Radio România Internațional

Tag: ambasadori

  • Jurnal românesc – 12.09.2024

    Jurnal românesc – 12.09.2024

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare a noilor ambasadori ai României în Filipine şi în Camerun. Astfel, Răduţa Dana Matache va prelua conducerea reprezentanţei diplomatice a ţării noastre în Filipine, Palau, Insulele Marshall şi Micronesia, cu reşedinţa la Manila, iar Florin Talapan a fost desemnat noul ambasador al României în Nigeria, Benin, Ghana, Sierra Leone, Togo şi Camerun, cu reşedinţa la Abuja. Răduţa Dana Matache este diplomat de carieră, cu o experienţă de 30 de ani în Ministerul de Externe.

    Din 1992 a îndeplinit diferite responsabilităţi în Centrala MAE de la Bucureşti. Ca diplomat, a lucrat în Ambasada României la Washington, între anii 1996 şi 2000, în Ambasada României la Londra, în perioada 2004-2008 şi a fost ambasadorul României în Suedia, între 2009 şi 2015. Florin Talapan ocupă, din 2019, funcția de însărcinat cu afaceri ad interim în cadrul Ambasadei României în Nigeria.

    În perioada 2016-2019, a fost referent relații consulare tot în cadrul Ambasadei României la Abuja. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul Ambasadei României la Dakar, între 2010 şi 2012, al Ambasadei României la Madrid, în perioada 2009-2010 și al Ambasadei României la Chișinău, în 2010. În Centrala MAE a fost referent în Departamentul Consular și membru în Celula de criză a MAE în intervalul 2013-2016.

     

     

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a anunțat rezultatele unei noi etape de evaluare a cererilor de finanțare transmise în cadrul Sesiunii de finanțare nerambursabilă 2024. Lista proiectelor aprobate, respinse sau găsite neeligibile este disponibilă pe site-ul dprp.gov.ro. Instituţia precizează că eventualele contestaţii pot fi trimise până pe 13 septembrie la adresa contestatii.proiecte@dprp.gov.ro, prin poştă cu confirmare de primire sau pot fi depuse direct la registratura DRP. Contestaţiile vor fi soluţionate în termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii perioadei de depunere a acestora. Rezultatele procesului de evaluare a contestațiilor vor fi publicate pe site-ul propriu. Proiectele care beneficiază de programul de finanțare nerambursabilă acoperă domeniile educație, cultură, societate civilă, mass-media, spiritualitate și tradiție și comunitate.

     

     

     

    Sportivii români care au cucerit medalii la Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Paris, împreună cu antrenorii şi oficiali ai Comitetului Olimpic şi Sportiv Român au fost decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis. Printre cei care au primit distincţii s-au numărat David Popovici, Ancuţa Bodnar, Simona Radiş, Andrei Cornea, Marian Enache, Mihaela Cambei şi Sabrina Maneca Voinea.

    Iohannis a spus că “la Paris a fost scrisă o nouă pagină de istorie pentru sportul românesc” şi le-a mulţumit medaliaţilor că au “urcat din nou drapelul României pe podium”. La festivitatea desfăşurată la Palatul Cotroceni au fost prezenţi şi numeroşi foşti campioni olimpici, mondiali şi europeni, precum Nadia Comăneci, Simona Amânar, Laura Badea şi Doina Melinte. România a cucerit nouă medalii la Jocurile Olimpice de la Paris – trei de aur, patru de argint şi două de bronz, în vreme ce la Jocurile Paralimpice, sportivii români şi-au adjudecat două medalii – una de aur şi una de bronz.

     

     

     

    Actorii Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc au fost decoraţi de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cu Ordinul de Onoare, cea mai înaltă distincţie a statului moldovean. Evenimentul a avut loc la finalul spectacolului “Regele moare” prezentat pe scena Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” din Chişinău în cadrul celei de a 9-a ediţii a Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti.

    Cei doi mari actori, care sunt căsătoriţi în viaţa privată, au fost decoraţi “în semn de înaltă apreciere a dăruirii profesionale de-a lungul impresionantei cariere, pentru contribuţia substanţială la dezvoltarea şi promovarea teatrului, cinematografiei şi radioteleviziunii româneşti, pentru interpretarea inconfundabilă a unor roluri menite să descopere personaje emblematice din literatura română şi universală, precum şi pentru implicarea activă la consolidarea dialogului cultural dintre Republica Moldova şi România”.

    Pentru al 4-lea an consecutiv, Reuniunea Teatrelor Naţionale Româneşti la Chişinău se bucură de înaltul patronaj al preşedinţilor României şi Republicii Moldova, Klaus Iohannis şi, respectiv, Maia Sandu. Manifestarea, care are loc până pe 22 septembrie, este organizată în colaborare cu reprezentanţa la Chişinău a Institutului Cultural Român şi cu sprijinul ministerelor culturii de pe cele două maluri ale Prutului.

     

     

  • Jurnal românesc – 27.03.2024

    Jurnal românesc – 27.03.2024

    Ministerul de Externe a publicat pe site-ul propriu mae.ro informaţii detaliate referitoare la exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii români din străinătate la alegerile pentru Parlamentul European din acest an. În cadrul secţiunii dedicate scrutinului europarlamentar sunt enumerate răspunsuri la unele dintre cele mai frecvente întrebări adresate de românii din afara ţării cu privire la exercitarea dreptului de vot la secţie, precum şi documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate, orarul secţiilor de votare, modalitatea de a deveni membri ai birourilor secţiilor de votare şi detalii despre sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Votarea va începe pe 9 iunie, la ora 7.00 şi se va încheia la ora locală 22.00. Pentru cei care la termenul-limită se vor afla în secţiile de votare sau la rând, în afara sediului, intervalul va fi prelungit până cel mult la ora locală 23 şi 59 de minute.

     

    Comisiile parlamentare reunite pentru politică externă şi respectiv pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării au audiat şi au acordat aviz favorabil candidaţilor propuşi de Ministerul Afacerilor Externe pentru posturile de ambasadori ai României în străinătate. Astfel, Daniela Grigore Gîtman a fost nominalizată pentru reprezentanţa diplomatică a României în Portugalia, Daniela-Mihaela Cămărăşan pentru Croaţia, Sebastian Mitrache pentru Arabia Saudită şi Ovidiu Raeţchi pentru postul de ambasador al României în Japonia. Audierile s-au desfăşurat în cadrul unei proceduri mixte, atât în format fizic, cât şi virtual şi au fost conduse de cei doi preşedinţi ai Comisiilor pentru politică externă din Senat şi Camera Deputaţilor, Titus Corlăţean, respectiv Rozalia Biro.

     

    Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, s-a întâlnit cu ministrul Afacerilor Sociale şi Ocupării din Regatul Ţărilor de Jos, Karien van Gennip, cu care a discutat, printre altele, despre drepturile şi situaţia lucrătorilor români, despre mobilitatea echitabilă a forţei de muncă şi cooperarea în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de muncă. În acest sens, cei doi au decis să semneze un Memorandum de colaborare referitor la ţinte clare şi acţiuni comune pe linie de ocupare a forţei de muncă şi de inspecţie a muncii. “Una dintre aceste acţiuni este legată de informarea corectă a românilor care merg în Ţările de Jos cu privire la drepturile pe care le au, la vulnerabilităţi şi oportunităţi”, a afirmat oficialul român. Ea a precizat că vor fi create echipe comune de lucru, pentru a creşte vizibilitatea şi rolul Serviciului European de Ocupare a Forţei de Muncă – EURES. În prezent, în Olanda sunt circa 60.000 de români rezidenţi, care lucrează în domenii de top, precum sănătate şi IT, dar şi în construcţii şi agricultură.

     

    Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 286 locuri de muncă, transmite Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti. Cele mai multe joburi sunt disponibile în Finlanda şi Spania pentru muncitori necalificaţi în agricultură, 80, respectiv, 66. În Germania sunt puse la dispoziţie 32 de posturi pentru sudori, fizioterapeuţi, tehnicieni electronişti, tehnicieni în mecatronică auto şi lucrători în producţia şi procesarea de produse din carne. În Letonia sunt oferite 30 de posturi de sudor, în Malta – 25 de posturi de şofer de taxi şi de bucătar, în Danemarca – 21 de posturi de inginer mecanic şi sudor, iar în Belgia – 14 posturi de tehnician reţele de telecomunicaţii, macaragiu, electrician şi muncitor necalificat în agricultură. Nu în ultimul rând, 10 posturi de măcelar sunt disponibile în Suedia,  5 posturi de tehnician producţie sunt oferite de Austria, iar în Norvegia sunt 3 posturi de bucătar şi de supraveghetor fermă. Contractele de muncă pot avea durată determinată de până la un an, cu posibilitate de prelungire sau pot fi permanente. Pentru ocuparea acestor posturi vacante este solicită experienţă sau calificare în domeniu, precum şi cunoaşterea limbii statului respectiv sau a limbii engleze cel puţin la nivel de bază.

