Radio România Internațional

Tag: ambasadori

  • Întrevedere Klaus Iohannis cu ambasadorii din Italia, Cambodgia, Côte d’Ivoire, Peru

    Întrevedere Klaus Iohannis cu ambasadorii din Italia, Cambodgia, Côte d’Ivoire, Peru

    Președintele României, Klaus Iohannis, i-a primit miercuri, la Cotroceni, pe doamna María Eugenia Echeverría Herrera, ambasadorul agreat al Republicii Peru, domnul Marco Giungi, ambasadorul agreat al Republicii Italiene, domnul Gilbert Largaton Ouattara, ambasadorul agreat al Republicii Côte d’Ivoire, domnul Ker Vicseth, ambasadorul agreat al Regatului Cambodgiei, cu ocazia prezentării de către aceștia a scrisorilor de acreditare. Iohannis a urat fiecărui ambasador succes în îndeplinirea mandatului, asigurându-i de întregul sprijin al autorităților române.

    Cu prilejul întrevederii cu ambasadorul Republicii Italiene, domnul Marco Giungi, Președintele României a subliniat importanța menținerii la un nivel ridicat a relațiilor privilegiate existente între cele două țări, reflectate în Parteneriatul Strategic Consolidat. Ambasadorul Republicii Italiene a asigurat că guvernul țării sale apreciază contribuția valoroasă a comunității românești la dezvoltarea societății italiene. La rândul său, Klaus Iohannis a apreciat că cele două comunități reprezintă pilonii punții de legătură existente între cele două țări şi a exprimat speranța în menținerea bunei colaborări cu partea italiană în vederea soluționării problemelor cu care se confruntă comunitatea românească în Italia.

    Cei doi interlocutori au salutat soliditatea și dinamismul relațiilor economice bilaterale, Italia fiind unul dintre principalii parteneri economici ai României, exprimând, totodată, convingerea că acestea pot fi în continuare intensificate, cu accent pe facilitarea prezenței semnificative în România a companiilor italiene. Ambasadorul Republicii Italiene și-a manifestat interesul pentru întărirea coordonării bilaterale în cadrul UE, inclusiv în ceea ce privește reforma cadrului financiar multianual în etapa post Brexit. La rândul său, Președintele României a salutat poziția exprimată de partea italiană în ceea ce privește viitorul Europei, care denotă înțelegere față de abordarea părții române.

  • Jurnal românesc – 18.01.2017

    Jurnal românesc – 18.01.2017


    Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, astăzi, în deschiderea reuniunii cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti, angajamentul României referitor la dezvoltarea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Şeful statului şi-a reiterat şi aşteptările ca preşedintele statului vecin, socialistul filorus Igor Dodon, să acţioneze conform atribuţiilor sale constituţionale. Declaraţia survine după ce, marţi, la Moscova, Dodon a anunţat că, după viitoarele alegeri parlamentare, vrea să renegocieze acordurile de asociere si liber-schimb încheiate în 2014 cu Uniunea Europeană. Dodon a făcut la Moscova prima sa vizită oficială în strainatate. La Chişinău, grupul parlamentar liberal a anuntat iniţierea procedurii de suspendare din funcţie a preşedintelui, pe care îl acuză de încălcarea Constituţiei. Liberalii îi reproşeaza lui Dodon apropierea de separatiştii proruşi din Transnistria.



    O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional, condusă de şeful misiunii pentru Romania, Reza Baqir, se află la Bucureşti, pentru a lua un prim contact cu premierul social-democrat Sorin Grindeanu şi cu membrii noului executiv. Potrivit unui comunicat al FMI, experţii Fondului vor avea şi întalnirile obişnuite cu conducerile Băncii Naţionale, ministerului de Finanţe, precum şi cu ceilalţi miniştri cu atribuţii legate de economie. Cel mai probabil, vor fi abordate şi subiecte legate de construcţia bugetului pentru acest an. În prezent, Romania nu are un acord cu FMI, însă poartă consultări anuale cu reprezentanţii Fondului, prevazute in regulamentul instituţiei financiare internaţionale.Autorităţile române au subliniat, de altfel, în mai multe rânduri, că ţara nu are nevoie de bani de la Fondul Monetar Internaţional şi că actuala misiune este una “de curtoazie”.



