. Totodată, accesul ușor și în timp util la informații despre evoluțiile pieței este extrem de important pentru a face față în mod eficace concurenței pe piețele mondiale.

    Daniel Rosario, purtător de cuvânt în cadrul Comisiei pentru agricultură, a declarat: Avem o propunere pentru eliminarea practicilor comerciale neloiale, apoi privind cooperarea între producători și acum vrem să clarificăm și cum se stabilesc prețurile pentru că aceasta nu se făcea pâna acum. Deci, ideea este că statele membre trebuie să ne furnizeze informații corecte și în timp util privind diversele elemente ale lanțului, inclusiv privind producătorii care sunt de obicei veriga slabă și atunci toată lumea va putea să vadă ce se întâmplă în fiecare etapă și cum se formează prețul de-a lungul lanțului și cum evoluează.


    Măsurile propuse vor viza sectoarele cărnii, ouălor, produselor lactate, fructelor și legumelor, culturilor arabile, zahărului, precum și sectorul uleiului de măsline. Măsurile se bazează pe sistemele și procedurile existente de colectare a datelor care sunt deja instituite și utilizate de operatori și de statele membre pentru raportarea informațiilor despre piață către Comisie, având acum o sferă mai largă de aplicare. În conformitate cu procedurile din cadrul inițiativei o mai bună reglementare a Comisiei, propunerea este publicată acum în vederea unei perioade de consultare publică de patru săptămâni. Va fi apoi adoptată de Comisia Europeană, iar intrarea sa în vigoare este planificată la șase luni de la adoptare.


  • Practici comerciale neloiale  în  aprovizionarea cu alimente

    Practici comerciale neloiale în aprovizionarea cu alimente

    Eurodeputatul român Gabriela Zoană a susținut recent, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, ideea combaterii ferme a practicilor comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. În discursul rostit eurodeputatul a apărat interesele producătorilor și consumatorilor finali.

    Recent în plenul Parlamentului European de la Strasbourg s-a discutat o propunere de Regulament prin care anumite practici comerciale neloiale urmează a fi interzise.Acestea sunt :

    – plăţile întârziate în cazul produselor perisabile
    – anulările în ultimul minut ale comenzilor
    – modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor şi
    – obligarea furnizorului la plata produselor irosite.

    În discursul rostit cu această ocazie , eurodeputatul român Gabriela Zoană a apărat interesele producătorilor și consumatorilor finali.

    Marile lanțuri de supermarketuri reprezintă, prin puterea lor de negociere a prețurilor și prin practicile comerciale neloiale, cea mai acută problemă din întreg lanțul alimentar pe care trebuie să o rezolvăm. În cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar se constată în mod curent inegalități semnificative în ceea ce privește puterea de negociere a furnizorilor și cea a cumpărătorilor. Aceste inegalități pot conduce la practici comerciale neloiale în cazurile în care parteneri comerciali mai importanți și mai puternici încearcă să impună anumite practici sau clauze contractuale care sunt în avantajul lor.

    Unele practici ar putea fi vadit neloiale chiar și atunci când ambele părți sunt de acord cu ele. Noua legislație europeană interzice pentru prima dată până la 16 practici comerciale neloiale, impuse unilateral de un partener în cadrul unei relații comerciale. Alte practici pot fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar și lipsit de ambiguitate între părțile implicate. Vreau să înțelegem cu toții că respectăm orice distribuitor alimenar de tip supermarket sau hipermarket dar că indiferent care este numele acestui Brand sau din ce țară provine, toți trebuie să respecte atât legislația națională cât şi europeană și să evite practicile comerciale neloiale.


  • Plan european pentru îmbunătățirea procedurii de aprobare a utilizării pesticidelor

    Plan european pentru îmbunătățirea procedurii de aprobare a utilizării pesticidelor

    Pesticidele folosite în agricultură sunt foarte toxice pentru organismul uman. Chiar dacă există norme care reglementează limitele în care pesticidele pot fi folosite, în alimente rămân urme care ar putea să ne afecteze sănătatea. Parlamentul European propune o mai bună gestionare a acestor produse chimice în UE.

    Europenii sunt tot mai preocupaţi de reziduurile de pesticide din alimente. 50% din alimentele testate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, în 2016, conţineau reziduuri de pesticide, cu 3,8% peste limita admisă. Chiar dacă aceste substanţe sunt monitorizare cu atenţie în UE, în ultimii ani au apărut îngrijorări referitoare la procedura de autorizare şi aprobare a pesticidelor, mai ales după controversa privind reînnoirea aprobării glifosatului din 2017.