     

  • Jurnal românesc – 01.03.2024

    Jurnal românesc – 01.03.2024

    ***Preşedintele Klaus Iohannis a acceptat patru propuneri de numiri din partea Ministerului de Externe în funcţia de ambasadori ai României în Arabia Saudită, Croaţia, Japonia și Portugalia. La aceste misiuni posturile erau vacante. Sebastian Mitrache a fost propus ambasador în Arabia Saudită, Daniela Mihaela Cămărăşan – în Croaţia, Ovidiu Raeţchi – în Japonia şi Daniela Grigore Gîtman – în Portugalia. În stabilirea propunerilor de numiri în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României s-au avut în vedere criterii stricte de profesionalism, subliniază MAE. Ulterior audierilor în comisiile de specialitate din Parlamentul României şi obţinerii avizului acestora, respectiv ulterior primirii agrementului din partea statului acreditar, preşedintele Iohannis va semna decretele de acreditare şi scrisorile de acreditare.

     

    ***Institutul Cultural Român marchează sărbătoarea Mărţişorului prin evenimente la New York, Stockholm, Varşovia, Lisabona, Nicosia, Tel Aviv, Veneţia, Madrid, Chişinău, Viena, Paris, Istanbul, Roma şi Londra. La Nicosia au loc, până pe 3 martie, ateliere de creaţie ale artistului iconar Radu Dincă. La ICR New York a fost programată, pentru 1 martie, o seară de performance, poezie şi fotografie. ICR Lisabona şi Ambasada României în Portugalia, în colaborare cu Institutul Limbii Române, organizează, sâmbătă, ateliere pentru copii, iar Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, sub patronajul Consulatului General al României la Trieste, organizează, tot sâmbătă, o expoziţie, un atelier de confecţionare de mărţişoare, un spectacol de teatru şi un recital muzical susţinute de copii din regiunile Veneto şi Friuli Venezia Giulia. La Chişinău, ICR sprijină organizarea concertului extraordinar ‘Fratz’, care va aduce pe 6 martie, pe aceeaşi scenă, formaţiile româneşti de rock Voltaj şi Zdob şi Zdub, în cadrul Festivalului Internaţional de Muzică ‘Mărţişor’ 2024. Iar ICR Tel Aviv va găzdui, pe 7 martie, un nou episod din seria ‘Voci feminine în cultura românească din Israel’, care le va avea ca protagoniste pe artistele israeliene originare din România Iris Dan (poetă şi traducătoare), Victoria Sara Dazin (prozatoare şi artistă vizuală) şi Beatrice Bernath (artistă vizuală şi poetă). Evenimentul va cuprinde şi un intermezzo muzical în interpretarea pianistei Liana Herman şi a sopranei Terry Gabor. Amintim că Mărţişorul a fost inclus în 2017 în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, după o candidatură comună a României, Bulgariei, Macedoniei şi Republicii Moldova.

     

    ***Marți 5 martie, Biblioteca Metropolitană din București va găzdui o dublă lansare de carte. Maestrul Eugen Doga își va lansa, în premieră națională, volumul “Viața e ca și o gamă în DO major”, apărut la editura Anamarol. Directoarea editurii – scriitoarea Rodica Elena Lupu – își va lansa, și ea, cartea “Eugen Doga – Un om între oameni”. Autor al celebrelor valsuri “Dulcea și tandra mea fiară” și “Gramofon”, considerate printre cele mai frumoase din toate timpurile, Eugen Doga a compus muzica a peste 100 de filme între care “Anna Pavlova”, “Șatra”, “Maria-Mirabela” sau “Lăutarii”, zeci de balete, precum și lucrări simfonice. Este, de asemenea, autorul unor lucrări muzicale de estradă. La evenimentul de marți, de la Biblioteca Metropolitană din București, compozitorul din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, va susține, de altfel, și un recital extraordinar.

     

    ***Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii şi ARTEXIM organizează o serie de conferinţe şi recitaluri pentru promovarea ediţiei a 19-a a Concursului Internaţional George Enescu în cele mai importante metropole europene. Turneul de promovare debutează luni, 4 martie, la Viena, cu un recital cameral susţinut de câştigătoarele ediţiei din 2022 a Concursului, violonista Maria Marica şi pianista Alexandra Segal, care va cuprinde lucrări de George Enescu, Franz Schubert, Claude Debussy şi Johannes Brahms. Recitalul va fi precedat de o conferinţă la care vor participa ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, directorul artistic al Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu – maestrul Cristian Măcelaru, Andreea Dincă, directorul Institutului Cultural Român din Viena şi Cristina Uruc, manager interimar Artexim. Concursul Internaţional George Enescu 2024, proiect cultural strategic finanţat de Guvernul României prin Ministerul Culturii, se va desfăşura, la Bucureşti, între 31 august şi 29 septembrie.

  • Reuniunea Diplomaţiei Române 2023

    Reuniunea Diplomaţiei Române 2023

    Temele dominante ale reuniunii Diplomaţiei din acest an sunt gestionarea provocărilor din spaţiul Mării Negre şi maximizarea oportunităţilor. La întâlnirea cu şefii de misiuni diplomatice şi directorii institutelor culturale româneşti, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat că România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar. Bucureştiul va rămâne alături şi de Republica Moldova prin asistenţă financiară, expertiză şi sprijin politic, pentru un parcurs european ireversibil, dar şi în construcţia unui stat sigur şi prosper.



    Potrivit şefului statului, prioritatea momentului constă în obţinerea deciziei politice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova şi Ucraina. Iohannis a spus, pe de altă parte, că este datoria României să continue să fie un autentic furnizor de securitate şi prosperitate în regiune, astfel încât Marea Neagră să devină o regiune în care pacea şi prosperitatea nu mai pot fi supuse niciunei ameninţări.



    Restanţă majoră în procesul de integrare deplină în Uniune, aderarea României la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru perioada următoare, a asigurat preşedintele. Acest obiectiv trebuie să fie atins, atât în baza performanţelor recunoscute ale ţării noastre, cât şi ca o confirmare a faptului că Uniunea Europeană este capabilă să răspundă necesităţii de coeziune, rezilienţă şi securitate sporită.



    Diplomaţia română a reuşit să plaseze ţara printre actorii importanţi în plan regional, a declarat, la reuniune, şi premierul Marcel Ciolacu. Ne pregătim pentru a crea o contribuţie proprie la reconstrucţia Ucrainei, tot aşa cum vom continua consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, a subliniat şeful Guvernului.



    Premierul a mai cerut diplomaţilor români să susţină companiile româneşti pentru a intra pe cât mai multe pieţe externe. El a atras atenţia, pe de altă parte, că anul viitor vor avea loc trei tipuri de alegeri pentru cetăţenii români din afara ţării, care trebuie să fie organizate în cele mai bune condiţii.



    De partea sa, şeful Senatului, Nicolae Ciucă, a subliniat că România a dovedit că este un partener de încredere în regiune, asigurând tranzitul prin intermediul coridoarelor de solidaritate constituite la nivelul Uniunii Europene şi prin intermediul iniţiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră.



    Reuniunea diplomaţiei reprezintă o ocazie de reactualizare a priorităţilor într-un context dominat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, o ameninţare fără precedent la adresa păcii, securităţii şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli, consideră ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu. Potrivit acesteia, cetăţenii trebuie să beneficieze de oportunităţile asigurate de acţiunile diplomaţiei de la Bucureşti, chiar şi în acest context extrem de dificil. Ea a subliniat că vor fi intensificate demersurile pentru consolidarea profilului României în cadrul Uniunii Europene, NATO şi pe plan internaţional.






  • Jurnal Românesc – 16.06.2023

    Jurnal Românesc – 16.06.2023

    Aderarea României la Spaţiul Schengen, eliminarea vizelor pentru călătoriile în Statele Unite ale Americii şi adoptarea monedei unice europene – euro sunt câteva dintre obiectivele programului de guvernare pe care noul prim-ministru al României, Marcel Ciolacu, şi le-a asumat. “Ca viitor prim-ministru, nu voi accepta ca fermierii români să fie trataţi incorect în Uniunea Europeană. La fel cum nu voi tolera ca vreun român să mai fie discriminat oriunde în lume”, a declarat liderul social-democrat, care l-a înlocuit în fruntea Executivului pe şeful liberalilor Nicolae Ciucă în urma unei rocade stabilite încă din 2021. Ciolacu a mai spus că statul român “îşi va reafirma rolul de protector al românilor oriunde s-ar afla” şi a lansat o invitaţie reprezentanţilor diasporei româneşti să se alăture proiectului. “În relaţia cu guvernul Statelor Unite, trebuie să depunem eforturi suplimentare pentru îndeplinirea cerinţelor din Visa Waiver, astfel încât, în 2025, să avem şanse reale ca românii să nu mai călătorească cu vize peste Ocean”, a mai spus noul premier. Totodată, acesta a făcut apel la clasa politică să treacă peste luptele interne pentru a asigura reuşita aderării la spaţiul european de liberă circulaţie şi relansarea procesului de integrare în zona euro. Membrii cabinetului Ciolacu au primit, joi, votul de învestitură în Parlamentul de la Bucureşti şi au depus jurământul în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.