    Curtea Constituţională a amânat, din nou, astăzi, decizia privind legea conversiei creditelor în franci elveţieni. Discuţiile asupra acestui document vor fi reluate pe data de 7 februarie. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor pe 18 octombrie şi prevede convertirea creditelor în franci elveţieni în lei, la cursul de schimb de la data încheierii contractului cu banca. Fostul guvern tehnocrat, condus de Dacian Cioloş, a contestat la Curtea Constituţională acest proiect, nu pentru că ar fi fost împotriva lui, ci pentru a obţine anumite clarificări, după cum a declarat, atunci, fostul premier.



    Poliţiştii de frontieră români au salvat 52 de persoane, printre care o femeie însărcinată în 9 luni şi un bărbat rănit, din apele Mării Egee, în cadrul unei misiuni FRONTEX. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, personele salvate, originare din Siria, Mali şi Nigeria, se aflau pe o ambarcaţiune ce plutea în derivă. Acestea au fost transportate şi predate în siguranţă autorităţilor elene. Poliţiştii români, aflaţi în misiune în Grecia, în cadrul Operaţiunii Maritime Comune EPN Poseidon Sea, coordonată de Agenţia FRONTEX, au mai salvat, pe 12 ianuarie, împreună cu politiştii eleni, 47 de cetăţeni străini care au ajuns în apele teritoriale greceşti, la bordul unei ambarcaţiuni de mici dimensiuni


  • Jurnal românesc – 25.05.2016

    Jurnal românesc – 25.05.2016

    Preşedintele României, Klaus
    Iohannis, a semnat luni, 23 mai, mai
    multe decrete de numire a unor ambasadori. Este vorba despre acreditarea lui
    Daniel Ioniţă, în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al
    României în Republica Moldova, acreditarea Danielei Mihaela Cămărăşan, ca
    ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Estonia, și
    acreditarea lui George Gabriel Bologan, ca ambasador extraordinar şi
    plenipotenţiar al României în Republica Italiană și în Republica Malta. Totodată,
    preşedintele României a rechemat de la post ambasadorii români din Iordania,
    Georgia, Chile si Macedonia.




    România are, în acest moment, o
    inflaţie negativă, pe fondul scăderii preţurilor, în principal ca urmare a
    reducerii TVA – a declarat ministrul Finanţelor, Anca Dragu, într-un interviu
    pentru Radio Romania. Ministrul a
    adăugat că bugetul de stat are un excedent, pe primul trimestru al anului, de
    peste trei miliarde de lei, iar taxele şi impozitele încasate de ANAF, pe
    primele patru luni ale anului, sunt cu 3% mai mari decât se estimase. În cadrul
    unui interviu pentru Radio România, Anca Dragu a vorbit si despre lansarea unor ghiduri practice, care
    prezintă clar şi detaliat cum se plătesc taxele şi impozitele locale, precum şi
    achitarea acestora cu ajutorul cardului bancar, începând cu luna iunie.




    Analistul american de politică
    externă, Robert Kaplan şi-a lansat,
    marţi, la Bucureşti, cartea ‘În umbra Europei. Două războaie reci şi trei
    decenii de călătorie prin România şi dincolo de ea’, precizând că a luat
    decizia de a scrie această lucrare în speranţa că poate face România mai vizibilă.
    El a arătat că SUA îşi concentrează atenţia pe zone unde există războaie sau
    alte evenimente majore, de aceea este foarte greu pentru România, dar şi pentru
    celelalte state din Europa Centrală şi de Est să obţină atenţia Washingtonului.
    Analistul american, a apreciat, însă, că situaţia României este ‘bună’, întrucât
    are ‘oameni buni în poziţii importante’. În context, Robert Kaplan l-a
    nominalizat pe ambasadorul României în SUA, George Maior.




    Documentarul ‘Un veac fără
    tezaur’, regizat de Lucia Hossu Longin, care aduce în actualitate momentele
    ratate când se putea recupera tezaurul României
    a fost prezentat, marţi, în premieră, la sediul Institutului Cultural
    Român. Filmul prezintă istoria dramatică a tezaurului românesc depus la Moscova
    în timpul Primului Război Mondial, în 1916 şi 1917. Lucia Hossu-Longin a subliniat
    că filmul este ‘unul politic, o investigaţie’, menţionând că ‘despre tezaur se
    ştiu foarte multe lucruri, dar se cunosc foarte puţine despre paşii făcuţi în
    ultimii 25 de ani de lumea diplomatică şi politică românească pentru recuperarea
    lui.