    Pentru a proteja mai bine sănătatea europenilor, Parlamentul European solicită luarea de măsuri privind îmbunătățirea gestionării pesticidelor în UE. Pentru asta, în 2018, PE a înfiinţat o comisie specială care să se ocupe de procedura de aprobare a UE pentru pesticide iar la începutul acestui an eurodeputaţii au aprobat raportul final al acestei comisii prin care solicită proceduri mai transparente şi mai responsabile pentru pesticide. Raportul menționează că publicul ar trebui să aibă acces la studiile utilizate în procedura de autorizare, inclusiv toate datele și informațiile aflate la baza cererilor de autorizare. Totodată, eurodeputaţii consideră că experții ar trebui să revizuiască studiile privind potențialul cancerigen al glifosatului și că ar trebui să se stabilească niveluri maxime de reziduuri pentru soluri și ape de suprafață. Eurodeputații mai propun ca pesticidele să nu mai fie utilizate în spații mari lângă școli, grădinițe, spații de joacă, spitale, maternități și centre de îngrijire.

    Norbert Lins, co-raportorul dosarului, a declarat: Recomandarea noastră pentru procedurile de autorizare este de a le face mai eficiente, transparente și robuste. Sunt convins că va fi așa. De ce? Pentru că am creat un nivel mai ridicat de protecție pentru utilizatori și consumatori. Dar ne asigurăm că există proceduri responsabile pentru agricultori și pentru industrie.

    Un registru european comun ar urma să fie creat pentru studiile comandate, astfel încât Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară să poată verifica dacă întreprinderile nu păstrează studii nefavorabile. În cazul în care există motive de îndoială cu privire la dovezile furnizate de solicitanți, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară poate solicita studii suplimentare.


  • Refacerea României după război

    Refacerea României după război

    Omenirea se reface greu după un război. În afara distrugerilor
    materiale, oamenii trebuie să se vindece după traumele pierderilor celor dragi,
    ceea ce necesită un timp mai îndelungat. Din fericire, mobilizarea pentru
    înlăturarea urmărilor războiului și presiunea generațiilor care vin din urmă fac
    ca până la urmă orice obstacol să fie depășit, în cele din urmă.


    Dar
    traumele războiului devin cu mult mai greu de trecut atunci când o societate
    care încearcă să se vindece nu este așezată pe fundamente juste. Regimul
    comunist instaurat pe Armata Roșie în toate țările Europei Centrale și de Est a
    căutat să refacă societățile pe care le-a ocupat prin violență, prin reprimarea
    celor care aveau o altă opinie. Așa s-a întâmplat și în România care s-a
    refăcut mai greu decât orice altă țară neocupată de sovietici, deși a suferit
    distrugeri de război mai reduse. La jumătatea anilor 1940, când totul era fluid
    și oamenii încercau să-și refacă viețile, noul guvern comunist era depășit de
    dificultățile administrării refacerii postbelice. Din cauza incapacităților
    oamenilor fără experiență politică și administrativă puși în funcții pentru
    obediența de care dădeau dovadă, guvernul a îngreunat considerabil și așa
    marile dificultăți existente.


    Principalele
    lipsuri erau cele alimentare, încălzirea populației și mobilitatea urbană.
    Ștefan Bârlea era un tânăr ca oricare altul, elev de liceu în anii 1940. Mai
    târziu, avea să ajungă în ierarhia superioară de partid. Intervievat în 2002 de
    Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română, el își amintea de
    dificultățile cotidiene cu care se confruntau bucureștenii și, asemenea lor,
    toți locuitorii marilor orașe. În
    ’46 începuse să existe probleme enorme cu aprovizionarea, de altfel din ’45. Era
    o nenorocire cu transporturile, cu aprovizionarea, cu viaţa de zi cu zi,
    combustibilii. În ’46 începuse să-şi dea drumul şi activitatea economică, aşa
    cum era ea, capitalistă, cooperatistă, privată, că de stat nu mai vorbesc… Era
    deja împinsă de la spate cu toate mijloacele şi locurile de muncă începuseră să
    fie ocupate, toată populaţia fusese fugită în timpul războiului revenise la
    matcă, şcolile funcţionau şi singurul lucru şi cel mai greu erau mijloacele de
    transport. Era inimaginabil, eu spun numai în câteva cuvinte, dar cine a trăit
    perioada respectivă a înţeles ce înseamnă urmările unui război.


