Radio România Internațional

Tag: an scolar

  • Pregătiri pentru noul an şcolar

    Pregătiri pentru noul an şcolar

    Pandemia
    ameninţă vieţile oamenilor şi dereglează sau complică funcţionarea
    instituţiilor. Şcolile nu fac excepţie. România a reuşit să ducă la bun sfârşit
    un an şcolar atipic, văduvit practic de semestrul al doilea, din cauza
    riscurilor pe care răspândirea accelarată a bolii le comporta pentru elevi în
    cazul prezenţei în unităţile de învăţământ. Pe acest fundal a apărut dezbaterea
    cu privirea la şcoala online şi s-a pus întrebarea dacă România este capabilă
    administrativ să recurgă la această soluţie de avarie. Guvernul este pregătit
    şi pentru desfăşurarea învăţământului online, dacă situaţia epidemiologică se
    va agrava, dă asigurări vicepremierul Raluca Turcan. În acest scop, au fost
    achiziţionate tablete şi se poartă discuţii pentru asigurarea reţelelor de
    internet.

    Raluca Turcan, într-un interviu la postul public de radio: Profesorii
    au parcurs în această perioadă de vară cursuri de învăţare a predării online.
    Ministerul Educaţiei a achiziţionat 250.000 de tablete, iar noi, în guvern, am
    identificat fonduri europene – 100 de milioane – pentru a deconta autorităţilor
    locale achiziţia a încă 500.000 de tablete    . Noul an şcolar se deschide
    pe 14 septembrie, iar autorităţile sunt obligate să lucreze cu mai multe
    scenarii. Un proiect de ordin de ministru publicat pe site-ul Ministerului
    Sănătăţii prevede ca Direcţiile de Sănătate publică să informeze până la data
    de 7 septembrie inspectoratele şcolare şi comitetele pentru situaţii de urgenţă
    cu privire la situaţia epidemiologică la nivelul fiecărei localităţi, pentru a
    putea fi luate măsuri pentru începerea şcolii. Astfel, în funcţie de numărul
    total de cazuri noi din ultimele 14 zile, raportat la mia de locuitori, se va
    decide în ce mod se desfăşoară procesul de învăţământ, la şcoală sau online. La
    apariţia a trei cazuri confirmate de îmbolnăvire cu COVID-19 în clase diferite
    ale aceleiaşi şcoli, se suspendă cursurile pentru o perioadă de 14 zile, de la
    data de debut a ultimului caz.

    În sălile de clasă se va asigura distanţarea
    fizică de un metru între elevi sau dotarea băncilor cu separator. Elevii şi
    profesorii vor purta măşti de protecţie sanitară, atât în timpul orelor, cât şi
    în pauze, atunci când se vor afla în interiorul şcolilor. Ordinul Ministerului
    Sănătăţii prevede, de asemenea, măsuri ferme de curăţenie şi dezinfecţie,
    igiena riguroasă a mâinilor şi evitarea schimbării de către elevi, pe parcursul
    unei zile, a sălilor de clasă. Acolo unde va fi posibil, se va asigura
    decalarea pauzelor, astfel încât să fie limitat numărul de persoane prezente în
    grupurile sanitare şi în curtea şcolii. Orele de educaţie fizică efectuate în
    sala de sport trebuie limitate la activităţi care nu presupun efort intens, cu
    asigurarea obligatorie a distanţei de minimum un metru şi jumătate, situaţie în
    care purtarea măştii nu este indicată.

    Profesorii care se îmbolnăvesc au
    obligaţia de a anunţa conducerea unităţii de învăţământ, care va informa Direcţia
    judeţeană de sănătate publică. De asemenea, fiecare şcoală trebuie să aibă un
    spaţiu pentru izolarea temporară a cazurilor suspecte. Nu în ultimul rând, părinţii
    vor fi încurajaţi să monitorizeze starea de sănătate a copiilor şi să acţioneze
    responsabil.

  • Pregătiri pentru anul şcolar

    Pregătiri pentru anul şcolar

    Guvernul României pregătește o ordonanţă de
    urgenţă privind învăţământul online pentru anul şcolar şi universitar
    2020-2021, precum şi un proiect de lege necesar pentru prezenţa fizică la
    cursuri, care va permite descentralizarea deciziei la nivelul unităţilor
    de învăţământ, Inspectoratelor şcolare şi Direcţiilor de Sănătate
    Publică. Ministrul educaţiei, Monica Anisie, a explicat, la o dezbatere
    organizată marți de Comisia de învăţământ din Senat, că activităţile
    didactice ce impun prezenţa fizică a ante-preşcolarilor, preşcolarilor și
    elevilor se vor putea suspenda la propunerea Consiliului de administraţie al
    unităţii de învăţământ preuniversitar, cu avizul
    Inspectoratului şcolar judeţean şi aprobarea Comitetului Judeţean pentru
    Situaţii de Urgenţă. În același timp, ea a apelat la sprijinul
    Parlamentului pentru reglementări privind angajarea de personal
    nedidactic în învăţământul preuniversitar, așa cum există în cel universitar. Legislația, modificată recent, permite
    angajarea doar pe posturile didactice în zona preuniversitară, deci numai
    de profesori. Avem nevoie de aceste locuri suplimentare, a subliniat ministrul
    de resort.