    Ambasadorul României în Kenya, Burundi, Uganda, Rwanda şi Tanzania, Dragoş Viorel Radu Ţigău, a fost rechemat din funcţie de preşedintele Klaus Iohannis. Decizia vine ca urmare a unui scandal diplomatic iscat după un comentariu cu iz rasist al diplomatului care a înfuriat comunitatea africană. Incidentul s-a petrecut în luna aprilie, în timpul unei reuniuni organizate la sediul ONU din Nairobi. Atunci, la discuțiile cu grupul de diplomați din Europa de Est, Dragoș Țigău i-a comparat pe colegii săi africani cu maimuțele. Potrivit deciziei prezidenţiale, Ţigău, care a fost numit ambasador în Kenya în 2021, îşi va încheia misiunea în statul african în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea decretului în Monitorul Oficial.



    Comisiile parlamantare reunite pentru politică externă şi pentru comunităţile de români din afara ţării au acordat, în urma audierilor, avize favorabile pentru ambasadorii propuşi de Ministerul de Externe la reprezentanţele din Franţa, China, Egipt, Thailanda, Columbia şi Nigeria. Este vorba despre Ioana Bivolaru, care va prelua funcţia de ambasador al României în Franţa, Dan-Horia Maxim, propus la şefia reprezentanţei diplomatice din China, Olivia Toderean pentru Egipt, Daniela-Brînduşa Băzăvan pentru Thailanda, Manuel Pleşa pentru Columbia şi Florin Talapan pentru Nigeria. Potrivit MAE, aceştia sunt “diplomaţi de carieră şi profesionişti care au o cunoaştere foarte bună a relaţiilor bilaterale, precum şi a aspectelor de cooperare sectorială” şi “au demonstrat, prin profesionalism, competenţe şi abilităţi specifice, că au pregătirea necesară asumării unei astfel de poziţii la cel mai înalt nivel”. Lista noilor ambasadori merge acum la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.



    Sportivul Paul Georgescu a devenit primul român care a traversat înot Strâmtoarea Gibraltar, fără costum de protecţie. Fost campion naţional la polo, acesta a obţinut de asemenea cel mai bun timp dintre românii care au traversat această strâmtoare, încheind cei 16 kilometri dintre Spania şi Maroc în 3 ore şi 46 minute. În 2012, Călin Chiprianov şi Nicolae Leţ erau primii români care traversau strâmtoarea în 4 ore şi 44 de minute, însă aceştia au folosit costume de neopren. Pentru Paul Georgescu aceasta a fost a doua tentativă de a traversa strâmtoarea după cea eşuată din octombrie anul trecut. Gibraltar a fost a cincea strâmtoare traversată înot de Paul Georgescu din proiectul Oceans Seven după Catalina Strait din Los Angeles, Molokai Strait din Hawaii, English Channel şi Canalul Nordic. Proiectul său mai include Tsuguru Strait din Japonia şi Cooks Strait din Noua Zealandă. Până în prezent doar 22 de înotători au reuşit să traverseze aceste 7 strâmtori, considerate cele mai dificile şi periculoase din lume.






  • Jurnal românesc – 30.05.2023

    Jurnal românesc – 30.05.2023

    Ministerul Afacerilor Externe propune şase ambasadori, printre care
    şefii misiunilor diplomatice din Franţa, China şi Egipt. Este vorba despre
    Olivia Toderean, pentru postul de ambasador în Egipt, Ioana Bivolaru, pentru şefia
    reprezentanţei diplomatice la Paris, Daniela-Brînduşa Băzăvan, pentru funcţia
    de ambasador în Thailanda, Dan-Horia Maxim, pentru China, Manuel Pleşa, pentru
    Columbia, şi Florin Talapan, pentru Nigeria. Potrivit MAE, persoanele
    nominalizate sunt diplomaţi de carieră şi profesionişti care au o
    cunoaştere foarte bună asupra relaţiilor bilaterale şi aspectelor de cooperare
    sectorială. Ministerul precizează că în avansarea acestor propuneri a
    fost urmărită nominalizarea unor persoane care au demonstrat, prin
    profesionalism, competenţe şi abilităţi specifice, că au pregătirea necesară
    asumării unei astfel de poziţii la cel mai înalt nivel. Candidaţii urmează acum
    să fie audiaţi în comisiile de specialitate din Parlamentul României pentru
    obţinerea avizului.




    Protejarea moştenirii culturale şi identităţii româneşti a
    comunităţilor istorice din ţările vecine, a drepturilor persoanelor aparţinând
    acestor comunităţi româneşti, este o prioritate, a afirmat ministrul de
    Externe, Bogdan Aurescu, de Ziua Românilor de Pretutindeni. Suntem în
    dialog constant cu comunităţile româneşti din străinătate pentru consolidarea
    legăturilor dintre acestea cu ţara şi pentru promovarea valorilor identitare
    româneşti şi a moştenirii noastre istorice şi culturale (…) Obiectivul principal
    este ca persoanele aparţinând acestor comunităţi de români să se bucure pe
    deplin de toate drepturile, la standard european, a transmis şeful
    diplomaţiei române. Acesta a subliniat şi contribuţia deosebită a cetăţenilor
    care trăiesc în afara graniţelor ţării ca ambasadori ai României. Aurescu a
    spus că talentul, cunoştinţele şi motivarea de care dau dovadă aceştia
    contribuie la dezvoltarea societăţilor în care s-au integrat şi, în acelaşi
    timp, ajută la construirea unor punţi de colaborare, schimburi culturale şi
    oportunităţi de dezvoltare reciprocă între România şi statele care le-au
    devenit cămin.




    Peste 72.000 de copii din România au părinţi plecaţi la muncă în
    străinătate şi prezintă un risc mai mare de regres şcolar şi de dezvoltare
    emoţională, transmite fundaţia World Vision România, care citează date ale
    Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. World
    Vision România arată însă că cifra este cu mult mai mare, dacă sunt luaţi în
    calcul şi sutele de mii de români care pleacă în fiecare an ca lucrători
    sezonieri în agricultură. În acest context, World Vision România împreună cu
    World Vision Germania au lansat, cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni,
    campania Diaspora nu-şi uită copiii. Prin această iniţiativă,
    fundaţia vrea să integreze 100 de copii, cu părinţii plecaţi în străinătate,
    într-un program de after-school. Minorii vor primi zilnic o masă caldă şi două
    ore de ajutor pentru teme, cât şi consiliere psihologică şi acces la activităţi
    de educaţie non-formală. 5,7 milioane de români au părăsit graniţele ţării
    pentru a găsi un trai mai bun departe de casă, potrivit Departamentului pentru
    Românii de Pretutindeni.




    Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, fondat de un grup
    de intelectuali români cu scopul studierii istoriei, culturii şi vieţii
    tradiţionale a comunităţii româneşti din statul vecin, a împlinit 30 de ani de
    la înfiinţare. Institutul este o entitate ştiinţifică şi culturală, iar în
    cadrul acestuia funcţionează patru secţii: etnografie, lingvistică-literatură,
    istorie şi artă. Activitatea ştiinţifică depusă de către intelectualii grupaţi
    în jurul acestui proiect constituie una dintre cele mai importante
    realizări spirituale din ultimele decenii ale comunităţii româneşti din Ungaria,
    a declarat directorul acestuia, cercetătorul Maria Berényi. Aceasta a arătat că
    Institutul a organizat anual manifestări ştiinţifice, sesiuni de comunicări şi
    mese rotunde cu participanţi din ţară şi de peste hotare, a editat sau a
    finanţat 105 publicaţii şi a organizat 29 simpozioane internaţionale.




    La Ateneul Român din Bucureşti – recital susţinut de pianistul Nicolae
    Dumitru. Concertul, intitulat Fantezii este realizat în parteneriat cu
    Institutul Francez din București şi cu Radio Romȃnia Muzical. Lucrǎrile din
    program, compuse de Jean-Philippe Rameau, George Enescu și Maurice Ravel, sunt
    însoţite de proiecții video realizate de Andrei Silviu. Nicolae Dumitru a mai
    concertat la Stockholm, Viena şi Londra, iar în 2008 a realizat, la initiativa
    ICR, un turneu dedicat centenarului Sigismund Toduţǎ la Lisabona, Madrid,
    Barcelona, Budapesta, Veneţia şi Roma. În 2013 pianistul a iniţiat proiectul
    national de recitaluri educative ConCerto! adresat tinerilor şi
    desfasurat in principalele centre filarmonice şi culturale din România.