    Transportul public din București
    constituia un tablou dezolant. Condițiile de călătorie erau greu de imaginat și
    nu de puține ori se petreceau adevărate tragedii. Ștefan Bârlea. Tramvaiele circulau şi cu
    oameni agăţaţi şi de tampoane şi de uşi, de scări. În ’45, o parte importantă
    din lume, din oamenii Bucureştiului, fuseseră refugiaţi, și care au revenit după
    aia. Până şi-au găsit oamenii locul şi s-a stabilizat activitatea a venit şi
    iarna mai devreme. În ’45 se aştepta la tramvaie nu 5-10 minute, ci o jumătate
    de oră până venea un tramvai. Erau puţine. Noi eram în cartierul Ghencea şi
    făceam școala la Lazăr, în centru, mulţi copii din cartierul 13 septembrie
    mergeau în centru. Trebuia să mă scol cu o oră-două înainte ca să pot să încerc
    să prind un tramvai. Şi cum tramvaiul trecea prin fața casei noatre şi se
    întorcea, capătul tramvaiului era la o staţie-două, luam tramvaiul invers, spre
    capăt. Ajungeam acolo şi până ajungea la mine în staţie era deja plin. Mai
    oprea o dată la Antiaeriană, iar de la stația Petre Ispirescu nu se mai putea sta
    decât pe tampoane. Erau nişte table pe tampoane, pe tabla aia şedeau oamenii. Unii
    au mai şi murit, au mai căzut de pe ele, s-au întâmplat fel de fel de
    accidente, asta era ceva curent. Asta era problema numărul 1 a zilei, cum începeai
    munca, școala şi aşa mai departe. Vara, nu mai spun că ne duceam şi pe jos de acasă,
    din Ghencea, până la Lazăr, în centru. Şi ne întorceam tot pe jos.


    Aprovizionarea cu alimente era și ea
    o problemă extrem de dificl de rezolvat. Guvernul și autoritățile locale au
    găsit soluția cartelelor pentru a face față blocajului existent, o soluție de
    urgență, total nesatisfăcătoare. Ștefan Bârlea. În ceea ce priveşte aprovizionarea cu pâine şi carne
    situaţia era foarte grea. Se dădeau numai pe cartelă şi nenorocirea era că nu
    venea nici carnea pentru cartelă. Pâinea mai venea, dar nici asta nu venea toată,
    şi atunci închipuiţi-vă dumneavoastră că era o coadă imensă. Se scula lumea şi
    la două-trei noaptea să se ducă să cumpere carne. Cea mai mare suferinţă care
    am avut-o eu în viaţa mea a fost în momentul în care nu am putut să ne
    înţelegem cu Ceauşescu şi a introdus nenorocitele alea de cartele şi norme de
    aprovizonare de care România nu avea nicio nevoie. A fost ceva care a aruncat
    România înapoi, adică la maturitate am simţit din nou vremurile copilăriei.
    Ceaușescu a făcut asta, o prosite enormă: a spus că aveam o datorie externă
    mare. Dar era mare relativ, de 12 sau 13 miliarde de dolari, era o datorie mult
    mai modestă decât a ungurilor, a polonezilor şi a altora.



    Refacerea materială a României după cel de-al
    doilea război mondial a fost o mare piatră de încercare pe care societatea
    românească a reușit cu greu s-o depășească. În condițiile existenței unui regim
    politic democratic, fără presiunea aberantă a ideologiei comuniste, ea ar fi
    trecut mult mai ușor peste ea.