    Monica Anisie a amintit și că, pentru învăţământul online vor
    fi achiziţionate peste 500.000 de tablete, cu fonduri din diverse surse și şi-a
    exprimat speranţa ca rectificarea bugetară să fie una pozitivă pentru
    Ministerul Educaţiei. Marţi, Senatul a adoptat un proiect de lege prin care
    fiecare elev din învăţământul de stat ar urmă să primească 350 de lei
    anual pentru o uniformă școlară, iar școlile vor putea să-și aleagă semne
    distinctive: ecuson, uniformă sau eşarfă. Despre noul an școlar a vorbit marți
    și ministrul sănătății, Nelu Tătaru, care a anuțat că au fost stabilite reguli
    pentru toate cele trei scenarii calculate în funcție de evoluția pandemiei
    de coronavirus. El a subliniat că guvernul vrea ca acesta
    să înceapă în mod normal, faţă în faţă, cu elevii mergând
    la școală, dar situația trebuie gestionată țînând cont de
    capacitatea unităților de învățământ de a asigura norme de protecţie şi
    reguli sanitare.

    Din 24 august va debuta la televiunea publică ”TeleŞcoala
    profesorilor”, un program de formare pentru cadrele didactice, organizat de
    Ministerul Educaţiei. Vor fi 15 cursuri vizând utilizarea platformelor
    educaţionale pentru susţinerea de lecţii online. Tematica abordată vizează
    funcţionalităţile puse la dispoziţie, în mod gratuit, de către Google şi
    Microsoft. Cursurile vor fi disponibile și pe canalele de YouTube ale
    Televiziunii Române şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării. ‘Pentru că
    educaţia trebuie să continue în orice condiţii, Ministerul Educaţiei şi
    Cercetării vine în sprijinul tuturor cadrelor didactice din România prin
    acest program de formare, un program complementar-suport, menit să susţină învăţarea on-line atât de necesară în condiţiile actuale’, a
    precizat minstrul de resort. Emisiunile ‘TeleŞcoala profesorilor’
    se înscriu în strategia de dezvoltare a
    competenţelor cadrelor didactice pentru învăţarea on-line.

  • Trei scenarii pentru anul şcolar

    Trei scenarii pentru anul şcolar

    În România, noul an şcolar preuniversitar va începe pe 14
    septembrie, dar orele de curs urmează să fie organizate după trei scenarii ce
    vor fi puse în practică zonal, în funcţie de numărul de infecţii cu noul
    coronavirus la mia de locuitori. Preşedintele Klaus Iohannis, după consultări
    cu guvernul liberal, a anunțat, miercuri, că decizia privind o eventuală
    închidere totală sau parţială a unităţilor de învăţământ va fi luată de
    autorităţile locale, cei mai mulţi copii urmând să fie prezenţi fizic în sălile
    de clasă.

    Klaus Iohannis: Scenariul verde înseamnă un număr
    foarte mic sau deloc de bolnavi în localitatea respectivă. La extrema cealaltă,
    scenariul roşu, mai mult de trei persoane pe zi în medie, în ultimele zile,
    înseamnă scenariu de avarie, când nu se face şcoală fizic, ci se învaţă online
    şi scenariul galben care este între ele. Înseamnă, practic, grădiniţele şi învăţământul
    primar merg la şcoală, clasele VIII şi XII care se pregătesc pentru examen merg
    la şcoală, iar restul claselor, în funcţie de decizia şcolii, o parte vin la
    şcoală şi o parte nu, ca să facă loc pentru distanţare suficientă, pentru cei
    care vor merge în fiecare zi la şcoală.

    Ministrul Educaţiei, Monica
    Anisie, a spus, şi ea, că elevii vor purta obligatoriu măşti de protecţie la
    cursuri, iar, dacă situaţia epidemiologică o va impune, orele vor continua
    online. Social-democraţii aflați în opoziție au salutat anunţul privind
    deschiderea din septembrie a noului an şcolar, dar atrag atenţia că, până acum,
    copiii şi profesorii nu au intrat în posesia tabletelor şi calculatoarelor
    promise de guvern pentru învăţământul online. Purtătorul de cuvânt al PSD,
    Lucian Romaşcanu, spune că autorităţile au gestionat necorespunzător criza
    medicală şi le cere să-și respecte promisiunile:

    Faptul că nu
    există instrumente pentru învăţământul la distanţă este o mare problemă şi
    sperăm să nu existe o recrudescenţă a epidemiei, astfel încât să fie nevoie de
    instrumentele online. Eu sper că, în al doisprezecelea ceas, ministerul să facă
    ceea ce e de făcut, mai ales că există fonduri suficiente rămase în urma
    abandonării programului Cornul şi laptele, iar cu cât întârzie mai
    mult, cu atât periclitează accesul la învăţământ al copiilor, din păcate.