    In cadrul taberelor ARC, avem
    copii de pe tot mapamondul, în special din ţările din vecinătatea apropiată,
    pentru că este mult mai simplu să vină în România, iar in acest an vom avea, începând cu luna iunie,
    peste 2.000 de copii din toată lumea. Există locuri în aceste tabere, la Sulina
    şi la Oglinzi, în judeţul Neamţ, absolut gratuite pentru românii din
    străinătate – a declarat, în cadrul unei emisiuni la TVR International,
    ministrul pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu. Deocamdată, a menționat el, nu ştiu dacă s-au finalizat listele, dar sunt
    convins că dacă doritorii se adresează unei misiuni diplomatice, pot fi
    îndrumaţi pentru a se înscrie în aceste tabere. Statul român le asigură cazare,
    masă, program artistic şi educaţional. Taberele ARC îmbină programele
    recreative cu programele educaţionale. Avem cursuri de limbă, cultură,
    civilizaţie, concursuri sportive, tot ce trebuie pentru ca un copil român din
    afara graniţelor să se simtă în România ca acasă, să cunoască mai bine ţara.

  • Priorităţi ale politicii externe româneşti

    Priorităţi ale politicii externe româneşti

    Preşedintele Klaus Iohannis, a prezentat principalele direcţii de
    politică externă ale României in cadrul întâlnirii anuale cu ambasadorii
    străini acreditaţi la Bucureşti. Şeful statului a
    subliniat că parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la
    Uniunea Europeană au fost, sunt şi vor rămâne pilonii fundamentali pe care se
    construieşte politica externă a României. În acelaşi timp, a mai spus Iohannis,
    România îşi doreşte să fie nu doar un beneficiar, ci un furnizor de securitate
    şi stabilitate in regiune, să îşi întărească profilul şi să îşi
    consolideze rolul în interiorul Alianţei şi al UE. Preşedintele consideră că
    situaţia politică îngrijorătoare şi marcată de incertitudini din vecinătatea
    estică a României reclamă măsuri de consolidare a securităţii din zonă, atât
    prin mijloace interne, cât şi prin cele pe care le oferă apartenenţa ţării la
    NATO, dar şi parteneriatul strategic cu SUA.

    Klaus Iohannis: Situaţia
    îngrijorătoare şi marcată de incertitudini din vecinătatea estică reclamă măsuri
    de consolidare a securităţii atât prin mijloace interne, cât şi prin cele de
    care putem beneficia în cadrul parteneriatelor strategice, în mod special cel
    cu SUA şi în cadrul NATO.

    În ce priveşte UE, şeful statului a spus că
    aşteaptă ca aceasta să dea dovadă de mai multă coerenţă, viziune, strategie şi
    rigoare. Klaus Iohannis: Îmi doresc de la Uniunea Europeană mai
    multă coerenţă, mai multă viziune şi mai multă strategie. Proiectul european nu
    este un simplu slogan, iar Uniunea Europeană nu este un set de mecanisme
    birocratice.

    Principala provocare cu care se confruntă astăzi UE este
    migraţia, a spus Iohannis, care a a explicat, încă o dată, că poziţia
    Bucurestiului în cazul refugiaţilor nu este bazată pe refuzul ideii de a primi
    imigranţi în ţară, ci pune sub semnul întrebării procedura de repartizare. El a
    reafimat ca România este solidară cu celelalte state europene şi va continua să
    se implice în rezolvarea crizei refugiaţilor.
    Referitor la Schengen, presedintele
    a precizat, că deşi în acest
    moment, el este pus sub semnul îndoielii, România îşi menţine obiectivul de a
    adera la spaţiul de liberă circulaţie.

    Un alt capitol important in politica
    externa a Romaniei este consolidarea parteneriatelor strategice sau a
    relaţiilor privilegiate cu Germania, Franţa, Polonia, Italia, Spania, Marea
    Britanie şi Turcia. Bucurestiul va continua sa acorde o importanţă
    specială relaţiilor cu statele vecine, a
    subliniat şeful statului, care a reafirmat sprijinul pentru eforturile
    Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, ca state din cadrul Parteneriatului
    Estic, în realizarea reformelor care să le plaseze ireversibil pe traseul
    european. Bucureştiul va rămâne, totodată, unul dintre cei mai puternici
    susţinători ai extinderii UE către statele din zona Balcaniilor de Vest şi un
    contributor activ la stabilitatea regională.

  • Reuniunea Anuală a Diplomației Române 2015

    Ministerul Afacerilor Externe organizează în perioada 1-4 septembrie 2015 Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR), cu tema “România și provocările de securitate la limitele spațiului european și euro-atlantic. Riscuri, oportunități și acțiune diplomatică”.


    Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, organizată conform tradiției cu prilejul Zilei Diplomației Române — 1 septembrie, îi reuneşte pe şefii misiunilor diplomatice permanente — ambasadori, consuli generali, directori ai Institutelor Culturale Române din străinătate – , fiind un prilej de bilanț al activității și de stabilire a priorităților generale pentru perioada următoare.



    Sesiunile plenare principale ale Reuniunii din acest an beneficiază, în premieră, de participarea prestigioasă a patru miniştri ai afacerilor externe, care au răspuns invitaţiei ministrului român de externe — ministrul slovac de externe, Miroslav Lajcak, la sesiunea dedicată “Problematicii Europene şi provocărilor actuale ale Agendei UE”, ministrul polonez de externe, Grzegorz Schetyna, la sesiunea dedicată Revizuirii Politicii Europene de Vecinătate şi rolului esenţial al Parteneriatului Estic”, ministrul norvegian de externe, Borge Brende, la sesiunea dedicată Problematicii de securitate şi adaptării apărării colective în cadrul NATO în contextul regional actual de securitate” şi, nu în ultimul rând, ministrul iordanian de externe, Nasser Judeh, la sesiunea dedicată Provocărilor şi oportunităţilor din Vecinătatea Sudică”.



    Prezenţa la reuniune a celor patru invitaţi speciali, miniştri ai afacerilor externe, reprezintă o reconfirmare a rolului activ al României în plan internațional și a dinamismului diplomaţiei române. Le mulțumesc colegilor miniștri pentru oportunitatea aprofundării dialogului nostru, atât din perspectivă bilaterală, cât şi din perspectiva temelor de dezbatere din cadrul Reuniunii sau a celor aflate pe agenda de lucru a organizaţiilor regionale şi internaţionale din care facem parte. Reuniunea Diplomaţiei Române reprezintă un punct de referință în activitatea misiunilor României, atât din perspectiva analizei activității acestora și coordonării pe teme și dosare importante de actualitate, cât și privind evaluarea resurselor materiale şi umane de care dispune diplomaţia română”, a declarat ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.



    La Reuniune vor participa și diplomați români cu funcții importante în cadrul organizațiilor internaționale, precum Sorin Ducaru, asistentul Secretarului General al NATO, și Cornel Feruță, coordonator-sef al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Vor mai fi dezbătute subiecte ca “Diplomaţia Multilaterală și rolul pe care îl poate juca România. 70 de ani de existență a ONU și 60 de ani de la aderarea Românei”, Securitatea Energetică — Diplomaţia Energetică în Ascensiune” și “Provocarea Terorismului; inițiativa României privind înființarea unei Curți Internaționale pentru Combaterea Terorismului”, cu participarea lui Jose Martin y Perez de Nauclares, şeful Diviziei Drept Internaţional din MAE spaniol, şi a lui Kirsten Meersschaert Duchens, coordonator regional pentru Europa al prestigiosului ONG internaţional Coaliţia pentru Curtea Penală Internaţională.


    În afara programului oficial al reuniunii, șefii misiunilor diplomatice ale României vor participa la sesiuni sectoriale de lucru (management și organizare, resurse umane, comunicare, afaceri consulare și altele), în format intern, în zilele de 1 și 4 septembrie.



    În premieră, Reuniunea Anuală a Diplomației Române se desfășoară anul acesta în acelaşi timp cu Festivalul Ambasadelor, eveniment dedicat ambasadelor străine acreditate la București și organizat de Asociația ESCU, sub patronajul MAE. Prima ediție a Festivalului Ambasadelor, având ca temă “Open your Culture”, se va desfășura în perioada 1 — 5 septembrie în 4 locaţii din Capitală (Biblioteca Națională a României, Parcul Tineretului-Lumea Copiilor, Cinema Studio și Galeria Galateca), cu participarea a 50 de ambasade străine, institute culturale şi organizaţii internaţionale, care propun activități culturale și artistice (fotografie, proiecții de filme, pictură, instalații, sculptură), demonstrații și degustări culinare tradiționale, spectacole de muzică, dansuri, artizanat, meșteșuguri și obiceiuri de pe întreg mapamondul, momente pentru copii și activități captivante de diplomație culturală.