  • Politici Agricole Comune 2020 – 2027

    Politici Agricole Comune 2020 – 2027

    Sumele acordate de UE pentru Agricultura ar putea fi
    plafonate sau chiar diminuate dacă Bruxelles-ul nu va identifica soluţii de
    acoperire a găurii substanţiale pe care o lasă în buget plecarea Marii Britanii
    din blocul comunitar. Fermierii vor beneficia de plăti directe sa poata rezista
    pe piata a spus spus Daniel Buda (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru
    agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European: La nivel european, dar prima data ne interesează ce se
    întâmpla cu agricultura din Romania, cu viitorul fermierilor din Romania in
    agricultura post 2020. Se cunoaște ca astăzi se discuta in Parlamentul European
    viitorul cadru financiar multianual, cum vor fi fermierii sprijiniți mai
    departe și ceea ce este foarte important este faptul ca mai departe fermierii
    vor putea beneficia de plăti directe astfel încât sa fie dacă vreți acea
    centura de siguranța pentru vremuri grele, ca sa poata rezista mai departe pe
    piata. Nu trebuie ca fermierii sa plătească factura Brexitului, pentru ca da
    avem ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeana, o sa fie mai putini bani și
    atunci s-a pus in discuție foarte ferm și foarte clar ca nu fermierii trebuie
    sa suporte aceasta factura. De altfel domnul comisar Phil Hogan a și subliniat
    in punctul domniei sale faptul ca aceasta problema a agriculturii nu trebuie sa
    fie privită doar strict sectorial, ci nu o problema care pana la urma vizează
    întreaga populație a Uniunii Europene in condițiile in care agricultorii
    asigura hrana pentru toți cetățenii europeni. Convergenta plăților, faptul ca
    statele din estul Europei avem subvenții care sunt sub media europeana și avem
    nevoie de aceasta convergenta. M-am bucurat foarte mult ca domnul comisar
    Phil
    Hogan
    mi-a răspuns expres spunându – mi ca este la curent cu ceea ce înseamnă
    nevoia pentru satele din estul Europei dar merge spre o convergenta cu
    linializarea plăților la nivel european. Este un subiect pe care domnia sa și
    Comisia il are in vedere, va trebui însă sa vedem însă dacă actualele condiții,
    in ce măsura va putea sa devină realitate sau in ce măsura o sa ajungem acolo
    unde ne dorim pentru ca banii sunt mai putini, nevoile sunt mai mari dar este
    important ca se lucrează la aceasta chestiune , la reducerea acestor decalaje
    de plăti directe între fermierii din est și cei din vest.





    Responsabilii de la Bruxelles analizează tot felul de
    soluţii care vizează fie distribuirea acestor sume, fie suplimentarea bugetului
    comunitar
    de către fiecare stat membru în parte. Una dintre ipoteze este
    reducerea nivelului subvenţiilor, iar dacă acest lucru se va întâmpla,
    preţurile alimentelor se vor mari vor peste doi ani.




    In prezent România este pe locul I în ceea ce priveşte
    producţiile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă.




    Dacă subvenţiile vor scadea se va înregistra un regres
    economic imediat, fiindcă preţurile mari vor descuraja consumul.




    Politicile agricole comune au făcut din Europa cel mai mare
    exportator mondial de produse agroalimentare.




  • Interzicerea practicilor comerciale neloiale în domeniul aprovizionării cu alimente

    Interzicerea practicilor comerciale neloiale în domeniul aprovizionării cu alimente

    Adesea, după luni de trudă, mulţi se află în situaţia de a nu-şi putea vinde marfa, pentru că marile lanţuri comerciale preferă să încheie contracte cu mari producători. De aceea, Comisia Europeană a prezentat un set de măsuri pentru interzicerea practicilor comerciale neloiale în domeniul aprovizionării cu alimente.

    Comisia Europeană a prezentat o listă de practici comerciale neloiale pe care vrea să le interzică în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente, în ideea de a asigura un tratament mai echitabil pentru întreprinderile mici şi mijlocii din domeniul agroalimentar. Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt: plățile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor și obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar și lipsit de ambiguitate între părți.

    Operatorii mai mici, inclusiv fermierii, sunt cei mai vulnerabili în faţa acestor practici, pentru că nu au putere de negociere și alternative pentru vânzarea produselor lor către consumatori. Prin stabilirea unor standarde şi plin aplicarea unor reglementări clare, Comisia Europeană vrea să se asigure că toţi operatorii din industria alimentară, indiferent de dimensiunile lor, pot concura în mod liber şi echitabil şi că nimeni nu va scos se pe piaţă.