    Consiliul Naţional al Elevilor, o structura de reprezentare a acestora, a
    salutat, de asemenea, decizia privind stabilirea modului în care vor avea loc
    cursurile. La fel și organizaţia neguvernamentală Salvaţi Copiii România, care
    atrage atenția, însă, că aproape jumătate dintre elevii români, 47%, au avut
    acces limitat la educaţie în timpul măsurilor de izolare impuse de pandemie,
    neavând la dispoziţie o tabletă sau un computer. Ministrul Educației spune că
    Guvernul a alocat banii necesari pentru achiziţionarea a 250.000 de tablete
    pentru copiii din mediile defavorizate și pregăteşte cumpărarea a 74.000 de
    laptopuri pentru peste 1.100 de licee.

  • Clarificări privind sezonul electoral

    Clarificări privind sezonul electoral

    Doar
    vorbele nu mai ajung! – a exclamat într-o postare pe Facebook, președintele
    Camerei Deputaților de la București, Marcel Ciolacu, șef interimar al
    Partidului Social-Democrat, principala formațiune de opoziție. În opinia sa, guvernul
    monocolor liberal a pierdut total controlul asupra crizei generate de Covid-19
    şi – spune el – a intrat în campanie electorală înainte de a-i convinge pe
    români că alegerile locale prevăzute pentru 27 septembrie pot fi organizate
    fără riscuri. Executivul actual – mai afirmă Marcel Ciolacu – se chinuie să
    încropească alianţe politice, în loc să se alieze cu cetăţenii pentru a depăşi
    vârful pandemiei.

    Or, invocând lipsa de predictibilitate a politicilor
    guvernamentale, declaraţiile contradictorii ale miniştrilor privind măsurile de
    limitare a impactului economic şi social al crizei sanitare şi starea de
    incertitudine din viețile românilor, președintele Camerei Deputaților și colegul
    său de partid, Robert Cazanciuc, președinte interimar al Senatului, i-au trimis
    premierului Ludovic Orban o scrisoare: îi cer să prezinte Parlamentului un
    raport, care să fie dezbătut cu prioritate, despre măsurile Guvernului pentru
    limitarea răspândirii noului coronavirus, pentru deschiderea,
    la jumătatea lunii septembrie, a noului an şcolar și pentru organizarea,în bune condiții, a scrutinului local.

    Aceasta
    după ce reprezentanţii Executivului au declarat,legat
    de anul şcolar, că sunt încă avute în vedere mai multe scenarii, iar despre
    alegerile locale, că este prematur să vorbească despre o amânare a lor. 2020
    este, însă, an dublu electoral! Pe lângă scrutinul local, trebuie stabilită
    data și organizat și cel parlamentar! Ca urmare, Legislativul a decis, prin
    votarea unui proiect de act normativ, că data va fi decisă de Parlament prin lege organică cu cel puţin 60 de zile
    înainte, nu de guvern, ca până acum.

    Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor,
    social-democratul Florin Iordache: Ţinând cont că anul 2020 este un an
    delicat din punct de vedere medical, social, economic, prin majorităţile care
    există în Parlament să se stabilească data! Cred că este mult mai bine decât să
    lăsăm unei singure entităţi să o decidă prin hotărâre de guvern.

    Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu,
    susține contrariul: Guvernul poate să se adapteze cât se poate
    de bine necesităţilor vremurilor pe care le trăim. Dumneavoastră, în fond, nu
    vă pasă decât să vă etalaţi puterea în Parlament, unde aveţi majoritate.

    Documentul,
    iniţiat de PSD, ALDE şi UDMR, mai prevede reducerea la jumătate a numărului minim
    de semnături de susţinere şi colectarea şi depunerea candidaturilor prin
    mijloace electronice. Odată votat, proiectul merge la preşedintele țării spre
    promulgare.

  • Anul şcolar s-a mutat online

    Anul şcolar s-a mutat online

    Unda de șoc generată de pandemia de coronavirus
    în intreaga lume, care a produs efecte în lanț în toate domeniile, s-a resimțit
    și asupra sistemului educațional. În România, distanțarea socială impusă de
    autorități pentru a preveni răspândirea virusului a dus, cum era de așteptat,
    și la închiderea temporară a unităților de învățământ. S-au scurs trei
    săptămâni de când elevii și studenții stau acasă și, deocamdată, nu se știe când
    se vor relua cursurile, întrucât totul depinde de evoluția pandemiei, Şcolile
    pot rămâne închise până când nu va mai exista niciun pericol pentru sănătatea
    copiilor, spusese, la jumătatea lunii martie, ministrul Educaţiei şi
    Cercetării, Monica Anisie, neprecizând o dată până la care cursurile ar urma să
    rămână suspendate. Oficialul a dat asigurări că specialiștii ministerului
    lucrează la scenarii care să compenseze efectele acestei crize. Intre timp,
    lecțiile se desfășoară online, însă această metodă a scos la iveală mai multe
    vulnerabilități: pe de o parte, nu toți elevii dispun de calculator, laptop sau tabletă
    și internet, pe de altă
    parte, nu toți dascălii au pus în aplicare această formă de învățământ.