  • Jurnal românesc – 26.10.2022

    Jurnal românesc – 26.10.2022

    Minorii care au
    împlinit vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi, cu
    acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, se arată într-un proiect de
    lege depus la Parlament. Iniţiată de 88 deputaţi şi senatori, propunerea
    legislativă modifică Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a
    cetăţenilor români în străinătate, precum şi Legea nr. 272/2004 privind
    protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Vor putea ieşi din ţară
    neînsoţiţi minorii cu vârsta de 16 ani care prezintă o declaraţie notarială a
    ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin
    hotărâre judecătorească, a părintelui care exercită singur autoritatea
    părintească, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului legal.
    Declaraţia va cuprinde acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei
    respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în
    care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul acesteia. Iniţiatorii
    proiectului apreciază drept nejustificat faptul că minorii sub 16
    ani şi minorii care au împlinit vârsta de 16 ani sunt trataţi în mod similar,
    cu toate că dezvoltarea psihosocială a unui tânăr de 16 ani este mai
    apropiată de cea a unui major peste 18 ani decât cea a unui minor de 14
    ani. În ţările europene, minorii care au împlinit vârsta de 16 ani
    pot călători singuri, fără a fi însoţiţi de un major, mai susţin
    parlamentarii semnatari. Proiectul va intra în dezbaterea Senatului şi apoi a
    Camerei Deputaţilor, care este for decizional în această speţă.




    Ziua Armatei
    României a fost sărbătorită, la 25 octombrie, printr-o serie de manifestări
    organizate în principalele garnizoane din ţară şi în bazele militare din
    teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români, în ţările în care
    România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în capitalele statelor unde ţara
    noastră are reprezentanţe permanente, transmite Ministerul Apărării Naţionale.
    România are un loc distinct în cadrul NATO şi o calitate incontestabilă
    de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic al
    Alianţei Nord-Atlantice, a declarat cu acest prilej preşedintele Klaus
    Iohannis. Acesta a spus că Armata României continuă să se modernizeze şi a
    amintit că, în 2023, bugetul Apărării va creşte la 2,5% din PIB, pentru a spori
    capacitatea Armatei de a-şi îndeplini misiunile încredinţate şi de a conferi
    astfel României şi mai multă credibilitate în exercitarea rolului de pilon
    regional de securitate. Ceremonii de Ziua Armatei României au mai avut loc la
    cimitirele și la monumentele ostașilor români din Austria, Bosnia și
    Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Rusia, Polonia, Republica Moldova și Ungaria.




    Comisiile
    parlamentare reunite pentru politică externă şi pentru comunităţile de români
    din afara graniţelor ţării au audiat şi acordat avize favorabile pentru doi
    ambasadori propuşi să preia conducerea reprezentanţelor diplomatice ale
    României în Danemarca şi Islanda şi, respectiv, Slovenia. Este vorba despre
    Mihai Alexandru Grădinar, care va ocupa fotoliul de ambasador în Slovenia, şi
    de Anton Niculescu, noul ambasador în Danemarca şi Islanda. Cei doi au fost
    avizaţi pozitiv cu unanimitate de voturi. Cei doi ambasadori, diplomaţi
    de carieră, sunt profesionişti care şi-au făcut datoria în misiunile
    anterioare, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă a
    Senatului, Titus Corlăţean. Anterior, Anton Niculescu a ocupat funcţia de
    ambasador în Slovenia, iar Mihai Alexandru Grădinar pe cea de ambasador în Regatul
    Danemarcei şi în Republica Islanda.




    Documentarul
    Vapniarka, realizat de Olga Ștefan, va fi transmis, prin
    live-streaming, pe pagina oficială a Institutului Cultural Român la Tel Aviv,
    pe 27 octombrie, de la ora 17.00. Reprezentanţa culturală va organiza, cu
    aceasă ocazie, un eveniment de prezentare în limbile română și ebraică, la care
    vor participa Olga Ștefan, arhivista Greta Barak din cadrul Centrului de
    Documentare și Cercetare Ghetto Fighters’ House şi ambasadorul României în
    Israel, Radu Ioanid. Pelicula Vapniarka spune povestea deținuților
    din lagărul de concentrare din localitatea ucraineană cu acelaşi nume, care în
    timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a făcut parte din Guvernământul
    Transnistriei, administrat de autoritățile române. Filmul a fost pus la
    dispoziţie de platforma Viitorul Memoriei, fondată de Olga Ștefan,
    ce are drept scop familiarizarea publicului cu trecutul României și al
    Republicii Moldova. Evenimentul face parte din seria de activităţi dedicate
    marcării Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului din România.


  • Jurnal românesc – 16.05.2022

    Jurnal românesc – 16.05.2022

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare a şase ambasadori români, între
    care Cornel Feruţă, reprezentant permanent pe lângă Organizaţia Naţiunilor
    Unite de la New York, şi Ion Jinga, şef al Misiunii Permanente a României pe
    lângă Consiliul Europei de la Strasbourg.     Administraţia Prezidenţială transmite
    că preşedintele i-a acreditat, totodată, pe Daniel Ioniţă, care va conduce
    reprezentanţa diplomatică în Suedia, Iulian Buga, ce va ocupa fotoliul de ambasador
    în Singapore şi pe Răzvan-Victor Rusu, noul şef al Misiunii Permanente a
    României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva şi Organizaţiile
    Internaţionale cu sediul în Elveţia. Nu în ultimul rând, Iohannis a validat
    numirea lui Nicolae Năstase în funcţia de ambasador în Senegal, în Republica
    Capului Verde, Gambia, Burkina Faso, Coasta de Fildeş şi Republica
    Guineea-Bissau, cu reşedinţa la Dakar.




    Ambasada
    României la Kiev și-a reînceput activitatea, a anunţat, în weekend, ministrul
    Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Ş    eful diplomaţiei române, care a participat
    sâmbătă şi duminică, la Berlin, la reuniunea informală a miniştrilor de externe
    din statele membre NATO, a declarat că România este pe deplin alături de
    partenerul său Ucraina în lupta sa curajoasă pentru libertate!.
    Bucureştiul a suspendat activitatea reprezentanţei diplomatice din capitala
    Ucrainei şi şi-a repatriat întreg personalul pe 26 februarie, la două zile după
    începutul invaziei Rusiei în Ucraina. O mare parte a statelor ocidentale şi-au
    relocat sediile ambasadelor în Liov, oraş aflat în apropiere de graniţa de vest
    cu Polonia. După retragerea trupelor ruseşti din zona Kiev-ului, 38 de ambasade
    şi-au reluat activitatea în capitala ucraineană, între care cele ale Italiei,
    Spaniei, Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Franţei, Coreii de Sud, Sfântului
    Scaun, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Uniunii Europene. Secretarul de stat al
    Statelor Unite ale Americii, Antony
    Blinken, a anunţat, la rându-i, că ambasada SUA la Kiev îşi va relua activitatea
    foarte curând.






    Trei pelicule
    româneşti vor fi prezentate, în premieră, la a 75-a ediție a Festivalului
    Internațional de Film de la Cannes, care începe pe 17 mai.     Este vorba despre
    R.M.N. de Cristian Mungiu, care va concura pentru premiul Palme
    d’Or în competiţia oficială, Metronom, de Alexandru Belc, ce va fi
    fi prezentat în selecţia oficială Un Certain Regard şi
    scurtmetrajul Potemkiniștii, regizat de Radu Jude, selectat în
    programul secțiunii paralele Quinzaine des Réalisateurs. Institutul Cultural
    Român de la Paris transmite că producătoarea Diana Păroiu face parte dintre cei
    20 de producători europeni selectaţi de European Film Promotion pentru a
    participa la programul Producers on the Move, care îşi propune
    dezvoltarea coproducţiilor internaţionale, intensificarea schimburilor de
    experienţă şi crearea de noi reţele profesionale. De asemenea, Diana Păroiu a
    semnat şi epilogul lungmetrajului Întoarcere la Seul, care va fi
    proiectat în cadrul secţiunii Un Certain Regard. Actriţa Cosmina
    Stratan, care în urmă cu 10 ani a fost recompensată cu Premiul pentru
    interpretare feminină, cu pelicula După dealuri de Cristian Mungiu,
    se regăseşte anul acesta în distribuţia lungmetrajului Frate şi
    soră, de Arnaud Desplechin, care va concura în Competiţia oficială a
    festivalului. Nu în ultimul rând, regizorul Liviu Săndulescu alături de
    scenarista şi actriţa Iulia Lumânare, semnează scenariul peliculei
    Roşu, care a fost selectat la a 16-a ediţie a programului de
    dezvoltare de scenarii ScripTeast. Festivalul
    Internațional de Film de la Cannes se desfăşoară în perioada 17-28 mai.