    Autorul propunerii, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, consideră că doar un lanţ de aprovizionare cu alimente eficient este un lanţ echitabil: Există elemente, există probe că nu există justiţie, nu există echitate în acest sistem, la nivel european. Eu sunt convins că avem o problemă serioasă. Am sprijinul Parmentul European şi al celor 20 de ţări membre care mi-au cerut să acţionez, să iau măsuri. Nu trebuie să permitem să fie adusă atingere drepturilor consumatorilor, prin creşteri nejustificate ale preţurilor alimentelor. Noi încercăm în primul rând să ameliorăm statutul agricultorilor. În acelaşi timp, dorim să asigurăm o egalitate la nivelul concurenţiei pentru toţi actorii implicaţi în acest proces: proucători, distributori, procesatori. Trebuie să denunţăm practicile nelioale infiferent unde se manifestă ele.Prin propunerea prezentată vom da o voce celor fără voce, celor care, fără vreo vină proprie, sunt victimele unei poziții slabe de negociere. Inițiativa de astăzi, care interzice practicile comerciale neloiale, vizează consolidarea poziției producătorilor și a IMM-urilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. De asemenea, inițiativa vizează asigurarea unei aplicări ferme și eficiente a reglementărilor. Cu ajutorul unei proceduri bazate pe confidențialitatea plângerilor, încercăm să eliminăm «factorul teamă» din lanțul de aprovizionare cu alimente.

    Propunerea Comisiei le impune statelor membre să desemneze o autoritate publică responsabilă cu aplicarea noilor norme. În cazul unei încălcari dovedite a normelor, organismul responsabil va avea competenţa de a impune sancţiuni.


  • Anchetă privind calitatea alimentelor

    Anchetă privind calitatea alimentelor

    Poate găseşte şi România o modalitate
    de a avea un cadru legislativ care să îi permită să facă publice
    numele firmelor ce îi consideră pe români cetăţeni de mâna a doua, pentru a fi tratate la fel!
    Declaraţia – nervoasă – aparţine premierului Mihai Tudose, extrem de nemulţumit
    de standardele duble practicate de unii producători străini de alimente. Bazându-şi afirmaţiile pe un raport, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat un
    lucru pe care cumpărătorii îl remarcau, gustativ, demult: şi anume că produse vândute în România sunt inferioare
    calitativ celor similare comercializate în ţări europene occidentale pe care,
    la un moment dat, au avut oportunitatea să le viziteze.

    Din 29 de alimente
    studiate la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, 9 prezentau
    diferenţe. Printre ele se numără conserve de peşte, şuncă, bacon şi parizer. Cum
    Petre Daea a precizat că nu poate specifica numele firmelor care au realizat
    aceste produse, pentru că legislaţia europeană nu îi permite, premierul Mihai
    Tudose i-a cerut, atunci, deţinătorului protofoliului la Justiţie,
    Tudorel Toader, să găsească o soluţie juridică în acest sens la nivel naţional,
    astfel încât românii să aleagă la raft în cunoştinţă de cauză.

    Mihai Tudose: Nu avem o normă europeană care să ne permită acest lucru. Poate avem o
    lege internă şi, dacă nu putem să îi scoatem de pe piaţă prin intermediul
    instrumentelor guvernamentale, măcar să putem face publice rezultatele
    analizelor. Să creăm un cadru legislativ care să ne permită să facem şi noi
    publicitate acelor firme care sunt mai şmechere, iertaţi-mi cuvântul, dar aşa
    se comportă, şi apoi românii să decidă. Eu cred că nu le va fi bine, după ce
    vom spune public cine îşi permite să umble cu dublu standard cu România.

    Baza discuţiei în găsirea unei soluţii juridice – a dat
    explicaţii ministrul Justiţiei
    – pleacă de la
    chestiunea unui tratament egal de care trebuie să se bucure toţi consumatorii Uniunii Europene. Că
    lucrurile nu stau aşa este confirmat şi de alte ţări est-europene.
    Bulgaria, Slovacia, Ungaria şi Polonia s-au plâns, şi ele, de dublu standard în domeniul alimentar,
    oficiali din aceste state solicitând Uniunii Europene să nu mai permită
    multinaţionalelor să folosească ingrediente de calitate inferioară pe pieţele
    mai ieftine în care fac livrări.

    Joi, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a fost de
    acord că produsele alimentare aparent identice nu ar trebui să fie vândute cu
    ingrediente inferioare în Europa de Est. Vom face tot posibilul să punem capăt
    acestui mod discriminatoriu -
    a dat asigurări oficialul de la Bruxelles. Comisia Europeană s-a oferit,
    deja, să finanţeze studii ale statelor membre ale Uniunii Europene privind
    standardele produselor alimentare.