    Ministrul
    Educaţiei, Monica Anisie, a transmis cadrelor didactice din învăţământul
    preuniversitar o scrisoare deschisă în care îşi exprimă încrederea în
    capacitatea acestora de a crea contexte educaţionale prin orice mijloace de
    comunicare şi de a-i motiva pe elevi să rămână conectaţi la educaţie. Aceasta presupune păstrarea unui
    echilibru în tot ceea ce înseamnă acest proces: adaptarea volumului de resurse
    pe care îl transmitem elevilor, a activităţilor individuale pe care le
    solicităm acestora, iar participarea la cursurile online trebuie să fie un
    moment aşteptat de elevi, nu o presiune în plus    , a precizat Monica Anisie. De
    altfel, ministerul Educației a identificat instrumente şi resurse digitale,
    care pot fi utilizate la învăţarea de acasă, cea asistată de tehnologie, și
    care au fost centralizate pe o platformă.


    Recomand fiecărui cadru didactic să
    selecteze instrumentele şi resursele cele mai adecvate sau să-şi creeze
    propriile resurse. Suntem conştienţi de faptul că sunt elevi şi cadre
    didactice care nu dispun de tehnologie pentru continuarea învăţării    , a mai
    spus ministrul Educa    ției,
    care a punctat faptul că suspendarea cursurilor reprezintă o perioadă în care este
    valorificată activitatea desfăşurată în sala de clasă, prin fixarea
    cunoştinţelor şi recapitularea temelor predate, fără a fi predate noi
    cunoştinţe şi fără a fi evaluați elevii. De asemenea, în perioada suspendarii
    cursurilor din cauza pandemiei de coronavirus, ministerul Educației realizează,
    în parteneriat cu postul public de televiziune, cursuri televizate, pentru a
    asigura continuitatea învățării. Sunt difuzate programe cu prioritate pentru
    elevii claselor a VIII – a și a XII – a, în vederea susținerii examenelor
    naționale.

  • Probleme ale şcolii româneşti

    Probleme ale şcolii româneşti

    Aproape 3 milioane de elevi şi copii de grădiniţă din România s-au aşezat, de luni, în bănci. Noul an şcolar a fost întâmpinat cu multă bucurie şi emoţie, dar şi cu multiple aşteptări generate de neajunsuri, semn al indiferenţei sau al neputinţei. În unele regiuni ale ţării, prima zi de şcoală a venit cu veşti bune, cu atât mai mult cu cât privesc mediul rural, în mare parte vitregit de condiţii de învăţământ ideale: într-o comună din judeţul Cluj, de pildă, a fost inaugurată una din cele mai mari şcoli de la sat.



    Dar, dacă activitatea unora din primării, care administrează şcolile, este un model de bune practici, a altora lasă de dorit. Nu există în toate şcolile cabinete medicale cu personal de specialitate, nici autorizaţii sanitare de funcţionare, principala cauză fiind lipsa apei curente şi a canalizării, sunt şcoli care nu au nici autorizaţii de securitate la incendiu sau nu au asigurată paza şi nu sunt supravegheate cu camere video. Nici microbuzele nu sunt suficiente, acolo unde se impune transportul elevilor.



    Doar acestea fiind spuse, politicienii români, în plină pre-campanie electorală, au ales să participe, în teritoriu, la deschiderea noului an şcolar, căci, potrivit tradiţiei, în aproape toate unităţile de învăţământ din ţară, au fost organizate festivităţi. Nu au făcut excepţie preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă, candidaţi la prezidenţialele din noiembrie.



    La o şcoală din Bucureşti, Klaus Iohannis a vorbit despre eşecul politicilor publice din educaţie, dar şi de lipsa de creativitate a acestora. El a atras atenţia că există nepăsare şi delăsare, că măsurile pentru creşterea calităţii educaţiei sunt absente, dar şi că toţi copiii, fără discriminare, trebuie să se simtă, la şcoală, încurajaţi, protejaţi şi în siguranţă. La rândul său, premierul Viorica Dăncilă a participat la ceremonia de deschidere a anului şcolar într-o comună din Hunedoara:


    “Am considerat că trebuie să particip la deschiderea anului şcolar şi la o şcoală din mediul rural. Este important să ne îndreptăm atenţia către copiii din mediul rural, care merită aceleaşi oportunităţi ca cei din mediul urban. Căutăm cât mai multe programe care să ajute copiii din mediul rural, pentru că este important ca aceşti copii să ajungă la facultate, să facă performanţă. Trebuie să le asigurăm un viitor cât mai bun.”