    Şapte dintre cei mai cunoscuți artişti plastici
    români contemporani sunt promovaţi de Institutul Cultural Român Dimitrie
    Cantemir din Istanbul, pe platformele online, în cadrul proiectului
    cultural intitulat Culoarea Zilei.     Astfel, în perioada 27 aprilie -
    6 iunie, ICR Istanbul difuzează înregistrări în care artiştii sunt invitaţi
    să-şi prezinte activitatea, să vorbească despre viziunea în artă şi să ofere
    detalii despre creaţiile lor. Filmările au fost realizate în atelierele
    artiștilor și au menirea de a pune în valoare cultura vizuală românească
    contemporană. Programul a început, la 27 aprilie, cu Mirela Trăistaru, a
    continuat, la 2 mai, cu Anca Boeriu, iar la 9 mai a fost prezentat Mureșan
    Vasile. Programul continuă, la 16 mai, cu Ștefan Pelmuș, la 23 mai este
    programat Eugen Raportoru, la 30 mai – Aurel Tar, iar seria se va încheia la 6
    iunie cu Constantin Pacea. Înregistrările pot fi vizionate pe contul de
    Facebook şi pe canalul de YouTube ale ICR Instanbul.




  • Jurnal românesc – 15.04.2022

    Jurnal românesc – 15.04.2022

    Preşedintele Klaus Iohannis
    a semnat decretele de acreditare a şapte ambasadori români în străinătate.
    Administraţia Prezidenţială transmite că este vorba despre Gabriela Dancău,
    care va conduce reprezentanţa diplomatică a ţării noastre în Italia, Malta şi
    San Marino, Răduţa Dana Matache, noul ambasador al României în Filipine şi în
    Palau, cu reşedinţa la Manila, Ion Naval, ambasador în Turkmenistan, cu
    reşedinţa la Aşhabad, Florin Marius Tacu, ambasador în Sultanatul Oman, cu
    reşedinţa la Muscat, Nicuşor Daniel Tănase, ambasador în Statul Qatar, cu
    reşedinţa la Doha, Bogdan Bădică, ambasador în Emiratele Arabe Unite, cu
    reşedinţa la Abu Dhabi, şi Theodora-Magdalena Mircea, ambasador în Cuba, în
    Jamaica, în Federaţia Saint Kitts şi Nevis, în Antigua şi Barbuda, în Saint
    Vincent şi Grenadine, în Uniunea Dominica, în Comunitatea Bahamas şi Saint
    Lucia, cu reşedinţa la Havana. De la începutul lunii aprilie, comisiile
    parlamentare reunite pentru politică externă şi pentru comunităţile de români
    din afara graniţelor ţării au avizat pozitiv alţi opt candidaţi propuşi de
    Ministerul de Externe pentru posturile de ambasadori ai României în
    străinătate. Între aceştia se regăsesc fostul ambasador al României în Ucraina,
    Cristian Leon Ţurcanu, desemnat pentru Republica Moldova, şi fostul ambasador
    la Chişinău, Daniel Ioniţă, propus pentru Suedia.




    Ministerul de Externe
    informează că, în perioada 15-18 aprilie, administraţiile locale din Ungaria
    impun restricţii de circulaţie pentru camioanele de peste 7,5 tone. În aceste
    zile, în statul vecin se sărbătoreşte Paştele. Restricţiile nu afectează, însă,
    transporturile umanitare, de animale vii, de bunuri perisabile, combustibili şi
    de mărfuri de primă necesitate. Cetăţenii români afectaţi pot solicita
    asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei la Budapesta +36 13 847
    689. Pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii
    diplomatice +36 305 35 69 12. Bucureştiul recomandă totodată consultarea
    paginii de Internet budapesta.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români
    au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă, care oferă
    informaţii şi sfaturi de călătorie actualizate.




    Regizorii Cristian Mungiu şi
    Alexandru Belc vor reprezenta România la a 75-a ediţie Festivalului
    Internaţional de Film de la Cannes, ce se desfăşoară, anul acesta, în perioada
    17-28 mai. Cristian Mungiu va concura cu filmul R.M.N., o
    coproducţie franco-româno-belgiană, în competiţia oficială pentru râvnitul La
    Palme d’Or, în vreme ce Alexandru Belc se va prezenta cu pelicula
    Metronom în a doua cea mai importantă secţiune a festivalului, Un
    Certain Regard. Veteran al festivalului, Mungiu a fost laureat cu La Palme d’or
    în 2007 pentru 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile. În cadrul aceluiaşi
    festival, filmul său După dealuri a fost recompensat, în 2012, cu
    premiul pentru cel mai bun scenariu, iar pelicula Bacalaureat a
    primit trofeul pentru regie, în 2016. Metronom este filmul
    de debut al lui Alexandru Belc, absolvent de Regie de film la Universitatea
    Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale din
    Bucureşti. 18
    filme vor concura anul acesta pentru marele premiu al Festivalului de la
    Cannes, în vreme ce în secţiunea Un Certain Regard au fost incluse 15. Selecţia
    oficială s-a făcut din 2.200 de filme primite de organizatori.




    Expoziţia A Map of the
    World as Seen by Him, semnată de Vlad Nancă, va fi deschisă în perioada
    26 aprilie – 31 mai la Institutul de Artă Contemporană din Sofia în Bulgaria.
    Potrivit artistului, expoziţia este o meditaţie despre cine va deţine viitorul.
    El a început acest experiment în 2015 după descoperirea Kepler-452b, o
    exoplanetă cunoscută drept Pământul 2.0 întrucât condiţiile de mediu o fac să
    fie propice existenţei vieţii. Nancă s-a inspirat în realizarea expoziţiei sale
    din arhitectura modernistă, din peisajul urban din Sofia în perioada
    socialistă, din astronautica sovietică şi din obsesia pentru progresul
    ştiinţific ce şi-a lăsat amprenta în forma unor picturi murale şi mozaicuri pe
    teritoriul Europei de Est. În pregătirea expoziţiei, Nancă a redescoperit două
    artiste: sculptoriţa bulgară Velichka Believa şi arhitectul Henrieta
    Delavrancea, o forţă conducătoare în modernismul românesc şi proiectant al mai
    multor clădiri din Balcic, oraş bulgăresc situat la Marea Neagră. Vlad Nancă
    s-a născut în 1979 la Bucureşti. A absolvit secţia de Fotografie şi Imagine a
    Universităţii Naţionale de Arte din capitală. S-a afirmat ca artist la
    începutul anilor 2000, iar lucrările sale au fost expuse la Bucureşti, Sibiu,
    Stuttgart, Viena, Bergamo, Trento şi Berlin.


  • Jurnal românesc – 06.04.2022

    Jurnal românesc – 06.04.2022

    Comisiile parlamentare reunite pentru politică externă şi pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării au audiat şi acordat avize favorabile pentru patru candidaţii la fotoliile de ambasadori ai României în străinătate. Este vorba despre Cornel Feruţă, desemnat pentru Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite de la New York, Răzvan-Victor Rusu, pentru Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva, Ion Jinga, pentru Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg şi Daniel Ioniţă, propus să conducă Ambasada din Suedia. Cornel Feruță exercită, din ianuarie 2020, funcția de secretar de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice în cadrul Ministerului de Externe.

    În perioada 2007 – 2012, a fost șeful Misiunii Permanente a României la Organizațiile Internaționale de la Viena. Răzvan-Victor Rusu ocupă, din 2016, funcția de şef al Misiunii Permanente a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg. Între 2007 – 2012 a fost ambasador în Italia, Malta și San Marino. În perioada 2014 – 2017 a fost șeful delegației României la International Holocaust Remembrance Alliance, iar între 2012 şi 2016, a ocupat funcția de emisar special al MAE pentru Parteneriatul Estic al UE. Ion Jinga exercită, din august 2015, funcția de reprezentant permanent al României la ONU. Anterior, a condus ambasada în Marea Britanie, între 2008 și 2015, şi a fost ambasador în Belgia, între 2003 şi 2008. Daniel Ioniță a ocupat, din 2016, funcția de ambasador în Republica Moldova. În perioada 2015 – 2016, a îndeplinit funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul MAE, iar între 2011 şi 2015, a fost ambasador al României în Norvegia.

    Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenţia asupra șicanelor politice inacceptabile într-o democrație la care au fost supuși candidații din partea minorității române la alegerile parlamentare din Serbia. Şeful AUR, George Simon, a arătat că liderii Partidului Neamul Românesc, care au candidat în orașul Bor, au fost nevoiți să ceară ajutor poliţiei, la fel ca la alegerile locale din 2018. De asemenea, românii din Valea Timocului au acuzat arestarea candidatului lor Alexandru Rădoi. 300.000 de etnici români din Valea Timocului sunt lipsiți de cele mai elementare drepturi religioase și educative în limba maternă, iar atunci când au loc alegerile parlamentare și locale, reprezentanții lor mai sunt și vânați de autoritățile sârbe, a declarat senatorul Claudiu Târziu. El cere Ministerului de Externe să intervină urgent pe linie diplomatică și să solicite explicații cu privire la șicanele la care au fost supuși reprezentanții comunității româneşti din Serbia. În statul vecin au avut loc alegeri prezidenţiale şi legislative, în urma cărora preşedintele în exerciţiu, Aleksandar Vucic, a câştigat un nou mandat, iar formaţiunea sa, Partidul Progresist, a obţinut 44% din voturi.