    Informații actualizate despre RADR 2015 și de la principalele momente ale Reuniunii pot fi urmărite pe site-ul MAE (www.mae.ro), pagina de Facebook (http://www.facebook.com/mae.romania ) și contul de Twitter (http://twitter.com/MAERomania), cu hashtag #RADR2015/ #diplomatie2015.

  • Jurnal românesc – 12.08.2015

    Jurnal românesc – 12.08.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat marţi decretele privind acreditarea lui Mihnea Motoc şi Viorel Moşanu în calitatea de ambasadori ai României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, respectiv Republica Belarus. Cei doi au fost avizaţi favorabil de comisiile de politică externă ale Parlamentului pentru aceste posturi după audierile din 12 mai.



    Premierul român Victor Ponta a asistat, marţi seara la Tbilisi, la finala Supercupei Europei la fotbal, disputată între echipele spaniole FC Barcelona şi FC Sevilla. Victoria a revenit echipei catalane, scor 5-4 după prelungiri. Şeful Executivului de la Bucureşti a fost invitat, alături de premierul Estoniei Taavi Roivas, de către omologul georgian Irakli Garibashvili. Informaţia a fost publicată pe pagina de Facebook a premierului georgian. Potrivit sursei citate, în martie 2014, când a efectuat o vizită în Georgia, pe lângă întâlnirile oficiale, premierul Victor Ponta a urmărit şi meciul de rugby România – Georgia din finala Cupei Europene a Naţiunilor.



    Începând cu data de 1 septembrie, serviciile medicale în sistemul public de sănătate vor fi acordate asiguraţilor cu vârsta de peste 18 ani în baza cardului naţional de sănătate. Excepţie vor face asiguraţii pentru care cardul nu a fost încă tipărit. Aceştia vor primi în continuare servicii medicale conform vechiului sistem de validare şi decontare, până când cardul lor va fi tipărit şi transmis prin poştă. Asiguraţii pe numele cărora a fost tipărit cardul, dar din diverse motive nu au intrat încă în posesia lui, trebuie să se adreseze casei de asigurări în evidenţa căreia se află pentru a solicita eliberarea lui.



    Nepotul Regelui Mihai I a transmis, marţi, că îşi asumă decizia bunicului său de a-i retrage titlul de Principe al României şi locul în Linia de Succesiune la Coroana României. Nicolae Mihai Medforth Mills a spus că titlul şi prezenţa în linia de succesiune îi impuneau un mod de a-şi conduce viaţa pe care nu l-a putut accepta. El a precizat că va căuta, în viitor, să îşi servească idealurile şi principiile în alt mod. De asemenea, fostul principe a spus că se va dedica în continuare activităţilor ecologice, de tineret şi caritabile.



    Autorităţile de la Bucureşti sunt preocupate de situaţia comunităţilor de români din Ucraina şi Republica Moldova şi monitorizează situaţia comunităţilor româneşti din Balcani, a afirmat ministrul delegat pentru relaţia cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, într-un mesaj adresat participanţilor la Universitatea de Vară Izvoru Mureşului. El a mai spus ca Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni sprijină consolidarea mediului asociativ, păstrarea şi afirmarea culturii româneşti, dezvoltarea societăţii civile şi a presei identitare româneşti. În acest an, Universitatea de Vară Izvoru Mureşului se desfăşoară în perioada 10 – 15 august şi are ca tema România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO. Vor fi dezbătute subiecte precum apropierea dintre Basarabia şi România, drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani, situaţia şcolilor şi a bisericilor româneşti din jurul graniţelor, ca factor de păstrare a identităţii etnice, politica partidelor parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.


  • Jurnal românesc – 01.05.2015

    Jurnal românesc – 01.05.2015

    Preşedinţia a publicat lista cu noii ambasadori ai României în posturile diplomatice-cheie ale lumii. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a aprobat următoarele propuneri de numire şi de rechemare, astfel:



    Au fost numiţi:

    •Mihnea Ioan Motoc, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord


    • Bogdan Mazuru, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Austria


    • Emil Hurezeanu, ambasador extraordinar şi plenipotentiar în Republica Federală Germania


    •Luminiţa Teodora Odobescu, ambasador, Reprezentant permanent al României la Uniunea Europeană


    •Cristian George Maior, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în SUA


    • Adrian Cosmin Vieriţă, Reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU Geneva


    •Carmen Liliana Podgorean, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Argentina şi Republica Paraguay


    • Iulian Buga, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Regatul Suediei


    • Mihai Constantin Coman, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Regatul Arabiei Saudite