    Prezent în România, la deschiderea noului an şcolar a fost şi comisarul european pentru Educaţie, Tibor Navracsics, care, aflat aproape la final de mandat, a vorbit despre cum se vede învăţământul românesc de la Bruxelles. A făcut-o la Satu Mare, în nord-vestul ţării. În opinia sa, cea mai mare problemă a sistemului educaţional românesc este subfinanţarea. Totodată, lipsesc componentele practice, învăţământul fiind orientat mai mult spre latura teoretică. Una din excepţii este chiar Satu Mare, unde comisarul Tibor Navracsics a remarcat că se încearcă o altă abordare, fiind înclinată balanţa în favoarea învaţământului tehnic sau a celui dual

  • Retrospectiva săptămânii 09.09 – 15.09.2018

    Retrospectiva săptămânii 09.09 – 15.09.2018

    Moţiune simplă împotriva ministrului
    de Interne


    Scandalul
    generat de modul în care jandarmii au reacţionat la manifestaţia
    antiguvernamentală din 10 august, de la Bucureşti, este departe de a se stinge.
    Deputaţii au respins, în prima parte a acestei săptămâni, moţiunea simplă
    depusă de PNL, de opoziţie, împotriva ministrului de Interne, Carmen Dan. Liberalii
    îi cereau demisia pentru
    modul în care a fost gestionată intervenţia jandarmilor, pe care o consideră
    excesivă, şi pentru imaginea creată României în plan extern. Carmen Dan a
    explicat că mitingul din 10 august a fost tratat ca o manifestaţie cu risc
    asupra ordinii publice, iar intervenţia a fost una legală. Precizările
    ministrului de Interne continuă să fie, însă, departe de a-i convinge pe
    reprezentanţii opoziţiei. De cealaltă parte, PSD, principala formaţiune din
    coaliţia la putere, a cerut instituţiilor statului să investigheze urgent
    informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o posibilă finanţare externă
    a protestelor de stradă şi premeditarea acţiunilor violente din acea zi. Între
    timp, Parchetul Militar continuă ancheta privitoare la intervenţia din 10
    august a forţelor de ordine. Circa 770 de persoane care au avut de suferit au
    depus plângeri penale.



    Vizite la nivel înalt în România


    Săptămâna care se încheie a fost jalonată
    de o serie de vizite, la nivel înalt, la Bucureşti. În perspectiva preluării de
    către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru
    din 2019, premierul Olandei, Mark Rutte, a avut discuţii atât cu omologul Viorica
    Dăncilă, cât şi cu preşedintele ţării, Klaus Iohannis, care a reiterat că
    România doreşte să adere cât mai repede la spaţiul Schengen. Relaţia cu Olanda -
    a mai spus şeful statului – are o importantă componentă economică, dar şi una
    socială, în contextul în care aproximativ 30.000 de români trăiesc în această
    ţară. Klaus Iohannis şi Mark Rutte au convenit, totodată, că, deşi opiniile
    ţărilor lor nu coincid în toate dosarele, ambele lucrează la consolidarea Uniunii
    Europene. Pe de altă parte, în vizită la Bucureşti a fost şi premierul
    Slovaciei, Peter Pellegrini, prilej pentru premierul Viorica Dăncilă să
    declare, între altele, că România va acorda, pe perioada cât va deţine
    preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, o atenţie prioritară avansării
    negocierilor cu privire la viitorul cadru financiar multianual 2021-2027. În
    plan bilateral, a fost semnat un protocol de cooperare în domeniul inspecţiei
    muncii, de care vor beneficia lucrătorii români angajaţi pe piaţa muncii din
    Slovacia, şi un program de cooperare în domeniul educaţiei, prin care este
    extinsă cooperarea deja existentă. În fine, să amintim că, săptămâna aceasta,
    în Capitală s-au reunit, informal, miniştrii de Externe din România, Polonia şi
    Turcia, Teodor Meleşcanu, Jacek Czaputowicz şi Mevlut Cavuşoglu, pentru o
    Trilaterală pe teme de securitate, a cincea în acest format.


    Virusul pestei porcine africane câştigă teren


    Pesta porcină africană evoluează în România.
    Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
    Alimentelor, peste 200 de localităţi din 12 judeţe sunt afectate, iar numărul
    focarelor este de aproape 900, inclusiv în exploataţii comerciale. Au fost
    eliminaţi, până acum, peste 232 de mii de porci afectaţi de boală. Premierul
    Viorica Dăncilă a anunţat că Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă care
    prevede că fiecare angajat din fermele afectate de pesta porcină, care şi-a
    pierdut locul de muncă, va primi o compensaţie financiară timp de maximum şase
    luni. Comisarul europeanpentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil
    Hogan, în vizită la Bucureşti, a precizat că 75% din porcii crescuţi în
    gospodării în Uniunea Europeană sunt în România. El a declarat că la nivelul
    Comisiei se are în vedere acordarea unui sprijin financiar pentru a ajuta pe
    fermierii afectaţi. Serviciul Român de Informaţii a avertizat că în România
    există pericolul unui alt virus care, de data aceasta, ar putea afecta micile
    rumegătoare: ovine şi caprine.