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că lucrează la o nouă strategie pentru românii din străinătate. Experți ai DRP au avut consultări cu reprezentanți ai mediului asociativ din diaspora pentru a afla care sunt riscurile și vulnerabilitățile pe care le întâmpină românii în comunitățile din care fac parte. A fost abordat subiectul păstrării identității românești, dar s-a discutat și despre sprijinul pe care statul român ar trebui să-l acorde cetățenilor care aleg să se repatrieze. Proiectul Cadrul strategic pentru dezvoltarea infrastructurii politicilor publice derulate de către DRP este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020. Prin acest demers, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni îşi popune să elaboreze o strategie bine documentată, care să răspundă nevoilor cetățenilor plecați în afara granițelor.

    Liga Studenților Români din Străinătate, alături de Asociația Aluziva, anunță lansarea unei strângeri de fonduri pentru ajutorarea refugiaților ucraineni. LSRS arată că iniţiativa îşi propune să susțină financiar eforturile Asociației Aluziva care, de la începutul rătboiului, îi ajută în mod activ și consistent pe oamenii refugiați din Ucraina în România. Noul preşedinte al LSRS, Raluca Chilian, a declarat că organizaţia colaborează şi cu Liga Studenţilor Originari din Republica Moldova pentru a elabora o campanie de informare prin care să-i ajute studenţii ucraineni să-şi găsească o oarecare stabilitate în România sau în alte ţări din Europa până când se vor putea întoarce acasă. Detalii despre campania de strângere de fonduri în beneficiul refugiaţilor ucraineni se găsesc pe pagina de Facebook a LSRS.


  • Jurnal românesc – 07.02.2022

    Jurnal românesc – 07.02.2022

    Ministerul Afacerilor Externe a înaintat Administraţiei Prezidenţiale 12 propuneri de ambasadori ai României, între care cei pentru Republica Moldova, Ucraina şi Organizaţia Naţiunilor Unite. Demersul MAE vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la finele săptămânii trecute, decretele de rechemare a 10 ambasadori, care urmează să îşi încheie misiunea. Secretarul de stat pentru afaceri globale şi strategii diplomatice în cadrul MAE, Cornel Feruţă, a fost propus pentru a conduce Misiunea Permanentă a României la ONU, iar actualul şef al acestei structuri, ambasadorul Ion Jinga, la conducerea Misiunii Permanente a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg. Şeful Misiunii la Strasbourg, Răzvan-Victor Rusu, va prelua conducerea Misiunii Permanente a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva. Ambasadorul României în Ucraina, Cristian-Leon Ţurcanu, l-ar putea înlocui pe Daniel Ioniţă la conducerea reprezentanţei diplomatice în Republica Moldova, iar acesta din urmă ar putea prelua şefia ambasadei ţării noastre în Suedia. Pentru fotoliul de ambasador la Kiev a fost numit Alexandru Victor Micula, însărcinatul special în cadrul MAE pentru combaterea antisemitismului. Alte propuneri înaintate Preşedinţiei au mai fost pentru ambasadori în Turkmenistan, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Oman şi Etiopia. În următoarea etapă, MAE urmează să transmită către comisiile parlamentare de specialitate solicitarea de audiere a celor 12 candidaţi pentru poziţia de ambasador.

    Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a anunţat că îl va invita pe ambasadorul Danemarcei în România, Søren Jensen, la o discuţie despre cazul familiei Rotundu, care se află în detenţie în statul nordic sub acuzaţia de tratamente abuzive împotriva bebeluşului lor de cinci săptămâni.

    Este firesc ca statul român să intervină foarte rapid. Personal, am constatat că, în străinătate, sunt situaţii în care autorităţile naţionale ale unor state vest europene intervin în viaţa de familie a cetăţenilor români care locuiesc acolo şi nu informează, potrivit regulilor de drept internaţional, statul de cetăţenie. Noi am aflat de la membrii familiei şi din presă şi nu mi se pare firesc, a declarat Corlăţean. Acesta a spus că este interesat de o cooperare rapidă, corectă şi transparentă, deoarece, în acest caz, este deja foarte multă lipsă de transparenţă din partea autorităţilor daneze.

    Ministerul de Externe de la Bucureşti transmite că, la 29 ianuarie, cei doi soţi români au fost plasaţi în arest pentru 4 săptămâni, iar copilul lor a fost internat într-o unitate medicală, fără ca familiei să îi fie furnizate ulterior informaţii cu privire la starea de sănătate a acestuia. MAE menţionează că Ambasada României la Copenhaga a iniţiat demersurile necesare pentru înscrierea certificatului de naştere danez în registrele de stare civilă române şi eliberarea certificatului de naştere românesc pentru minor. Ambasadorul României în Danemarca, Alexandru Grădinar, a declarat că micul Mathias este internat în Spitalul din Odense, a fost stabilizat şi continuă să primească îngrijiri medicale. Misiunea diplomatică a intrat în contact cu mama copilului, aflată în detenţie, şi a transmis informaţii despre acest caz către Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii. La rândul său, ministrul român al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Gabriela Firea, a solicitat aducerea în România a bebelușului spitalizat în Danemarca, atunci când starea de sănătate a acestuia o va permite.

    Lectoratul de limba română de la Universitatea Complutense din Madrid va purta numele profesorului Alexandru Busuioceanu, omul de cultură care a înființat prima Catedră de Limbă și Literatură Română la instituţia de învăţământ. Reprezentanţa diplomatică a României în Spania transmite că o placă onorifică în memoria profesorului a fost dezvelită de ambasadorul Gabriela Dancău în prezența prodecanului Universității, José Manuel Lucía, a personalului didactic al Catedrei de Limbi Romanice a Facultății de Filologie și a studenților care frecventează cursurile de limbă și civilizație românească. Poet, critic de artă şi literar, diplomat, eseist, istoric, profesor și traducător, Alexandru Busuioceanu este fondatorul Institutului Cultural Român la Madrid. În 1942, a reușit să obțină introducerea limbii române ca limbă obligatorie de studiu pentru studenții spanioli la Complutense. De asemenea, a obținut introducerea studierii limbii și literaturii române în alte 6 universități spaniole. Din poziția de atașat cultural al României în Spania, a dus o activitate susținută de cercetare și promovare culturală a valorilor românești și a publicat traduceri în limba spaniolă din mari scriitori români.


  • Jurnal românesc – 17.12.2021

    Jurnal românesc – 17.12.2021

    Comisiile parlamentare
    reunite pentru politică externă şi pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării au acordat avize favorabile candidaţilor propuşi de Ministerul
    de Externe pentru posturi de ambasadori ai României în străinătate. Este vorba
    despre Gabriela Dancău, desemnată pentru a conduce Ambasada României în Italia,
    Malta şi San Marino, George Gabriel Bologan, desemnat pentru a conduce Ambasada
    României în Spania şi Stelian Stoian, desemnat pentru a conduce Misiunea
    Permanentă a României pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena. Cei
    trei au fost audiaţi la 16 decembrie în cadrul unei proceduri mixte, cu
    prezenţă fizică dar şi online. Diplomat de carieră de aproximativ 20 de ani,
    Gabriela Dancău a absolvit Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică
    Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. În ultimii 5
    ani a fost ambasador al României în Spania. George Bologan este licenţiat în
    Ştiinţele comunicării la Universitatea Liberă Maria Santissima
    Assunta din Roma şi are un master în domeniul administraţiei publice.
    Între anii 1995 şi 2003, a fost jurnalist acreditat la Vatican, iar în ultimii
    5 ani a condus reprezentanţa diplomatică a ţării noastre în Italia. Stelian Stoian
    a ocupat în ultimii opt ani funcţia de ambasador al României la NATO. Între
    2006 şi 2013 a fost reprezentant permanent al României pe lângă Consiliul
    Europei, la Strasbourg. De asemenea, a făcut parte din echipa de promovare a
    candidaturii României la NATO la începutul anilor 2000.




    Un concert de colinde
    tradiționale, susținut de grupul coral al Parohiilor Ortodoxe Române din
    Setúbal și Lagos, dirijat de preotul Ioan Cristian Istrate, va fi transmis
    online în ajunul Crăciunului, pe 2-4 decembrie de la ora 17.00, anunţă Ambasada
    României în Portugalia. Corul, format din 21 de membri ai comunității românești
    din Portugalia, va interpreta piese dintr-un repertoriu special ales de preotul
    Ioan Cristian Istrate de la Parohia Ortodoxă Română Sfântul Ierarh Iosif
    Mărturisitorul din Lagos. Concertul, înregistrat la Parohia Ortodoxă
    Română Sfinții Trei Ierarhi din Setúbal, va fi difuzat pe paginile
    de Facebook ale reprezentanţei diplomatice și ale Institutului Cultural Român
    de la Lisabona.