    •Constantin Mihail Grigorie, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Cehă


    •Adrian Mihai Cioroianu, ambasador, Delegat permanent pe lângă UNESCO


    •Ion Jinga, ambasador, Reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU


    • Viorel Moşanu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Belarus


    • Adrian Davidoiu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Regatul Norvegiei



    Au fost rechemaţi:


    • Mihnea Ioan Motoc, ambasador, Reprezentant permanent al României la Uniunea Europeană


    • Iulian Buga, ambasador în SUA


    •Maria Ciobanu, ambasador, Şeful Misiunii României pe lângă Oficiul ONU Geneva


    •Silvia Davidoiu, ambasador în Republica Austria


    •Daniela Grigore Gîtman, ambasador în Republica Cehă


    • Bogdan Mazuru, ambasador în Republica Franceză şi în Principatul Monaco


    •Ion Jinga, ambasador în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord


    • Nicolae Manolescu Apolzan, ambasador, Delegat permanent pe lângă UNESCO


    • Răduţa Matache, ambasador în Regatul Suediei


    • Simona Miculescu, ambasador, Reprezentant permanent la ONU- New York


    Este nevoie de o schimbare de garnitură în ambasadele României, mai ales la conducerea ambasadelor, pentru că sunt foarte mulţi ambasadori care şi-au epuizat deja mandatul obişnuit, regulamentar, de patru ani şi care trebuie înlocuiţi cu alţi şefi de misiune. Există un proces de consultare atât cu prim-ministrul, cât şi cu Administraţia Prezidenţială pe această temă. Procedura se finalizează, aşa cum prevede Constituţia, cu aprobarea preşedintelui României”, spunea ministrul de Externe Bogdan Aurescu.



    Plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg, a votat în data de 29 aprilie, suplimentarea fondurilor destinate Iniţiativei pentru angajarea tinerilor (YEI), fiind o solicitare mai veche a Grupului socialiştilor europeni. Am votat adoptarea acestui Raport pentru că va aduce rezultate concrete şi imediate, cu un impact real asupra tinerilor din Europa, inclusiv din România. Rata şomajului în rândul tinerilor europeni sub 25 de ani este încă foarte mare, aproape 5 milioane de tineri neavând in prezent un loc de muncă. De aceea, suma de un miliard de euro care va fi pusă acum la dispoziţia statelor membre, deşi nu este încă suficientă, va da în sfârşit posibilitatea lansării programelor din cadrul Iniţiativei pentru angajarea tinerilor. Propunând creşterea de la 1% la 30% a fondurilor pentru pre-finanţarea programelor din cadrul YEI, Comisia Europeana a răspuns unei nevoi reale şi a dat curs unei solicitări mai vechi a grupului nostru politic, S&D. Este acum rândul statelor membre să acţioneze, a declarat eurodeputatul PSD Emilian Pavel. Iniţiativa pentru angajarea tinerilor este destinată identificării unui loc de muncă in cazul tinerilor europeni pentru un stagiu de practică sau uceniciei, precum şi pentru participarea la programe de training profesional.



    Premierul român Victor Ponta îşi continuă turneul început, ieri, în zona Golfului. La Riad, el a declarat că România şi Arabia Saudită au relaţii politice excelente, dar că cele economice, insuficiente, trebuie dezvoltate şi îmbunătăţite. În întâlnirile cu înalţi oficiali saudiţi, şeful Executivului a abordat subiecte legate de investiţii în agricultură, energie, imobiliare, dar şi de parteneriate în domeniul situaţiilor de urgenţă, turism medical sau în industria de armament. Pe lângă Arabia Saudită, turneul premierului Ponta mai include Qatarul, Kuweitul şi Emiratele Arabe Unite.

  • Președintele Iohannis a numit noi ambasadori români

    Președintele Iohannis a numit noi ambasadori români

    Zi
    importantă pentru diplomația de la București. Președintele Klaus Iohannis a
    numit noi ambasadori în țări cu importanță pentru relațiile politice și
    economice ale României. Astfel, fostul șef al Serviciilor Române de Informații,
    George Maior, a fost numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în SUA. Publicistul
    Emil Hurezeanu este noul ambasador al României în Germania, după ce a redobândit cetățenia
    română. Hurezeanu a cerut azil politic în Republica Federală Germană, în anul
    1983, când a început și activitatea de jurnalist în cadrul redacției din Munchen
    a postului de radio Europa Liberă.

