Pe 13 septembrie, a început un nou an preuniversitar, accentuându-se de data aceasta importanța prezenței fizice la cursuri comparative cu orele online. De aceea, unul din cele două scenariile întocmite de Ministerele Sănătății și Educației prevede desfășurarea cursurilor cu participarea fizică, zilnică, a elevilor la școală când incidența cazurilor de COVID 19 din localitate este mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori. Potrivit celui de-al doilea scenariu, în sistemul online, se va preda când incidența va depăși acest prag de șase la mie.
Unul din motivele acestei opțiuni îl constituie rezultatele educaționale nesatisfăcătoare constatate anul trecut când, mare parte a copiilor, au urmat școala de-acasă, prin internet. Însă, indiferent de scenariu, primează măsurile sanitare de siguranță, măsuri care, ne asigură autoritățile, vor fi explicate tuturor cât mai bine. Sorin Câmpeanu, ministrul Educației Naționale. În fiecare școală avem o persoană desemnată pentru a facilita întâlnirile între persoane cu competențe medicale și părinți, pentru a putea răspunde întrebărilor legate de vaccinare și, sigur că da, pentru a aduce argumente în favoarea respectării regulilor sanitare. Începem cu masca de protecție absolut necesar în interior, continuăm cu distanțarea fizică în măsura posibilului, cu aerisirea spațiilor de învățământ și cu respectarea normelor de igienă. În paralel avem respectarea măsurilor sanitare și acele acțiuni de informare pentru a prezenta importanța și necesitatea vaccinării, vaccinarea fiind singurul act care poate pune capăt acestei crize.
Însă, în legătură cu ritmul vaccinării din ultima vreme, ministrul recunoaște că progresul este foarte mic. Cu trei zile înainte de începerea cursurilor, puțin peste 15% dintre elevii de peste 12 ani erau vaccinați, în timp ce din totalul angajaților sistemului național de învățământ, 61% se imunizaseră cu ambele doze. Cum va fi abordată această chestiune de acum încolo, ne spune tot ministrul Sorin Câmpeanu:
Între scenariile de funcționare nu se face nicio diferență între elevii vaccinați și cei nevaccinați. Dacă într-un ordin de ministru pe scenarii generale făceam această diferență fără o bază legală primară, am fi intrat sub incidența legii ce definește discriminarea. Am înțeles foarte bine acest lucru. Asta nu înseamnă că nu va fi posibilă o bază legală pentru a stimula vaccinarea și din această perspectivă. Pe de altă parte, însă, acolo unde apar cazuri de îmbolnăvire într-o clasă, asta intră sub incidența protocoalelor medicale. Se face o diferențiere în cazul apariției unor situații de îmbolnăvire și se aplică elevilor cu vârsta mai mare de doisprezece ani care pot fi vaccinați și care, dacă sunt vaccinați și doresc să vină la școală cu prezență fizică, au această posibilitate. Am mai creat încă o posibilitate: aceea a înjumătățirea perioadei de învățământ online în cazul apariției unor îmbolnăviri. După o săptămână în cea de-a opta zi, dacă elevul anterior infectat se prezintă pentru a fi testat și dacă rezultatul este negativ, școala se poate relua cu prezență fizică începând cu cea de-a opta zi, nu cu cea de a 15 a zi, cum era până acum. Deci s-a scurtat perioada de izolare. S-a creat această posibilitate pentru scurtarea timpului de învățământ online.
Reticența momentană față de vaccinarea elevilor depinde și de atitudinea părinților care s-a modificat în timpul pandemiei, după cum a arătat un recent studiu online pe care ni-l detaliază acum doctorul pediatru Mihai Craiu: Anul acesta am observat în acest studiu prospectiv asupra percepției parentale care a fost realizat pe baza unui chestionar distribuit timp de trei zile și la care au răspuns peste 1290 de respondenți de părinți români, mai ales mame din mediul urban, cu studii superioare. S-a observat o scădere semnificativă a fricii adulților care au răspuns la studiu de a nu face maladia COVID 19. În ceea ce privește teama de infectare a copiilor din familie, aceasta a scăzut, față de începutul pandemiei, de la 76% la aproape 50%. E mai mare scăderea spaimei în ceea ce-i privește pe ei și asta foarte probabil că este rezultatul faptului că mulți adulți sunt deja vaccinați.
De aceea, este important ca, în campaniile de informare cu privire la vaccinul anti-COVID, să li se spună părinților cât mai detaliat care sunt efectele vaccinării, consideră doctoral Mihai Craiu. Despre siguranță trebuie să le vorbim părinților. S-au administrat aproape cinci miliarde și jumătate de doze în lume. Este o cifră foarte solidă, nu există niciun alt vaccin modern care să fi fost administrat în mai puțin de un an de la începerea administrării sale într-o proporție atât de mare fără să aibă semnale grosolane de efecte adverse. Evident că există probleme de siguranță de natură pediatrică. Există atenționarea de miocardită mai ales la băieți, dar, care spre deosebire de afectarea produsă de virusul SARS-COV în sine și, ulterior, de sindromul inflamator multisistemic pediatric este mult mult mai rară și mult mai puțin severă. Practic la copii caucazieni, deci la copii cum sunt cei din România, sănătoși anterior vaccinării, nu a existat niciun fel de deces.
Conștientă de dreptul fiecăruia de a opta pentru sine și pentru familia sa, Federația Asociațiilor de Părinți se ferește să facă o recomandare categorică pro sau contra vaccinării, declară președintele Iulian Cristache: Acesta este un lucru mult prea intim, mult prea privat, pentru ca noi, ca federație, să recomandăm vaccinarea. Dar, în schimb, putem veni în sprijinul părinților prin aceste campanii de informare pe care le-am făcut deja atât cu Ministerul Educației, cât și cu Guvernul României. Am avut campanii la nivelul unităților de învățământ, întâlniri cu inspectorii școlari generali la nivel de județe unde au participat în videoconferință atât directorii, cât și părinții care au avut timpul liber. Vreau să am o atitudine foarte echilibrată referitor la vaccin pentru că nu este o decizie ușor de luat. Este o decizie care trebuie luată doar la nivelul familiilor. Ceea ce putem face noi este să rugăm cele două ministere să vină cu specialiști la nivelul unităților de învățământ să informeze părinții și fiecare părinte să decidă pentru propriul copil.
În acest sens, Iulian Cristache oferă exemplul din propria sa familie. Eu și soția mea ne-am vaccinat pentru că am fost conștienți că, cel puțin din informațiile pe care le avem, aceasta este singura variantă prin care putem să ne ferim în continuare de acest virus. Oricum, noi am contactat și am stat și 14 zile carantină la domiciliu, de aceea știm că nu e ușor de trecut prin această experiență neplăcută. Dar fata mea care va face 16 ani în 2021 nu a vrut să vaccineze. Am avut o discuție cu ea și a decis să mai stea o perioadă, să aștepte, fără să spună că nu își dorește deloc să se vaccineze. În acest moment, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp, nu dorește, iar în momentul când se va decide ne va comunica și atunci se va duce să se vaccineze.
În același timp, atât reprezentantul asociațiilor de părinți, cât și alți experți în educație, subliniază faptul că unul din motivele reticenței familiilor de a-și vaccina copiii constă în diversitatea de opinii antagonice, oficiale și neoficiale, care vorbesc, în mass-media și pe rețelele sociale, despre siguranța vaccinului pentru sănătate.