  • Securitatea alimentelor şi a nutriţiei, între priorităţile UE

    Securitatea alimentelor şi a nutriţiei, între priorităţile UE

    Securitatea alimentară se numără, alături de creşterea agricolă prin
    metode inovatoare, între priorităţile majore de dezvoltare ale Uniunii
    Europene. Obiectivul este de a proteja consumatorii, garantând, în acelaşi
    timp, buna funcţionare a pieţei unice. Au fost convenite anumite standarde prin
    care să se asigure igiena produselor alimentare, sănătatea animalelor şi a
    plantelor, dar şi combaterea contaminării cu substanţe precum pesticidele. Au
    loc verificări riguroase, iar importurile din afara Uniunii trebuie să respecte
    aceleaşi standarde ca şi alimentele comunitare. Sunt stabilite limite pentru
    aditivii şi reziduurile de medicamente veterinare şi fitosanitare din furaje,
    dar şi un sistem strict pentru autorizarea şi comercializarea organismelor
    modificate genetic.

    Roxana Morea, consilier de presă al reprezentanţei Comisiei
    Europene la Bucureşti, explică ce prevede politica europeană în legătură cu
    securitatea alimentară: Securitatea alimentară şi de nutriţie are
    ca scop garantarea faptului că toată lumea are acces la mâncare, în cantităţi
    suficiente, necostisitoare şi hrănitoare. Prin sprijinul acordat în domeniu, UE
    de fapt caută să construiască şi să consolideze capacitatea de adaptare la
    crizele care se referă la hrană şi să facă în aşa fel încât toate ţările să
    aibă suportul necesar pentru ca nimeni să nu rămână flămând. În special
    combaterea subnutriţiei este vitală, pentru a da o şansă copiilor din cele mai
    sărace categorii să ducă o viaţă sănătoasă, să aibă acces la educaţie şi să le
    îmbunătăţească acestora şansele de viitor. În prezent, în lume o persoană din
    opt moare de foame în fiecare zi, în special în Africa subsahariană şi sudul
    Asiei. De aceea, combaterea foametei este primul obiectiv de dezvoltare
    milenară. Iar cadrul de politică europeană pentru securitatea alimentară
    stabileşte că această securitate, nutriţia şi agricultura durabilă sunt
    priorităţi-cheie pentru UE, în special în domeniul politicii de cooperare
    pentru dezvoltare.

    Bruxellesul şi-a fixat ca obiective până în 2030 o producţie
    mai mare de hrană – de calitate superioară şi la preţuri rezonabile – dar şi o
    creştere sustenabilă şi favorabilă incluziunii, în condiţiile schimbărilor
    climatice, a reducerii resurelor naturale şi a măririi numărului de locuitori
    la nivel mondial. Din nou, Roxana Morea: Accesul la hrană este o
    provocare ea însăşi. Important nu este doar accesul, ci şi faptul ca nutriţia,
    respectiv hrana care este disponibilă să fie adecvată din punct de vedere
    nutriţional. Politica UE prevede un sprijin în mod special pentru ţările în
    curs de dezvoltare, astfel încât acestea, prin sprijinul acordat de UE, să
    acopere cei patru piloni recunoscuţi la nivel internaţional în cadrul
    summitului global privind hrana din 1996 – creşterea disponibilităţii resurselor
    de hrană, îmbunătăţirea accesului la acestea, îmbunătăţirea conţinutului
    nutriţional al consumului alimentar, precum şi consolidarea capacităţii de
    răspuns şi gestionare a crizelor. Din acest punct de vedere, securitatea
    alimentară este un sector de politică a UE în care angajamentul Uniunii este
    pentru o coerenţă cu întreaga politică de cooperare pentru dezvoltare. Pentru
    creşterea adaptabilităţii la crize sunt importante proiectele de prevenire şi
    pregătire. Acestea au în vedere gestionarea riscurilor ciclice, precum uragane
    sau furtuni puternice, sau vulnerabilităţi care nu pot fi prevăzute, cum ar fi
    cutremurele.