    În Marea Britanie, Mihnea Ioan Motoc va ocupa postul de ambasador al României. Cu o vastă experiență în ministerul de externe, Motoc a fost, până la numirea de joi, Reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană.

    Fostul ministru de Externe, istoricul Adrian Cioroianu a fost numit de președintele Iohannis ca ambasador, delegat permanent pe lângă UNESCO, poziție ocupată până astăzi de criticul literar Nicolae Manolescu.

    Iată lista numirilor și rechemărilor făcute de preşedintele României, Klaus Iohannis, în urma consultărilor cu primul ministru şi cu ministrul Afacerilor Externe, prevăzute de Constituție:

    Numiri:

    • Dl. Mihnea Ioan Motoc, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    • Dl. Bogdan Mazuru, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Austria

    • Dl. Emil Hurezeanu, ambasador extraordinar şi plenipotentiar în Republica Federală Germania

    • Dna Luminiţa Teodora Odobescu, ambasador, Reprezentant permanent al României la Uniunea Europeană

    • Dl. Cristian George Maior, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în SUA

    • Dl. Adrian Cosmin Vieriţă, Reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU Geneva

    • Dna Carmen Liliana Podgorean, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Argentina şi Republica Paraguay

    • Dl. Iulian Buga, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Regatul Suediei

    • Dl. Mihai Constantin Coman, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Regatul Arabiei Saudite

    • Dl. Constantin Mihail Grigorie, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Cehă

    • Dl. Adrian Mihai Cioroianu, ambasador, Delegat permanent pe lângă UNESCO

    • Dl. Ion Jinga, ambasador, Reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU

    • Dl. Viorel Moşanu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Belarus

    • Dl. Adrian Davidoiu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Regatul Norvegiei

    Rechemări

    • Dl. Mihnea Ioan Motoc, ambasador, Reprezentant permanent al României la Uniunea Europeană

    • Dl. Iulian Buga, ambasador în SUA

    • Dna Maria Ciobanu, ambasador, Şeful Misiunii României pe lângă Oficiul ONU Geneva

    • Dna Silvia Davidoiu, ambasador în Republica Austria

    • Dna Daniela Grigore Gîtman, ambasador în Republica Cehă

    • Dl. Bogdan Mazuru, ambasador în Republica Franceză şi în Principatul Monaco

    • Dl . Ion Jinga, ambasador în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    • Dl. Nicolae Manolescu Apolzan, ambasador, Delegat permanent pe lângă UNESCO

    • Dna Răduţa Matache, ambasador în Regatul Suediei

    • Dna Simona Miculescu, ambasador, Reprezentant permanent la ONU- New York

  • Jurnal românesc – 30.01.2015

    Jurnal românesc – 30.01.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, în cadrul unei întâlniri, la Bucureşti, cu ambasadorii acreditaţi în Romania, că este nevoie ca Ministerul Afacerilor Externe să fie o instituţie puternică şi respectată, pentru ca românii din străinătate să se simtă protejaţi şi să beneficieze de libertăţi şi drepturi individuale. Dorim ca românii aflaţi dincolo de frontierele statului român să beneficieze de drepturile individuale de a munci şi de a se bucura, fără discriminare, de rezultatul muncii lor, în conformitate cu convenţiile internaţionale în materie. La rândul lui, statul român este deschis spre diversitatea etnică şi religioasă a celor care trăiesc şi muncesc pe teritoriul lui — a spus şeful statului român. El a subliniat că România rămâne profund dedicată intereselor comunităţilor româneşti din afara ţării şi că îşi va intensifica efortul de a întări raporturile, ca ţară de origine, cu diaspora.




    În perioada 1 februarie – 1 martie, Tineretul Naţional Liberal din România va încheia parteneriate de colaborare cu organizaţii din societatea civilă şi edituri din ţară care doresc să contribuie la prezervarea identităţii comunităţilor româneşti din afara graniţelor. În continuare, din martie până în iunie, se vor strânge, prin acţiuni coordonate în 8 centre regionale de colectare, aproximativ 20.000 de cărţi în limba română. Acţiunile fac parte din proiectul Suntem români, citim româneşte, care răspunde nevoilor comunităţilor româneşti din afara ţării de păstrare a identităţii etnice, lingvistice şi culturale. Într-o Europă unită, timpul xenofobiei şi al discriminărilor etnice a apus. Prin acest demers, dorim să fim alături de comunităţile româneşti istorice din afara graniţelor şi să umplem golul existent pe această latură, afirmă organizatorii.