    A 6-a ediție a Concertului
    de Crăciun intitulat Tradiții prin ochi de copii are loc pe 18
    decembrie la Basilica celor 12 Sfinţi Apostoli din Roma. Eveneimentul este
    organizat de Asociația Insieme per l’Athos – Onlus, Accademia di Romania
    la Roma, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei și are loc cu patronajul Ambasadei
    României în Italia, al Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun și al
    Ambasadei Republicii Moldova în Italia. La concert vor participa coruri din
    diferite parohii ortodoxe și catolice din regiunea Lazio. De asemenea, în
    calitate de invitați, vor participa Corul Polifonic Sfântul Roman Melodul din
    Roma și Grupul Arpeggio. Spectacolul va fi prezentat, în exclusivitate, de trei
    copii români Miriam Cosma, Iulia Antonia Pintea și Stefano Gravelli.
    Organizatorii au transmis că majoritatea copiilor care participă la acest
    concert sunt născuți în Italia, dar sunt sensibili la vechile obiceiuri
    populare transmise de părinți și au învățat să cunoască mai bine tradițiile
    frecventând parohiile românești din Italia și participând la cursuri de limba
    română.




    Noua ediţie a volumului
    Omuleţul roşu de Doina Ruşti, în limba italiană, revizuită şi
    modificată la editura Sandro Teti din Roma, va fi prezentată pe 18 decembrie la
    Fundaţia Cercul cititorilor din Torino, în prezenţa autoarei şi a
    traducătorului, profesorul Roberto Merlo de la Universitatea din Torino.
    Evenimentul este organizat de Accademia di Romania la Roma şi are loc cu
    patronajul Consulatului General al României la Torino. Autoare a 12 romane și a
    peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai traduși și
    apreciați scriitorii români. A scris trilogia fanariotă, compusă din
    Homeric, Mâța Vinerii și Manuscrisul
    fanariot, dar și alte romane cu
    miză socială puternică, precum Fantoma din moară,
    Lizoanca sau Zogru. Cel mai recent roman al său este
    Paturi oculte, apărut anul trecut. Doina Ruşti a primit, printre
    altele, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Ion
    Creangă al Academiei Române. În prezent, coordonează colecția Biblioteca de
    Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de
    scriere creativă la Universitatea din București.


  • Jurnal românesc – 08.04.2021

    Jurnal românesc – 08.04.2021

    Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, aflat în vizită oficială în
    Italia, a participat la o videoconferinţă cu şefii oficiilor consulare ale
    României de la Bari, Trieste, Bologna, Torino, Catania, Milano şi secţia
    consulară a Ambasadei la Roma. Discuţiile au vizat activitatea consulară din
    Italia şi s-au concentrat pe identificarea de soluţii în sprijinul celei mai
    numeroase comunităţi româneşti din străinătate. Bogdan Aurescu a declarat că
    reforma serviciilor consulare constituie o prioritate zero a
    conducerii ministerului, în vederea înlesnirii accesului românilor la servicii
    şi îmbunătăţirii calităţii şi condiţiilor de procesare a acestora. Şeful
    diplomaţiei române a vorbit şi despre adoptarea şi implementarea noii proceduri
    privind organizarea consulatelor itinerante. El a amintit că, la 1 aprilie, a
    fost lansată în consultare publică prima formă a Planului privind organizarea a
    63 de consulate mobile în acest an. Aurescu a vorbit şi despre digitalizarea şi
    debirocratizarea procesului de furnizare a serviciilor consulare prin care se
    urmăreşte reducerea semnificativă a prezenţei fizice în sediile misiunilor
    diplomatice şi oficiilor consulare. La rândul lor, şefii oficiilor consulare au
    prezentat problemele cu care se confruntă cetăţenii români din Italia în
    context pandemic şi au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii, precum
    amenajarea sau relocarea sediilor oficiilor consulare acolo unde este cazul.
    Peste 1,2 milioane de români se estima că trăiau în Italia înainte de începutul
    pandemiei de COVID-19.




    Şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de ambasadori ai României în
    străinătate au primit avize favorabile din partea comisiilor parlamentare
    reunite de politică externă şi pentru comunităţile de români din afara ţării.
    Între aceştia s-au aflat Emil Hurezeanu, propus ambasador în Austria, şi
    Adriana-Loreta Stănescu, care îl va înlocui pe acesta la Berlin. Emil Hurezeanu
    a condus reprezentanţa diplomatică a României în Germania din 2015, iar
    Adriana-Loreta Stănescu a ocupat din 2017 până prezent funcţia de director
    general al Departamentului pentru Relaţii cu Vecinătatea Estică din Centrala
    Ministerului Afacerilor Externe. Ceilalţi patru candidaţi avizaţi pozitiv au
    fost Ovidiu Dranga, propus ambasador în Japonia, Floricel-Paul Mocanu în Chile,
    Laurenţiu Mihai-Ştefan în Irlanda şi Mugurel-Ioan Stănescu în Kuwait. Ovidiu
    Dranga a fost din 2013 până anul acesta ambasador al României în Polonia,
    Floricel-Paul Mocanu a activat în Centrala MAE de la Bucureşti, Laurenţiu-Mihai
    Ştefan este din 2015 consilier prezidenţial pentru politică internă, iar
    Mugurel-Ioan Stănescu activează în cadrul Ambasadei României la Tokyo. În
    ultima perioadă, membrii celor comisiilor de resort din Senat şi Camera
    Deputaţilor au audiat şi au acordat avize favorabile altor 13 candidaţi propuşi
    pentru fotoliile de ambasadori ai României în străinătate.




    Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni, Oana Ursache, a avut o întrevedere online cu membri ai mediului
    asociativ din Austria, la care au participat şi ambasadorul României la Viena,
    Bogdan Mazuru, și consilierul de stat al Departamentului pentru Relația cu
    Românii din afara Granițelor, Sandra Pralong. Ambasadorul român a prezentat specificul
    comunității românești din zonă, despre care a spus că este mobilă, în creștere
    şi cu legături strânse cu România. Şefa DRP a vorbit despre proiectele pe care
    instituţia le lansează în acest an precum și despre posibilitatea organizării
    unor evenimente viitoare destinate românilor din afara granițelor, între care
    Ziua porților deschise pentru diaspora. Potrivit Departamentului,
    în cadrul întâlnirii s-a vorbit şi despre nevoia înființării de noi centre
    comunitare itinerante și a unei platforme online pentru comunitățile de români
    din străinătate. De la preluarea mandatului, Oana Ursache a mai avut consultări
    şi cu reprezentanţi ai diasporei româneşti din Germania, Spania, Franţa şi
    Portugalia, precum şi cu cei ai comunităţilor istorice din jurul României.




    Reprezentanţa la Londra a Institutului Cultural Român a lansat pe
    pagina sa de Facebook o serie de evenimente dedicate scriitorului Liviu
    Rebreanu. Programul manifestării se întinde pe zece zile și este prilejuit de
    lansarea, la 8 aprilie, a traducerii în limba engleză a romanului Ciuleandra.
    Pe 11 aprilie este programată proiecția filmului Ciuleandra, în
    regia lui Sergiu Nicolaescu, propunerea României la premiile Oscar din 1985. Pe
    13 aprilie va avea loc o prelegere susținută de etnocoreologul Cristian Mușa de
    la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu, care va
    vorbi despre simbolismul dansului Ciuleandra. Pe 14 aprilie, va fi prezentată
    Casa memorială Liviu și Fanny Rebreanu din cadrul Muzeului Național
    al Literaturii Române, iar pe 16 aprilie, va fi difuzat spectacolul
    Pădurea spânzuraților produs de Teatrul Național București, în
    regia lui Radu Afrim. Piesa va avea subtitrare în limba engleză şi va putea fi
    vizionată timp de 48 ore exclusiv în Marea Britanie.


  • Jurnal Românesc – 24.03.2021

    Jurnal Românesc – 24.03.2021

    Comisiile parlamentare reunite pentru politică externă şi pentru
    comunităţile de români din afara ţării au acordat avize favorabile pentru şase
    candidaţi propuşi pentru posturile de ambasadori ai României în străinătate.
    Este vorba despre Vasile Soare, propus pentru a conduce reprezentanţa
    diplomatică din Azerbaidjan, Gruia Otiliu Jacotă, pentru fotoliul de ambasador
    în Algeria, Monica Cecilia Sitaru, pentru Africa de Sud, Theodora Magdalena
    Mircea, pentru Cuba, Mădălina Lupu, pentru Kazahstan şi Marius Cristian
    Bădescu, pentru Norvegia. Cei şase candidaţi au fost prezenţi fizic la audieri
    alături de parlamentarii din conducerile comisiilor, în vreme ce membrii
    acestora li s-au alăturat şi au votat online. Preşedintele Comisiei de politică
    externă din Senat, Titus Corlăţean, s-a declarat mulţumit de faptul că a
    existat un echilibru de gen în selecţia candidaţilor şi a spus că o parte
    dintre aceştia se află la primul mandat, deşi sunt diplomaţi cu mare
    experienţă. Corlăţean a anunţat că în săptămânile următoare alţi 19 candidaţi
    propuşi pentru posturi de ambasadori vor fi audiaţi în alte trei şedinţe care
    vor avea loc într-un format mixt.