    Un nou an şcolar în România


    Aproape 3
    milioane de elevi din toată România au început, luni, şcoala … cu bune şi cu
    rele. Probleme sunt multe şi vechi: şcoli nerenovate, fără autorizaţie sanitară
    sau de incendiu, manuale cu greşeli şi copii din ce în ce mai puţini. Chiar şi
    aşa, rămâne, ca întotdeauna, bucuria elevilor de a se întoarce din nou în bănci
    după o lungă vacanţă de vară, de a-şi întâlni camarazii şi profesorii, de a-şi
    dezvolta aptitudinile şi completa cunoştinţele. A devenit o tradiţie ca autorităţi
    la cel mai înalt nivel să onoreze cu prezenţa lor elevi şi cadre didactice.
    Preşedintele Klaus Iohannis a ales să fie prezent la Colegiul Naţional Horea,
    Cloşca şi Crişan din Alba Iulia (centru), instituţie de tradiţie care, anul
    viitor, va împlini 100 de ani de activitate. În celălalt capăt al ţării, la
    Constanţa, pe malul Mării Negre, ministrul Apărării, Mihai Fifor, a participat
    la festivitatea organizată cu ocazia reînfiinţării Colegiului Naţional Militar
    Alexandru Ioan Cuza, după o pauză de 20 de ani.



    Referendum în favoarea familiei
    tradiţionale


    Un referendum pentru redefinirea familiei
    în Constituţie urmează să fie organizat pe 7 octombrie, după ce Senatul a
    adoptat, săptămâna aceasta, în calitate de Cameră decizională, un proiect de
    lege în acest sens. Potrivit textului, revizuirea Constituţiei prevede că
    familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, şi nu între
    soţi, aşa cum este în prezent. Decizia organizării referendumului are la bază o
    iniţiativă cetăţenească prin care au fost strânse trei milioane de semnături din toată ţara. Semnată
    inclusiv de reprezentanţi ai cultelor din România, iniţiativa este similară
    celor din anii trecuţi din Croaţia şi Slovenia. Asociaţia ACCEPT, care apără
    drepturilor minorităţilor sexuale, a reacţionat, afirmând că, votul din Senat
    reprezintă o încălcare a dreptului la viaţă privată şi de familie, unul
    inalienabil ce aparţine tuturor persoanelor, indiferent de gen şi orientare
    sexuală.

  • Sport Club RRI: Ivan Patzaichin

    Sport Club RRI: Ivan Patzaichin

    Anul şcolar a început, la Universitatea
    Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, cu un moment aparte. Unul
    dintre cei mai mari sportivi ai României, canoistul Ivan Patzaichin, multiplu
    campion olimpic şi mondial, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al
    instituţiei academice amintite.


    Rectorul UNEFS, profesor universitar doctor
    Florin Pelin, a motivat decizia Universităţii caracterizându-l pe Patzaichin
    drept: un sportiv de excepţie, care şi-a prelungit succesul în sport la
    nivelul antrenoratului, dar şi ca iniţiator de proiecte de dezvoltare durabilă,
    de interes local şi regional, ce promovează tradiţiile româneşti.


    Ivan Patzaichin este cel mai titrat canoist
    român, cu 30 de medalii obţinute la Campionatele Mondiale şi la Jocurile
    Olimpice.


    A câstigat 8 titluri de campion mondial,
    între 1970 si 1983, precum şi 4 medalii olimpice de aur, la cele 5 ediţii ale
    Olimpiadei la care a participat, între 1968 şi 1984.


    A făcut primii paşi în sport în 1967, în
    martie, înscriindu-se la clubul bucureştean Dinamo. A fost inspirat de faptul
    că trei băieţi din satul său natal din Delta Dunării, Mila 23, deveniseră, cu
    puţin timp în urmă, campioni mondiali la Berlin. Prima sa performanţă
    importantă s-a înregistrat exact după trei luni, când a sosit pe locul 2 la
    campionatul naţional de juniori. Un an mai târziu, în ’68, în Mexic, câştiga
    deja prima sa medalie olimpică de aur, la canoe dublu, pe distanţa de 1000 de
    metri, alături de Serghei Covaliov.


    Ultima sa mare victorie s-a înregistrat 16
    ani mai târziu, la Olimpiada de la Los Angeles, când a câştigat aurul, la
    dublu, cu Toma Simionov. Până atunci, mai cucerise medalii olimpice de aur la
    Munchen, în 72, la simplu, pe 1.000 de metri, şi la Moscova, în ’80, alături de
    Simionov, tot pe 1.000 de metri.


    După încheierea carierei competiţionale, Ivan
    Patzaichin a fost, ani de zile, antrenorul loturilor naţionale de caiac – canoe
    ale României, cu care a câştigat alte
    zeci de medalii la întrecerile continentale, mondiale şi olimpice.


    Mai apoi, a devenit unul dintre principalii
    promotori ai Deltei Dunării, ai oamenilor şi tradiţiilor de acolo. Organizează concursuri cu
    ambarcaţiuni tradiţionale şi susţine proiecte privind turismul durabil în regiune.

  • Elevii, din nou la şcoală

    Elevii, din nou la şcoală

    Peste 3 milioane de preşcolari şi elevi au luat cu asalt, luni, grădiniţele, şcolile şi liceele din toată România. A început un nou an şcolar! Şi ca de fiecare dată, sunt de semnalat şi bune, şi rele. Sunt şcoli despre care directorii şi părinţii spun că “se întorc după soare”, pentru că sunt proaspăt renovate, au pereţi pictaţi, iar mobilierul şi tablele sunt noi.