    Ministerul Afacerilor Externe informează că joi, 29 ianuarie 2015, un grup de cinci cetăţeni români a fost repatriat, la cerere, din Siria, cu sprijinul misiunilor diplomatice ale României la Damasc şi Beirut, precum şi cu cel al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, biroul Damasc. Formalităţile de tranzitare a frontierelor siriană şi libaneză au fost efectuate, la 28 ianuarie cu sprijinul misiunii din Damasc, iar deplasarea din Siria în Liban, până la aeroportul din Beirut, s-a efectuat cu un autobuz pus la dispoziţie de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. Măsura face parte din procedurile de sprijin consular acordat de MAE, prin Ambasada României la Damasc, în limitele competenţelor sale. Misiunea României în Siria este în permanent contact cu cetăţenii români din zonele de conflict, acordându-le sprijinul necesar pentru facilitarea comunicaţiilor, sprijin logistic şi de aprovizionare, în funcţie de situaţia specifică în care se găsesc aceştia.




    Piaţa turismului din Republica Moldova a fost marcată de mai multe schimbări, în 2014. Liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană şi tensiunile din Ucraina au schimbat preferinţele basarabenilor în materie de călătorii în străinătate. Una dintre ţările care a avut de câştigat este România care pare să devină o destinaţie tot mai atractivă pentru turiştii din Basarabia, transmite RGN citând presa de la Chişinău. Din septembrie 2014, România a început o campanie de promovare a turismului outgoing în Rep Moldova. Campania va dura un an şi va costa 300 mii de euro. Vor fi promovate litoralul românesc, staţiunile balneare, printre care Vatra Dornei, Slănic Moldova şi Sovata, city break-urile în Bucureşti şi Iaşi, Valea Prahovei şi croazierele pe Dunăre.Totodată, trei dintre cele mai mari agenţii de turism româneşti au anunţat că îşi vor deschide sucursale la Chişinău.

  • Ambasadori ai turismului românesc

    Ambasadori ai turismului românesc

    Solistul de muzica populara Grigore Lese, canotorii Elisabeta Lipa si Ivan Patzaichin, tenismenul Ilie Nastase, caricaturistul Stefan Popa Popas, atletele Iolanda Balas Soter si Gabriela Szabo si naistul Gheorghe Zamfir au primit, luni, pasapoartele de ambasadori ai turismului romanesc. Ei s-au angajat sa-si transpuna capitalul de imagine pentru dezvoltarea turismului autohton, în cadrul programului România promovata prin valori.



    La ceremonie, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri si Turism, Maria Grapini, definea programul initiat de guvern ca unul al redescoperirii valorilor romanesti, umane si materiale: “Proiectul se cheama “Romania promovata, prin valori”; de altfel, inainte, ma gindeam de ce noi, romanii, nu stim sa ne pretuim valorile umane. Pina la urma si cele naturale, dar vorbim, aici, de resursa umana – din punctual meu de vedere, cea mai valoroasa resursa”.



    Cei opt ambasadori au cerut autoritatilor transparenta, fonduri pentru promovare, recunoasterea elitelor. Ei vor promova, in cadrul programului, un anumit segment al turismului autohton, de la turismul rural, balnear si cultural, pana la cel ecologic, montan si istoric. Maria Grapini a explicat, pentru Radio Romania International, mesajul pe care guvernantii doresc sa-l transmita, prin acest program, opiniei publice din tara si din strainatate: “Mesajul este foarte clar: aceste valori autentice, cunoscute pe plan european, mondial pot fi cei mai buni promotori ai imaginii Romaniei, pentru ca Romania, din pacate, nu este perceputa la adevarata valoare si aceste personalitati puternice vor fi cei care vor convinge, mai usor decit politicienii sau institutiile administrative.”



    Prezentandu-si proiectul personal de sprijinire a turismului romanesc, multiplul campion mondial si olimpic Ivan Patzaichin declara, la ceremonie, ca va incerca sa faca, in Delta Dunarii, cel mai mare centru de ecoturism din lume. Atleta Gabriela Szabo a spus, la randul ei, ca Romania este o tara de mare interes pentru straini dar ca, din pacate, este prea putin cunoscuta. Si tenismenul Ilie Nasase a fost de parere ca, pentru relansarea turismului romanesc, este, acum, nevoie de mai multe investitii in infrastructura, dar si de schimbari in bine, la nivelul calitatii serviciilor.