    Ministerul Afacerilor Externe a lansat o serie de concursuri pentru
    admiterea în Corpul Diplomatic şi Consular al României şi pentru ocuparea unor
    funcţii de execuţie specifice instituţiei. MAE arată că din cele 252 de posturi
    scoase la concurs, 120 sunt pentru funcţii diplomatice şi consulare, iar dintre
    acestea 70 au profil politic, 15 au profil consular şi 35, profil juridic. În
    ceea ce priveşte locurile de muncă specifice ministerului, acestea acoperă
    şapte domenii: secretariat, administrativ, financiar, tehnologia informaţiei,
    comunicare şi relaţii interinstituţionale, drept intern, resurse umane şi
    controlul exporturilor. Pe lângă depunerea dosarelor, candidaţii trebuie să
    susţină un test grilă, o probă scrisă, să treacă de un interviu, de testarea
    medicală şi psihologică şi să obţină avizul ORNISS pentru accesul la informaţii
    clasificate. Ne propunem să atragem în MAE persoane care sunt foarte bine
    pregătite, care corespund din punct de vedere profesional, dar şi din punctul
    de vedere al conduitei, precum şi al condiţiilor deosebite de muncă specifice
    activităţii diplomatice, concentrată pe îndeplinirea obiectivelor naţionale de
    politică externă şi pe promovarea şi apărarea intereselor cetăţenilor
    români, a declarat şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu. MAE
    precizează că toate probele se vor desfăşura în condiţii de siguranţă, cu
    respectarea măsurilor de prevenţie şi protecţie specifice pandemiei, iar unele
    etape vor avea loc online. Mai
    multe informaţii se găsesc pe site-ul ministerului mae.ro.




    Reprezentanța Institutului Cultural Român la
    Istanbul lansează, pe 25 martie, un program muzical cu iz oriental, ce cuprinde
    zece piese cu acorduri românești și turcești în interpretarea chitaristului
    Tudor Anghelescu. Muzicianul este profesor de chitară, membru al Fundației
    Române de Chitară Clasică, membru al Asociației de Chitară Transilvania şi
    membru fondator al Asociației Culturale Kitarodia. În 2004 a fondat împreună cu
    Constantin Stanciu, Mihai Melinescu și Ciprian Parghel prima orchestra de Tango
    din România, cu care a susţinut numeroase concerte atât în cadrul școlii El
    Tango, cât și în diverse cluburi de jazz și pe scene de teatru din București.
    Colaborează cu diverși artiști din sfera muzicii clasice și a jazz-ului şi a
    concertat atât în ţară cât şi în Germania, Elveția, Marea Britanie, Italia,
    Franța, Grecia, Dubai, Japonia şi Turcia. Cele zece
    piese, special înregistrate pentru ICR Istanbul, vor fi publicate pe pagina de
    Facebook și contul de YouTube ale reprezentanţei culturale româneşti.




    România este invitată de onoare a celei de-a 4-a ediții a
    Festivalului Internațional de Film Est European, care se desfășoară în format
    online pe platforma FILMIN în perioada 24 – 28 martie. De asemenea, România
    este Țară FOCUS, iar în cadrul secţiunii cu acelaşi nume sunt prezentate
    online, între 24 martie şi 4 aprilie, filmele Ivana cea groaznică
    de Ivana Mladenovic, Grădina Sovietică de Dragoș Turea,
    Acasă, My Home de Radu Ciorniciuc şi Distanța dintre mine și
    mine de Mona Nicoară şi Dana Bunescu. Tot în cadrul secțiunii FOCUS
    România sunt prezentate online o serie de scurtmetraje realizate de studenții
    Facultăţii de Teatru și Film din cadrul Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj
    Napoca, iar pe platformele de socializare ale festivalului sunt transmise o
    serie de conferințe susținute de cineastele Ada Solomon, Irina Trocan și Monica
    Gorgan. ICR Lisabona precizează că, în funcție de evoluția pandemiei, filme
    prezentate în cadrul festivalului vor fi proiectate și în format fizic, în
    lunile mai și iunie, în mai multe spații din oraşul Porto.

  • Jurnal românesc – 12.05.2017 – UPDATE

    Jurnal românesc – 12.05.2017 – UPDATE

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, l-a
    primit pe ambasadorul Elveţiei în România, excelenţa sa Urs Herren – a anunţat,
    vineri, MRP într-un comunicat. Discuţiile au vizat efectele activării clauzei
    de salvgardare prevăzută în Acordul privind libera circulaţie asupra
    comunităţii de români din Elveţia. Andreea Păstîrnac a semnalat preocuparea
    faţă de situaţia cetăţenilor români după aplicarea recentei măsuri a
    autorităţilor elveţiene. La rândul său, Urs Herren a explicat faptul că măsura
    a fost aplicată şi altor state ale UE şi a dat asigurări că aceasta vizează
    doar permisele noi de tip B şi nu se va aplica pentru reînnoirea celor deja
    existente şi nici pentru obţinerea permiselor de tip L. Părţile au convenit
    asupra importanţei menţinerii şi amplificării dialogului bilateral, precum şi
    asupra unei serii de acţiuni care să vină în sprijinul cetăţenilor români
    aflaţi în Elveţia. Miercuri, Elveţia a anunţat că suspendă acordarea permiselor
    de şedere între unu şi cinci ani pentru cetăţenii români şi bulgari, după ce
    numărul acestor permise s-a triplat în ultimele 12 luni faţă de media perioadei
    anterioare. Alături de Bucureşti, Comisia Europeană şi-a exprimat regretul faţă
    de decizia Guvernului elveţian.


    Premierul Sorin Grindeanu a cerut constituirea rapidă a unui grup
    operativ format din reprezentanți ai Guvernului, ai societăților profesionale,
    ai asociațiilor și societății civile, care să găsească soluții imediate pentru
    criza vaccinurilor, precum și pentru preîntâmpinarea unor situații similare în
    viitor. Acest grup operativ va avea un mandat clar, inclusiv de a veni cu
    propuneri de modificare a cadrului legal, astfel încât, pe termen scurt, să
    permită achiziționarea dozelor de vaccin necesare, iar pe termen mediu,
    asigurarea stocurilor de vaccinuri în mod predictibil și continuu. La rândul
    său, ministrul sănătății, Florian Bodog, a arătat că va propune constituirea
    Unității de management a Programului de vaccinare, în cadrul ministerului,
    structură care va avea mandatul să asigure achiziționarea continuă și la timp a
    vaccinurilor. Criza vaccinurilor a devenit o problemă care se repetă în
    România, o dată la câteva luni lipsind din spitale şi din farmacii vaccinuri
    obligatorii pentru imunizarea bebeluşilor.


    Ambasadorii României în Tunisia şi Republica Moldova, Dan Stoenescu
    şi Daniel Ioniţă, au primit cea mai înaltă distincţie Rotary pentru sprijinul
    acordat românilor din afara graniţelor şi proiectelor internaţionale ale
    Fundaţiei Rotary. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinţei Districtuale de
    la Tulcea, care se desfăşoară în perioada 11 -14 mai. Ambasadorul României în
    Republica Tunisiană este diplomat din 2007. În perioada 2015-2016, Dan
    Stoenescu a deţinut funcţia de ministru delegat pentru relaţiile cu românii de
    pretutindeni în MAE. Este membru fondator al asociaţiei Liga Tinerilor Români
    de Pretutindeni şi al Centrului pentru Educaţie Democratică. La rândul său,
    Daniel Ioniţă este diplomat de carieră. Din ianuarie 2015 până în iulie 2016 a
    ocupat funcţia de secretar de stat pentru afaceri strategice la MAE.


    În cadrul campaniei Dialog pe teme consulare – 2017, care se
    desfăşoară la Beirut, în perioada 11-13 mai, este organizată o reuniune
    regională consulară la care participă reprezentanţi ai misiunilor diplomatice
    şi oficiilor consulare din mai multe ţări, printre care Liban, Qatar, Belarus,
    Rusia şi Republica Moldova. Sesiunea de lucru este condusă de secretarul de
    stat, George Ciamba, şi de secretarul general Cosmin Dinescu. Discuţiile
    vizează, între altele, aspecte legate de valorificarea instrumentelor de
    comunicare în relaţia cu cetăţenii români.