    Un capitol important în politica europeană în ceea ce
    priveşte securitatea alimentară ţine de prevenirea transmiterii bolilor de la
    animale la oameni. Normele UE garantează că zoonozele, ca de exemplu salmoneloza
    sau tuberculoza, sunt ţinute sub control şi că doar animalele sănătoase şi
    produsele provenind de la acestea intră în lanţul alimentar. Un aspect la fel
    de important se referă la limitarea utilizării antibioticelor în ferme.
    Utilizarea antibioticelor pentru a
    compensa creşterea necorespunzătoare a animalelor şi păsărilor a dus la
    creşterea rezistenţei bacteriilor în faţa tratamentelor pentru oameni. În
    condiţiile în care aproape jumătate din antibioticele
    fabricate pe plan mondial sunt folosite în ferme, se impun anumite măsuri, au
    decis recent eurodeputaţii, care au votat o propunere de actualizare a
    legislaţiei Uniunii Europene privind medicamentele veterinare, în sensul restricţionării
    folosirii medicamentelor antimicrobiale existente şi dezvoltării altora noi.
    Acestea în condiţiile în care avertismente ale Organizaţiei
    Mondiale a Sănătăţii spun că riscăm să ne apropiem de o eră post-antibiotice
    unde rezistenţa antimicrobiană provoacă mai multe decese decât cancerul în
    fiecare an.

    În
    opinia preşedintelui Colegiului
    Medicilor Veterinari din România, Viorel Andronie: Această
    precizare constituie un semnal de alarmă şi toţi factorii de decizie implicaţi
    în domeniul respectiv trebuie să-şi dea mâna şi fiecare pe domeniul lui să facă
    ceea ce trebuie făcut astfel încât reducerea antibiorezistenţei să fie la
    maximum posibil. Şi, ceea ce este foarte important, să dăm posibilitatea
    oamenilor de a beneficia de antibiotice atunci când au nevoie.

    România a
    interzis încă din 2006 utilizarea antibioticelor ca promotori de creştere.

  • Produse majoritar româneşti în marile magazine?

    Produse majoritar româneşti în marile magazine?

    Proiectul
    de lege care obligă marile lanţuri de magazine din România să pună în vânzare cel
    puţin 51% produse autohtone se află în atenţia Legislativului de la Bucureşti.
    Recent, documentul a primit aviz favorabil din partea comisiei parlamentare de
    specialitate. Autorităţile şi producătorii consideră că astfel vor reuşi să
    încurajeze economia proprie, prin promovarea mărfurilor româneşti.

    Ministrul
    agriculturii Achim Irimescu a explicat că, odată intrat în vigoare, actul
    normativ va deschide calea către hipermarketuri micilor producători, care până
    acum nu au avut acces la rafturi. Achim Irimescu: Au fost acuzaţii că se aduc prea
    multe produse din alte state şi produsele noastre româneşti, unele de foarte
    bună calitate, nu reuşesc să ajungă în magazin. Eu nu încerc să mă pronunţ
    într-un sens sau altul, dar este cert că dintr-o relaţie contractuală corectă
    toate părţile vor câştiga, inclusiv consumatorul, în final. Pe partea de produs
    românesc, sigur, sper consumatorul român să înţeleagă importanţa consumării
    produselor realizate la nivel naţional.

    Preşedintele Asociaţiei
    Cultivatorilor de Legume, Vlad Gheorghe, a apreciat, la rândul său, că legea va
    defini relaţii foarte clare între producătorii locali şi reprezentanţii marilor
    lanţuri de magazine. În opinia sa, în sezon se poate furniza chiar întreaga
    cantitate necesară vânzărilor, în timp ce în extrasezon procentul de 51%
    alimente româneşti este garantat. Vlad Gheorghe: Am conturat şi am definit
    produsul românesc – pentru asta este marea bătălie pentru această lege – în
    stare proaspătă, iar vizavi de aspectul la aprovizionare 51%, vă garantez că în
    sezon putem să dăm 100% produse româneşti şi acum vă menţionez, pentru că este
    perioada de salată, ridichi, ceapă verde, supermarketurile şi-au definit şi
    conturat câţiva zeci de producători şi spun că nu facem faţă. Este greşit.
    Intenţia acestei legi este de a veni către formele de asociaţii ca să putem livra
    organizat, cu o planificare.

    Potrivit proiectului,
    comercianţii- persoane juridice autorizate, au obligaţia să cumpere ouă, carne,
    fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie, prin ”lanţul
    scurt de aprovizionare”. Excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de
    până la 2 milioane de euro. Lanţul scurt de
    aprovizionare este unul care implică un număr limitat de operatori economici
    angajaţi în activităţi de cooperare şi dezvoltare economică la nivel local şi
    regional, precum şi relaţii strânse între producători, procesatori şi
    comercianţi. Dacă săptămâna
    viitoare va fi votată de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for
    decizional, şi apoi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, legea intră în
    vigoare din toamnă.