    La polul opus sunt unităţile de învăţământ “uitate de lume”, în care şantierele par că nu se termină niciodată, iar copiii sunt înghesuiţi în clase care nu au mai fost renovate de un deceniu. Mai sunt şi şcolile neautorizate sanitar, pentru că spaţiile nu mai corespund cerinţelor mileniului III. Sunt şi situaţii în care şcolile nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare pentru că lipseşte personalul din cabinetele medicale, locurile rămânând vacante întrucât la concursurile anunţate nu s-au prezentat medici şi asistente interesate de aceste posturi. Una din cinci unităţi de învăţământ din România nu a primit autorizaţie de funcţionare pentru anul şcolar 2015-2016, cele mai multe din mediul rural.



    Întrebat la un post de televiziune ce notă ar da modului în care au decurs pregătirile pentru începerea şcolii, ministrul educaţiei, Sorin Câmpeanu, a precizat: Pe o scală de la 1-10, apreciez între 8 şi 9 nivelul de pregătire pentru începerea anului şcolar. Am avut o video conferinţă lungă cu toate inspectoratele şcolare judeţene, am trecut în revistă, la nivel de infrastructură, la nivel de manuale şcolare, la nivel de acoperire cu personal didactic calificat, toate problemele importante în acest moment şi asta mă îndreptăţeşte să vă dau acest răspuns – între 8 şi 9.”



    În consecinţă, majorităţii elevilor nu le rămâne decât să se aplece, din nou, asupra studiului în cele 175 de zile de cursuri structurate pe parcursul a două semestre. Potrivit modificărilor făcute recent de Ministerul Educaţiei, vacanţa de iarnă va fi mai lungă cu o săptămână, astfel încât, în loc de două, aceasta va fi de trei săptămâni, din 19 decembrie până pe 10 ianuarie. Vacanţa de vară va începe, însă, cu o săptămână mai târziu, adică din 24 iunie.



    Şi tot cu puţin timp înainte de începerea cursurilor, Guvernul a decis ca elevilor din clasele terminale din învăţământul liceal de stat – aproximativ 362.000 – să li se deconteze cheltuielile pentru achiziţionarea de manuale şcolare, în limita a 55 de lei (echivalentul a 12 euro). Noutăţi sunt şi în privinţa organizării şi desfăşurării examenelor naţionale şi admiterii în liceu. Să nu îi uităm, în fine, pe profesori, care speră ca, pentru prima dată după mulţi ani, Guvernul să le mărească salariile, recunoscute ca fiind mici. De hotărârea care va fi luată în această privinţă vor depinde eventualele decizii privind proteste în educaţie.

  • Angel Tîlvăr: O atenție mai mare elevilor care au părinți plecați la muncă

    Angel Tîlvăr: O atenție mai mare elevilor care au părinți plecați la muncă

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr a participat la deschiderea anului școlar 2015-2016 în localitățile Tâmboești și Slimnic din județul Vrancea, comunități din care un mare număr de persoane se află plecate la muncă în străinătate.


    Ministrul delegat s-a referit în mesajul său la atenția pe care familia, comunitatea, școala și autoritățile trebuie să o acorde copiilor care au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate, pentru asigurarea unei bune dezvoltări și combaterea fenomenelor nedorite, precum abandonul școlar.



    “Copiii percep acut lipsa de acasă a părinților plecați la muncă în străinătate. Membrii familiei care au rămas în România, fie că este vorba de celălalt părinte sau de frați mai mari, bunici ori de alte rude, trebuie să îi fie aproape. Efortul lor trebuie întărit de cel al comunității, școlii și autorităților. Astfel, putem să le asigurăm tuturor copiilor o bună dezvoltare, ferindu-ne de fenomene pe care nu le dorim, cum ar fi abandonul școlar”, a spus Angel Tîlvăr.



    Ministrul delegat a amintit eforturile depuse la nivel național în direcția sprijinirii familiilor afectate de fenomenul migrației pentru muncă referindu-se la recenta adoptare de către Guvernul României a Procedurii de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi a Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială.

  • Jurnal românesc – 14.09.2015

    Jurnal românesc – 14.09.2015

    O educaţie performantă nu produce şomeri, ci absolvenţi competitivi, aşteptaţi pe piaţa muncii, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis. Seful statului a participat la deschiderea noului an şcolar, la un colegiu din Târgovişte, alături de ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu. Iohannis a afirmat că nu cantitatea contează în ceea ce învaţă elevii la şcoală, ci capacitatea de a se asigura un fundament de valori, de a se pregăti drumul în viaţă al celor care ies de pe băncile şcolilor. Peste trei milioane de elevi şi preşcolari au început pe 14 septembrie un nou an şcolar. Una din cinci unităţi de învăţământ nu are însă autorizaţie de funcţionare, cele mai multe dintre acestea fiind situate în mediul rural.



    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a precizat că, în situaţia în care un stat membru al UE respinge cota de migranţi propusă de Comisia Europeană, acesta nu va fi penalizat de executivul comunitar prin blocarea sau înteruperea fondurilor europene. Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a cerut recent penalizarea ţărilor est-europene care se opun cotelor de imigranţi, prin reducerea accesului statelor respective la fonduri structurale. România, alături de alte ţări precum Cehia, Danemarca sau Polonia, au respins ideea stabilirii unor cote obligatorii de refugiaţi, pledând ca redistribuirea migranţilor aflaţi deja în Ungaria, Grecia şi Italia să se facă pe baze voluntare.



    Românii preferă să-şi ţină în continuare banii la bancă, depozitele totale ale populaţiei crescând într-un an cu 10 miliarde de lei, până la 141 mld. lei la sfârşitul lunii iulie. Cel mai rapid ritm de creştere se observă la sumele plasate de populaţie în conturi curente şi de economii, care au crescut într-un an cu peste 27%, în timp ce depozitele la termen aveau în iulie un avans de doar 2% faţă de aceeaşi lună din 2014. Potrivit datelor BNR, clienţii persoane fizice aveau la sfârşitul lunii iulie aproximativ 36 mld. lei în conturi curente şi de economii, iar depozitele la termen ale populaţiei în lei au fost de 55 mld. lei.


    Aproape 40% dintre români au întârzieri la plata facturilor sau a ratelor, arată datele Institutului Naţional de Statistică, care poziţionează România pe locul patru în topul statelor din Uniunea Europeană la acest capitol. Înaintea noastră se află Grecia, Bulgaria şi Cipru. Veniturile mici îi fac pe oameni să amâne plata energiei electrice, întreţinerii sau chiar a abonamentului la telefon. Peste 37% din gospodăriile din România au avut anul trecut probleme în ceea ce priveşte achitarea la timp a unor cheltuieli curente importante, cum ar fi cele de întreţinere, ratele la împrumuturi sau facturile la utilităţi.



    Românca Simona Halep şi-a consolidat locul al doilea în clasamentul mondial al jucătoarelor profesioniste de tenis, dat publicităţii luni, după ce a ajuns în semifinalele la US Open, ultimul turneu de Mare Şlem al anului. Pe primul loc se menţine americanca Serena Williams, şi ea semifinalistă la acest turneu, iar pe locul al treilea se află rusoaica Maria Şarapova, absentă de la turneul newyorkez. În clasamentul încasărilor din circuitul WTA pe anul 2015, Serena Williams este prima, cu 10,5 milioane dolari, urmata de italianca Flavia Pennetta, câştigătoarea din acest an a US Open, cu peste 4 milioane de dolari, în timp ce Simona Halep rămâne pe trei, cu 3,5 milioane de dolari.

  • Noul an şcolar

    Noul an şcolar

    Aproximativ 3,2 milioane de elevi şi preşcolari au început, astăzi, cursurile, în anul şcolar 2014-2015. Anul este structurat, ca şi cel anterior, pe două semestre. Conform calendarului, vor fi 177 de zile de cursuri şi 34 de zile de vacanţă, la care se adaugă zilele vacanţei mari, cu mici excepţii la clasele terminale din învăţământul liceal. Noul an şcolar începe cu şcoli mai bine pregătite decât anul trecut. Catedrele sunt ocupate de profesori calificaţi, în proporţie de 85%, iar 90% dintre unităţile de învăţământ din ţară au primit avizul sanitar.



    Mai sunt unele probleme cu manualele claselor I şi a II-a, inclusiv în variantă digitală, al căror conţinut a fost înnoit. Ele nu au ajuns la elevi, întrucât licitaţia pentru atribuirea comenzii a fost contestată, iar temenul de tipărire a fost decalat. Aceasta deficienţă a fost viu comentată de societatea civilă şi speculată politic de partidele din opoziţie. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie a lăsat chiar să se înţeleagă că întârzierea manualelor pentru clasele I şi a II a este un act deliberat, menit să discrediteze guvernul.



    Premierul Victor Ponta a cerut ca subiectul manualelor să nu fie folosit în mod populist şi a promis că va lua măsuri dacă va găsi erori sau nereguli în privinţa licitaţiilor. Anul şcolar începe şi cu o serie de modificări în sistem. Printre acestea, o listă cu materii opţionale, de la arhitectură şi şah până la istoria jazzului dar şi un regulament care integrează reguli de conduită în unităţile de învăţământ, un contract educaţional cu părinţii şi obligaţii pentru profesori şi elevi.



    Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar este o premieră a ultimilor zece ani pentru şcolile din România. El include atât prevederi privind conduita cadrelor didactice şi a elevilor, cât şi obligaţii ale părinţilor, una dintre acestea fiind aceea de a asigura frecvenţa şcolară a copilului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea acestuia, până la finalizarea studiilor.



    Conform aceluiaşi regulament, elevii nu vor putea folosi telefonul mobil în timpul orelor şi, firesc, le va fi interzis să deţină, să consume sau să comercializeze, în şcoli şi în afara acestora, droguri, substanţe etnobotanice, băuturi alcoolice, ţigări ori să participe la jocuri de noroc.



    Regulamentul prevede şi că unităţile de învăţământ preuniversitar vor încheia un contract educaţional cu părinţii sau cu tutorii copiilor, în care vor fi stabilite drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, iar neîndeplinirea obligaţiilor asumate de şcoală va constitui abatere disciplinară.